Ampelografie

C1
Stiinta care se ocupa cu studiul particularitatilor biologice, arotehnice si tehnologice ale
soiurilor de vita-de-vie in scopul cunoasterii si amplasearii in conditii ecologice favorabile
valorificarii la cel mai inalt nivel a potentialului acestora.

Ampelografie vine din greceste, ampelos –

Ampelografia studiaza:

- Fenomenele care guverneaza variabilitatea impresionanta a caracterelor morfologice in functie

de conditiile eco-geografice.

- Studierea si cunoasterea fenomenelor de variabilitate in interiorul soiurilor care duc la

aparitia de biotipuri (mai buni unii struguri), genotipuri (genele) si ecotipuri (unii indivizi o duc
mai bine in unele zone), ce reprezinta surse permanente de germoplasma pentru obtinerea de noi
selectii clonale care au insusiri superioare populatiei din care provin (apar unii indivizi cu
caractere superioare ca rezistente, mai mult zahar etc).

Pentru ca vita de vie traieste secole aceasta are caractere a multor 'soiuri' in genotipul ei.

- Elaborarea principiilor de clasificare si a diferitelor metode pentru stabilirea sinonimiilor//

care contribuie la obtinerea ordinii in nomenclatura soiurilor si x/evitarea confuziei. De aici
provin cele mai mari probleme in lume, datorita diferentelor de nume in diferite zone pentru
acelasi soi.

Istoria vinului:

- Etapa greceasca si etapa romana. Democrit-deplasarea soiurilor. Aristotel-partenocapria:

formarea boabelor fara fecundare, bobul e mai mic iar semintele lipsesc. Teofrast-taieri
diferentiate.

- Perioada evului mediu:

Petrus de Crescentius; Philippe Iavob Sachs - fondatorul acestei stiinte;

Perioada colectiilor ampelografice

- Perioada moderna si contemporana

ISTIS catalog de omologare a speciilor de vita-de-vie.

 Genul vitis: muscadinia si euvitis (zis vitis).

Genul vitis se cultiva pentru struguri si portaltoi. Muscadinia are 2n 40 iar euvitis 38 asa
ca NU se pot incrucisa aceste subgenuri.

C3
Subgenul vitis:

1. Specii americane adaptate la climat temperat: V. labrusca, V. aestivalis, V. linecumii, V.

bicolor sensibile la filoxera, ger, mana, cu aptitudini ...

Studiul detaliat al acestor specii le vom face la studiul portaltoiului.

1. Grupa speciilor americane adaptate climatului temperat:

- Vitis labrusca: prima specie adusa dn ameroca cu toti daunatoii. Struguri cu boabe mici
rotunde sau ovale, pielita groasa, colorata diferit, rosu inchis sau verde auriu miez mucilaginos, gust
foxat.

Din.incrucisarea acestei specii cu vitis vinifera au rezultat: Lidia si Isabella.

In general incrucisarea cu Vitis vinifera primeste un plus de innobilare.

Alta incrucisare: V. viparia si V. labrusca: Noah si Clinton

- Vitis aestivalis: prezinta polimorfism pronuntat (nici un butuc nu seamana, are mai multe
caractere morfice in cadrul aceleiasi specie) struguri lungi cu boabe mijlocii, coloratie rosie inchisa pana
la albastrui, must rosu, gust foxat. E rezistenta la filoxera, se inradacineaza greu, sensibil la calcar. Hibrizi
optinuti: Delware - V. labrusca x V. vinifera x V. aestivalia; Jacquz si Herbemont -

- Vitis riparia: specie viguroasa cu o capacitate mare de generare, inradacineaza bine foarte
rezistenta la filoxera, foarte sensibila la calcarul activ din sol.

Portaltoi direct din specie Riparia glorie, Riparia Grande globe, Riparia pubescens rouge.

Portaltoi hibrizi: V. riparia x V. rupestris; V. berlandieri x V. Roparia, aceste hibridari reprezinta

punctul de plecare in ameliorare pe conditie pedo-eco-climatice ale tarii noastre.

