CUPRINS

Argument
CAPITOLUL 1 : Aspecte teoretice privind contabilitatea trezoreriei
1.1 Delimitări, structuri si obiective ale contabilitătii valorilor de trezorărie.
1.2. Evaluarea elementelor de trezorerie.
1.3. Sistemul documentelor justificative si evidenta operativa a elementelor de trezorerie.
1.4. Forme de decontare si instrumente de plata.
1.4.1. Forme de decontare fara numerar.
1.4.2. Decontarile cu numerar.
1.5. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt.
1.6. Contabilitatea valorilor de incasat.
1.6.1. Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturile curente la banci
1.6.2. Contabilitatea operatiilor privind dobanzile.
1.6.3. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt.
1.7. Contabilitatea operatiilor de trezorerie in numerar si a altor valori.
1.7.1. Contabilitatea operatiilor de trezorerie in numerar.
1.7.2. Contabilitatea altor valori de trezorerie.
1.8. Contabilitatea avansurilor de trezorerie.
1.8.1. Contabilitatea viramentelor interne.

CAPITOLUL 2 : Monografia contabila la firma S.C. Petru S.R.L.

2.1.Prezentarea firmei.
2.1.1.Scurt istoric.
2.1.2.Prezentarea produselor.
2.1.3 Structura organizatorică.
2.2.Monografia contabilă pe luna Martie a firmei S.C. PETRU S.R.L.

ANEXE
 Argument

”Contabilitatea este cea mai importanta sursa de informare economica a unei natiuni ”
-subliniaza savantul Oskar Morgenstem.

Prima definiţie dată contabilităţii aparţineitalianului Luca Paciolo,fiind formulată în

lucrarea sa “Summa de Arittmetica,Geometria,Propotioni et Proportionalita” care a apărut în
Veneţia în anul 1494.El analizează contabilitatea ca un ansamblu de principii şi reguli privind
înregistrarea în pardidă dublă a averii ce aparţine unui negustor,precum şi la toate ce aparţin
acestuia,în ordinea în care au loc.

În concepţia sa,partida dublă este definită prin prisma ecuaţiei de schimb dintre avere şi
capital.

Contabilitatea este astăzi o ştiinţă economică specializată în gestiunea valorilor separate

patrimonial inclusă în familia ştiinţelor sociale.De aceea,împreună cu alte ştiinţe de aceaşi
vocaţie,sunt tratate ca o grupă distinctă de ştiinţe econoomice generale.

Trezoreria reprezintă o secţiune importantă a contabilităţii şi activităţii oricarui agent

economic, având influenţe importante în ceea ce priveşte desfăşurarea normală a programului
de activitate, pentru menţinerea permanentă a echilibrului financiar. Trezoreria sau conceptul
de trezorerie poate fi definită prin totalitatea operaţiilor financiare cu caracter operaţional care
asigură încăsarile şi plaţile curente, care la randul lor reprezintp operaţii de trezorerie.

Pentru titularul unui patrimoniu, noţiunea de trezorerie înseamnă totalitatea mijloacelor

pe care le are la dispoziţie pentru a putea face faţa plaţilor,după "Dictionnaire fiduciare
financier" de Erik de la Villeguerin şi colaboratorii (Paris, 1991), trezoreria înseamnă "toate
mijloacele de care dispune întreprinderea pentru a face faţă plaţilor: disponibilităţile, valorile
mobiliare de plasament, plafoanele de credite curente, efectele comerciale scontate".
 Conceptul de trezorerie se referă la ansamblul operaţiilor financiare şi monetare pe care le
face o entitate pentru procurarea mijloacelor băneşti şi cheltuirea acestora în concordanţă cu
nevoile activităţii desfăşurate.Sub aspect contabil, trezoreria entităţii este reprezentată de
stocurile şi fluxurilede numerar privind investiţiile financiare petermen scurt, disponibilităţile
in conturilela banci/casierie, creditele bancare pe termen scurt şi alte valori de trezorerie.

Utilizatorii informaţiilor contabile nu se pot mulţumi numai cu informaţiile cuprinse în

situaţiile financiare, deoarece interesul lor se manifestă în legatură cu evoluţia poziţiei
financiare faţă de situaţia de la inceputul anului financiar cât şi pentru ca utilizarea
contabilităţii de angajamente generează o dimensiune ipotetică a performanţelor
întreprinderii, în sensul ca profitul prezentat la sfarşitul anului financiar nu coincide, de cele
mai multe ori, cu soldul disponibilităţilor baneşti la acelaşi sfarşit de an.
 CPITOLUL1
Aspecte teoretice privind contabilitatea trezorăriei

1.1 Delimitări, structuri si obiective ale contabilitătii

valorilor de trezorerie

În cadrul unei entitati, activitatea curenta a acesteia presupune, atat operatii

propriu-zise de obtinere a produselor, de executare a lucrarilor sau de prestare a
serviciilor, cat si tranzactii financiare, ce se pot concretiza sub diverse forme.
Conceptul de trezorerie se refera la ansamblul operatiilor financiare si
monetare pe care le face o entitate pentru procurarea mijloacelor banesti si cheltuirea
acestora in concordanta cu nevoile activitatii desfasurate.
Sub aspect contabil, trezoreria entitatii este reprezentata de stocurile si fluxurile
de numerar privind investitiile financiare pe termen scurt, disponibilitatile in conturile
la banci/casierie, creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie.
Fluxurile de numerar reprezinta o baza rezonabila pentru estimarea capacitatii
entitatilor de a genera numerar si echivalente de numerar, necesare pentru a face fata
exigibilităţii datoriilor. Numerarul reprezintă lichiditătile monetare efective deţinute in
casieria entitatii sau in conturile bancare ale acesteia, iar echivalentele de numerar sunt
reprezentate de „investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide, care sunt
usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc
nesemnificativ de schimbare a valorii”.
Investitiile (sub forma de titluri de plasament) sunt calificate, in mod normal, in
echivalente de numerar doar atunci cand ele au o perioada scurta de scadenta, de
regula, trei luni sau chiar mai putin de la data achizitiei. Prin urmare, investitiile de
capital nu sunt cuprinse in aceasta categorie.
Instrumentul financiar este reprezentat de orice contract ce genereaza simultan
un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de
capitaluri proprii pentru o alta entitate.

Instrumentele financiare se grupeaza in:

