1

Școala Postliceală “Louis Pasteur” Municipiul Câmpina

PROIECT
Examen de Certificare a Calificării Nivel 5
Calificarea Profesională: Asistent Medical Generalist

COORDONATOR PROIECT: ABSOLVENT:

Dumitrache Adelina Patulea Adela

PROMOȚIA 2021

1
2

CUPRINS

Îngrijiri specifice asistentei medicale acordate pacienților cu Insuficieța

Renală Acută

MOTIVATIE SI ARGUMENT……………………………………………………..3

CAPITOLUL I.1 –Noțiuni de anatomie si fiziologie…………………………........5

CAPITOLUL I.2- IRA-date teoretice despre boală……………………………….9

CAPITOLUL I.3 –Rolul asistentului medical în îngrijirea pacienților cu insuficiență renală

acută………………………………………………………………………………12

CAPITOLUL I.4- Norme de protecție si securitate a muncii………….………...19

CAPITOLUL II- Prezentare de cazuri-Planuri de îngrijire………………………20

Caz clinic 1………………………………………………………………………..20

Caz clinic 2………………………………………………………………………..24

Caz clinic 3………………………………………………………………………..30

CAPITOLUL III .1Concluzii……….………………………………………….....33

CAPITOLUL III.2 Anexe……….………………………………………………..37

CAPITOLUL III .3Bibliografie…………..………………………………………40

2
3

MOTIVATIE SI ARGUMENT

"Execuția prescripțiilor medicale cu competeță și conștiinciozitate ramâne doar o parte a

activității asistentei medicale. Esențială ramâne Cunoasterea Bolnavului, a problemelor și
nevoilor sale."
Lucreția Clocotici

Am ales sa încep cu citatul de mai sus exprimat de către doamna Lucreția Clocotici,din
motive foarte bine întemeiate! Personal consider ca acest citat reflectă societatea medicală și
instituțiile medicale,plus situația actuală pe care pacienții oarecum o reprosează prin opusul
acestei maxime!În ziua de azi ,pacienții indiferent de simptomatologie sau patologie ajung să
fie chiar mai documentați decât unele cadre medicale privind afecțiunea de care suferă,ajung
să se intereseze și să cunoască mult mai bine detalii si informații despre ea ,asa că execuția
perscripțiilor medicale și abilitatea de a executa ordine medicale o considera o normalitate.Ȋn
schimb,cu adevărat apreciați și aici mă refer strict la asistenții medicali …cu adevărat
apreciați sunt cei care ajung să cunoască bolnavul ca si un tot unitar ci nu doar ca si un pacient
oarecare cu o afectiune comună sau mai specială ce trebuie doar tratat si atât!Iși doresc sa fie
ascultați,să fie ințeleși și mai ales ajutați ca si un întreg ,nu doar rezolvându-le problema
medicală sau afecțiunea.
Cât despre subiectul ales de mine pentru proiectul de certificare si anume : „Îngrijirea
pacientului cu Insuficiența Renală Acută” am ales aceasta lucrare pentru că de foarte multe ori
în practica medicală pe care am efectuat-o m-am confruntat într-un număr mare de cazuri cu
această afecțiune.Consider că este o problema în masă și de actualitate medico-socială.În ziua
de astăzi,ne confruntăm destul de des cu această afecțiune.Cifrele de actualitate mondială și
rapoartele privind această afecțiune si răspandirea ei în rândul oamenilor ,ne arată destul de
clar și exact că această afecțiune se răspandește cu pași repezi nu doar în rândul persoanelor
vârstnice cât și cele tinere,iar asta nu neapărat ca și un rezultat în plus sau ca și o legătură
medicală rezultată din alte cauze medicale. Cu alte cuvinte am găsit subiectul mai mult decât
interesant si atractiv,pas cu pas în timpul procesului de documentare si redactare a lucrării.

3
4

Insuficiența renală acută este o boală caracterizata prin privarea brusca a organismului de
functia sa renala. Spre deosebire de insuficiența renală cronică, IRA este in general reversibilă
și se vindecă deseori fără sechele.Insuficiența renală acută survine frecvent la pacienții
spitalizati și în mod deosebit la cei internați în unitățile de terapie intensivă.

Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru

pacienții cu insuficiența renală acută.
Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu această afecțiune și de care trebuie să țină
seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt: alterarea volumulul
lichidian,alterare senzorială și cognitivă legată de tulburările hidroelectrolitice, acidoza
metabolica, alterarea nutriției,alterarea perfuziei tisulare, alterarea integrității pielii și
mucoaselor, deficit de autoingrijire.
Obiectivele prezentului proiect sunt:
Obiectiv 1 Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie
Obiectiv 2 Prezentarea generală a afecțiunii
Obiectiv 3 Rolul asistentului medical in ingrijirea bolnavului cu IRA.
Obiectiv 4 Studiu de caz si intocmirea dosarului de ingrijire pe perioada spitalizarii.
Obiectiv5 Norme de protecție si securitate în muncă referire la siguranța pacientului, a
personalului și siguranța mediului.
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază urmatoarele competențe profesionale:
Menținerea unui grad ridicat de sănătate.
Recunoașterea manifestărilor de dependență specifice afecțiunii.
Stabilirea diagnosticelor de îngrijire, a obiectivelor si aplicarea intervențiilor autonome si
delegate.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienți cu insuficiența renală acută s-a finalizat prin
analiza a trei cazuri cu ,,insuficiența renală acută,,cazuri pentru care s-a elaborat un interviu.
Pe baza interviului realizat s-au evidențiat problemele de dependenta specifice la nivelul celor
14 nevoi fundamentale – conform principiului Virginiei Henderson.
În final a fost elaborate planurile de îngrijire la acești pacienți, respectând obiectivele
generale ale proiectului.
Pe plan au fost evidențiate problemele de dependența, obiectivele de ingrijire, intervențiile
autonome si delegate aplicate.

4
5

CAPITOLUL I.1

Aparatul urogenital - este format din aparatul urinar și genital. Cea mai mare parte a
produșilor de excretie se elimină, printr-un ansamblu de organe care formează aparatul
excretor.
Aparatul urinar - este alcătuit din cei doi rinichi și de căile evacuatoare ale urinii:
calice, bazinete, uretere, vezica urinară si uretra.
Rinichii - organele secretoare ale urinii, au forma de boabe de fasole și sunt situați de o
parte și alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, încojurat de un strat celulo-adipos și învelit de
o capsulă fibroasă inextensibilă, este situat în loja renală.Rinichii au o margine externă
convexa, o margine interna concavă și doi poli: unul superior și altul inferior. Pe partea
concavă se află hilul renal, alcătuit din artera și vena renală, limfaticele, nervii, joncțiunea
uretero-bazinetală. Rinichiul drept este situat ceva mai jos decât cel stâng. Loja renală este
limitată în sus de diafragm, în spate de ultimele doua coaste și dedesubtul lor de muschi și de
aponevrozele lombare, iar înainte, de viscerele abdominale. În jos, loja renală este deschisa
[de aici, ușurința cu care se produce ptoza renală].
Situarea lombo-abdominală a rinichiului explică de ce durerile renale pot fi resimțite lombar,
abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidențiază ca o masă abdominală și de ce
flegmoanele perinefritice cu evolutie superioară îmbracă simptomatologie toracică.
Nefronul - unitatea anatomică și fiziologică a rinichilui, alcătuit din glomerul [polul
vascular] și tubul urinifer [polul urinar]. Numrul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2
milioane.
Glomerulul - primul element al nefronului - este alcătuit dintr-un ghem de capilare
care rezultă din ramificațiile unei arteriole aferente, provenită din artera renală. Capilarele
se reunesc apoi și formeaz, o arteriolă eferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei
porțiuni a tubului urinifer.

