Pregătirea şi îngrijirea pacientului pentru
ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ:
 pacientul va fi informat asupra necesitatii
investigatiei, si ce avantajele si riscuri prezinta ea.
 pacientul va fi informat de faptul că în multe cazuri
se recoltează probe bioptice pt exam. microscopic.
 în cazul în care se indică sau doreşte efectuarea
cu SEDARE a investigaţiei pacientul va face:
- un consult preanestezic la medicul anestezist,
- un set de analize uzuale
(hemoleucogramă, IP, APTT, INR, uree, glicemie)
+ analize specifice, EKG , Radiografie toracica
( in functie de recomandarile anestezistului )
- NU mananca + bea 1 ora postprocedura !!!
- Va fi SUPRAVEGEAT postprocedura !!!
 se va plasa un CATETER VENOS PRIFERIC
pentru admin. medicaţiei anestezice.
 pacientul va fi informat să NU mănânce şi
să NU consume lichide cu 8 ore înaintea procedurii
 pacientul va fi intrebat daca este alergic la XILINĂ
(anestezicul local cu care se face procedura fără sedare)
 pacientul va fi invitat să îşi scoată proteza dentara
( inainte, pentru a evita riscul de înghiţire )
 daca pacientului urmeaza tratamente cu
anticoagulante orale ( se trece pe anticoagulante cu
heparina cu 3 zile inainte ), antiagregante plachetare
(se vor intrerupe cu 3-7 zile inainte ) sau i se
administreaza antibiotic ( se admin inainte si dupa
procedura) conform indicatiilor medicului.
 dacă se efectuează cu SEDARE, pacientul va fi
informat că trebuie să vină însoţit şi că nu va
pleca decât însoţit şi doar cu acordul anestezistului.
 dacă pacientul este ANXIOS se va administra
în seara precedentă un anxiolitic.
 după informarea completă pacientului,
va fi rugat sa semneze consimţământ informat.
 dupa EDS pacientul va fi informat să NU mănânce
şi să NU consume lichide pana la
disparitia efectelor anesteziei locale ( 30-60 min )
! Risc de aspiratie traheala !
Dacă pacientul după procedură
are DURERI abdominale intense
i se va plasa un TUB de GAZE TRANSANAL.
(dacă nu cedează durerile va fi anunţat medicul )
Pregătirea pacientului şi îngrijirile
pentru COLONOSCOPIE
 pacientul va fi informat asupra necesitatii
investigatiei, si ce avantajele si riscuri
prezinta investigatia ( hemoragie, perforatie )
 pacientul va fi informat de faptul că în multe cazuri
se recoltează probe bioptice pt exam. microscopic.
 în cazul în care se indică sau doreşte efectuarea
cu SEDARE a investigaţiei pacientul va face:
- un consult preanestezic la medicul anestezist,
- un set de analize uzuale
(hemoleucogramă, IP, APTT, INR, uree, glicemie)
+ analize specifice, EKG , Radiografie toracica
( in functie de recomandarile anestezistului )
 se va plasa un CATETER VENOS PRIFERIC
pentru admin. medicaţiei anestezice.
 dacă există suspiciunea de diaree infecţioasă
este preferabilă efectuarea de coproculturi înainte.
 pregătirea colonului se va face prin
oprirea temporară a alimentaţiei orale
şi administr. unor purgative drastice (Fortrans)
( se vor admin. în seara precedentă investigaţiei )
 dacă se suspectează un sindrom subocluziv sau
pacientul are vărsături şi nu tolerează purgativele
( cu 2-3 zile inainte cate 2-3 clisme de evacuare/zi )
 pacientul va fi informat asupra
efectelor purgativelor de pregătire.
 pacientul va fi informat să nu mai consume
alimente solide după efectuarea pregătirii
până la investigaţie (poate consuma apă)
 daca pacientului urmeaza tratamente cu
anticoagulante orale ( se trece pe anticoagulante cu
heparina cu 3 zile inainte ), antiagregante plachetare
(se vor intrerupe cu 3-7 zile inainte ) sau i se
administreaza antibiotic ( se admin inainte si dupa
procedura) conform indicatiilor medicului.