a) active financiare, care, la randul lor, se identifica prin urmatoarele elemente:
numerar; un drept contractual de a incasa numerar sau alte active financiare de la alta
entitate; un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu alta entitate, in
conditiile in care sunt potential favorabile; un instrument de capitaluri proprii al unei
alte entitati;
b) datorii financiare, sunt reprezentate de orice datorie contractuala de a varsa
numerar sau alt activ financiar unei alte entitati sau de a schimba instrumente
financiare cu alta entitate in conditii in care sunt potential favorabile.
Instrumentele financiare se delimiteaza in doua categorii:
- instrumentele financiare primare care corespund unei tranzactii efective deja
realizate si inregistrate in contabilitate (titluri de participare, titluri de plasament,
imprumuturi acordate, imprumuturi contracte, etc.);
- instrumente financiare derivate sau secundare1, care reprezinta tranzactii ce
comporta doua elemente de referinta 2 si se deruleaza in doua momente3.
Principala deosebire dintre instrumentele derivate si alte instrumente financiare
este ca, in cazul celor derivate, cumparatorul plateste doar o parte din valoarea
activului de baza, insa poate beneficia integral de variatia pretului acestui activ.
Instrumentele financiare se concretizeaza sub mai multe forme, dar cele, mai
des, utilizate sunt contractele la termen, contractele swap si optiunile.
Conform normelor legale din tara noastra, in structura trezoreriei intra
urmatoarele elemente sau active financiare:
• investitiile pe termen scurt, denumite, in literatura de specialitate, si valori
mobiliare de plasament;
• valorile de incasat;
• disponibilitatile banesti, in lei si in devize, existente in conturi la banci;
• creditele bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la trezoreria
statului;
• disponibilităţile banesti in numerar, în lei si în devize;
• acreditivele in lei si in devize;
• avansurile de trezorerie;
• alte valori de trezorerie.
Activele financiare sub forma titlurilor de valoare pot fi grupate in functie de
diferite criterii. Astfel, in raport de scopul pentru care sunt achizitionate si forma
concreta de existenta, se disting urmatoarele categorii:
- valori de trezorerie detinute in scopul tranzactionarii care includ activele
detinute in vederea revanzarii lor, pentru obtinerea unui beneficiu din specularea
fluctuatiei pretului lor, intre momentul achizitiei si cel al vanzarii. In aceasta grupa se
includ, de regula, titlurile cotate pe piata de capital (actiuni, obligatiuni si instrumente
financiare derivate);
- valori de trezorerie detinute pana la scadenta, care regrupeaza titlurile cu
scadenta stabilita, pe care entitatea are intentia de ale detine pana la scadenta, in
scopul incasarii unui venit financiar sub forma de dobanda, de exemplu obligatiunile,
titlurile de stat si instrumentele financiare derivate, care se incadreaza in criteriul
mentionat anterior;
- valori financiare disponibile pentru vanzare care se refera la acele active
financiare ce nu pot fi incluse in nici una din categoriile anterioare.
In raport de perioada pentru care sunt detinute, titlurile de valoare se grupeaza in
doua categorii:
- investitii pe termen lung, ce regrupeaza valori financiare ce urmeaza a fi
detinute o perioada mai mare de un an (investitii sub forma titlurilor de valoare
detinute, fie in scopul exercitarii controlului asupra emitentului, fie pentru protejarea
Instrumentele financiare derivate sunt reglementate de Normele BNR nr.
10/01.VII.2002,M.Of. nr. 610 din 16.VIII.2002.
 Elementele de referinta sunt reprezentate de componenta cu pret variabil, a carei
evolutie face obiectul contractului (cursul unei actiuni, cursul de schimb, rata dobanzii
etc), numita „suport” sau „baza” si componenta notionala, reprezentata de o anumita
cantitate de unitati dintr-un activ sau dintr-un pasiv determinat ce face obiectul
variatiei de pret.
Momentele tranzactiei sunt incheierea contractului si plata contractului afacerilor,
pentru dezvoltarea acestora sau chiar in vederea obtinerii unor venituri financiare).
Asemenea titluri au fost prezentate in cadrul temei privitoare la imobilizarile
financiare;
- investitii pe termen scurt, denumite si investitii curente sau valori mobiliare de
plasament, in care se includ valorile de trezorerie imediat realizabile sau pe care
entitatea nu intentioneaza sa le pastreze o perioada indelungata (maxim 12 luni).
In acest capitol ne vom ocupa de investitiile pe termen scurt, in care se
incadreaza, in general, acele investitii efectuate de entitate, ce reprezinta resurse
suplimentare ale trezoreriei. Ele sunt titluri de plasament, concretizate in:
- investitii pe termen scurt la societati afiliate din cadrul grupului, acestea fiind
acele actiuni achizitionate de la o alta societate comerciala afiliata, apartinand
grupului;
- obligatiuni emise si rascumparate reprezinta hartiile de valoare proprii, emise,
anterior pentru a primi imprumuturi de la alte societati comerciale (denumite
imprumuturi obligatare), rascumparate la scadenta sau inainte de scadenta, in vederea
anularii lor;
- obligatiuni (cotate sau necotate), reprezentate de titluri negociabile
achizitionate, ce confera entitatii o creanta asupra entitatii emitente;
- alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate, care imbraca
forma: titlurilor de stat, emise de BNR, de regula, in forma dematerializata; bonurilor
de tezaur, emise de BNR, impreuna cu organele specializate ale administratiei publice
centrale; certificatelor de depozit, emise de bancile comerciale.

1.2. Evaluarea elementelor de trezorerie

Evaluarea elementelor de trezorerie are o importanta deosebita in organizarea si
conducerea contabilitatii, contribuind la respectarea unor principii de baza ale acesteia.
Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt, ca si in cazul celorlalte
structuri contabile, componente ale bilantului, se realizeaza in patru momente: a) la
intrarea in patrimoniu sau evaluarea initiala, denumita si evaluarea cu ocazia primei
recunoasteri in contabilitate; b) cu ocazia inventarierii; c) la inchiderea conturilor sau
la
intocmirea bilantului (evaluarea bilantiera); d) la iesirea din entitate sau cu ocazia
incetarii recunoasterii in contabilitate.
1. Evaluarea investitiilor pe termen scurt
a) Evaluarea initiala a investitiilor pe termen scurt se realizeaza la costul de
achizitie reprezentat, fie de pretul de cumparare, fie de valoarea determinata in baza
unui contract de achizitie. Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor in cauza, cum
sunt comisioanele intermediarilor, spezele bancare si alte cheltuieli aferente, nu se
includ in costul de achizitie, ci ele se inregistreaza direct in cheltuielile exercitiului.
Precizare: Cheltuielile accesorii ocazionate cu procurarea titlurilor se includ in
costul de achizitie.
b) Evaluarea investitiilor pe termen scurt cu ocazia inventarierii se face la
valoarea actuala, estimata, in functie de pretul pietei si de utilitatea lor pentru entitate.
Valoarea de utilitate este determinata pe baza costului mediu al ultimei luni, pentru
titlurile cotate, sau pe baza valorii probabile de negociere, pentru titlurile necotate.
c) La inchiderea conturilor sau evaluarea bilantiera, evaluarea se face pe
categorii de titluri de aceeasi natura si presupune compararea valorii actuale cu
valoarea de intrare, cu respectarea principiului prudentei.
Potrivit acestui principiu diferentele in plus (valoarea actuala este mai mare decat
valoarea de intrare) nu se inregistreaza in contabilitate, titlurile mentinandu-se la
valoarea de intrare, iar pentru diferentele in minus (valoarea actuala este mai mica
decat valoarea de intrare) se inregistreaza ajustarile pentru deprecierea investitiilor
financiare pe termen scurt.
d) Evaluarea la iesirea din patrimoniu a investitiilor financiare pe termen
scurt, se realizeaza, de regula, la valoarea de intrare. In cazul in care titluri de
plasament similare au preturi de intrare diferite, evaluarea acestora la iesirea din
patrimoniu se face la costul mediu ponderat de cumparare sau prin aplicarea metodei
“prima intrare-prima iesire” (FIFO) sau a altei metode “ultima intrare-prima iesire”
(LIFO), in aceleasi conditii ca si in cazul elementelor de natura stocurilor. Diferenta
intre pretul de vanzare (cesiune) si valoarea contabila reprezinta rezultatul activitatii
financiare de vanzare a titlurilor respective si imbraca forma plusurilor sau minusurilor
de valoare.
2. Evaluarea disponibilitatilor si a operatiilor exprimate in devize.
Valorile de incasat (cecurile primite si depuse la banca si efectele comerciale,
reprezentate de cambii sau bilete la ordin) se evalueaza la intrarea in patrimoniu la
269 valoarea nominala, iar la inventar si la inchiderea exercitiului financiar, evaluarea
se face la valoarea posibila (probabila) de incasat (de recuperat). Evaluarea
disponibilitatilor in devize, la intrarea in patrimoniu se realizeaza pe
baza cursului de schimb in vigoare din ziua cand se face operatiunea, obtinandu-se
echivalentul in lei al acestora.
Operatiile de incasari si plati in devize necesita evaluarea la cursul de schimb in
vigoare la data cand se efectueaza tranzactia (al zilei in care se face operatiunea).
Diferentele de curs valutar intre data intrarii si iesirii devizelor influenteaza
veniturile sau cheltuielile financiare, dupa cum sunt favorabile sau nefavorabile.
La inchiderea exercitiului, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de
schimb in vigoare din ultima zi a exercitiului, iar diferentele de curs obtinute sunt
recunoscute, fie ca venituri financiare, sau cheltuieli financiare, dupa cum sunt
favorabile sau nefavorabile. Exceptie de la aceasta regula fac disponibilitatile valutare
care reprezinta aport la capitalul social al actionarilor sau asociatilor, diferentele de
curs aferente acestor disponibilitati fiind inregistrate ca “alte rezerve”, in sensul
majorarii sau diminuarii, dupa caz. In situatia in care rezervele in cauza nu sunt
suficiente, adica diferentele nefavorabile sunt mai mari decat rezervele existente, se
efectueaza o prima operatiune de suplimentare a lor, dupa care se face regularizarea
diferentelor constatate.