5
6

Tub urinifer - al doilea element al nefronului - se prezintă, sub forma unui canal lung
de 50 mm, format din următoarele segmente; capsula Bowman, tubul contort proximal, ansa
Henle,tubul contort distal și tubii colectori. Capsula Bowman - are forma unei cupe care
înconjuara glomerulul și este alcătuit din două, foițe.Capsula Bowman,împreună cu glomerulul
pe care îl conține, poartă numele de corpuscul Malpighi. Din tubi contorți distali, prin canalele
colectoare și canalele comune care se deschid în papilele renale, urina formată trece în calice si
de aici în bazinet.
Legătura bazinetelor cu vezica urinară - organ dotat cu o musculatură puternică și situat în
pelvis, înapoia pubisului - este realizată, prin cele doua uretere. Traiectul abdomino-pelvian al
ureterelor explică posibilitatea compresiunii acestora de către fibroame, chisturi ovariene sau
cancere recto-sigmoidiene.
Uretra -canalul excretor al vezicii - are la femeie un traiect foarte scurt, spre deosebire
de bărbat, la care traiectul este lung si traversează prostata, de unde posibilitatea compresiunii
uretrale de către un adenom, de prostata, cu răsunet asupra întregului arbore urinar.
Rinichiul este un organ de importanță vitală și are numeroase funcții, dintre care
funcția principală constă în formarea urinei. Prin aceasta se asigura epurarea organismului de
substanțe toxice. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul
glomerulilor și de reabsorbție și secreție la nivelul tubilor, prin filtrarea glomerulară se
formeaza urina primitivă [ 150 1 urina primitivă/24 ore, din filtrarea a 1500 1 plasma]. Urina
primitivă are compozitia plasmei, dar fară proteine, lipide și elemente figurate. Conține deci
apă, glucoză, uree, acid uric și toți electroliții sângelui.
În faza urmatoare, la nivelul tubilor care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomeruiar, se
formează urina definitivă. Totuși la acest nivel se face o selectare: tubii reabsorb total sau în
mare cantitate substanțele utile și în cantitate mică,pe cele toxice. Substanțele utile sunt
substanțe cu prag, care sunt eliminate prin urină numai când concentrația lor sanguina a
depășit limitele fiziologice [apa, glucoza, NaCl, bicarbonați]. Substanțele toxice sunt
substanțe fară prag, eliminarea lor urinară facându-se imediat ce apar în sânge.Apa este
reabsorbită în proportie de 99%, în glucoza în întregime [condiția este ca în sânge să existe mai
puțin de 1,60 g glucoză %o], sărurile și în particular clorura de sodiu, în proporție variabilă [98-
99%]. Substanțele toxice nu sunt reabsorbite decât în proporție mai mică [33% uree, 75% acid
uric]. Rinichiul are și propietăți secretorii, putând elimina și chiar secreta unele substanțe, ca
amoniacul, cu rol foarte important în echilibrul acido-bazic.Deci, procesul de formare a urinii

6
7

cuprinde o faza glomerulară, în care prin filtrare se formează urina inițială și o faza tubulară,
în care prin reabsorbție și secreție se formează urina definitivă. Caracterul de urină definitivă
este dobândit de tubii distali prin procesul de concentrare, sub influența hormonului
retrohipofizar. După cantitatea de apă pe care o are la dispoziție, rinichiul elimină unele
substanțe într-o cantitate mai mare sau mai mică de apă, rezultând o urina cu densitate
variabilă.

Urina formată permanent - diureza [1,5-2,5 ml/min] - se depozitează în vezica urinară, de unde
când se acumuleaza o anumită cantitate [250-300 ml], se declansează reflex micțiunea -
deschiderea sfîncterului vezical și golirea vezicii.Micțiunea - este un act conștient,
deschiderea si închiderea sfincterului vezical putând fi comandate voluntar.Rinichiul are si rol
predominant în menținerea echilibrului acido-bazic, prin eliminarea de acizi și cruțarea
bazelor, mentinând pH-ul la cca. 7,35. Rinichii mai asigură constanta presiunii osmotice a
plasmei eliminând sau reținând, după caz, apă și diferiți electroliți.În concluzie, rinichii
îndeplinesc în organism trei funcții de bază:

 funcția de epurație sanguină;

 funcția de menținere a echilibrului osmotic;
 funcția de menținere a echilibrului acido-bazic.
Alterarea acestor funcții conduce la apariția sindromului de insuficiență renală, urmata uneori
de instalarea comei uremice.

Simptome: -semnul esențial în I.R.A. este oliguria pâna la anurie; -pot exista
cazuri când diureza este păstrată, însa este deficitara din punct de vedere calitativ;
-paralel apar semne de oboseală, stare de rău general, cefalee, vărsături, meteorism,
limba "arsa", halena amoniacală, sughit, diaree, dispnee, tahipnee, respirație Kiissmaul
sau Cheyne-Stokes, diateză hemoragică, somnolentă, agitație psihomotorie, convulsii,
comă în forme foarte grave. Semne de laborator: -retenție de produși azotici; -apare
acidoza renală; -apar tulburări hidroelectrolitice [creste K, scade Na și Ca]; -în urină
apar albuminurie, hematurie, cilindrulie, leucociturie.

Cauze:

1.Prerenale: Când agenții etiologici, acționează indirect asupra rinichilor prin

reducerea fluxului sanguin renal cu ischemie renală consecutivă și oprirea secreției de
urină; -Stări de șoc -Stări de deshidratare -Insuficiența periferică acută :

7
8

2.Renale: -în care agenții etiologici acționează direct asupra parenchimului

renal producând leziuni anatomice; -necroze tubulare; -șoc prelungit; -arsuri grave,
nefrotoxice -boli renale parenchimatoase: - glomerulonefritele produse de steptococ; -boli
vasculare ale rinichiului.

3. Postrenale: -când insuficiența renală acută, se produce consecutiv unui

obstacol mecanic pe căile excretorii: - calculoză ureterală bilaterală; - hipertrofie de
prostată; -tumori de vecinătate afectând ambele uretere -procese ureterale inflamatorii

Figura 1-Analiza Rinichiului

8
9

CAPITOLUL I.2
INSUFICIENȚA RENALĂ ACUTĂ-DATE TEORETICE
DESPRE BOALĂ
Insuficiența renală reprezintă diminuarea capacității de filtrare a rinichilor
(necesară eliminării reziduurilor din sânge), asociata cu un dezechilibru al organismului în
săruri și apă și cu dificultăți de reglare a tensiunii arteriale. În general, insuficiența renală
se caracterizează prin diminuarea funcției și a numărului de nefroni (unitate de bază a
rinichiului ce servește la eliminarea toxinelor din sânge, elaborând urină primitivă).
Insuficiența renală acută (IRA) constă într-o privare bruscă a organismului de funcția sa
renală. Spre deosebire de insuficiența renală cronică, IRA este în general reversibilă și se
vindecă deseori fară sechele.Insuficiența renală acută survine frecvent la pacienții
spitalizați și în mod deosebit la cei internați în unitățile de terapie intensivă. Afecțiunea
survine în urma unei intervenții chirugicale complexe, administrării unor medicamente,
unui traumatism, sau atunci când aportul de sânge la nivelul rinichilor este redus.
Insuficiența renală se poate instala treptat, prezentând puține semne și simptome în fazele
de debut. În acest caz, poartă denumirea de insuficienta renală cronică (IRC).
Hipertensiunea arterială și diabetul sunt cauze comune ale insuficientei renale cronice.
Insuficiența renală acută este o afecțiune gravă, necesitând tratament medical intensiv.
Spre deosebire de forma cronică, insuficienta renală acută este reversibilă. Dacă pacientul
are o stare buna de sănătate, funcția renala poate fi recuperata în decurs de câteva
săptămâni. Dar dacă insuficiența renală acută survine în contextul unor afecțiuni cronice
severe -infarct miocardic, accident vascular cerebral, infecție generalizată sau insuficiența
mai multor organe - prognosticul este în general mai puțin favorabil.

Semne și simptome

Faza inițială

 anurie (încetarea producerii de urina de către rinichi)

 uneori, diminuarea cantității de urina. În alte cazuri emisia de urina
rămâne normală (insuficiența renală acută cu diureza conservată).

