Sunteți pe pagina 1din 19

Operatii de raspuns la crize

Criza- notiuni fundaentale

Criza= disfunctionalitate

Apare in orice domeniu

Are forme diverse de manisfestare

Materializarea sa are efecte complexe , cu impact major asupra situatiei de


ansamblu.

Relatii complexe de cauzalitate

Exista semne precursoare ale crizei , dar sunt intotdeuna calificate astfel dupa ce a
avut loc o criza

Criza=conflict

Criza -Efecte positive??

Rolul armatei in gestionarea crizelor

Krisis= decizie, judecata

Criza= manifestare a usor dificultati, perioada de tensiune, de tulburari, de


incercari care se manifesta in societate.

Moment dificil si in general decisive in evolutia unei societati a unei institutii.

Faza dificila traversata de un grup social

O situatie care si-a atins punctual de extrema dificultate su periculozitate, o


perioada de puternice dezacorduri si nesiguranta sau suferinta.

Rezultatul unui proces cumulativ si continuu de disfunctii organizationale.

Reprezinta un moment critic in evolutia unei societati, care duce sa fie la conflict
pt impunerea intereselor unei parti, fie la intoarcerea la starea de normalitate prin
armonizarea intereselor divergente.
Constituie o constanta a lumii contemporane, care de regula apare ca urmare a unor
dificultati de natura economica, politica, social, etc.

O periaoda in dinamica unui sistem, caracterizata prin acuularea accentuata


a dificultatilor, izbucnirea conflictuala a tensiunilor, fapt ce face dificila
fucntionarea normal, declasandu-se puternice presiuni spre schimbare.

Reprezinta manifestarea unor dificultati temporare sau cronice ale modului de


organizare a unui sistem, exprimand incapacitatea sa de a functiona in modalitatea
existenta.

Iesirea din criza se face fie prin schibarea structural a sistemului, fie prin
importante modificari adaptive ale structurii sale.

Criza= este rezultatul amenintarilor din mediu, corelate cu slabiciunile


organizatiei.

O manisfestare a unor dificultati politice, economice, sociale.

O periada de tensiune, de tulburare, de incercari ce se manisfesta in societate

Criza genereaza tulburari ce afecteaza desfasurarea normala proceselor politice,


economice, sociale, culturale si de alta natura menite sa asigure progresul
respectivei societati si a comunitatii interntionale, in ansamblu.

O situatie nationala sau international in care exista o amenintare la adresa valorilor,


intereselor sau obiectivelor prioritare ale partilor implicate.

O situatie de maxima tensiune determinate de adoptarea unor solutii inadecvate in


anagajarea si utilizarea resurselor materiale si umane, caracterizata printr-o acuta
disfunctionalitate a societatii in totalitatea sa sau numai intru-un anumit domeniu
si care se manifesta la nivelul unui spatiu de dimensiuni regionale, zonale,
continentale sau globale.

Reprezinta o etapa de disfunctii, in care sistemul sau sistemele se deregleaza si nu


mai au capacitatea deplina de a se autoregla, de a iesi singure si la timp din aceasta
stare de anormalitate, dusa la limita, si de reveni fie la conditia initiala, fie la o alta
conditie, superioara primei.

Criza – Albert Einstein


Criza este cea mai binecuvantata situatie care poate apare pt tari si persoane,
pt ca atrage dupa sine progrese,,, In perioada crizei se nasc inventiile,
descoperirile si marile strategii. Cine depaseste criza se depaseste pe sine
insusi, fara a ramane depasit.

CURSUL 1
Criza militara- O situatie nationala sau international caracterizata prin existenta
unei amenintari la adresa obiectivelor, intereselor su valorilor fundamentale ale
partilor implicate, pt a carei rezolvare acestea folosesc violent in scopul impunerii
prin forta a obiectivelor sau intereselor propii.

Concluzie –Definirea crizei

Crizele sunt definite in functie de caracteristicile acestora si de domeniul de


manisfestare.

Cauze: Vizibile, ascunse, se acumuleaza in timp, lipsa de reactive sau reactia


neadaptata creaza conditiile pt incubarea crizei.

Exemplu: Declansarea Primului Razboi Mondial.

De cele mai multe ori criza este rezultatul unei serii de actiuni ale caror posibile
efecte nu sunt anticipate sau sunt ignorate.

Este o situatie de anormalitate, la nivel national sau international, in care sunt


amenintate sau perturbate conditiile de viata, sanatate si mediu, propietatea,
stabilitatea politica, economica sau sociala, ordinea si valorile constitutionale sau
indeplinirea obligatiilor international ale statului, iar pt revenirea la starea de
normalitate este necesara adoptarea de masuri specific, prin actiunea unitara a
sistemelor nationale cu competente in domeniu.