1.3. Sistemul documentelor justificative si evidenta operativa

a elementelor de trezorerie
Un sistem de documente judicios organizat care sa raspunda obiectivelor vizate
de contabilitatea trezoreriei va fi capabil sa asigure exactitatea si operativitatea in
sistemul de informare al entitatii.
In functie de natura elementelor componente ale trezoreriei, a caror existenta,
miscare si transformare trebuie evidentiate, documentele justificative se pot grupa in
trei mari categorii: documente privind investitiile financiare pe termen scurt,
documente privind conturile la banci si documente pentru operatiile cu numerar si
alte valori. Prezentam in figura nr. 5.1. schema privind forma de existenta a valorilor
de trezorerie si a documentelor primare aferente, ce poate constitui ca punct de pornire
in organizarea contabilitatii trezoreriei.
Pentru investitiile financiare pe termen scurt, documentele primare din care reies
achizitionarea, existenta si vanzarea acestora sunt: contractul de vanzare-cumparare,
documentele specifice achizitionarii pe piata de capital, ordin de cumparare, ordin de
vanzare, iar eventualele modificari ale titlurilor de valoare detinute se constata cu
ocazia inventarierii pe baza registrului inventar.
Toate operatiunile efectuate prin conturile curente la banci sunt inscrise de banca
in documentul denumit extrasul de cont in care sunt inscrise toate operatiunile de
incasari si plati efectuate pe baza de documente justificative. Este emis de fiecare
banca si este transmis entitatii, zilnic sau periodic, cuprinzand urmatoarele informatii:
data emiterii, soldul initial, incasarile si platile efectuate si soldul final.

INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

Acțiuni
Obligațiuni
- contract;
- ordin de vanzare, ordin de cumparare la bursa;
- documente de plata (cecuri, extrase de cont);
- proces verbal de anulare;
- registrul inventar.
CONTURI LA BANCI
Valori de incasat:
- cecuri de incasat
- efecte de incasat
- cec, cambie, bilet la ordin;
- borderoul valorilor depuse spre incasare sau scontare;
- extras de cont.
Conturi la banci:
- in lei
- in valuta
- sume in curs de decontare
- extras de cont;
- ordin de plata pentru decontarea operatiilor com.;
- ordin de plata pentru decontarea cu trez. statului;
- dispozitie de plata/incasare pentru decontarea cu bugetul asigurarilor sociale;
- situatie privind calculul comisioanelor si dobanzii;
- foaie de varsamant;
- cec (de numerar), cecul barat, etc.
Credite de trezorerie
- contract de creditare;
- extras de cont;
- scadentar;
- nota (situatie) de calcul si incasare a dobanzilor.
Acreditive:
- în lei
- în valuta
- contract;
- cerere de deschidere a acreditivului;
- dispozitie de plata valutara externa;
- extras de cont.
NUMERAR SI ALTE VALORI
Casa
- în lei
- în valuta
- registrul de casa in lei (in valuta);
- chitanta;
- bon de comanda-chitanta;
- dispozitie de plata/incasare catre casierie;
- centralizatoare (rapoarte ale caselor de marcat);
- cec (de numerar);
- borderou de vanzare;
- bon de achizitie;
- foaie de varsamant-chitanta;
- liste de plata; state de plata salarii;
- referat de avans;
- decont de cheltuieli;
- cecuri de calatorie;
- mandat postal;
- inventar.
Alte valori - timbre fiscale;
- marci postale;
- tichete de calatorie;
- bilete de tratament si odihna;
- bonuri valorice;
- tichete de masa;
- alte valori.
AVANSURI DE TREZORERIE
Avansuri de trezorerie
(avansuri pentru deplasari)
- referat de avans;
- ordin de deplasare (delegatie);
- decont de cheltuieli;
- decont de cheltuieli (pentru deplasari externe);
- dispozitie de plata/incasare catre casierie;
- chitanta.
Extrasul de cont, fiind un document al bancii, sumele inscrise in debitul
acestuia, reprezinta plati efectuate de entitate, iar sumele inscrise in credit reprezinta
incasari de disponibilitati in contul curent.
In vederea inregistrarii in contabilitatea entitatii, extrasul de cont este supus unor
operatii de „prelucrare” in cadrul compartimentului financiar, astfel:
- se verifica existenta documentelor pentru toate operatiunile de incasari si plati
inscrise in extrasul de cont (ordin de plata, foaie de varsamant, borderoul valorilor
depuse spre incasare, dispozitie de plata/incasare, situatie-nota privind calculul
dobanzilor si comisioanelor bancare etc.), urmarindu-se autenticitatea, legalitatea,
oportunitatea si necesitatea operatiunilor consemnate in aceste documente;
- se conteaza documentele justificative, iar in extrasul de cont se trece in dreptul
fiecarei sume contul corespondent;
- se grupeaza sumele pe operatii de incasari si plati si in cadrul acestora pe
conturi corespondente;
- se reflecta in contabilitate operatiile de incasari si plati in instrumentele
specifice fiecarei forme de contabilitate utilizate de entitate (jurnale de credit, situatii
de debit, fise de cont cartea mare-sah sau fise de cont pentru operatii diverse).

1.4. Forme de decontare si instrumente de plata

Pentru realizarea activitatii in conditii normale, orice entitate intra in relatii de
decontare cu alte entitati, cu bancile, cu autoritatile publice, cu proprii angajati, cu
actionarii sau asociatii, pentru diverse operatii economice, financiare, sociale si fiscale
care genereaza, implicit, si relatii de incasari si plati. Ansamblul operatiilor de incasari
si plati in care este antrenata entitatea poarta numele de relatii de decontare.
In functie de natura valorilor de trezorerie, care intervin in rezolvarea unor
asemenea relatii de decontare, operatiile de decontare se pot grupa in doua mari
categorii: decontari fara numerar si decontari cu numerar.