9
10

 retenție de lichid, cauzând edeme ale membrelor inferioare

 anorexie (pierderea poftei de mâncare)
 grețuri
 vărsături
 dureri abdominale
 diaree
 cefalee (dureri de cap)
 tulburări neurologice: agitație, confuzie, coma
 tulburări cardiovasculare - hipertensiune arteriala, tulburări de ritm
cardiac
 edem pulmonar (prezenta de lichid în plămâni)
 convulsii sau coma în cazurile grave

Faza diuretică – în care pacientul începe să elimine apa acumulata în unele

țesuturi. În timpul acestei faze, pacientul este deosebit de sensibil la infecții.

Se pot distinge:

1) Insuficiența renală acută funcțională – secundară unei scăderi importante a

volumului sagvin circulant, însoțită de o scădere a presiunii arteriale și deci a cantității de
sânge ce ajunge la rinichi. Prin urmare, o cantitate mai mică de sânge este filtrată.

Insuficiența renală acută funcțională se întâlnește în:

- insuficiența cardiacă

- deshidratare intensă, consecutivă unei insolații, arsuri, diarei, vărsături

frecvente și însemnate, o reacție alergică ce duce la șoc anafilactic (diminuare bruscă a
calibrului vaselor sangvine mici)

- hemoragie puternică

- utilizarea diureticelor (medicamente ce cresc emisia de urină), în special la

vârstnici, ceea ce determina o scădere a cantității de lichid circulant în organism

2) Insuficiența renală acută organică– secundară distrugerii unuia dintre

constituientii rinichiului ce asigură filtrarea sângelui (glomeruli, tubuli), datorită:

10
11

- medicamentelor - antibiotice, antiinflamatorii (aspirină, etc), paracetamol,

medicamente utilizate pentru anesteziere, produse pe bază de iod utilizate în radiografie

- metalelor toxice: arsenic, plumb, mercur, bismut, uraniu

- unei infecții renale grave - o boala autoimună (organismul produce anticorpi

împotrivă propriilor țesuturi) - o alergie

3) Insuficiența renală acută de origine mecanică– apare că urmare a unui

obstacol ce împiedică eliminarea normala a urinei: - litiază urinară (calculi) - tumori:
adenom al prostatei, cancer de prostată, cancer de vezică urinară - fibroză retroperineală,
în urma unei inflamații: abces, tuberculoză, cicatrizare.

Factori de risc

Insuficiența renală acută survine întotdeauna în legătură cu alta afecțiune,

majoritatea cazurilor survenind la pacienții deja spitalizați din alte motive. Arsurile grave
și intervențiile chirurgicale complexe cresc riscul de IRA, la fel că și infecțiile severe. În
plus, expunerea la substanțe toxice, abuzul de droguri, excesul de alcool și utilizarea de
lunga durată a analgezicelor (aspirină, acetaminofen, ibuprofen) cresc vulnerabilitatea la
insuficiența renală. Uneori, administrarea unui antibiotic (streptomicină, etc) pentru
tratarea unei infecții poate cauza insuficiență renală acută. Radiografiile ce utilizează
substanțe de contrast pentru evidențierea vaselor de sânge, cresc riscul de IRA în special la
persoanele cu afecțiuni renale legate de diabet sau cu mielom multiplu. Alte boli și
afecțiuni ce cresc riscul de insuficiența renală acută sunt: - infecțiile croncie - diabet -
hipertensiunea arterială - insuficiența cardiacă - boli autoimune: lupus, nefropatie cu IgA
(boala lui Berger), sclerodermia - afecțiunile renale - afecțiunile hepatice - hipertrofia
prostatei

Diagnostic

Pentru diagnosticarea IRA, sunt efectuate teste de sânge și urină pentru

depistarea unor anomalii în nivelul de uree, creatinina și potasiu. Este de asemenea
măsurată cantitatea de urină emisă zilnic: - Scăderea cantități de urina la 500 ml pe zi -
Creștere foarte rapida a ureei din sânge (ajungând la 1 gr pe litru, adică 17 mmoli pe litru
pe zi) - Urina este foarte concentrata în potasiu și săracă în sodiu în cazul unei IRA
funcționale (secundara unei scăderi a cantității de sânge circulant, cu scăderea tensiunii

11
12

arteriale). - În cazul unei IRA organice (însoțită de distrugerea elementelor de filtrare din
compoziția rinichiului), urina este foarte concentrata în sodiu și săracă în potasiu. - În toate
cazurile, creștere importanta a creatininei din sânge. Creatinina este o substanță azotata ce
provine din degradarea creatinei (un constituient al țesuturilor musculare). În mod normal,
creatinina trebuie să fie eliminata de către rinichi prin urina. Creșterea nivelului de
creatinina din sânge indică o insuficiența a funcției renale. În insuficiența renală acută,
nivelul de creatinina depășește 270 micromoli pe litru, adică 30 mg/ l. - hiperuricemie –
creștere importantă a cantității de acid uric din sânge (peste 150 mg/l). Examene
complementare Ecografia, tomografia computerizata (CT) și imageria prin rezonanta
magnetica (IRM) sunt examene ce permit punerea în evidenta a unei eventuale obstrucții a
cailor urinare.

Tratament

Tratamentul depinde de cauza insuficienței renale acute: - în cazul unei IRA

de origine mecanică, este necesară practicarea unei intervenții chirurgicale pentru
îndepărtarea obstacolului. Totuși, la unii pacienți se practică temporar o dializa renală
(epurarea artificiala a sângelui) înaintea operației. - dializa este indicată când aciditatea din
sângele circulant este mai mică de 7,1 dar și în caz de: - hipertensiune arterială - edem
pulmonar acut - tulburări neurologice - insuficiența cardiacă - în caz de grețuri – este
necesară alimentarea cu ajutorul unei sonde.

CAPITOLUL I.3
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR
CU INSUFICIENȚĂ RENALĂ

1. Asigurarea condițiilor de îngrijire a bolnavului -asistenta va avea în vedere

măsurile care se iau în toate cazurile date, asigurând doua pături de lâna cu care va
acoperi bolnavul și va încalzi patul în prealabil cu termofoare; -se acordă îngrijiri
igienice corespunzătoare; -bolnavii cu I.R.A. sunt mai susceptibili și necesită
precauții mai mari în privință igienei și curățeniei

12
13

2. Supravegherea bolnavului -asistenta va vizita bolnavul cât mai des, chiar fară
solicitare; -va urmări și nota manifestările patologice cum sunt: hemoragii,
manifestări de comportament, contracții sau convulsii și le va raporta medicului;
-va nota volumetric eliminările de lichide; -recoltează urina la bolnavii agitați sau
în coma prin intermediul sondei respectând regulile de asepsie; -asistenta va
determina densitatea fiecărei emisii de urina și o va nota în F.O.; -va urmării TA,
P, R, T°, iar în cazurile de constipație va face clisma evacuatoare. Este foarte
importanta evidenta exacta a diurezei, deoarece este baza de pornire a
tratamentului și criteriul de orientare a medicului.
3. Recoltarea probelor de laborator -asistenta va recolta sânge pentru determinarea
ureei, creatininei, rezervei alcaline, pH-ului, ionogramei; -va recolta urina pentru
analizele obișnuite și pentru dozarea ureei urmare.
4. Corectarea echilibrului hidroelectrolitic -se va urmări și nota cu foarte mare
exactitate cantitățile de lichide pierdute și se vor administra lichide câte 50-60 ml
pentru fiecare grad de febra, deoarece cantitatea de lichide administrate în 24 de
ore este în funcție de pierderi, la care se adaugă 400-500 ml; -la calcularea
aportului de lichide se vor lua în considerare lichidele ingerate din băuturi sau
alimente, perfuzie, clisme hidratate; -pentru a preveni hiperhidratarea se
controlează zilnic greutatea corporală; -aportul de sodiu va fi redus la 1 g/zi; -când
hidratarea orală nu este posibilă, cantitatea necesară de lichide se va introduce i.v.
în pefuzie lentă folosind glucoză 10-20%; -calea de administrare și compoziția
lichidelor în vederea menținerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite de
medic în funcție de ionogramă;
5. Împiedicarea acumulării produșilor azotați în cazul anuriei și asigurarea
regimului dietetic-Pentru a diminua retenția de produși azotați și metabolismul
protidic, se vă asigura un regim alimentar bogat în glucide și lipide care să asigure
un aport de 2000 calorii/zi. -dacă bolnavul nu poate înghiti sau vomita, asistenta îl
va alimenta prin sondă; -în caz de coma sau precoma se vă administra glucoza 5%
intravenos. Ritmul de perfuzie nu trebuie să depășească 0,4 g glucoza/kg corp/ora;
-dieta vă fi suplimentată cu vitamine; -suprimarea completă a proteinelor nu