O situatie nationala sau international caracterizata prin existenta unei amenintari la


adresa obiectivelor, intereselor sau valorilor fundamentale ale partilor implicate, pt
a carei rezolvare acestea folosesc violenta in scopul impunerii prin forta a
obiectivelor sau intereselor propii.
Caracteristici generale ale crizelor:

Diversitatea, interschimbabilitatea, caracterul cumulative al efectelor situatiilor de


criza. Relatiile de interdependent, complementaritate si interactiune dintre situatiile
de criza ce se manisfesta in cadrul unei entitati.

Alte caract:

Orice criza poate surprinde, lua pe nepregatite, una sau toate partile implicate.

Progresivitatea evenimentelor: orice criza ajunge sa parcurga gradual etapele sale,


pe o scara propie de escaladare.

In majoritatea cazurilor, chiar daca este o criza interna, este monitorizata,


radiografiata din exterior.

Evenimentele pe timpul crizei se desfasoara cu o viteza mult mai mare decat


reactia organismelor abilitate, a partilor implicate in gestionarea ei.

Organizatia gestionara a crizei, de regula, isi concentreaza atentia spre planificarea


actiunilor pe termen scurt.

Existenta certa a unor interese majore in joc, ce pot fi de natura politica,


diplomatic, economica, sociala, militara.

Lipsa de informare totala sau informarea unilateral, iar uneori, atunci cand este
necesar, inf se face trunchiat, denaturant sau in avantajul uneia dintre parti.

Aparitia unor disfunctionalitati frecvente in procesul normal de luare a deciziilor,


ce pot duce la crearea de panica in randul partilor implicate sau chiar la pierderea
totala a controlului situatiei, in unele stari ale crizei.

Clasificarea crizelor:

Dupa tipul de solutii si modul de rezolvare, identificam: Crize de dezvoltate, de


legitimtie, de onestitate, competent.

Dupa tipul de mediu: Crize interne si externe.

Dupa domeniul in care apare crize:


Crize: politice, economice, ideologice, cultural, militare, ecologice, diplomatice,
sociale.

Dupa urgent rezolvarii:

Crize: imediate, urgent, sustinute.

Dupa nivelul la care apare criza:

Crize: locale, nationale, zonale, continentale, mondiale.

Dupa cauzele care le-au generat:

Crizele care apar din cauza activitatii defectuase a organizatiei: accidente, deversri
de produse chimice, comercializarea unor produse defecte cu consecinte nefaste
asupra sanatatii oamenilor.

Crizele fabricate pt punerea intr-o lumina nefavorabila a unei companii concurente,


adversary politic.

Crizele cauzate de escaladarea unor accidente: accidental nuclear de la Cernobal,


urmat de activitatea organizatiilor ecologiste.

Dupa intensitatea: de joasa int, de intensitate mediu, de int mare.

Clasificarea crizelor: dupa tipul de solutii si modul de rezolvare, identificam:

-crizele de dezvoltate;

-crizele de legitimatie;

-crize de onestitate;

-de competent;

-Dupa tipul de mediu: crize interne, externe.

Dupa domeniul in care apare criza: -crize politice; economice; ideologice;


culturale; militare; ecologice; diplomatice; sociale.

Dupa urgenta rezolvarii: crize immediate; urgente; sustinute.


Dupa nivelul la care apare criza: -crize locale, nationale; zonale; continentale;
mondiale.

Dupa cauzele care le-au generat:

- Crizele care apar din cauza activitatii defectuase a organizatiei: accidente,


adversary de produse chimice, comercializarea unor produse defecte cu
consecinte nefaste asupra sanatatii oamenilor.

- crizele fabricate pt punerea intr-o lumina nefavorabila a unei companii


concurente, adversary politic.

- Crizele cauzate de escaladarea unor accidente: accidentul nuclear de la


Cernobal, urmat de activitatea organizatiilor eologiste.
- Dupa intensitate: de joasa, de inalta, medie.

CURSUL 2
Evolutia si gestionarea crizelor politico-militare
Etapele unei crize: Anormalitate; pre-criza; criza; conflict(razboi); Dez-
escaladare; revenire la normalitate.
Gestionarea crizelor: Presupune: -sesizarea disfuctionalitatilor de sistem si
de process si gasirea unei modalitati de monitorizare a acestora; - sesizarea
fenomenului de criza. Din faza de anormalitate si de precriza, analizarea si
cunoasterea detaliata a acestuia; - identificarea pct sensibile, a
vulnerabilitatii si pct forte ale acestu fenomen si actiunea adecvata asupra
acestora; - unificarea si coalizarea tuturor factorilor anticriza si angajarea
acestora in a formula si pune in orpera, pe intregul parcurs, unele raspunsuri
adecvate.
Raspuns la crize:
Sa fie dat in cunostiinta de cauza, ceea ce inseamna intreprinderea unor
investigatii profunde pt intelegerea caracteristicilor si personalitatii
fenomenului;
- Sa fie preventiv, anticipative, pe cat posibil, antefactum si nu post- factum;
Sa ofere solutii; sa se concentreze in actiuni; sa includa asumarea de riscuri
si , deci, suportarea consecintelor nereusitei.
Totalitatea metodelor, tehnicilor si procedurilor utilizate de catre
institutia si persoana investite cu atributii in acest domeniu pt
prevenirea si rezolvarea situatiei de criza atunci cand se declanseaza si
de stopare a revenirii acesteia.
Este un process care implica organizarea si planificarea masurilor menite sa
aduca criza sub control si sa permita celor ce o gestioneaza ca, prin actiunile
pe care le intreprind, sa opreasca evolutia viitoare negative, prin ajungerea la
o solutie accceptabila.