- Vitis berlandieri: inradacineaza foarte greu (nu poate fi cultivata ca specie pura). Se obtin
portaltoi rezistenti la filoxera si calcar activ din sol. Foarte raspandit in america.

Teleki 8 B, Kober 5 BB - Vitis berlandieri x Vitis riparia;

 99, 100 Ruggeri - V. berlandierii x V. rupestris;

Chasselas.x Berlandieri 41B - V. vinifera x v. berlandieri - rezistenta la calcar, cultivata in

Dobroge;

Cabernet sauvignon x Berlandieri 333 E.M. - Vitis vinifera - Vitis berlandieri [cabernet (vitis
vinifera soi frantuzesc] are lemnul foarte tare care merge bine cu berlandierii, dar nu rezista bine la calcar
datorita lui Vitis vinifera);

- Vitia rupestris: rezistenta la filoxera, mana, cloroza si inradacineaza destul de bine. Deci are
calitati foarte bune, superioara.

Direct din specie s-au obtinut portaltoii: Rupstris du Lot (nu l-am mai utilizat in Romania pentru
ca nu i-a mai platit nimeni mentinerea ca specie deoarece nr. de butasi obtinuti pentru altoire este mic)
Rupestris Martini, Rupestris Mettalica (frunza verde-metalic), Rupestris Saint George.

Hibrizi: - 3306, 3309 - Vitis riparia x V. ruoestriz;

- Aramon x Rupestris Ganzin 1, 2, 9 - V. vinifera x V. rupestris;

- Mounrvedere x Rupestris 1202 V. vinifera x V. rupestris;

- Dog ridge - V. Champini x V. ruoestris.

Hibrizi direct producarori:

Seibel 1 - V. rupestris x lincecumii x vinifera;

Seiber 1000 - V. vinifera x V. licecumii x Vitis rupestris;

TERAS 20 (Vitis vinifera x V. rupestris).

3. Grupa speciilor asiatice - sunt mai putin cercetate.

V. amurensis - prezinta o rezistenta la temperaturi de -40 grade, dar nu rezista la mana, oidium
si filoxera.

4. Grupa speciilor euroasiatice adaptate la climat temperat.

V. sylvestris : se intalnezc in zone de stejar, zona inferioara de fag (600-800m), dar si la 100m
aproape de Dunare, la noi in tara.

Calitati: rezistenta relativa la boli si manifesta sporita la ger si seceta.

 Vitis vinifera L. - Specia cea mai importanta datorita calitatile valoroase ale strugurilor cu o
multitudine de soiuri de vita roditoare denumite "nobile" (8k-15k, unii zic si 20k), raspandita in toata
lumea.

Caracteristici: rezistenta la ger (-20-22 grade), rezistenta slaba la bolole criptogamice (mana,
fainare, omidium, botritis etc) si ensibilitate la filoxera.

Se inmulteste numai vegetativ (pentru plantatie).

Cap. Originea soiurilor de vita de vie din specia Vitis vinifera L.

SSP Sativa
Soiul, biotipul, clona, ecogipul - definitie si formare

Soiul sau cultivarul: Este unitatea morfologica, economica si agrofitotehnica ce reprezinta un

grup de indivizi care au aceleasi caractere distincte: morfologice, fiziologice, biochimice, care se mentin
prin inmultire.

Soiul de vita de vie, spre deosebire de specia Vitis vinifera NU SE POATE INMULTI PRIN
SEMINTE fara a-si pierde caracteristicile sale specifice, dobandite in timp.

Soiurile de vita de vie au origine policlonala deoarece in plantatie se manifesta ca o populatie

constituita din mai multe biotipuri (ciorba de gene).

Populatia unui soi este format din mai multe biotipuri, cu cat mai multe, cu atat soiul este mai
vechi in cultura si este adaptat anumitor conditii de mediu.

Biotipul e format dintr-un grup restrans de indivizi care prezinta aceeasi structura morfologica si
aceleasi insusiri biochimice.