13
14

trebuie să depășească 10-15 zile deoarece lipsa aminoacizilor esențiali creste

catabolismul protidic
6. Restabilirea diurezei în cazul oliguriei și tratarea anuriei -pentru restabilirea
diurezei asistentei va administra la indicația medicului Manitol 60-80 ml și
Furosemid 150 mg din 3 în 3 ore timp de 12 ore; -asistenta va urmări și nota dacă
se reia sau dacă se produce o creștere a diurezei; -se considera că tratamentul este
eficace numai dacă se produce o diureza de 40 ml/ora; -diureticele se
administrează numai după corectarea volemiei; -asistenta nu trebuie să acționeze
independent în administrarea medicamentelor;
7. Îngrijiri care primesc manifestări supraadăugate -asistenta va avea pregătite
medicamente pentru combaterea vărsăturilor, diareei, convulsiilor, stărilor de
agitație; -în vărsăturile rebele se va goli stomacul prin sonda și se va face spălătură
stomacală eliminând o cantitate de substanță azotată din organism; -diareile daca
nu sunt masive, nu vor fi oprite; -în caz de hipercalcemie asistenta vă avea pregătit
calciu gluconic 10%, bicarbonat de Na 2-3%, 10-15 ml soluție hipertona de
glucoză tamponată cu insulina; -în caz de acidoza, când rezerva alcalina scade iar
pH-ul este sub 7,5 se face corectarea prin administrarea de bicarbonat de Na sub
controlul permanent al pH-ului; -complicațiile cardiovasculare, respiratorii și
infecțioase, se previn printr-o supraveghere permanentă a bolnavului și prin
administrarea judicioasă a lichidelor.
8. Îndepărtarea produșilor de catabolism -când tratamentul obișnuit a rămas
ineficace se utilizează dializa cu ajutorul căreia se poate elimina excesul de
compuși azotați de apa și electroliți.

14
15

Hemodializa sau rinichiul artificial

Figura 2-Procedeu Hemodializă

Hemodializa este cea mai eficace metodă de epurare extrarenală, epurează sângele în
afară organismului utilizând pentru dializa membrane de celofan sau cuprofan. Pentru acest
scop exista mai multe tipuri de aparate:
 aparat cu membrana dializanta în forma de tub;
 aparat cu membrana întinsa între două plăci din material plastic;
 rinichi cu fibre capilare.
Elementul esențial al rinichiului artificial este membrana dializanta. Aceasta permite
schimburile de substanță între sânge și lichidul dializant. Principiul hemodializei se bazează
pe epurarea extracorporală a sângelui introdus în aparat care circulă în mod continuu în
interiorul tubului ce este în contact cu membrana dializanta, după care este introdus în
organism printr-o venă.

15
16

 Pregătirea aparaturii și a materialelor: -asistenta pregătește aparatul de

hemodializa după o prealabila sterilizare a tuburilor, pieselor și sticlăriei;
-pregătirea soluției dializane formată din: clorura de Na, clorura de K, clorura
de Mg, clorura ce Ca, bicarbonat de Na și glucoza realizând un mediu ușor
hipertonic; -cantitatea de lichid dializant poate ajunge pâna la 100 1; -se
pregătesc 500 ml sânge izo-grup proaspăt; -se pregătesc instrumentele și
materialele pentru anestezia locală, descoperirea chirurgicală a vaselor la care
se leagă aparatul.
 Pregătirea bolnavului -se face pregătirea psihică a bolnavului dacă starea
generală o permite și se administrează un calmant; -înainte de începerea
intervenției, asistenta va recolta sânge pentru determinarea compușilor azotați,
a rezervei alcaline, hemogramei și hematocritului; -bolnavul este așezat într-un
pat balanță, comod, deoarece ședință poate dura 6-8 ore; -capul și toracele vor
fi ușor ridicate, iar membrele superioare fixate în poziții accesibile denudării
vaselor.
 Efectuarea tehnicii -se umple tubul de celofan cu sânge proaspăt conservat;
-se pregătesc câmpul operator și se servește medicul pentru descoperirea
chirurgicala a arterei și venei; -medicul fixează cămilele respective și
racordează tubulatura aparatului la cele două canule; -se da drumul la sângele
arterial al bolnavului în aparat; -pe măsură ce sângele bolnavului intra în
aparat, sângele conservat din tubul de celofan intra în vena bolnavului; -viteza
optimă de scurgere a sângelui prin aparat este de 100-150 ml/mm.
 Rolul asistentei în timpul ședinței de hemodializă -asistenta controlează din
15 în 15 minute P, TA, R, T° urmărind comportamentul bolnavului; -din ora în
ora recoltează sânge pentru determinarea Ht; -administrează la indicația
medicului mici cantități de heparina și antibiotice; -urmărește funcționalitatea
aparatului pentru excluderea incidentelor ce pot apărea; -schimbă lichidul de
dializa din 2 în 2 ore, Printr-o ședință de hemodializă se pot elimina din
organism între 60-110 grame uree. Rinichiul artificial poate fi utilizat și pentru
eliminarea substanțelor barbiturice sau altor substanțe
medicamentoase.Hemodializa se poate face zilnic sau la două zile.

16
17

Dializa peritoneala

Figura 3-Dializa Peritoneală

Metoda utilizează ca membrană dializantă pentru epurația sângelui endoteliul seroasei

peritoneale care are o suprafață de 20 mii cm2. Cu ajutorul unui tub se introduce în cavitatea
peritoneala lichidul de dializa care după ce traversează suprafață endoteliului peritoneal este
îndepartat prin alt tub.
1. Pregătirea instrumentelor și a materialelor: . se pregătesc steril toate materialele,
20 de flacoane de lichid de dializa a câte 2 litri soluție utilizata la hemodializa la care se mai
adaugă heparina pentru evitarea obstrucției cateterului și antibiotice pentru a preveni
infecția; . se pregătește trusa de paracenteza cu 2 trocare, ambele prevăzute cu stilet ascuțit și
mandren bont; . materiale pentru anestezie, dezinfecție locala și pansamente; . se mai
pregătesc două sonde din material plastic lungi de 20 cm care să poată fi introduse prin canula
trocarului în cavitatea peritoneală prevăzute cu orificii laterale la extremitatea care se
introduce în abdomen; . aparat de perfuzat; . tub de cauciuc pentru scurgerea lichidului
evacuat; . vas colector de 10-20 litri gradat; . aparat pentru încalzire sau menținerea constantă

17
18

a lichidului de dializa la T° corporală; . seringi și medicamente pentru urgență în caz de

accidente.
2. Pregătirea bolnavului: . se face pregătirea psihică și se administrează un calmant; .
bolnavul își golește vezica, i se va face o clismă evacuatoare și va fi așezat comod în pat
întrucât durează între 16-20 ore.