Avertizarea timpurie:
Inainte de a aparea, majoritatea crizelor sunt procedate de semnale repetate
de avertizare timpurie; - diferite tipuri de crize emit diferite tipuri de
semnale; - daca acestea sunt sesizate, analizate si se actioneaza in baza lor,
multe crize pot fi evitate inca dinainte de a se declansa.

Prevenirea crizelor:
Acordurile, care anticipeaza si inlatura posibilitatile aparitiei lor; -
deschiderea comunicarii si participarii oameniilor la luarea deciziei; -
crearea unui ediu bazat pe tolerant; - respectarea si valorizarea pozitiva a
diferentelor dintre partile implicate.
Primul pas pt gestionarea cu success a unei crize este reprezentat de
cunoasterea si intelegereaa acestuia.

Managementul crizelor:
Trebuie sa raspunda unor intrebari, cum ar fi:
- Cu ce fel de criza avem de a face?
- Care sunt cauzele care au generat-o?
- Care sunt caract ei?
- Care este aria ei de raspandire?
- Care sunt efectele si implicatiile cunoscute?
- Care sunt efectele si implicatiile cunoscute?
- Care sunt fortele, mijloacele si situatiile care au declansat-o si cum sunt
acestea angajate sau afectate de procesul crizei si conflictului?
- -care sunt stucturile si caracteristicile?
- -care sunt evolutiile posibile?

Se are in vedere
Natura acestora;
-sfera de cuprindere;
-continutul;
-evolutia sau involutia;
-fortele participante;
-institutiile pe care le afecteaza;
-efectele immediate, pe termen mediu si lung;
-liderii; pct tari si pct vulnerabile;
-mecanismul de functionare.

Metode de cunoastere:
Observarea permanenta;
-monitorizarea;
-analiza;
-compararea;
-sintetizarea;
-evaluarea;
-prognozarea.
Observarea: Crearea si folosirea unor sisteme fiabile si interoperabile
de culegere atenta, selective si suficienta de date si informatii cu privire
la starile si evolutiile sistemelor si proceselor ce pot fi afectate de crize
sau care genereaza aceste fenomene. Obs ONU, OSCE,etc.
Monitorizarea: Finalizeaza rezultatele observarii, pe care le pune intr-
un sistem coerent si continuu de date si informatii;
Presupune: -observarea permanenta;
-inregistrarea datelor si imaginilor;
-arhivarea datelor si imaginilor. – Asigurarea accesului operativ si
oportun a decidentilor si altor categorii de persoane la bazele de date.
Analiza:
Presupune descompunerea intregului in parti component si studierea
atenta a fiecareia;
- este o modalitate de elaborare a unor judecati;
- se coreleaza datele si informatiile obtinute,
-se compara judecatile,
-se identifica si se evalueaza caract evenimentelor, actiunilor, sistemelor
si proceselor.
Etape: Alegerea si stabilirea procedurilor de culegere si evaluare a
informatiilor;
-analiza;
-situatie;
-Definirea optiunilor de raspuns;
-Implementarea solutiei optime.

Masuri de gestionare a crizelor:


Sa angajeze solutii alternative viabile si posibil de aplicat in timp oportun;
Sa angajeze resurse material si umane suficiente pt o rezolvare cores psi cu
consecinte negative minime;
-Sa det planificarea si desfasurarea unor actiuni flexibile si opportune;
-Sa fie formulate clar si elaborate concis pt a nu crea neintelegeri si
ambiguitati;
-Sa dezvolte si sa mentina increderea in posibilitatea rezolvarii crizei de
catre managerii colectivitatilor afectate de acestea.
-Sa puna in valoare la adevarata capacitate energia, forta si puterea
grupuirilor angajate in gestionarea crizei.
-Sa asigure o imbinare optima a diferitelor categorii de actiuni, o angajare
diferentiata si gradual a acestora in functie de evolutia situatiei de criza.