 dacă se efectuează cu SEDARE, pacientul va fi
informat că trebuie să vină însoţit şi că nu va
pleca decât însoţit şi doar cu acordul anestezistului.
 dacă pacientul este ANXIOS se va administra
în seara precedentă un anxiolitic.
 după informarea completă pacientului,
va fi rugat sa semneze consimţământ informat.
 dupa COLONOSCOPIE pacientul
va fi informat să NU mănânce
şi să NU consume lichide până la
evacuarea corespunzătoare a gazelor din intestin.
! Risc de colici abdominale !

Pregătirea şi îngrijirea pacientului pentru
RADIOSCOPIA ESO-GASTRO-DUODENALĂ
 informarea pacientului asupra procedurii
(este cu iradiere) şi avantajele ei comparativ cu EDS
 anamneză asupra deglutiţiei deoarece sunt cazuri
în care pacientul ajuns la radiologie declară că
nu poate înghiţi sulfatul de bariu în suspensie.
 evaluarea capacităţii pacientului de a menţine
poziţia ortostatică ( nu se poate efectua corect
la cei care nu pot sta în ortostatism )
 dupa examinare nu necesită îngrijiri speciale
Pregătirea şi îngrijirea pacientului
pentru CLISMA BARITATĂ
 pacientul va fi informat asupra metodei,
modalităţii de efectuare, avantajelor şi dezavantajelor
 pacientul va fi informat că
este o metodă ce foloseşte raze X .
 pregătirea colonului se va face prihn
oprirea temporară a alimentaţiei orale şi
administrarea unor purgative drastice (Fortrans)
( acestea se vor administra de preferat
în seara precedentă investigaţiei )
 p. va fi informat asupra efectelor purgativelor.
 pacientul va fi informat să NU mai consume
alimente solide după efectuarea pregătirii până la
investigaţie (poate consuma apă)
 dacă se suspectează un sindrom subocluziv sau
pacientul are vărsături şi nu tolerează purgativele
( cu 2-3 zile inainte cate 2-3 clisme de evacuare/zi )
 dacă pacientul este ANXIOS se va administra
în seara precedentă un anxiolitic.
 după informarea completă pacientului,
va fi rugat sa semneze consimţământ informat.
 dacă există suspiciunea că p. nu ar ţine clisma este
preferabil să se efectueze în prealabil un test cu o
clismă de evacuare ( risc sa nu se efectueze corect )
Pregătirea şi îngrijirea pacientului pentru plasarea
unei SONDE DE TAMPONAMENT ESOFAGIAN
 pacientul trebuie internat in ATI şi să existe
cel puţin un eşec la tratamentul endoscopic,
cu instabilitate hemodinamică sau dacă pacientul
refuză tratam. endoscopic (care este preferabil)
 poziţionarea pacientului în SEMIDECUBIT
cu corpul la cca 45 de grade faţă de linia orizontală
 explicarea procedurii şi beneficiilor ei
 va fi invitat să coopereze la procedură
 pregătirea trusei: sondă, pensă, seringi, pahar cu
apă, sistem de ancorare cu contragreutate
 linie venoasă (una sau mai multe)
 plasmă sau albumină umană
 inhibitor de pompă de protoni în doze ↑ parenteral
 hemostatice parenteral
 eventual octreotide sau somatostatin
 susţinere volemică conform cu recom. medicului
 bilanţul periodic, la intervale scurte
al parametrilor vitali: TA, puls, respiraţii
 bilanţul periodic al aspectului tegumentelor
în periferie, prezenţa transpiraţiilor,
stării psihice, stării de conştienţă
 supravegherea pacientului postprocedural:
- parametri vitali, durere, aspirat pe sondă
(sânge proaspăt sau vechi),
- liniile venoase cu tratamentele recomandate,
- analize de laborator la intervalele r. de medic,
- transfuzia de sânge dacă este cazul.