3. Tehnica de lucru:
 se adaptează aparatul de perfuzie la flacon sau se trece tubul de perfuzie
prelungit în forma de serpentina prin aparatul ce menține lichidul cald;
 flaconul se fixează la o înaltime de 2 m; • medicul executa paracenteza
abdominala în fosa iliaca stânga și prin canula trocarului introduce
sonda de material plastic la care se racordează amboul aparatului de
perfuzie și se da drumul lichidului;
 sonda împreuna cu amboul tubului de perfuzie se fixează de peretele
abdomenului cu leucoplast iar împejural locului de pătrundere a tubului
în cavitatea peritoneala se așază o compresa sterila îmbibata în soluție
dezinfectanta;
 se fixează debitul la 2-3 1 în prima ora;
 după ce s-au adunat în cavitatea peritoneala 2 1 de lichid, se introduce
în partea dreapta celalalt tub de plastic și se fixează la peretele
abdomenului. La aceasta sonda se racordează un tub de scurgere care
se introduce în vasul colector;
 după ce a început să se scurgă lichid în vasul colector, se reglează
ritmul în așa fel încât în cavitatea peritoneala să se mențină 2 1
lichid;
 controlează TA, P,R,T°. Prin acest procedeu se pot elimina între 40-60
g de uree și alti produși de dezasimilație. Îngrijirea bolnavului în
stadiul poliuric I.R.A. poate evolua spre vindecare sau spre
cronicizarea. În caz de evoluție favorabilă restabilirea funcției renale se
face după 12-14 zile de anurie, după cum urmează etapa poliurica. În
această fază de reluare a diurezei pot apărea diverse complicații:
deshidratarea, infecții urinare, complicații cardiovasculare, de aceea în

18
19

îngrijirea bolnavului asistenta va respecta cu strictețe tratamentul

prescris de medic.
1.Evitarea complicațiilor majore:
 .asistenta va urmări diureza, va recolta sânge și urină pentru ionogramă
sanguină și cea urinară;
 va administra soluțiile prescrise pentru înlocuirea pierderilor;
 va recolta sânge pentru determinarea ureei și creatininei care pot să
crească în această fază;
 în aceste cazuri se face o dializa suplimentară; ajunși în stadiul poliuric,
bolnavii trebuie mobilizați activ pentru prevenirea infecțiilor
bronhopulmonare, a emboliei și escarelor;
 infecția urinară se previne respectând riguros măsurile de asepsie și
acordând îngrijiri igienice corespunzătoare.

2. Trecerea la un regim dietetic progresiv:

o regimul se îmbunatateste treptat prin introducerea proteinelor de mare
valoare: ouă, lapte, brânza, came;
o se creste rația calorică adoptând un regim ușor hipergfucidic,
normolipidic și hiposodat;
o se introduc alimente bogate în K; • când diureza atinge 1-1,5 1, bolnavul
va putea primi un regim normal sărat; bolnavul poate bea 500-800 ml
lichide peste pierderile zilnice

CAPITOLUL I.5
NORME DE PROTECȚIE ȘI SECURITATE A MUNCII

Asigurarea igienei personale și aplicarea normelor de profilaxie .Respectarea normelor

de igiena personală-corporală are ca scop prevenirea îmbolnăvirilor personalului medical
sanitar și de a împiedică transmiterea bolilor de la bolnav la bolnav.
Obiectiv: Asigurarea igienei personale și îmbrăcarea echipamentului de protecție.
Măsuri de realizare: • asistenta medicală intră în filtru pentru personal;
• dezbracă hainele de stradă și le depune la dulapul special destinat lor;

19
20

• trece în camera de baie și face duș;

• după efecturea dușului trece în încăperea de echipare unde îmbracă echipamentul de
protecție; • verifică dacă ținută este corectă și completă în funcție de profil;
• intră în secție. Respectarea circuitelor funcționale și a normelor de protecție a
muncii.
Aplică o atenție deosebită:
• circuitelor alimentelor și veselei;
• circuitelor lenjeriei de pat și corp a bolnavilor;
• circuitului de intrare și ieșire al personalului; • circuitului de primire a bolnavului în
spital;
• circuitului vizitatorilor;
• circuitului rezidurilor solide și lichide.
• Se spală și se dezinfectează pe mâini după:
• îngrijirea fiecărui bolnav;
• recoltarea produselor biologice și patologice;
• transportul produselor biologice și patologice;
• folosirea instrumentarului;
• alimentația bolnavului;
• atingerea bolnavului sau a obiectelor sale personale sau cu care a venit în contact
(pat,lenjerie);
• folosirea wc-ului (înainte și după);
• înainte de masă;
• înainte și după folosirea batistei.
Prevenirea transmiterii îmbolnăvirilor intre secții Asistenta medicală îmbracă un al doilea
halat,peste echipamentul obișnuit,în cazul în care intră într-o secție sau saloane de izolare a
bolilor infecțioase cu transmitere aerogura și digestive.
Asistenta medicală (elev practicant) are următoarele interdicții: - nu fumează în
salon,secție sau sala de așteptare; - nu primește obiecte sau alimente de la bolnav; - nu duce
mâna nespălată la față,gură,nas,ochi; - nu folosește batiste decât după spălarea mâinilor; - nu
folosește wc-ul bolnavilor; - nu recoltează produse biologice sau patologice dacă prezintă
escoriatii pe tegumentele mâinii; - nu manipulează aparatura sau instrumentar electric fară
instruire de folosire.
Asistenta medicală este obligată:
• să efectueze periodic controale medicale pentru evaluarea stării de sănătate;
• să se imunizeze specific și nespecific;
• să se îngrijească de propriul regim de munca,odihna,alimentație rațională;
• să schimbe echipamentele de protecție ori de cate ori este nevoie;
• să nu permită apartinatorilor intrarea în secție,saloane,decât în condițiile stabilite de
normele sanitare și regulamentele de funcționare. Dezbrăcarea echipamentului de protecție și
părăsirea serviciului
• intra în filtru,dezbracă echipamentul de protecție;
• împachetează halatul cu fețele externe spre interior,având grija să nu se atingă suprafețele
exterioare cu cele inferioare (necontaminate).
• depune echipamentul de protecție în recipientul pentru dezinfecție;
• face duș,îmbracă hainele de stradă și părăsește serviciul.

20
21

CAPITOLUL II
PREZENTARE DE CAZURI-PLANURI DE ÎNGRIJIRE

Insuficenţă renală acută - CAZUL I

1. Culegerea de date

Date fixe

NUME SI PRENUME : C.Z.

VARSTA: 19 ani
SEX: feminin
STAREA CIVILA: necăsătorită
OCUPATIA: studentă
NATIONALITATEA: română

RELIGIA: ortodoxa

ANTECEDENTE lipsite de importanţă.

HEREDOCOLATERALE:
GRUPA DE SANGE AII Rh
Date variabile
orientată temporo-spaţial
ROT – prezente
RP – prezente
PULS 80b/min
TENSIUNE ARTERIALĂ 120/70mm Hg
GREUTATE 59 kg
ÎNĂLŢIME 1,60 m
TEMPERATURĂ 37,8 0 C
SEMNE ŞI SIMPTOME - icter
- stare generlă relativ alterată
- dureri abdominale
- oligo-anurie
- febră
DATA INTERNĂRII 1.03.2020
DIAGNOSTIC Insuficenţă renală acută
MEDICAL LA
INTERNARE

• Evaluarea cazului la internare

21
22

Pacienta în vârstă de 19 ani s-a prezentat de urgenţă la spitatlul Orasenesc Sinaia în data
de 1.03.2020 Aici i se recoltează sânge pentru analize de laborator, rezultatul lor
prezentând un grad ridicat de anemie şi trombocitopenie şi valori ridicate ale creatinei,
ureei şi acidului uric. Acestea asociate cu oligo-anurie demonstrează o afecţiune renală.

3. Analiza şi interpretarea datelor

Diagnostic de îngrijire

• Nevoia de a elimina este alterată prin eliminarea inadecvată din cauza

afecţiunii renale manifestată prin oligo-anurie

• Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale - alterată prin

hipertermie din cauza infecţiei manifestată prin febra moderată.

• Nevoia de a dormi este alterată prin dureri lombare din cauza oboselii,
manifestată prin disconfort psihic şi fizic, apatie, indispozoţie, iritabilitate.