1.4.1. Forme de decontare fara numerar

Cea mai mare parte a operatiilor de incasari si plati pe care le efectueaza
entitatea imbraca forma decontarilor fara numerar, prin intermediul bancilor. Pentru
efectuarea acestor decontari, entitatile isi deschid conturi curente. In acest scop,ele
trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, printre care sa fie inscrise la Oficiul
registrului comertului (care, conform ultimelor reglementari, functioneaza pe langa
fiecare tribunal) si la Ministerul Finantelor Publice; sa dispuna de un patrimoniu
reglementat juridic; sa organizeze contabilitate proprie si sa incheie situatii financiare
anuale.
Decontarile fara numerar constau in virarea unei sume datorate de cumparator
sau alt platitor (debitor) catre un furnizor sau alt beneficiar de drepturi (creditor), adica
trecerea scriptica a sumei din contul debitorului in contul creditorului, prin intermediul
unitatilor bancare.
Efectuarea incasarilor si platilor prin sistemul de decontari, reduce necesarul de
bani aflati in circulatie, accelereaza manevrarea banilor in deplina siguranta. Prin
sistemul de evidenta al bancilor se poate urmari, cu certitudine, data efectuarii
operatiunilor de creare si stingere a obligatiilor, iar pentru disponibilitatile din conturi
entitatea incaseaza dobanda. De aici, interesul entitatilor de a pastra disponibilitatile la
societatile bancare si de a efectua operatiunile de incasari si plati prin virament.
Deschiderea conturilor curente de decontare se face pe baza urmatoarelor
documente, pe care entitatea le depune la societatea bancara si anume;
a) cerere pentru deschiderea contului de decontare;
b) hotararea Guvernului, sau decizia Administratiei locale de stat, dupa caz, privind
constituirea unitatii;
c) copie certificate dupa certificatul de inregistrare in Registrul comertului si dovada
de inregistrare la organele fiscale teritoriale;
d) extras din actul care confirma dreptul conducerii entitatii sau reprezentantilor sai
de a dispune de conturi;
e) fisa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor autorizate sa dispuna de conturi
si amprenta stampilei unitatii.
Principalele forme de decontare si instrumente de plată ce pot fi utilizate de
entitatile din țara noastră sunt următoarele:
I. Acceptarea este cea mai raspandita forma de decontare care, asa cum ii spune
si denumirea, platile intre entitati se efectueaza pe baza acordului (consimtamantului)
platitorului (debitorului), dat prin depunerea la banca a documentelor de decontare
emise de acesta.
In cadrul acceptarii se pot folosi urmatoarele instrumente de decontare:
- ordinul de plata;
- dispozitia de plata;
- cambia;
- biletul la ordin;
- cecul;
- forfetarea sau factoringul.
1. Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul
acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o
anumita suma de bani, la o anumita data. O astfel de dispozitie este considerata ordin
de
plata daca:
- societatea bancara receptoare intra in posesia sumei respective, fie prin
debitarea unui cont al emitentului, fie prin incasarea ei de la emitent si
- nu prevede ca plata trebuie sa fie facuta la cererea beneficiarului.
Ordinul de plata poate fi emis pe suport clasic (hartie) sau pe suport
neconventional (magnetic, electronic). Se utilizeaza pentru decontarea valorii
produselor, lucrarilor si serviciilor primite, precum si pentru decontarea obligatiilor
entitatii fata de organismele publice (bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale,
fonduri speciale etc.). In cazul achitarii obligatiilor fata de organismele publice,
ordinul de plata este intocmit numai pe suport de hartie si are o forma speciala
necesara prezentarii structurii si motivarii obligatiilor fiscale, sociale si fiscale ale
entitatii. El se intocmeste de catre platitor in trei exemplare, este semnat de conducerea
entitatii sau alte persoane imputernicite si se depune la societatea bancara ce il
deserveste din care un exemplar se restituie platitorului, un exemplar se retine de catre
societatea bancara initiatoare, iar altul se transmite, de catre banca, beneficiarului
sumelor, ca anexa la extrasul de cont.

1.4.2. Decontarile cu numerar

Entitatile pot efectua o serie de decontari in numerar, care pot fi in lei si in
valuta. Operatiile de incasari si plati in numerar au o pondere redusa in totalul
decontarilor si constau in virarea efectiva (cash) a unei sume datorate de debitor
creditorului sau.
Banca Nationala a Romaniei este imputernicita sa emita bancnote si monede prin
care se realizeaza circulatia monetara oficiala din tara noastra, atat din punct de vedere
cantitativ, cat si calitativ.
Incasarile in lei pot sa provina din vanzarea de produse din productie proprie,
din vanzarea de marfuri, incasarea unor sume de la debitori, ridicari de numerar din
conturile deschise la banca. Platile in lei se pot face pentru achitarea veniturilor
salariale, plata ajutoarelor materiale, a premiilor si altor drepturi cuvenite
salariatilor,dividendelor, plata avansurilor spre decontare, cumparari de bunuri,
depuneri de numerar la banca.
Sisteme de plati in Romania, BNR, Bucuresti, 1996, pag. 3.
1) Expedierea bunurilor
2) Deschidere acreditiv
3) Incheie contractul de vanzare-cumparare
4) Notificarea vanzatorului
5) Plata c/v documentelor
6) Documente privind expedierea bunurilor
7) Deschiderea acreditivului
8) Transmiterea documentelor
9) Remitere documente
10) Achitarea sumelor
11) Achitarea documentelor
Aceste operatiuni se efectueaza prin casieria unitatii, potrivit reglementarilor
normative cu privire la operatiile cu numerar prin care se precizeaza o serie de reguli
obligatorii, intre care pot fi mentionate:
a) Operaţiunile cu numerar se fac de persoanele imputernicite in acest scop,
numite casieri, care sunt considerati gestionari si trebuie sa indeplineasca o serie de
conditii cu privire la studii, vechime in munca, corectitudine si sa aiba constituite
garantiile materiale necesare.
b) Casieria trebuie sa functioneze intr-o incapere distincta, prevazuta cu casa de
bani, ambele dotate cu incuietori speciale si cu sisteme de asigurare impotriva
furturilor.
c) Incasările si plăţile cu numerar dintre entitate si alte persoane juridice se pot
face pana la o limita stabilită de Ministerul Finanţelor Publice. Legislaţia9 in
domeniu,prevede anumite exceptii (de la prevederile art. 5, aliniatul 2, lit. c din OG nr.
15/1996)privind depunerile de numerar in conturile persoanelor juridice, deschise la
banci, in sensul ca acestea pot fi facute si de alte persoane juridice, in baza
documentelor de livrare legal intocmite, in situatia in care sumele respective reprezinta
cumparari de marfuri, prestari de servicii, achitari de taxe, care nu au putut fi achitate
prin instrumente de plata fara numerar.

In cazul operatiunilor „cash” in valuta se utilizeaza documente justificative si

de evidenta operativa distincte (chitanta pentru operatii in valuta, cod 14-4-1/a,
registrul de casa in valuta, cod 14-4-7/aA).