Pregătirea pacientului pentru plasarea unei
SONDE DE ASPIRAŢIE NAZO-GASTRICĂ:
 informarea pacientului,
explicarea procedurii pentru a coopera.
 plasarea pacientului în poziţie ridicată, de preferat
ÎN ŞEZUT sau cu CORPUL RIDICAT SPRIJINIT
de mai multe perne.
 pregătirea sondei, a seringilor, leucoplastului
pentru fixarea sondei după plasare + vasului cu apă
 monitorizarea pacientului: puls, TA, respiraţii

Pregătirea pacientului pentru PARACENTEZĂ:
 explicarea necesităţii paracentezei
în vederea obţinerii consimţământului informat
 susţinerea psihică a pacientului
 evaluarea parametrilor hemodinamici:TA şi puls
 organizarea locului paracentezei: de obicei se face
- la patul pacientului sau
- în sălile de explorări imagistice ( dacă ascita este
închistată şi este nevoie de ghidaj ecografic )
 poziţionarea p. în DECUBIT LATERAL STÂNG,
cu capul ridicat pe o pernă mai înaltă
 plasarea unui câmp sub abdomenul pacientului,
câmp care trebuie sa depăşească marginea patului.
 pregătirea trusei pentru paracenteză :
- dezinfectant pentru tegumente (alcool iodat)
- tampoane pentru dezinfecţia tegumentară
- ace pentru paracenteză,
- seringi pentru recoltarea lichidului de ascită
- tubulatura pt evacuarea lichidului de ascită
- vas mare de stocare temporară şi măsurare a
cantităţii de lichid evacuată (găleată sau borcan )
- compresă pentru a fi ataşată la locul de puncţie
- leucoplast pentru fixare.
 asistenta va efectua dezinfecţia tegumentelor
după care medicul va face puncţia propriu-zisă şi
extracţia de lichid pentru examene de laborator.
 asistenta va prelua imediat după detaşare
seringa cu produsul biologic şi
va înmâna imediat medicului tubulatura
de evacuare pentru a fi conectată la acul de puncţie.
 va poziţiona vasul colector astfel încât lichidul
evacuat să curgă liber de la o oarecare distanţă
fără ca extremitatea distală a tubului de evacuare
să atingă vasul colector sau lichidul deja evacuat.
 după ce medicul va retrage acul de puncţie,
va comprima bine tegumentul în zona puncţiei
pentru prevenirea fistulizării pe traiectul de puncţie
 va plasa o compresă sterilă fixată cu leucoplast
pe orificiul de puncţie pentru 24 de ore după care
o va detaşa lăsând locul puncţiei liber
 reevaluare hemodinamică: TA şi puls
 la recomandare medicului va monta o perfuzie
intravenoasă în vederea reechilibrării volemice.
 după paracenteză se va monitoriza diureza
cu exactitate în următoarele 24 de ore
precum şi posibila apariţie a febrei
şi simptomatologiei dureroase abdominale.
 fistulă ascitică  un tampon cu alcool sanitar sau
alcool iodat la locul de puncţie DUPA se aplica
un pansament compresiv gros şi va anunţa medicul
Pregătirea pacientului pentru
PUNCŢIA BIOPSIE HEPATICĂ:
 informarea pacientului cu privire la
necesitatea acestei proceduri.
 verificarea faptului de a avea recoltate recent
analize cu privire la coagulare: TS, TC, INR,
APTT, IP, trombocite ( metoda este sângerândă )
 pregătirea locului prin plasarea pacientului
în DECUBIT DORSAL cu mâna dreaptă
ridicată sub cap pentru a mări spaţiile intercostale
corespondente locului de puncţie
 pregătirea trusei (standard)
 pregătirea accesoriilor:
- ac pentru anestezia locală,
- seringă,
- anestezic (xilină 1%),
- tampon de dezinfecţie a tegumentelor,
- soluţie de dezinfecţie tegumentară (alcool iodat),
- compresă sterilă şi leucoplast
- flacon de depozitare temporară a specimenului
de biopsie până la preluarea acestuia .