Evaluarea cazului
În urma acestor rezultate se transferă la secţia ATI a spitalului Municipal in data
de17.02.2020.Icterul se remite dar IRA se agravează ceea ce impune efectuarea a 9 şedinte de
hemodialză după care se reia diureza.

După iniţierea hemodializei (HD) starea pacientei se îmbunătăţeşte treptat, iar după a
şasea zi de dializă se reia diureza progresiv ajungând până la 1500 ml la a nouă dializă,
moment în care se întrerupe HD.

Se instalează faza de poliurie şi este internată în serviciul nostru de dializă-nefrologie. În urma

obiectivelor pe care mi le-am propus reiese că pacienta a fost echilibrată hidro-electrolitic şi
acido-bazic, temperatura corpului se menţine în limite normale.

Starea psihică a pacientei este îmbunătăţită, pacienta este liniştită datorită medicaţiei
prescrisă de medic.
Investigaţiile de laborator au pus în evidenţă: valorile ionogramei sanguine şi acidul uric în
limite normale, dar fac excepţie VSH şi creatinina ridicată, HLG şi ureea scăzută.
La urina din 24 h se evidenţiază: scăderea ureii şi creşterea creatininei.

22
23

Se continuă tratamentul medicamentos şi igieno-dietetic, încă două zile. Din a cincea zi de la

internare starea pacientei începe să arate o uşoară îmbunătăţire, medicaţia şi îngrijirile
acordate dând rezultate.

Pacienta se externează după 7 zile de spitalizare, într-o stare ameliorată clinic cu următoarele
recomandări:

• Regim alimentar hiposodat, 70g proteine/zi, va bea lichide în cantitate egală cu

diureza + 500 ml

• Medicaţie în continuare cu Nolicin 400mg cps/12ore încă 5 zile

• Control peste 5 zile, clinic şi biologic (HLG, VSH, examenul urinei, uree,
creatinină acid uric, TGO, TGP şi fosfază alcalină).

DIAGNOSTI OBIECTIV INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE

C DE E AUTONOME DELEGATE
ÎNGRIJIRE
1.Nevoia de a Pacienta sa Efectuez igiena Recoltez la Verific și evaluez
elimina- fie personala a indicația la intrarea /ieșirea
Eliminare echilibrată pacientei medicului sânge si din tură
urinară hidro- Asigur un urină pentru Se menține
inadecvată electrolitic microclimat ionograma serică ezechilibru intre
(insuficiență și acido- corespunzator si urinară în ingesta-excreta
calitativ și bazic (aerisire,camera vederea stabilirii Pacienta prezintă
cantitativ) Pacientul să incălzită l 20-22 bilanțului hidric tegumente curate
Afecțiune nu prezinte C) Efectuez fără
renală- complicații Cântăresc hidratarea leziuni,respirație
manifestată cutanate i pacientul zilnic parenterală cu eficientă.Obiecriv
prin oligo- respiratorii pentru a stabilii soluții îndeplinit parțial
anurie (deficit bilantul hidric izotonice(Gluzoză Exprimă emoții și
de producere a ingesta-excreta 10% 2000 ml Ser temeri greoi.
urinii Asigur hidratarea Fiziologic ,solutie
orală a MolarăKCl)
organismului Administrez
Monitorizez vitamninele
funcțiile vitale și B1,B6,B12
vegetative C 500 la
Notez in F.O indicația
Diureza ,medicului
,Temperatura Recoltez urina
Pulsul,Respirația pentru examene
Servesc pacienta chimice si
la pat (când este bacteriologice

23
24

cazul)cu urinar si Administrez

bazinet antiseptice urinare
Schimb lenjeria ,sulfamide ,
de pat și de corp antibiotice
ori de câte ori conform indicației
este nevoie medicului
Asigur o poziție
care favorizează
respirația

24
25

2.Nevoia de a- Temperatura Asigur o îmbrăcăminte Antitermice Se

și menține corpului să fie lejeră,aplic impachetări Antibiotice menține
temperatura în limite reci , comprese reci ,frecții, Algocalmin subferă
corpului in normale încălzesc pacientul în caz I.M
limite Pacientul să fie de frisoane Sulcef
normale echilibrat Calculez bilanțul ingesta- 1gr/12 ore
,alterate prin electrolitic excreta de 24 h I.V
hipertermie din Pacientul să Servesc pacientul cun
cauza infecțieio aiba o stare de catități mari de lichide
manifestată prin bine fizic și (2L/zi ) pentru a prevenii
febră moderată psihic pe tot deshidratarea
parcursul Schimb de câte ori este
spitalizării nevoie lenjeria de pat si de
corp
Mențin igiena tegumemtelor
Pregatesc psihic pacientul
,înaintea tehnicilor de
recoltare si examinare
Așez pacientul pe pat în
decubit dorsal pentru a-i
elimina durerile
Liniștesc pacientul cu
privire la starea
sa,explicându-i scopul și
natura intervențiilor
Familiarizez pacientul cu
mediul său ambiant
Asigur un mediu de
securitate și liniște

CAZUL II

1. Culegerea de date
Date fixe

NUME SI PRENUME : A.G.

25
26

VARSTA: 23 ani
SEX: feminin
STAREA CIVILĂ: necăsătorită
OCUPAȚIA: studentă
NAȚIONALITATEA: română

RELIGIA: ortodoxa
ANTECEDENTE lipsite de importanţă.
HEREDOCOLATERALE:
GRUPA DE SANGE AII, Rh

Date variabile
PULS 85 b/min
TENSIUNE ARTERIALĂ 95/78mm Hg
TEMPERATURĂ 36,9 0 C
RESPIRAŢIE 8 respiraţii/minut

GREUTATE 57 kg
ÎNĂLŢIME 1,60 m
SEMNE ŞI SIMPTOME - amnenoree
- anurie
- dureri violente de cap (cefalee)
- stare generală alterată
-urticatie
- febră moderată
DATA INTERNĂRII 20.02 .2020
DIAGNOSTIC MEDICAL Insuficenţa renală acută post abortum
LA INTERNARE

2. Evaluarea cazului la internare

Pacinenta internată de urgenţă în ziua 20.02.2020 la maternitate prezintă amenoree şi anurie .

În 9.02.2020pacienta a expulzat oul fetal şi au debutat dureri vilolente de cap (cefalee ) şi
stare generală alterată. Urina scade cantitativ, iar din 15.02.2020 nu mai urinează de loc. Prin
sondaj vezical se recoltează numai 2 ml de urină tulbure, portocalie.

3. Analiza şi interpretarea datelor

Diagnostic de îngrijire
Nevoia de a elimina este alterată din cauza afecţiunii renale manifestată prin anurie.

Nevoia de a avea tegumentele curate şi integre este alterată din cauza imobilităţi prelungite,
manifestată prin uscare.

26
27

Nevoia de a dormi este alterată din cauza IRA postabortum manifestatp prin amenoree.

• Evaluarea pacientului
În urma intervenţiilor acordare starea pacientei este la fel de rea, alterându-se din ce în ce mai
grav, pacienta este precomatoasă, inertă, somnolentă, nu reactioneată la nimic.
Tranzitul intestinal este încetinit. La examenul citoscopic nu se găseşte urină în vezică.
Radiografia reno-vezicală directă nu arată calculi radio-opaci.
În urma investigaţiilor de laborator reiese că pacienta se găseşte într-in deficit de săruri şi că a
fost hidratată cu lichide hipotonice în exces şi că ea întruneşte toate condiţiile unei
hiperhidratări în exces. Acest lucru impune o urgenţă terapeutică şi anume sustragerea de
lichide pentru a prevenii edemul pulmonar acut şi insufivcenţa cardio-respiratorie.
În acest scop pregătesc pacienta pentru hemodializă. În cursul nopţii starea pacientei continuă
să se decline. Sondele uretrale nu drenează nimic.
In a patra zi a internării pacienta prezintă TA= 140-80 mmHg, puls =100 b/min, respiraţii =
12/min, greutate staţionară.