1.5. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt

Contabilitatea valorilor mobiliare de plasament sau a investitiilor pe termen scurt
se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5, denumita „Conturi de trezorerie”,
grupa 50 “Investitii pe termen scurt” care include urmatoarele conturi:
• Contul 501 “Actiuni detinute la societatile afiliate”
• Contul 505 “Obligatiuni emise si rascumparate”
• Contul 506 “Obligatiuni”
Legea nr. 88/1998, privind aprobarea O.G. nr. 26/1997, pentru modificarea si
completarea O.G. 15/1996, privind intarirea disciplinei financiar-valutare (M.Of. nr.
169/29.IV.1998).H.G. nr. 479/12.VIII.1998 (M.Of. nr. 302/18.VIII. 1998), pentru
modificarea si completarea normelor metodologice pentru aplicarea O.G. nr. 15/1996.
• Contul 508 “Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate” cu urmatoarea
structura:
• Contul 5081 “Alte titluri de plasament”
• Contul 5088 “Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament”
• Contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt”, cu urmatoarea
structura:
• Contul 5091 “Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la societatile afiliate”;
b Contul 5098 “Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt”.
Toate conturile din aceasta grupa, cu exceptia contului 509 “Varsaminte de
efectuat pentru investitii pe termen scurt”, au functie contabila de activ. Se debiteaza
cu valoarea la cost de achizitie a investitiilor pe termen scurt (actiuni, obligatiuni si
alte titluri), cumparate sau rascumparate (din propriile emisiuni). Se crediteaza cu
valoarea la cost de achizitie a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz.Pot avea sold
debitor, care reprezinta titluri de plasament aflate in portofoliul entitatii.
Contabilitatea analitica a titlurilor de plasament se organizeaza pe categorii de
titluri si gestiuni de portofoliu create.
In ceea ce priveste contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru investitii pe
termen scurt” se retine faptul ca asigura urmarirea datoriilor (varsamintelor de
efectuat) provenite din achizitionarea investitiilor pe termen scurt cumparate cu
decontare ulterioara, functionand in mod similar ca si celelalte conturi de obligatii fata
de terti. Este un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea datorata (de varsat) pentru
investitiile pe termen scurt cumparate, in corespondenta cu debitul conturilor care
arata natura investitiilor pe termen scurt (achizitionate si neachitate) si se debiteaza
pentru a inregistra valoarea achitata a investitiilor pe termen scurt cumparate, in
corespondenta cu creditul conturilor de disponibilitati. Soldul contului este creditor, ce
reprezinta valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen scurt cumparate.O
problema strans legata de achizitia titlurilor de valoare o reprezinta contabilizarea
cheltuielilor ocazionate cu achizitia si, respectiv, vanzarea acestor titluri,reprezentate
de comisioanele de intermediere sau alte cheltuieli accesorii care, se pot reflecta in
debitul contului 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”, daca se au in
vedere reglementarile de pe piata valorilor mobiliare, situatie in care comisionul
retinut de operatorii de pe aceasta piata (care pot face tranzactii numai cu SVM-uri)
din contul clientilor lor. Se pot folosi si alte modalitati de inregistrare a acestora ca de
exemplu, in debitul contului 668 „Alte cheltuieli financiare”.
Achizitia, existenta si circulatia investitiilor pe termen scurt determina
reflectarea in contabilitate a numeroase operatii economice privitoare la acestea.
1.6. Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturile
curente la banci
Disponibilitatile banesti gestionate prin conturile curente reprezinta o componenta de
baza a valorilor de trezorerie, deoarece cu ajutorul lor se efectueaza o multitudine de
tranzactii privind activitatea economica cum sunt: incasari, plati, transferuri de
mijloace banesti din gestiunea unei entitati in gestiunea altei entitati, relatii cu bugetul
de stat, cu bugetul asigurarilor sociale etc.
Prin intermediul conturilor de la banci se delimiteaza si se inregistreaza
operatiile care se refera la: valorile de incasat, disponibilitatile in lei si in devize,
creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si
creditelor bancare. Pentru fiecare din categoriile mentionate se utilizeaza cate un cont
sintetic de gradul I si II din cadrul grupei 51, denumita "Conturi la banci" din clasa 5 a
Planului general de conturi.

1.6. Contabilitatea valorilor de incasat

In cadrul valorilor de incasat se includ cecurile si efectele comerciale primite de
la clienti pentru produsele livrate, lucrarile executate si serviciile prestate de entitate,
depuse la banca pentru incasare, inclusiv pentru scontare.
Contabilitatea acestora se realizeaza prin intermediul contului 511 “Valori de
incasat”, cont de activ, ce se desfasoara pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
5112 “Cecuri de incasat”
5113 “Efecte de incasat”
5114 “Efecte remise spre scontare”
Se debiteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale primite de la clienti si
depuse la banca spre incasare, respectiv scontare. Se crediteaza cu valoarea cecurilor
si efectelor comerciale incasate, precum si a sconturilor acordate, in cazul incasarii
sumelor inainte de scadenta. Soldul contului poate fi debitor si reprezinta valoarea
cecurilor si efectelor comerciale depuse la banca si neincasate “Conturi la banci în lei”
“Cecuri de încasat”
Precizare: In legatura cu celelalte valori de incasat, reprezentate de cambia si
biletul la ordin, se retine faptul ca entitatea, ce primeste asemenea efecte de comert,
are urmatoarele variante (posibilitati):
- sa le foloseasca inainte de scadenta platind, la randul ei, furnizorii fata de care
are datorii, operatie ce se numeste andosare (inscrierea noului beneficiar), aceasta
reprezentand o transferare a dreptului de creanta de catre beneficiarul titlului, in
favoarea unui furnizor, sau creditor al sau, in scopul decontarii partiale sau totale a
unei datorii. Astfel, efectul comercial este scos din portofoliul de valori de catre client
(debitor), care inscrie noul beneficiar, dupa care il preda acestuia;
- sa se prezinte cu ele la banca, inainte de scadenta, in vederea scontarii lor,
operatie ce atrage acordarea scontului (dobanda + comision) bancii, care devine
proprietara acestora;
- sa astepte scadenta si sa incaseze banii de la beneficiarul sau.

1.6.1. Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturile

curente deschise la banci
Societatile bancare au obligatia sa asigure, prin conturile unitatilor deschise la
banci, atat pastrarea disponibilitatilor banesti aflate in asemenea conturi, cat si
efectuarea decontarilor (operatiilor de incasari si plati) fara numerar, denumite si
operatii prin virament.
Pentru reflectarea in contabilitate a acestor operatiuni se foloseste contul 512
”Conturi curente la banci”, care tine evidenta disponibilitatilor, in lei si in devize,
aflate in conturi la banci, a sumelor in curs de decontare, precum si a miscarii acestora.
Se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
● 5121 ”Conturi la banci in lei”
● 5124 ”Conturi la banci in valuta”
● 5125 ”Sume in curs de decontare”.
Din punct de vedere al functiei contabile, conturile sintetice de gradul II, 5121
”Conturi la banci in lei” si 5124 ”Conturi la banci in valuta” sunt conturi
bifunctionale, datorita naturii soldurilor. Pot avea, fie sold final debitor, ce reprezinta
disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci, fie sold final creditor care
reprezinta creditele de trezorerie (credite pentru plati), primite de entitate, pentru
acoperirea decalajului dintre valoarea elementelor de natura stocurilor si cheltuielilor
efectuate, pe de o parte, si totalul incasarilor, pe de alta parte. Altfel spus, soldul
creditor inseamna creditele acordate de banca, prin conturile curente, in cadrul unei
limite de creditare stabilita in contract (adica platile efectuate de banca, la o anumita
data, pot fi mai mari decat disponibilitatile banesti pe care le are entitatea in contul
curent).

Contul 512 ”Conturi curente la banci”, cu conturile sale sintetice de gradul II,
5121 “Conturi la banci in lei” si, respectiv, 5124 “Conturi la banci in valuta”,
inregistreaza in debit incasarile de disponibilitati, in corespondenta cu creditul
conturilor care arata sursa incasarilor respective. In credit se inregistreaza platile
efectuate din conturile curente, in corespondenta cu debitul conturilor care arata
destinatia sumelor platite.
Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca in parte.Pentru
conturile in devize, evidenta analitica se detaliaza pe tipuri de valute.
Contul 5125 ”Sume in curs de decontare” se utilizeaza, de regula, la sfarsitul
exercitiului financiar pentru inregistrarea urmatoarelor operatii: sumele virate de
terti,dar neaparute in extrasul de cont; sumele depuse la banca prin mandat postal si
neaparute in extrasul de cont; sumele consemnate in conturi separate la banci pentru
participarea la licitatii, in vederea cumpararii de valuta.

1.6.2. Contabilitatea operatiilor privind dobanzile

In activitatea practica, dobanzile bancare incasate pentru soldurile debitoare ale
conturilor curente majoreaza disponibilul din cont (se inregistreaza in debitul contului
512 „Conturi curente la banci”) si veniturile financiare din dobanzi (creditul contului
766 „Venituri din dobanzi”), iar dobanzile bancare platite pentru soldurile creditoare
ale conturilor curente majoreaza cheltuielile financiare din dobanzi si micsoreaza
disponibilul din cont.
Daca dobanzile bancare aferente exercitiului financiar expirabil nu apar in
extrasul de cont din ultima zi bancara a acestuia, ca fiind incasate sau bonificate de
banca, potrivit principiului independentei exercitiilor financiare, se impune utilizarea
contului 518 “Dobanzi”. Din punct de vedere al functiei contabile, este un cont
bifunctional. Se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II:
● 5186 “Dobanzi de platit”, cont de pasiv;
● 5187 “Dobanzi de incasat”, cont de activ.
 Contul 5186 ”Dobanzi de platit” se crediteaza cu dobanzile datorate de unitate
pentru creditele primite direct in conturile curente si se debiteaza cu dobanzile platite.
Soldul poate fi creditor si reprezinta dobanzile calculate de unitate ca fiind
datorate,dar neplatite.
Contul 5187 ”Dobanzi de incasat” este un cont de activ ce se debiteaza cu
dobanzile cuvenite entitatii, la finele lunii, pentru disponibilitatile aflate in conturile
curente. Se crediteaza, in exercitiile urmatoare, cu dobanzile incasate. Soldul contului
este debitor si reflecta dobanzile pe care le are unitatea de incasat, la sfarsitul
exercitiului.