Clona sau selectia clonala

Definitie: Inmultirea vegetativa al aceluiasi individ.

Selectia clonala este egerea unei manifestari extraordinara (calitativ superioare). Din repetarea
selectiei timp de ceva ani de zile (15) asa nu se 'erodeaza soiul'.

Plantatia policlonala (infinit clone) care are indivizi cu insusiri diferite (calitate, cantitate etc) care
se ajuta complementar din care rezulta o recolta bogata.

Mai multe soiuri care seamana intre ele, cultivate in aceasi regiune, se numesc ecotipuri (au
pornit de la acelasi soi de baza).

Perioadele culturii viticole:

 Perioada plantelor salbatice (oamenii culegeau ce le placea, cultivau salbatic) > Perioada soiurilor
vechi (se mai organizasera oamenii, au inceput traditii de cultivare, se extind cultivarile prin puterea
exemplului) > Perioada soiurilor noi si ameliorate (se vorbeste de obtinerea unor soiuri noi: intra
specifice, interspecifice, intergenerice. Soiurile au la origine selectii policlonale).

Autopolenizarea soiului: asa s-a obtinut Tamaioasa romaneasca la noi in tara.

Fixarea mutatiilor valoroase: mai ales cele mugurale dar nu pot fi nici neglijate altfel se erodeaza
genetic soiul. De aceea inmultirea se face cu material de la institutii acreditate de specialitate. In literatura
de specialitate mutatiile sunt: orice variatie care se manifesta fara rezultatul unei incrucisari. Soi obtionut
din fixarea unei mutatii: din Babeasca neagra in Babeasca gri, din Furmin de Miniş.

Mutatiile de culori se intampla numai din negru in alb.

C4 - Clasificarea soiurilor de vita de vie

1. Criteriile morfologice:

- culoarea si forma strugurilor, boabelor (ovoide si sferice);

- pubescenta frunzelor;

- tipul florilor (tipul 5);

2. Criteriile fenologice:

Spectrul fenologic - totalitatea fenofazelor prin care trece vita de vie: epoca de dezmugurit, epoca
de înflorit, epoca de maturare a strugurilor, epoca dezfrunzitului.

Se folosesc referinte pentru epocile de maturare (cel mai cunoscut soi, Chasselas doré) gen:
strugurii se matureaza cu 5 zile înainte e Chasselas Doré.

In romania sunt 7 epoci de maturare, din 2 in 2 săpt cu debut pe 15 iulie.

Epoca dezmuguritului:

Dezmugurit timpuriu 130-140 grade;

Mijlociu - 150-160 grade

Epoca de înflorire: timpurie (temp utila egata cu 300 grade), mijlocii ( 350), târzii (mai mari de
380).

3. Criteriile ecologo-geografice: isi pune aprenta asupra particularitatilor morfologice, agro-

biologice, tehnologice.

Soiurile au fost clasificate in 3 Proles

Proles Pontica (40%), Orientalis (35%) , Occidentalis (25%).

 Pontica e diviziata in georgia si baltica. Orientalis in antasiatica si caspica.

Proles pontica. Soiuri in mare de vin, doar un apiren. Cuprinde soiurile din Asia Mica, Bulgaria,
Grecia, Gruzia, Romania, Ungaria, etc. Au dezmugurirea pufoasă de aici rezulta o frunza pufoasă
accentuata. Strugurii sunt mijlocii ca marime, compacti, rareori lacsi, cu boabe mici sferice /mijlocii cu
miez zemos.

Are 2 subprolesuri: Georgică - Rcaţîteli, Saperavi

Baltica

Proles orientalis: Asia mijlocie - armeni, afganistan, azerbaijan, iran etc. Rozeta si fruna glabra,
soiuri de masa C boabe mari alungite, oboidale, crocant

Subproles: antasiatica : soiuri pt masa precum Afuz ali

Sub ...- soiuri de vin

Proles occidentalis: din vestul europei - franta, spania, italia, germania. Soiuri de vin de calitate
deosebita (cabernet sauvignon, pinot noir etc). Soiuri de masa: victoria, italia.