Se pregăteşte intestinul pentru spălătura dializată printr-o clismă cu MgSO430g în 2l apă,

injectându-se concomitent o fiolă de prostignină, însă fătă rezultate, lichidul este reţinut în
totalitate, nu se elimină gaze.
Starea pacientei este alarmantă, inconştienţă, delirantă, nu mai răspunde la excitanţi externi.
Varsă de două ori lichid cu aspect bilos 300 ml. Pe sonda intestinală se aspiră 1500 mş lichid
verzui.
În a şasea zi :
– greutatea= 50kg
– uree = 2,30g%
– diureza = 200 ml, urină acidă
– densitate 1010, în sedimente numai sânge
Pacienta este comatoasă, din când în când dechide ochii, prezintă midriază,TA 130/70 mmHg,
puls 106b/min, abdomen destins, durere la palpare.
Diagnostic anatomopatologic:
– edem pulmonar acut

27
28

– nefroză
– edeme renale dilatare gastrointestinală.

28
29

DIAGNOS OBIECTIVE ROLUL PROPRIU AL AS ROLUL EVALUARE

TIC DE MEDICALE DELEGAT
ÎNGRIJIRE AL AS
MEDICAL
E
1.Nevoia Pacienta să Conectez tuburile electrolitice si Administrez Verific și
de a fie rezerva alcalină în funcție de antiseptice , evaluez la
elimina echilibrată rezultatul antibiogramei sulfamid,an intrarea/ieșire
este alterată hidro- Cântăresc pacientul zilnic pentru a tibiotice a din tură
din cauza electrolitic stabilii bilanțul hidric ingesta- conform Evaluez
afecțiunii excreta antibiogram îndeplinirea
renale Cântăresc zilnic pacienta ,corectez ei la indicția obiectivului la
manifestată dezechilibrul hidric prin hidratare medicului ieșirea din
prin anurie sau reducerea aportului de lichide Administrez tură
și electoliți ,in funcție de perfuzii cu
ionograma serică și urinară 1500 ml ser
Monitorizez funcțiile vitale și gluconat
vegetative 25%
Notez in F.O Pentru
Diureza,Temperatura,Pulsul,Respi combaterea
rația acidozei
Asigur o atmosferă caldă administrez
NA2Ca3
14%-200-
300 mlzi
sub
controlul
periodic al
pH sanguin

29
30

2.Nevoia de Pacienta să Ajut pacienta în Administrez Verific și

a avea prezinte funcție de stare medicația evaluez la
tegumente tegumete si generală să își facă recomandată intrarea/ieșirea
curate si mucoase curate baie sau îi efectuez de medic din tură
integre este Pacienta să-și toaleta pe regiuni Algocalmin
alterată redobândească Asigur temperatura (2 f la durere)
datorită stima de sine camerei 20-22 grade C
imobilizării Pacienta să nu și a apei 37-38 grade C
prelungite si devină sursă de Ajut pacienta să se
deshidratării infecții îmbrace ,să se pieptene
nasocomiale Să-și facă toaleta
cavității bucale să-și
taie unghiile
Conștientizez pacienta
în legătură cu
importanța menț inerii
curate a tegmentelor
pentru prevenirea
îmbolnăvirilor
Iau măsuri de
prevenire a infecțiilor
nasocomiale
Leziunile care s-au
suprainfectat vor fi
protejate cu
pansament efectuat in
condiții de perfectă
asepsie,atât
tegumentelor,mâinilor
cât și a mâinilor
persoanei care îl
execută.

30
31

3.Nevoia de Pacienta să Asigur repaus la pat Calmez durerea De cel puțin 2

a elimina aibă o stare Efectuez spălături cu antialgice la ori pe zi sau la
este alterată de bine vaginale cu soluții recomandarea nevoie verific si
din cauza ,confort și antiseptice dupa ce am medicului evaluez la
IRA post- securitate recoltat secreție Îi administrez intrarea/ieșirea
abortum prin pe tot vaginală pentru medicamente din tură
amenoree parcursul examen bacteriologic și sedative la
spitalizării citologic indicația
Pacienta să Aplic pansament medicului
aiba o stare absorbant
de bine fizic Schimb de câte ori este
și psihic pe nevoie
tot parcursul ,lenjeria,pansamentul
spitalizării Protejez patul cu
mușama și aleză la
nevoie Liniștesc
pacienta în legătură cu
rpoblema sa
Pregătesc psihic
pacientul înaintea
tehnicilor de recoltare
și examinare ,îi explic
scopul intervențiilor
(examen
genital,examenul
secrețiilor vaginale
,examinări
radiologice )

Cazul III

Nume și prenume D.V

Vârsta 72 ani

31
32

Sex masculin

Domiciliul- oras Busteni;

Situația civilă- căsătorit ( actual singur, soția decedată), 3 copii, locuiește singur;
Nivel de studii- 8 clase;
Religie- ortodox;
Pacient in vârstă de 72 ani, se internează în secția de Boli Interne a spitalului Orășenesc Sinaia
, prin serviciul de UPU, in data de 3.01.2020 ora 19:25.

Motivele internării: stare generală influențată, febră, grețuri , vărsături, scaune diareice,
dureri abdominale colicative localizate în hipogastu și epigastru.
Antecedente heredo-colaterale- nu poate declara Antecedente personale patologice- ulcer
duodenal operat în 1990; • Pneumonii repetate; • Boala diareica repetată în ultimii 2 ani;
Condiții de viață și de muncă- pacientul locuiește singur , locuință compusă din 3 camere.
Istoricul bolii- debut în urmă cu 4-5 zile cu grețuri, vărsături, epigastralgii. De 3 zile apar și
scaunele diareice, apoase, verzui, astenie, inapetență. Nu se prezintă la medicul de familie, nu
ia nici un tratament. În cursul acestei zile se solicita Ambulanta de către un vecin, se prezinta
în serviciul de UPU care orientează pacientul spre secția de Boli Interne .Se decide internarea
pentru investigații și tratament
Evaluarea pacientului- Tegumente și mucosae- palide, uscate, fară elasticitate; Facies- trist,
palid, ochi înfundați în orbite, transpirat; Sistem osteo-articular- integru, mobil Sistem
ganglionar superficial- nepalpabil
Aparat respirator- Torace normal conformat, respirații de amplitudine superficială,
polipneic, murmur vezicular ușor înăsprit, tuse rara, uscată.
Aparat cardio-vascular: Aria matității cardiac în limite normale, soc apexian în spațial V i.c.
stg., pe linia medio-claviculara, AV= 100/min, TA= 90/55 mmcol.Hg.
Aparat digestiv- Abdomen suplu, elastic, ușor metorizat. Sensibil spontan și la palpare în
epigastru și hipogastru, transit abdominal accelerat, scaune apoase, verzui, fetide.
( 10/zi).Ficat, splina- nepalpabile.
Aparat genito-urinar- Loji renale libere, micțiuni spontane, nedureroase ( URINEAZĂ
PUȚIN ÎN ULTIMELE ZILE)!!!!!!!! Sistem nervos central- fară semne de iritație
meningeana, ROT- prezente bilateral

32
33

Ecografie abdominala- Ficat omogen, dimensiuni normale, CBP, VP- dimensiuni normale,
RD- dimensiuni normale, IP usor diminuat, prezenta in grupul caliceal mijlociu a unei
formatiuni hiperecogene cu dim de 1,5 cm. RS- relatii normale. Pancreaul nu se poate
vizualiza. Fara colectii lichidiene in cavitatea pleurala si abdominala.
Vezica urinara- goala, pereti usor ingrosati, prostate- 3,4/4,5 cm.
Pe baza examenului clinic si paraclinic se pune diagnosticul de Enterocolita acută. Sindrom
de deshidratare. Insufuciența renală acută funcțională.
Sub tratament cu: reechilibrare hidroelectrolitica, antidiareice ( HIDRASEC, NORMIX ),
antisecretorii gastrice ( RANITIDINA ), dieta, cura de diureza, simptomatice, evolutia este
favorabila.Se externeaza dupa 8 zile de spitalizare vindecat, cu recomandarile;
 Diete explicate pentru încă 3 zile
 Cura de diureza ( 1,5 l/zi)
 Consult la Nefrologie