Comunicarea in situatii de criza:


Are un rol primordial;
- gestionarea comunicarii poate facilita gestionarea crizei;
-permite flexibilitate in adoptarea masurilor corrective.
Etapele conflictului armat:
Actiunea militara: activitate desfasurata de fortele armate pt
indeplinirea misiunilor ce le revin;
- include activitatile ce se desfasoara in timp de pace, criza sau razboi.
Razboi: Fenomen social- istoric care reprezinta forma cea mai violent
de manifestre a relatiilor conflictuale existente la un moment dat intre
grupari mari de oameni, organizate din pctdv militar, care folosesc
lupta armata pt atingerea scopurilor urmarite.

Etapa Preconflict:
Obiective strategice:
-eficientizarea masurilor de contracarare a suprinderii;
-obt sprijinului national si interntional;
-justificarea viitoarelor actiuni militare;
- atragerea de aliati; realizarea unor avantaje initiale decisive;
- crearea suprinderii;
-castigarea rapida a confruntarii militare.

Etapa preconflict- durata:


Context politico-militar regional si international;
- gradul de implicare a organismelor inter si in gestionarea crizei;
-stadiul pregatirii fortelor armate;
-posibilitatea realizarii unor coalitii sau aliante;
-reactia inter fata de posibila interventie militara;
- atitudinea populatiei fata de viitoarea actiune militara;
-nivelul de credibilitate al folosirii fortei;
-posibilele consecinte economice si sociale;
-miza actiunilor militare; factorul descurajare;
-potentialul military al statelor din zona de confructare.

Actiunea fortelor armate:


Proiectarea si ulterior activarea fortelor special;
-Intensificarea act de acoperire stategica;
-operationalizarea fortelor armate;
- amplificarea masurilor antiteroriste;
-intensificarea actiunilor de culegere de informatii;
- desfasurarea act psihologice;
-int razboiului informational;
- actiuni de intimidare si provocare, etc.

Etapa interventiei militare:


Masurile si activitatile din etapa precedent sunt continuate si amplificate;
-se desfasoara activitati specifice de pregatire a fortelor, comandamentelor,
economiei, etc pt viitoarele act militare;
- se actioneaza pe planuri multiple in vederea crearii unui context favorabil;
-vizeaza controlul direct asupra factorilor politico-militare;
-se actioneaza pe planuri multiple in vederea crearii unui context favorabil;
-fortele utilizate au un grad mare de operationalizare;
-se utilizeaza forte intrunite, mobile;

Etapa postconflict:
-Complexitate deosebita;
-durata medie;
-costuri si effort uman ridicate;
-se concentreaza pe activitati de stabilizare si reconstructive;
-scopul final este tranferul responsabilitatii si repatrierea fortelor;
-implicarea fortelor armate scade pe masura ce transferul responsabilitatii
se apropie.

CURSUL 3
Managementul crizelor la nivel NATO
ARTICOLUL 5
Partile convin Ca un atac armat impotriva uneia sau mai multora dintre ele,
in Europa sau in America de Nord, va fi considerat un atac impotriva tuturor
si, in consecinta, sunt de acord ca, daca are loc asemenea atac armat, fiecare
dintre ele, in exercitarea dreptului la auto-aprare individual sau colectiv
recunoscut prin Articolul 51 din Carta Natiunilor Unite. va sprijini Partea
sau Partile atacate prin efectuarea imediat, individual sau de comun acord cu
celelalte Parti, a oricarei actiuni pe care o considera necesara, inclusiv
folosirea fortei armate, pentru restabilirea si meninerea securitatii zonei
nord-atlantice.

-Fortele NATO nu pot solutiona o situatie de criza sau conflict singure;

- Pentru gestionarea situatiei de criza este necesara o abordare cuprinzatoare,


care sa includa domeniile: politic, militar, civil;

-NATO va coopera activ cu alti actori internationali inainte, pe timpul si dupa o


criza pentru a maximiza coerenta si eficienta efortului international.

Planificarea operationala:

-Parte a procesului de gestionare a crizelor;

- Se executa in scopul dezvoltani planurilor de operatie, care abordeaza aspectele


importante pentru desfasurarea cu succes a unei operatii.

Categorii de planificare:

- Planificare in avans — pregateste Alianta pentru a face fats riscurilor posibile.

- Planificarea pentru solutionarea unei situatii de criza - Crisis Response Planning.


— Se realizeaza ca raspuns la o criza in derulare sau iminenta; — Se concretizeaza
in elaborarea unui Plan al Operatiei (OPLAN) de nivel strategic si de nivel
operativ.

Planificarea operationala:

-Necesita proceduri specifice pentru fiecare nivel;

• Stabileste conexiuni clare intre actiuni, efecte, obiective si starea finala;

• Urmareste armonizarea planificarii militare, politice, civile si economice.