 va face dezinfecţia tegumentelor
cu alcool iodat în trei rânduri
 va înmâna medicului o seringă cu xilină 1%,
cca 5ml, la care va fi ataşat acul de anestezie
 va prelua acestea după efectuarea anesteziei locale
 va înmâna medicului acul de puncţie hepatică
montat la seringa lui în care se află 2-3 ml de ser
fiziologic după ce va scoate aerul de pe lumenul
acului
 va prelua de la medic acest sistem după ce
medicul a efectuat puncţia şi a degajat
fragmentul biopsiat din lumenul acului în flaconul
de preluare prin apăsare pe pistonul seringii
 după efectuarea puncţiei va plasa o compresă
sterilă la locul puncţiei pe care o va fixa compresiv
cu leucoplast
 va avea în vedere evacuarea corespunzătoare a
deşeurilor medicale în conformitate cu
regulametele în vigoare (ace separat, produse
contaminate separat, restul materialelor separat)
 va monitoriza pacientul: TA, puls,
stare generală, durere
 la recomandarea medicului va plasa o perfuzie
intravenoasă cu medicaţia stabilită de medic
Pregătirea pacientului pt o CLISMĂde EVACUARE:
 informarea pacientului despre importanţa
efectuării clismei de evacuare + modalitatea
 susţinerea psihică a pacientului
 asigurarea intimitatii pacientului
 pozitionarea în DECUBIT LATERAL STÂNG
cu coapsele uşor flectate pe abdomen
 pregătirea irigatorului + apei de clismă,
eventual, la recomandarea medicului şi a unor
medicamente ce pot fi introd. prin clismă (lactuloză)
 umplerea irigatorului cu lichidul de clismă
 evacuarea aerului din tubulatură
 lubrefierea canulei irigatorului
 efectuarea unui tuşeu rectal
 introducerea canulei irigatorului în rect
 eliberarea lichidului de clismă progresiv, lent,
în funcţie de toleranţa pacientului
până la evacuarea completă a vasului irigatorului
 NU se retrage imediat canula
ci după un scurt timp de aşteptare
 retragerea canulei din rect cu recomandarea ca
pacientul să încerce să ţină clisma câteva minute
pentru a avea timp de ascensiune pe colon
 monitorizarea finală a pulsului şi TA
 pacientul NU se va ridica brusc de pe patul
unde s-a efectuat clisma ci lent, stând la marginea
patului câteva minute înainte de a se ridica în picioare
Pregătirea pacientului pentru
PROCEDURILE INTERVENŢIONALE
Se vor efectua în plus faţă de procedeele de îngrijire ale
metodei diagnostice de bază următoarele elemente
specifice:
 pentru SCLEROZAREA (hemostaza) unui ULCER:
- linie venoasă periferică obligatorie
- parametrii de coagulare. hemoleucograma,
grup sangvin, Rh, eventual sânge disponibil,
- preferabil cu sedare,
- admin. de inhibitor de pompă de protoni
în doză mare preprocedural
 pentru LIGATURA (hemostaza) VARICEALĂ:
- linie venoasă obligatorie, grup sangvin, Rh,
eventual sânge disponibil, plasmă,
albumină umană, antibiotic, antalgice;
- numai cu sedare;
- analize extinse ( probe funcţionale hepatice,
parametri de retenţie azotată )
 pentru POLIPECTOMIE:
- linie venoasă obligatorie (pt polipii mari/multipli)
- determ. grup sangvin, Rh, parametri de coagulare
eventual sânge disponibil.
 pentru ERCP: - linie venoasă;
- numai cu sedare.