33
34

PLANUL DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTIC DE OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

INGRIJIRE
Diaree, legată de un Pacientul sa -urmaresc aspectul si La 4 zile de la
posibil proces infecțios prezinte scaune numarul scunelor; internare se
Alterarea circulației normale in termen -recoltez scun pentru normalizeaza
legată de de 4 zile coprocultura; aspectul
deshidratare Pacientul să - asigur dieta pentru scaunelor.
,manifestată prin prezinte valori enterocolita; După 2 zile TA
hipoTA si tahicardie normale ale -administrez medicatia și Pulsul au
Durere abdominală Pulsului si TA antidiareica( HIDRASE valori normale
legată de in fecția Pacientul să C 3X1/zi; Normix Durerea
inestinală prezinte o stare de 3x2/zi; Ibutin 2x1/zi diminuează în
bine fără dureri Monitorizarea si notarea intensitate
în F.T a Pulsului si TA
,la interval de 4 ore in
prima zi,apoi de doua
ori/zi
Hidratare eficientă orală
Sistare medicație
hipotensoare până la
revenirea valorilor
tensionale
Poziție relaxantă
antalgică
Exercițiu de control al
durerii
Administrez la nevoie
antialgic ,antispastic
(NO-SPA+Algocalmin
I.M )

34
35

TRATAMENT

DENUMIRE FORMA DE ACȚIUNE DOZA DOZA

MEDICAMEN ADMINISTRAR ZILNICĂ UNICĂ
T E
Ser fiziologic I.V Restabilirea 500-2000 ml 500 ml
0,9% sol PEV volumului
intravascular
Furosemid –f 20 I.V Diuretic de ansa 40-120 mg 2 ml
mg în hiperhidratare
Calciu gluconic I.V În 10-30 ml 10 ml
950 mg-f hiperpotasemii,
previne
tulburările de
ritm si de
concentrare
Glucoză 10% I.V Reducerea 50 ml+10 UI 50 ML+10
500 ml hiperpotasemiei UI
(sol.PEV)
+10 UI Insulină
rapidă-Fl
Ventolin spray Inhalat Scăderea 1/2puff-uri 1 puff
hiperpotasemiei
Bicarbonat de I.V Corectare 10-15 ml 10-15 ml
sodiu 8,4% acidozei
Controloc40 mg I.V Inhibitori ai 40 g 40 mg
–pulb.liofilizată pompei de
pt. sol. protoni
Injectabile
Transfuzie de I.V Anemie 1UI MER 1UI MER
masă eritrocitară
Dializa CVC,FAV Terapie suportivă 1 ședință 1 ședință

EXAMENE DE LABORATOR

35
36

ANALIZA MOD DE VALORI VALOAREA

CERUTA RECOLTARE NORMALE OBȚINUTĂ
VSH I.V 2-13 mm 10-20 mm
Cl I.V 90 eEq/l 94-111eEq/
Uree Recoltare sangvină 0,11mg/1000 mg 0,20-0,40gr/1000 mg
Creatinină I.V 2,01mg% 06-1.20 mg%
K I.V 5mEq/l 3,8-5,4 Eq/l
Ca I.V 3,4 mEq/l 4,5-5,5 mEq/l
TGO I.V 90ui 2-20 ui
TGP I.V 78ui 2-16ui

Glicemie I.V 1,01g% 0,8-1,20g%

CAPITOLUL III.1

CONCLUZII

36
37

Pentru întocmirea acestei lucrări am luat în studio trei cazuri cu “insuficiența renală
acută” la trei personae cu vârste medii și cultură diferită.Îngrijirile NURSING sunt structurate
pe 14 nevoi fundamentale ale persoanei umane,subliniate în Conceptul Virginiei
Henderson,care permit abordarea celor cinci dimensiuni (bio-fizico-psiho-socio-culturale și
spiritual) pentru fiecare nevoie afectată.Problemele derivă din afectarea nevoilor și
intensitatea cu care se manifestă,sunt legate de receptivitatea fiecăruia față de boală,de starea
generală a organismului și de starea psihica. Insuficienţa renală acută survine frecvent la
pacienţii spitalizați şi în mod deosebit la cei internaţi în unitățile de terapie intensivă.
Afecțiunea survine consecutiv unei intervenții chirugicale complexe, administrării unor
medicamente, unui traumatism, sau atunci când aportul de sânge la nivelul rinichilor este
redus. Insuficiența renală acută este o afecțiune gravă, necesitând tratament medical intensiv.
Spre deosebire de forma cronică, insuficiența renală acută este reversibilă. Dacă pacientul are
o stare bună de sănătate, funcția renală poate fi recuperată în decurs de câteva săptămâni. Dar
dacă insuficiența renală acută survine în contextul unor afecțiuni cronice severe - infarct
miocardic, accident vascular cerebral, infecție generalizată sau insuficiența mai multor organe
- prognosticul este în general mai puțin favorabil după cum am arătat şi în cazurile clinice
pretentate în capitolul anterior. Un număr de boli şi condiţii speciale pot face că rinichii să
înceteze să mai funcţioneze în mod normal. Un pacient poate face insuficiența renală acută
dacă acesta: • a pierdut o cantitate mare de sânge - această situaţie poate apărea din cauza unei
răniri grave sau unei intervenții chirurgicale majore.
• s-a deshidratat din cauza că a vomitat sau din cauza excesului de diuretice
• are o afecțiune cardiacă serioasă, că insuficiența cardiacă, infarct miocardic, aritmie
(ritm cardiac anormal), valori tensionale mari, endocardita, valvulopatie sau tamponadă
cardiacă
• are o afecțiune care poate afecta rinichii sau ficatul, ca de exemplu sindrom nefrotic,
ciroză hepatică, lupus eritematos sistemic sau o alta boală care cauzează inflamația vaselor
sanguine (vasculita).
• are altă afecţiune serioasă, că malnutriţie severă, arsuri, o vatămare gravă sau sindrom
de strivire sau o infecie gravă (sepsis)
• a folosit medicamente care pot afecta rinichii, inclusiv antibiotice că gentamicina sau
streptomicina, inhibitori de enzimă de conversie pentru valorile tensionale mari,

37
38

antiinflamatoare nesteroidiene că aspirina sau ibuprofenul sau substanţe de contrast folosite în

unele investigaţii cu raze X
• are o obstrucție bruscă la un anumit nivel pe traiectul urinar care blochează eliminarea
urinii din rinichi: litiază renală, tumorile, o injurie a tractului urinar sau o prostată marită de
volum pot cauza blocaje.

CAPITOLUL III.2
ANEXE

38
39

Figura 4-Analiza Rinichiului NORMAL-BOLNAV

Figura 5 –Calculi Renali

39
40

Figura 6-Structura Aparatului Renal

40
41

CAPITOLUL III.3

BIBLIOGRAFIE

Corneliu Borundel – “Manual de medicina interna” – Editura All, Bucuresti, 1996

Lucretia Titirca – “Urgente medico-chirurgicale.Sinteze” – Editura Medicala,

Bucuresti,1998

Lucretia Titirca – “ Manual de medicina interna.Specialitati inrudite si ingrijiri paliative”

Nicolae Crangulescu – “ Anatomie Functionala” – Editura Didactica si Pedagocica ,

Bucuresti,1990

Dr.Viorel Mateescu –“Breviar de explorari functionale si de ingrijiri special acordate

bolnavului”, Editura Medicala, Bucuresti, 2010.

Lucretia Titirca – “Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medical” Editura
Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti.2008

www.cursurimedicina.ro

www.romedic.ro

www.studentie.ro

www.sfatulmedicului.ro

www.medicalstudent.ro

41