Principiile planificarii operationale:


Coerenta strategica
• Intelegere cuprinzatoare a mediului;
• Respect, Incredere si intelegere reciproce;
• Transparenta;
• Consultari si planificare standardizata;
• Utilizarea eficienta a resurselor;
• Flexibilitate si adaptabilitate;
• Comandantul directioneaza iar statul major sprijina.

Spatiul de angajare:
Crizele moderne sunt caracterizate de interdependente complexe;
• Conflictele sunt definite de o combinatie a aspectelor istorice, politice,
militare, sociale, culturale si de mediu;
• Abordare cuprinzatoare: analiza PMESII.

Intrumentele puterii:
Militare se refera la aplicarea fortei armate, inclusiv amenintarea cu folosirea
sau folosirea fortei letale si neletale pentru a constrange, a descuraja sau
invinge un adversar;
- Se poate avea in vedere intreruperea sau distrugerea capabilitatilor
esentiale militare sau nemilitare;
- Pot consta inclusiv in utilizarea constructive a fortei pentru realizarea
stabilizarii si reconstructiei sau rezolvarea unor situatii complexe; -
Reprezinta principalul instrument al NATO.
-Razboiul din Balcani.

Politice:
-Se refera la utilizarea puterii politice, in special in domeniul diplomatic,
prin cooperarea cu diferiti actori, pentru influentarea adversarului si
pentru crearea conditiilor favorabile.
- Statele membre NATO folosesc NATO si alte OI pentru a-si combina si
spori puterea politica si influenta pe scena internationala.
Economice — se refera, de obicei, la initiative, stimulente sau sanctiuni
care au ca scop afectarea fluxurilor de bunuri si servicii, spijinului
financiar pentru state sau actorri nonstatali implicati in criza; •
Embargouri, blocade etc.
Civile: — Se refera la folosirea instrumentelor de tip "soft power", cum ar
fi judiciare educationale, informare si relatii publice, administratie civila,
infrastructure;
— Acestea pot asigura accesul Ia asistenta medicala, hrana, ape, energie;
— Se pot folosi capabilitatile: IO, GO sau NGO;
— Sunt controlate de state, IO si NGO, ISAF, NSAU etc.

Sistemul NATO de raspuns la crize:

-6 faze;
• Fazele se succed in paralel la urmatoarele niveluri: — Strategic (politic si
militar); — Operational; — Tactic.

NCRS:
1. Integrat;
2. Politic/Militar/Urgente civile.
3.Cuprinzator 4. Flexibil 5. Preventiv.
NCRS:PROCESE COMPONENTE, PROCEDURI, MECANISME
Componente NCRS: -optiuni preventive; - masuri de raspuns la crize; -
contra surprinderea; -contra-agresiunea; stari de alerta de securitate.

NIVEL STRATEGIC:
ETAPE:
Strategic politico —militar Strategic militar
1.Inclicatii si avertizari Cunoasterea situatiei
2.Evaluarea crizei Evaluarea strategica
3.Dezvoltarea optiunilor de raspuns Optiunile militare de raspuns
4a.Planificarea Dezvoltarea conceptului operatiei
4b.Planificarea Dezvoltarea planului strategic
5.Executia Executia/Evaluarea
6.Tranzitia Tranzitia

-Are ca scop producerea de documente strategice pentru a fi folosite de


autoritatile politice si militare a NATO in cadrul procesului decisional.
- Se creaza un cadru general pentru a raspunde la situatiile de criza din
perspectiva unei abordari cuprinzatoare.

Activitati:
-Se initiaza etapa estimarilor politico-militare: analiza crizei, a optiunilor de
raspuns etc.;
• Se initiaza planificarea operationala prin emiterea NID;
• Se aproba Conceptul Strategic al Operatiilor (CONOPS) si Planul
Operatiilor (OPLAN);
• Se demareaza procesul de activare a fortelor pentru pregatirea proiectarii in
teatrul de operatii (NAC Force Activation Directive);
• Se executa operatia ca urmare a emiterii ordinului de initiere (NAC
Execution Directive);
• Se evalueaza periodic modul de desfasurare a operatiilor;
• Se planifica etapa de tranzitie si de incheiere a actiunilor militare.

NIVEL OPERATIONAL:
Etape: 1. Cunoasterea situatiei;
2. Evaluarea optiunilor /aprecierea operationala.
3. Orientarea operationala.
4.a. Dezvoltarea conceptului operatiei.
4.b. Dezvoltarea planului operational.
5.Executia/Evaluarea campaniei.
6. Tranzitia

NFR:Forta multinationala, cu nivel inalt de pregatire si dotare, cu grad


ridicat de operativitate, compusa din structuri apartinand fortelor terestre,
aeriene, navale si fortelor speciale.
-Suplimentar poate fi folosita pentru consolidarea cooperarii prin exercitii si
alte activitati.
-Poate fi utilizata in scurt timp, in zona a globului.