4. Criteriou fiziologo-ecologic.

Dupa nivelul "cresterii inutile" (metabolismul plantei, fiecare cu al ei ), deci ma intereseaza cum
se hrăneşte soiul ca sa stiu unde-l pun (soiurile cu crestere inutila mare trebuie cultivat într-o zona mai
saraca, etc). Soiurile se clasifica astfel:

- soiuri cu cresteri inutle mici (80-100 % - Galbena de Odobesti, Aligoté, Fetească regală,
Cadârcă etc.) , mijlocie (50-70% - Chasselas dore, Grasă de Cotnari, Furmint, Băbească neagră) , mare
( >50% - Sultanină, Afuz ali, Braghină, Tămâioasă Româneascǎ).

Procentul de strugur e: %LF (lăstari fertili) x cfa/200 x 100

cfa = nr inflorescenţe / nr. LF

5. Criteriile tehnologice: indicele de structura, de compozitie a bobului, bobului, de randament.

6. Directia de productie a soiului (utililitariste).

a. Soiuri de portaltoi

B. Soiuri pentru struguri de masa - soiuri raspandite la nivel mondial, mai putin mondial si din
romania (soiul Victoria etc)

C. Soiuri apirene.

D. Soiuri pentru vin.

 E. Soiuri pentru produse pe baza de must si vin.

F. Soiuri de hibrizi direct producatori (HDP).

Metodologia de descriere si recunoastere a soiurilor de vita de vie.

Notiuni de ampelometrie:

- exprimarea morfologice ale frunzei, ca pincipal organ de recunoastere si exprinarea lor prin
măsurători si valori numerice, care impreună constituiau ampelometria.

Filometria: studiul frunzei.

Carpometria: ce examinează bobul si seminţele.

Metoda ampelometrica.

Chei si scheme de determinare a soiurilor (un disc cu doua fete).

Scheme ampelografice de descriere a soiurilor de vita de vie rotitoare (sunt 12 capitole de

descriere) si de portaltoi (9 capitole de descriere):

1. Denumirea soiului

2. Sinonimele soiului

3. Originea

4. Arealul de cultura

5. Caractere morfologice

6. Caracterizare agrobiologică.

C5 Schemele ampelografice de descriere a soiurilor

de vita de vie roditare si de potaltoi
1. denumirea soiului

2. sinonim3e soiului

3. originea

4. arealul de cultura

5. caracterele morfologice
 6. caracterizafea agrobiologica: durata perioadei de vegetatie activa; cresterea si vigoarea soiului;
afinitatea soiului pe potaltoi; modul de legare al florilor. Gradul de scuturare al florilor; fertilitatea si
prductivitatea; modul de maturare a lemnului (pt a stii sa duc soiul intr-un areal, pentru ca dinainte voi stii
ce incarcatura sa las pe butuc in functi de cati lastari au murit in iarna - din cauza inghetului timpuriu.

7. caracterizarea agrofitotehnica: foma de conducer, sistemul de taiere, tipul de taiere, inarcatura

care se lasa pe butuc in urma taierilor. Lucrarile si operatiile in verde.

8. caracterizarea tehnologica: epoca de maturare - timurietatea pt strugurii de vin este

comparativ cu cele pentru masa: mijlocie; compozitia mecanica a soiului; indicele de structura, indicele
de compozitie a bobului si indicele de randament; zahar, aciditate, potential alcoolic:

9. productia

10. selectii clonale

11. utilizarea si caracterizarea agroeconomica

12. zonarea

Schema de descriere ampelografica a soiurilor de potaltoi:

1. denumirea potaltoiului

2. sinonimele

3. originea potaltoiului

4. arealul de raspandire

5. descrierea botanica pe fenofaze

6. caracterizarea agrobiologica a potaltoiului

7. caracterizarea agrofitotehnica

8. selectii clonale

9. zonarea portaltoiului

Metoda descriptorilor ampelografice

Uniunea internafional pentru protectia organismelor vegetale, comitetul international pentru

resursele genetice ale plantelor, impreuna cu OIV au ajuns la concluzia ca poti descrie un soi prin 3
descriptori:

- unul din caracterele ampelografice (94), insusiri agrobiologice (25), insusiri tehnologice (6). In
2007 au mai fost adaugati alti descriptori.
 Tehnici noi utilizate in descrierea si identificarea soiurilor de vita de vie
Metoda biochimica - ofera indicatii privind originea parentala, nedemonstrabile cu ajutorul
metodelor morfologice si nici cu metodele citologice (este garantata). Identifica soiuri prin 2 metode.

Metoda genetica: prin identificarea genelor. Dezavantaje: scumpe si laborioase, nu pot identifica
selectiile clonale.

Capitolul: Zonarea viticola a Romaniei

E cuprinsa intre paralela 45 (Ploiesti) si 47 (judetul satul mare) 500 km latitudine.

Avem 8 zone viticole.

Regiune > centru viticol > potgorie > regiuni cu microclimat.

C6 Arealele cu vocatie de exceptie pentru vita-de-vie

Piramida: Terroirr, Vitis vinifera, Vin.

Regiuni viticole:

1. Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei. Aici se cultiva soiuri pentru vinuri albe. Se
produc vinuri exceptionale, cu nuante particulare de originalitate si noblete.

Podgorie: Podgoria Târnave, Alba, Sebeş-Apold, Aiud, Lechinta in cadrul carora se gasesc 17
centre viticole. Mai are si doua centre independente: Dej si Geoagiu.

Climatul: mai racoros cu toamne lungi si insorite, ierni potrivit de reci. Acest climat
nemaipomenit prmite obtinerea vinurlor albe de calitate si vinurilor spumante (tot de calitate).
Precipitatiile sunt intre 650 si 800 mm/an, 400 mm in perioada de vegetatie.

Clasele de soluri care se gasesc aici: clasa argiluvisolurilor in general, brune, brune argilo-
iluviale, podzolite. Conteaza mult (vinurle bune ies intre 1-2% hummus).

Sortimentul e un soi local, ancestral, vechi.

Sortimente vechi: Feteasca alba, Iordana, Mustoasa de Maderat.

Sortimentul nou: Traminer roz, Pinot gris, Riesling italian,Sauvignon, Furmint, Chardonay,
Feteasca alba, si pe spatii mici: Aligoté, Silvaner, Feteasca regala, Iordana.

Vin spumant: CO2ul vine din interior. Vinul soumos cu CO2 exigen (din exterior).
 a) Podgoria Tarnave cu centre vitiCle laBlaj, medias, tarnaveni, Jidvei, Valea Nirajului, Zagar

Clinat: toamna lungi si uscate, atrage instalarea de putregaiul nobil (Botritis fukeliana).

Se produc vinuri albe seci, demiseci, dulci de calitate, vinuri aromate caracterizat prin
fructuozitate si prospetime.

perioada de vegetatie: 170-189 zile.

Ora de stralucire: 1450, Temp globale: 2900-3300 C

Precipitatii 580, 300 mm in perioda de vegetatie

Solurile: apar si solurile antropice.

Sortimentul vechi: feteasca akba, Iordana, Mustoasa de Maderat. Nou: Traminer roz, Pinot gris
etc.

Tehnologie: sistem de taiere mixt (si elemente lungi si cep), forme de conducere semiinalte si
joasa.

2. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei

Are 12 podgorii (una nu seamana cu cealalta). In unele areale se obtin vinuri albe, rosii sau mixte.

Principala directie de productie e obtinerea vinurilor albe si insulare ale vinurilor rosii (expl:
babeasca neagra).

Limite geografice - de retinut.

Climat: extrene intre sezoane. Toamne lungi si blande (putregai nobil), ierni geroase si relativ
uscative, veri calde pana la toride.