1.6.3. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

In completarea surselor proprii, un rol important, in asigurarea disponibilitatilor
banesti necesare desfasurarii in conditii normale a activitatii, de productie sau
comercializare, il ocupa creditul bancar. Pentru primirea creditelor entitatea, trebuie sa
depuna la banca ce o deserveste o documentatie compusa din:
- cerere de credit;
- situatia economico-financiara (surse proprii, cheltuieli, venituri) in perioada prezenta
si in perspectiva, pana la rambursarea integrala a creditului;
- lista cheltuielilor care fac obiectul creditului;
- copia licentei de import export (in cazul creditelor externe);
- documente privind garantiile materiale si financiare pentru creditul solicitat.
La baza acordarii creditelor se tine seama de o serie de reguli generale de
creditare universal valabile, cum sunt:
-creditele se acorda pe destinatii precise, in limita unor plafoane de creditare de
care dispune banca;
-respectarea unei proportii intre creditul acordat si garantia materiala, financiara si
morala oferita de cel care solicita creditul;
-creditul este rambursabil la un anumit termen (scadenta);
-creditul este purtator de dobanda.
Creditele pentru finantarea productiei si circulatiei se acorda pe diverse termene:
- pe termen scurt – sub un an;
- pe termen mijlociu – pana la cinci ani;
- pe termen lung – peste cinci ani.
Dintre acestea, creditele pe termen scurt fac obiectul operatiilor de
trezorerie, iar creditele pe termen mijlociu si lung sunt asimilate operatiilor de capital
datorita perioadei indelungate in care acestea se afla la dispozitia entitatii.
Creditele acordate de banci pe termen scurt se reflecta cu ajutorul contului 519
“Credite bancare pe termen scurt”, ce se dezvolta in conturi sintetice de gradul II, in
functie de natura creditului, astfel:
• 5191 “Credite bancare pe termen scurt”
• 5192 “Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta”
• 5193 “Credite externe guvernamentale”
• 5194 “Credite externe garantate de stat”
• 5195 “Credite externe garantate de banci”
• 5196 “Credite de la trezoreria statului”
• 5197 “Credite interne garantate de stat”
• 5198 “Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”
Contul 519 “Credite bancare pe termen scurt” are functie contabila de pasiv. Se
crediteaza cu creditele bancare pe termen scurt primite, prin conturi bancare
distincte,inclusiv dobanda datorata si se debiteaza cu plata datoriilor, respectiv cu
creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobanzile platite.
Soldul contului poate fi creditor si reprezinta datorii financiare neachitate
reprezentate de creditele bancare pe termen scurt nerestituite, respectiv dobanda
neplatita.
Contul 5198 “Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” este un
cont de pasiv, care reflecta datoria, reprezentand dobanzile aferente creditelor pe
termen scurt, neplatita pana la finele exercitiului, la care se refera. In virtutea
principiului independentei exercitiilor, dobanda neplatita, pana la finele lunii, trebuie
inregistrata pe cheltuielile financiare ale acelei perioade.

1.7. Contabilitatea operatiilor de trezorerie in numerar si a

altor valori
Conform legislatiei in vigoare, entitatile din tara noastra, gestioneaza prin
intermediul casieriei mijloace banesti in numerar, in lei si in devize, si alte valori de
trezorerie asimilate lichiditatilor in numerar. In clasa 5 a Planului de conturi general a
fost rezervata grupa 53 “Casa”, care cuprinde conturi prin care se inregistreaza si se
urmareste existenta si miscarea acestor active financiare.

1.7.1. Contabilitatea operatiilor de trezorerie in numerar

Operatiile de incasari si plati in numerar desi au o pondere redusa in totalul
operatiilor de trezorerie se caracterizeaza prin mare diversitate si frecventa, necesitand
un control riguros sub aspect gestionar si o evidenta supusa unor reglementari
specifice. Cu timpul acestea vor fi inlocuite cu instrumente de plata fara
numerar,datorita avantajelor pe care le prezinta.
Incasarile in numerar pot sa provina din vanzarea de produse din productia
proprie, din vanzarea de marfuri, din recuperarea unor creante de la debitori (terti sau
angajatii entitatii), ridicari de numerar de la banca, aport in bani la constituirea sau
majorarea capitalului entitatii, etc.
Platile in numerar se pot face pentru achitarea veniturilor salariale, plata
ajutoarelor materiale din fondul asigurarilor sociale, avansuri spre decontare pentru
deplasari, cumparari de bunuri, depuneri de numerar la banca etc.
Contabilitatea mijloacelor banesti aflate in casieria unitatii, precum si a miscarii
acestora, ca urmare a incasarii si platilor in numerar se tine distinct, in lei si in
devize,si se realizeaza cu ajutorul contului 531 “Casa”, cont de activ, care se
structureaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
• 5311 “Casa in lei”;
• 5314 “Casa in valuta”.
Contul 531 “Casa” se debiteaza cu operatiunile de incasari, in lei si in devize, in
corespondenta cu conturile care arata natura sau sursa incasarilor si cu diferentele de
curs valutar favorabile (pozitive), aferente devizelor existente in casierie; se crediteaza
cu toate operatiile de plati, in lei sau in devize, in corespondenta cu conturile care arata
destinatia sau felul platilor, precum si cu diferentele de curs valutar
nefavorabile,aferente devizelor existente in casieria entitatii. Are sold debitor, care
reprezinta numerarul existent in casierie la un moment dat.

1.7.2. Contabilitatea altor valori de trezorerie

Datorita posibilitatilor de transformare rapida in mijloace banesti si indeplinirii
unor functii asemanatoare lichiditatilor, este asimilata, activelor de trezorerie, si
categoria denumita “alte valori”, ce se gestioneaza prin casieria entitatii.
Sub denumirea generica de alte valori se inregistreaza timbrele fiscale si postale,
biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie si alte valori. Aceste
valori de trezorerie sunt inregistrate cu ajutorul contului 532 “Alte valori”, care este
un cont sintetic, de activ, ce se dezvolta in conturi sintetice de gradul II
corespunzatoare fiecarui fel de valoare, astfel:
• Contul 5321 ”Timbre fiscale si postale”, de utilitate, oarecum, redusa,
deoarece, in conditiile fluctuatiilor frecvente ale taxelor fiscale si postale, entitatile
prefera sa le plateasca prin viramente bancare sau in numerar, pe masura aparitiei lor.
• Contul 5322 ”Bilete de tratament si odihna”, se utilizeaza, indeosebi, de
catre societatile comerciale specializate in activitati de turism, care contracteaza si
efectueaza astfel de actiuni turistice in colaborare cu unitatile ministerului de resort.
• Contul 5323 ”Tichete si bilete de calatorie”, cu o utilitate relativ redusa,
datorita “schimbarilor”, la intervale destul de scurte, a tarifelor de calatorie, motiv
pentru care entitatile prefera sa deconteze contravaloarea acestora prin intermediul
avansurilor de trezorerie.
• Contul 5328 “Alte valori”, se utilizeaza pentru a inregistra, de regula, bonurile
valorice de carburanti si tichetele de masa, acestea din urma acordandu-se angajatilor
in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, a bugetelor locale, pentru
activitatile din sectorul bugetar si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli
aprobate,pentru celelalte categorii de angajatori.
Contul 532 „Alte valori”, inregistreaza in debit pretul de cumparare al valorilor
achizitionate, iar in credit, valorile iesite din gestiune, pe diferite cai. Soldul contului
poate fi debitor si reprezinta alte valori existente in gestiunea trezoreriei.