Apare in anul 2002;


• In anul 2014 conceptul este adaptat conform noilor provocari din mediul de
securitate;
• Apare eNRF — enhanced NRF si VJTF "spearhead force" - Very High
Readiness Joint Task Force;
• Comanda este incredintata SACEUR, care o exercita prin Comandantii JFC
HQ;
• Decizia utilizarii NRF este luat6 de NAC prin consensul membrilor.

Instrument de raspuns rapid la orice tip de criza;


• Motor at transformarii NATO;
• Perioada de stand-by 12 luni;
• Structura este stability in functie de misiune; • Pregatire intense" prin
exercitii;
• Capacitatea operationala certificate" printr-un exercitiu multinational
complex, organizat pe mai multe niveluri: Trident Juncture.

ENFR: 40000 militari;


• Compunere: — Element C2: JFCNP sau JFCBS;
— VJFT: aprox. 20000 militari. Primele elemente gata de actiune in 2 zile;
— Initial Follow-On Forces Group (IFFG): 2 brigazi multinationale; —
Componenta maritime Standing NATO Maritime Groups (SNMGs) sau
Standing NATO Mine Countermeasures Groups (SNMCMGs);
— Componenta aeriana de lupta; — FOS; — Batalion CBRN.

NRF 2019:
C2: JFCNP SPRIJINIT de: -terestru: 1GNC.
-Aerian: ESP JFAC (Spanish joint force air component command).
-Maritim: SFN(Strike Force NATO) sprijinit de Centru Maritim Operational
din Polonia.
-Logistic: JFCNP JLSG.
-CBRN: Batalion condus de Franta.

Istoric utilizare NFR: 2004- jocurile olimpice de la Atena. Alegerile


prezidentiale din Afganistan.
-2005: uraganul Katrina.
-2005: Cutremurul din Pakistan.
Initiat in 2014 la Summitul din Tara Galilor;
• Testat in 2015 in Polonia, de 1GNC, in timpul exercitiului NOJP 15;

• Elemente principale: — Brigade Forte terestre (aprox. 5000 militari); —


Forte aeriene, navale, forte speciale, sprijin logistic;
• Inserarea in zona de operatii facilitate de NFIU (ROU, BGR, HUN, POL,
SVK, LVA, EST, LTU);
• VJTF 2019:
— Natiunea cadru este Germania, cu Brigada 9 Mecanizata-
Panzerlehrbrigade;
— Contributori principali: Norvegia, Belgia, Franta, Olanda, Spania, Marea
Britanie etc.

CURSUL 8
Operații de stabilitate și de sprijin Cadrul operaţional general și specific operaţiilor de stabilitate şi de
sprijin Agenda 1. Aspecte privind cadrul operațional 2. Misiuni, sarcini și principii operaționale Agenda 1.
Aspecte privind cadrul operațional 2. Misiuni, sarcini și principii operaționale Operații de stabilitate și de
sprijin Fundamentul operațiilor de stabilitate și de sprijin CARTA NATIUNILOR UNITE (San Francisco- 26
iunie 1945) CAP. VII Acțiunea în caz de amenințări împotriva păcii, de încălcări ale păcii și de acte de
agresiune CAP. VII Acțiunea în caz de amenințări împotriva păcii, de încălcări ale păcii și de acte de
agresiune CAP. VI Rezolvarea pașnică a diferendelor Operații de stabilitate și de sprijin Cadrul general
NATO Three essential core tasks 1. Collective defence 2. Crisis management NATO has a unique and
robust set of political and military capabilities to address the full spectrum of crises – before, during and
after conflicts. NATO will actively employ an appropriate mix of those political and military tools • to
help manage developing crises that have the potential to affect Alliance security, before they escalate
into conflicts; • to stop ongoing conflicts where they affect Alliance security; • to help consolidate
stability in post-conflict situations where that contributes to Euro-Atlantic security 3. Cooperative
security The Alliance is affected by, and can affect, political and security developments beyond its
borders. The Alliance will engage actively to enhance international security, through partnership with
relevant countries and other international organisations; • by contributing actively to arms control, non-
proliferation and disarmament • by keeping the door to membership in the Alliance open to all
European democracies that meet NATO’s standards Operații de stabilitate și de sprijin NAT O Ar ticl e 5
Operații de stabilitate și de sprijin Operații de stabilitate și de sprijin • Forţele terestre participă astăzi în
urma angajamentelor asumate de România la nivel european şi Euro-Atlantic la misiuni în diferite teatre
de operaţii în cadrul unor acţiuni colective, întrunite, multinaţionale acţiuni de apărare colectivă, în
cadrul NATO operaţii de răspuns la crize (CRO) operaţii de apărare comună în cadrul UE exerciţii militare
multinaţionale Operații de stabilitate și de sprijin - acţiuni de apărare colectivă, în cadrul NATO Operații
de stabilitate și de sprijin SNAŢ- Direcţii de acţiune • 5.1.2. Dimensiunea de apărare • Consolidarea
rolului și prezenței naționale în misiunile civile și operațiile militare ale Uniunii Europene prin
participarea la misiuni de monitorizare și gestionare a crizelor din zonele de interes pentru România •
5.1.6. Dimensiunea managementul situațiilor de criză și protecție civilă • Strategia naţională de apărare
a ţări pentru perioada 2020-2024 Operații de stabilitate și de sprijin SMR – 2016 • Cap. III. Misiunile
armatei şi obiectivele militare naţionale ....d) Promovarea stabilităţii regionale şi globale inclusiv prin
utilizarea diplomaţiei apărării... • Cap. VI • ...managementul integrat al crizelor Operații de stabilitate și
de sprijin Politica Europeană de Securitate şi Apărare – PESA (European Security and Defence Policy,
ESDP) - operaţii de apărare comună în cadrul UE Politica Europeană de Securitate şi Apărare Comună –
PESAC (Common European Security and Defence Policy - CESDP) Operații de stabilitate și de sprijin 
după cadrul participării după organizaţia care acordă mandatul după natura acţiunii  după cadrul
participării după organizaţia care acordă mandatul după natura acţiunii Operaţiile de răspuns la crize
(Crises Response Operations) - clasificare - Operații de stabilitate și de sprijin  după cadrul participării a)
operaţii în cadrul NATO b) operaţii în afara NATO, în cadrul unor coaliţii  după cadrul participării a)
operaţii în cadrul NATO b) operaţii în afara NATO, în cadrul unor coaliţii Operaţiile de răspuns la crize
(Crises Response Operations) - clasificare - Operații de stabilitate și de sprijin după organizaţia care
acordă mandatul a) operaţii sub mandat ONU b) operaţii sub mandat OSCE c) operaţii sub mandat UE 
Operaţiile de răspuns la crize (Crises Response Operations) - clasificare - Operații de stabilitate și de
sprijin După natura acțiunii a) operaţii în sprijinul păcii (Peace Support Operations – PSOs); b) sprijinul
operaţiilor umanitare; c) sprijinul intervenţiei la dezastre; d) căutare – salvare; e) sprijinul operaţiilor de
evacuare a necombatanţilor; f) operaţii de extracţie; g) ajutorul/sprijinul militar acordat autorităţilor
civile; h) impunerea sancţiunilor şi a embargoului. După natura acțiunii a) operaţii în sprijinul păcii
(Peace Support Operations – PSOs); b) sprijinul operaţiilor umanitare; c) sprijinul intervenţiei la dezastre;
d) căutare – salvare; e) sprijinul operaţiilor de evacuare a necombatanţilor; f) operaţii de extracţie; g)
ajutorul/sprijinul militar acordat autorităţilor civile; h) impunerea sancţiunilor şi a embargoului.
Operaţiile de răspuns la crize (Crises Response Operations) - clasificare - Operații de stabilitate și de
sprijin Cadrul legal al operațiilor SOFA ROE MANDAT Operații de stabilitate și de sprijin ROE • “Nimic în
ROE nu poate limita dreptul la autoapărare” • “Nimic nu este permis în afara a ceea ce ROE autorizează”
• “Totul este permis, mai puţin ceea ce DIU interzice şi limitează” Operații de stabilitate și de sprijin
Mandatul cu care este învestită forţa armată  cadrul legal de îndeplinire a unei misiuni încredinţate prin