1.8. Contabilitatea avansurilor de trezorerie

 Avansurile de trezorerie sunt reprezentate de sumele acordate de entitate, fie
angajatilor acesteia, fie unor terte persoane, in vederea efectuarii unor plati in favoarea
entitatii. Cel mai edificator exemplu al unor asemenea avansuri il reprezinta sumele
acordate pentru deplasari, in vederea procurarii unor bunuri necesare entitatii sau
realizarii unor sarcini in interesul acesteia (incheierea unor contracte, participarea la
diferite targuri si expozitii, etc.).
Normele legale in vigoare prevad reguli precise de acordare si justificare a
avansurilor, intre care mentionam: sumele acordate angajatilor proprii, cu titlu de
avansuri pentru aprovizionari diverse au regimul platilor catre persoanele juridice,
adica nu pot depasi limita de 30 milioane lei; avansul pentru deplasari se acorda
angajatilor pe baza unui referat de necesitate, aprobat de persoanele competente;
justificarea avansului si transformarea, totala sau partiala, a acestuia in cheltuieli
efective se face, pe baza unui decont de cheltuieli, care trebuie depus, la
compartimentul financiar-contabil, in termen de trei zile de la sosirea din deplasare; nu
se admite transmiterea avansului de la o persoana la alta; sumele neconsumate din
avans se depun la casieria entitatii in 24 de ore de la intoarcerea din delegatie; pentru
neincadrarea in acest termen se calculeaza majorari de intarziere, ce se imputa
persoanelor in cauza.

Reflectarea in contabilitate a acestor operatii se realizeaza cu ajutorul contului

„Avansuri de trezorerie”, cont cu functie contabila de activ. Se debiteaza pentru
a inregistra sumele virate in conturi la banci sau acordate in numerar, precum si
diferentele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie in valuta, la
incheierea exercitiului financiar. Se crediteaza pentru avansurile de trezorerie
justificate (prin achizitia bunurilor de natura stocurilor, plata unor furnizori, cheltuieli
de deplasare efectuate, etc.), sumele depuse la casierie, ca avansuri neutilizate, precum
si diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie in valuta,
la decontarea acestora sau la incheierea exercitiului financiar.
Soldul contului poate fi debitor, ce reprezinta sumele acordate ca avansuri de
trezorerie si nedecontate.Avansurile de trezorerie se pot acorda in lei si in valuta.
Daca se acorda avansuri de trezorerie in devize, apar probleme specifice
referitoare la evaluarea si inregistrarea devizelor la cursul zilei cand se efectueaza
decontarea, respectiv, la sfarsitul exercitiului financiar, operatii care pot sa genereze
cheltuieli financiare sau venituri financiare dupa caz.
1.8.1. Contabilitatea viramentelor interne
Viramentele interne constituie „transferuri” de disponibilitati banesti efectuate
 intre conturile bancare, deschise la diferite banci, sau intre acestea si casieria
entitatii.Fiecare din aceste operatii de trezorerie se inregistreaza in mai multe registre
auxiliare (de incasari si plati, deschise pe conturi bancare distincte), unul aferent
contului din care se face virarea sumei, iar celalalt pentru contul in care se depune
suma virata, insa cele doua momente nu coincid in timp. De regula, astfel de operatii
au la baza acelasi document justificativ, ca de exemplu foaia de varsamant, cecul de
numerar, toate acestea anexate la extrasul de cont. Totodata, se retine si faptul ca
exista un anumit risc privind contabilizarea dubla a viramentelor efectuate in sensul
inregistrarii lor, pe baza documentelor de virare (de transferare dintr-un cont), cat si a
celor in care s-a consemnat intrarea sumelor pentru care s-a dispus transferul, de
regula, in cazul in care operatiile respective nu sunt inregistrate in conturi de aceeasi
persoana.

CAPITOLUL 2
Monografia contabila la firma S.C. Petru S.R.L.
2.1.Prezentarea firmei
2.1.1.Scurt istoric.
Covrigii pe care, sperăm, îi serviţi astăzi cu plăcere sunt "strănepoţii" covrigilor care
odinioară, ieşeau aburind din vatra unei brutării vestite din anii 1900.

Petru Mancaş, cel din fotografie, la vremea aceea un tânăr visător şi vrednic, a obţinut în
1937 Cartea de Meşter, iar în
1940Brevetul de Meserie pe care şi astăzi
scrie cu litere mândre brutar.

În 1939 visul lui Petru prinde contur,

el îşi comandă utilaje nemţeşti, ca totul
să iasă "zeiss" şi, în scurt timp, îşi
deschide propria Brutărie-Simigerie.
Covrigii plămădiţi după o reţetă îndelung
ticluită aveau să devină căutaţi şi vestiţi
covrigii petru. Lucrurile mergeau bine,
afacerea prospera de la o zi la alta,
bunăstarea familiei cu cei şase copii
părea asigurată, până când... totul s-a
năruit,comuniştii i-au confiscat neavând
venituri pentru a continua afacerea.

Timpul a curs implacabil şi Petru a trăit până la 92 de ani cu o durere surdă în suflet dar
şi cu un licăr de speranţă că, odată şi-odată, lucrurile vor reveni în matca lor. Şi iată că, peste
ani şi ani, strănepoţii lui au reînfiripat visul, ducându-l mai departe simigeria Petru.
Respectând reţeta de familie, cu o tradiţie de trei sferturi de veac, strănepoţii lui Petru vă
ispitesc şi astăzi cu acelaşi gust de odinioară.

Obiect de activitate.
Simigeria Petru are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea produselor de
simigerie având codul CAEN 1071.

2.1.2.Prezentarea produselor.

Covrigi

Covrigi cu mac

Covrigi cu susan

Covrigi cu stafide

Covrigi cu nucăşi miere

Covrigi cu mix de seminţe

Covrigi cu ciocolată

Covrigi cu măr

Aperitive

Covridog - Covridog picant

Covricheese

Covriking
Sosuri

Maioneză, ketchup, muştar

Lactate
Sana
Lapte bătut.

2.1.3 Structura organizatorică

 2.2.Monografia contabilă pe luna Martie a firmei
S.C. PETRU S.R.L.
La începutul lunii martie, S.C. PETRU S.R.L.

Simbol cont Denumire Suma Suma credit

debit
1012 Capital socia 30.0000
106 Rezerve 9.000
2131 Utilaje 15.000
2133 Mijloc de transport 10.000
214 Aparatură birotică 7.000
301 Materii prime 3.000
302 Materii consumabile 1.500
3021 Materii auxiliare 1.500
3023 Materii pentru ambala 1.000
345 Produse finite 7.500
348 Diferența de preșla produs 1.500
401 Furnizori 20.000
403 Efecte de plată 8.000
411 Clienți 6.500
5121 Cont bancar 11.000
5311 Casa în lei 1.500
TOTAL 67.000 67.000
In luna mai S.C. PETRU S.R.L. a efectuat urmaoarele operații economice:

01.03.2017 Se depun din contul bancar în caserie 1.500 lei.

03.03.2017 Se achizționează materii prime în valoare de 2.000 lei și materii auxiliare 700
lei,TVA9%.
04.03.2017 Se plătește furnizorul de la operația anterioară cu banii din caserie în valoare de
1.200 lei.
08.03.2017 Se vând mărfuri în valoare de 7.500 lei,VA 9%,costul de achiziţie 6.200 lei.
08.03.2017 Se descarcă gesiunea.
11.03.2017 Se achiziționează mărfuri în valoare de 10.000 lei,TVA9%.
11.03.2017 Se încasează clienții prin contul bancar.
14.03.2017 Se înregistrează facura la energie și apă 400lei și se plătește cu banii din contul
bancar,TVA19%
15.03.2017 Se achiziționează materii prime în valoare de 5.000 lei,TVA 9%
19.03.2017 Se dau în consum materii prime 2.500 lei și materii auxiliare 700 lei.
20.03.2017 Se obțin produse finite evaluate la preț sandard 3.200 lei
21.03 2017 Se plătește furnizorul de materii prime cu banii din contul bancar.
24.03.2017 Se vând produse finite la preț negociat2.500 lei,preț sandard aferent 2.000
lei,TVA 9%.
25.03.2017 Se achiziționează în numerar un avans salariaților în valoare de 450 lei prin
caserie.
27.03.2017 Se achiziționează o clădire în valoare de 40.000,TVA19%.
28.03.2017 Se achiziționează un program informatic 3.500lei,TVA 19%.
30.03.2017 La sfârșitul lunii se determină costul efectiv la produselor realizate 3.500 lei.
31.03.2017 Oăperații din proprie inițiativă.
 Registrul jurnal

Nr.Ctr Dată intreg Document Explicații Simbol conturi Sume

Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1 2 3 4 5 6 7 8
1 01.03.2017 581 5121 1.500 1.500
5311 581 1.500 1.500
2 03.03.2017 % 401 2.943
301 2.000
3021 700
4426 243
3 04.03.2017 401 5311 1.200 1.200
4 08.03.2017 411 % 8.175
707 7.500
4427 675
5 08.03.2017 607 371 6.200 6.200
6 11.03.2017 % 401 10.900
371 10.000
4427 900
7 11.03.2017 5121 411 8.175 8.175
8 14.03.2017 % 401 476
605 400
4426 76
401 5121 476 476
9 15.03.2017 % 5.450
4426 450
301 5.000
10 19.03.2017 601 301 2.500 2.500
607 6021 700 700
11 20.03.2017 345 711 3.200 3.200
12 21.03.2017 401 5121 5.450 5.450
13 24.03.2017 411 % 2.725
701 2.500
4427 225
14 25.03.2017 425 5311 450 450
15 27.03.2017 % 404 47.600
2121 40.000
4426 7.600
16 28.03.2017 % 404 4.165
4426 665
208 3.500
17 30.03.2017 711 345 2.000 2.000
348 711 300 300
18 31.03.2017 707 121 7.500 7.500
 121 607 6.200 6.200
121 605 400 400
121 601 2.500 2.500
121 6021 700 700
711 121 1.500 1.500
701 121 2.500 2.500
% 4426 9.934
4424 9.034
4427 900

CS=3.200
CE=3.500
CE>CS => Cost nefavorabil
K=SI348+Rd348 / SI345+Rd345=1.500+300 / 7.500+3.200=1.800 / 10.700=0,16
Diferenţa de preţ
0,16x2.000=320
4426=9934
4427=900
4426>4427 => 4424

Înregistrarea în conturi
Sim- Denumire cont Solduri initiale Rulaje Total sume Solduri finale
D C D C D C D C
bol
cont
1021 Captal social 30.000 - 30.000 - 30.000 30.000
106 Rezerve 9.000 - 9.000 - 9.000 9.000
121 Profit sau pierdere - 9.800 11.500 9.800 11.500 1.700
208 Program informatic - 3.500 - 3.500 - 3.500
2121 Clădire - 40.000 - 40.000 - 40.000
2131 Utilaje 15.000 - - 15.000 - 15.000
2133 Mijloc de transport 10.000 - - 10.000 - 10.000
214 Aparatură birotică 7.000 - - 7.000 - 7.000
301 Materii prime 3.000 7.000 2.500 10.000 2.500 7.500
302 Materii consumabile 1.500 - - 1.500 - 1.500
3021 Materii auxiliare 1.500 700 700 2.200 700 1.500
3023 Materii pentru 1.000 - - 1.000 - 1.000
ambalat
345 Produse finite 7.500 3.200 2.000 10.700 2.000 8.700
348 Diferenţa de preţ la 1.500 300 - 1.800 - 1.800
produs
371 Mărfuri - 10.000 6.200 10.000 6.200 3.800
401 Furnizori 20.000 7.126 19.769 7.126 39.769 32.643
403 Efecte de plată 8.000 - - - 8.000 8.000
404 Furnizori de - - 51.765 - 51.765 - 51.765
imobilizări
411 Clienţi 6.500 10.900 8.175 17.400 8.175 9.225
425 Avansuri acordate - 450 - 450 - 450
personalului
4424 TVA de-recuperat - 9.034 - 9.034 - 9.034
4426 TVA deductibilă - 9.943 9.934 9.934 9.934 0
4427 TVA colectată - 900 900 900 900 0
5121 Cont bancar 11.000 8.175 7.426 19.175 7.426 11.749
5133 Casa în lei 1.500 1.500 1.650 3.000 1.650 1.350
581 Viramente interne - 1.500 1.500 1.500 1.500 0
601 Cheltuieli cu materiile - 2.500 2.500 2.500 2.500 0
prime
6021 Cheltuieli cu materiile - 700 700 700 700 0
auxiliare
605 Cheltuieli privind - 400 400 400 400 0
energia şi apa
607 Cheltuieli privind - 6.200 6.200 6.200 6.200 0
mărfurile
701 Venituri din vânzarea - 2.500 2.500 2.500 2.500 0
produselor finite
707 Venituri din vânzarea - 7.500 7.500 7.500 7.500 0
 mărfurilor
711 Variatia stocurilor - 1.500 1.500 1.500 1.500 0
Total sume 67.000 67.000 145.319 145.319 212.319 212.419 133.108 133.108

FACTURĂ
FISCALA
Seria FCT nr. 1232

Furnizor: SC PETRU SRL Cumpărător: SC LUCA SRL

Nr de înmatriculare la Registrul Sediul : Piatra Neamt

Comerțului/anului J23/1231/2000 Str. : Mihai Sadoveanu

Codul fiscal: RO565859Contul: BTRL1234567890123 Jud. : Judeţul Neamţ

Sediul(localitatea,str,nr):Banca: BRD

Târgu Neamt, Str. Ștefan Cel Mare,

Județul Neamț

Contul: BTRL2213456763234

Banca: BRD

Nr.facturii 123

Data(ziua,luna,anul) 05.03.2017

Nr aviz insoțire a mărfii 4321

Cota T.V.A 9%

NR Denumirea produselor U.M. Cantitatea Preţul unitar Valoare Valoare

sau a serviciilor
CRT (fara T.V.A.) -lei- T.V.A

-lei- -lei-
1 Făină albă KG 750 2,00 1.500 135
2 Drojdie Pachet 250 3,00 750 67,5
3 Mac KG 350 7,00 2.450 220,5

Întocmit:

Semnatura şi Date privind expediţia Total din 4.700 423

ştampila care:accize
Numele delegatului: Cojo Iulian X
furnizorului
Buletinul/cartea de identitate
Semnăturile Total de plată
Seria NT043272 eliberat(a) de SPCLEP de primire
(col.5+col.6)
Mijlocul de transport auto
5.123
Nr. NT 24 VSL

Expedierea s-a efectuat în prezenţa noastră la data de

05.03.2017
 Semnaturile:

Unitatea: SC LUCA SRL

Codul fiscal: RO56689955

Nr. de înmatriculare în Registrul

Comerțului/anul:J24/1322/2000

Seria NT 234453

Sediul: Piatra Neamț, Str.Mihai Sadoveanu,

CHITANȚĂ

Nr. 3

Data: 03.05.2017

Am primit de la SC PETRU SRL

Adresa: Str . Ștefan Cel Mare , Târgu Neamț

Suma de 4000 Lei ,adica patru mii Lei

Reprezentând contravaloarea mărfii.

Casier, Popa Vasile