ordin sau dispoziţie  probleme de ordin general  scopul operaţiei întrunite multinaţionale  misiunea
forţei întrunite multinaţionale  obiective ce trebuie îndeplinite  compunerea forţei, numirea
comandantului, nominalizarea eşalonului superior  dispoziţii cu privire la suportul logistic şi financiar 
condiţii şi termene pe care ţara gazdă le impune referitor la prezenţa forţe  durata mandatului etc
Mandatul cu care este învestită forţa armată  cadrul legal de îndeplinire a unei misiuni încredinţate prin
ordin sau dispoziţie  probleme de ordin general  scopul operaţiei întrunite multinaţionale  misiunea
forţei întrunite multinaţionale  obiective ce trebuie îndeplinite  compunerea forţei, numirea
comandantului, nominalizarea eşalonului superior  dispoziţii cu privire la suportul logistic şi financiar 
condiţii şi termene pe care ţara gazdă le impune referitor la prezenţa forţe  durata mandatului etc
Operații de stabilitate și de sprijin Statutul forței - (SOFA)  norme cu privire la statutul personalului
forţei armate - drepturi, obligaţii, imunităţi etc., reglementări cu privire la relaţia dintre forţa armată şi
organizaţiile naţionale şi internaţionale Jurisdicţia penală şi civilă Probleme legate de de armament,
provizii şi echipament Libertatea de mişcare Scutirea de taxe fiscale şi vamale Servicii de
comunicaţii şi poştale Utilizarea drumurilor, căilor navigabile, porturilor, aeroporturilor şi utilităţilor
publice Achiziţii locale de bunuri, servicii şi angajarea forţei de muncă locale Obţinerea monedei
locale Înmatricularea vehiculelor şi permisele de conducere Statutul forței - (SOFA)  norme cu privire
la statutul personalului forţei armate - drepturi, obligaţii, imunităţi etc., reglementări cu privire la relaţia
dintre forţa armată şi organizaţiile naţionale şi internaţionale Jurisdicţia penală şi civilă Probleme
legate de de armament, provizii şi echipament Libertatea de mişcare Scutirea de taxe fiscale şi
vamale Servicii de comunicaţii şi poştale Utilizarea drumurilor, căilor navigabile, porturilor,
aeroporturilor şi utilităţilor publice Achiziţii locale de bunuri, servicii şi angajarea forţei de muncă
locale Obţinerea monedei locale Înmatricularea vehiculelor şi permisele de conducere Operații de
stabilitate și de sprijin Misiuni și sarcini operaționale • Observarea și monitorizarea • Forță de
interpunere • Asistență acordată în perioada de tranziție • Operațiile de demobilizare și dezarmare
(DDR) • Ajutorul umanitar – Ajutor în caz de dezastre – Asistența ptr. refugiați sau persoane dislocate –
Asistența umanitară • Monitorizarea marcării, izolării, deminării, deamorsării și distrugerii UXO și IED •
Restabilitrea și menținerea ordinii de drept Operații de stabilitate și de sprijin Principiile operaţionale de
angajare a forţelor • definirea clară a obiectivului • legitimitatea • unitatea de efort • perseverenţa •
utilizarea forţei în mod selectiv şi discriminant • siguranţa • restricţionarea • acţiunea decisivă pentru
prevenirea escaladării • înţelegerea potenţialului pentru consecinţe nedorite ale acţiunilor individuale şi
ale unităţilor mici • etalarea capacităţii de a folosi forţa, intr-o manieră neameninţătoare. Operații de
stabilitate și de sprijin Principiile operaţionale de angajare a forţelor Definirea clară a obiectivului •
obiectiv final realizabil • cuprinse în formularea mandatului şi a planului operaţiei Operații de stabilitate
și de sprijin Principiile operaţionale de angajare a forţelor Legitimitatea • Creşte sprijinul – comunităţii
internaţionale – Naţiunilor contributoare – Comunităţii civile din AO Operații de stabilitate și de sprijin
Principiile operaţionale de angajare a forţelor Unitatea de efort • pe baza consensului între parteneri •
Principiul autorităţii unice a Cdt. • Condiţie pentru atingerea dezideratului final Operații de stabilitate și
de sprijin Principiile operaţionale de angajare a forţelor Perseverenţa • aplicarea şi folosirea constantă,
timp îndelungat a PSF • unele operaţii pot să dureze ani Operații de stabilitate și de sprijin Principiile
operaţionale de angajare a forţelor Utilizarea forţei în mod selectiv şi discriminant • Distincţie între
combatanţi şi necombatanţi • Se poate pierde sprijinul populaţiei civile • Utilizarea forţei în funcţie de –
Misiune – Limitări politice – Limitări legale Operații de stabilitate și de sprijin Principiile operaţionale de
angajare a forţelor Siguranţa • “Mission first soldier allways” Operații de stabilitate și de sprijin
Principiile operaţionale de angajare a forţelor Restricţionarea • Aplicarea cu prudenţă a forţei armate •
Pericolul pierderii legitimităţii şi amplificarea credibilităţii forţelor ostile Operații de stabilitate și de
sprijin Principiile operaţionale de angajare a forţelor Acţiunea decisivă pentru prevenirea escaladării •
Aplicarea rapidă şi decisivă a forţei în locul şi la momentul decisiv • Descurajarea unor confruntări
viitoare Operații de stabilitate și de sprijin Principiile operaţionale de angajare a forţelor - Inţelegerea
potenţialului pentru consecinţe nedorite ale acţiunilor individuale şi ale unităţilor mici • Consecinţe
disproporţionate faţă de nivelul de comandă şi cantitatea de forţe implicate Operații de stabilitate și de
sprijin Principiile operaţionale de angajare a forţelor Etalarea capacităţii de a folosi forţa, intr-o manieră
neameninţătoare • Demonstrarea puterii de luptă şi a hotărârii de a folosi la nevoie pentru a nu provoca
o reacţie nedorită Operații de stabilitate și de sprijin Vă mulțumesc pentru atenție