Prezentare Curs Etica Si Integritate Academica

ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA –
ELEMENTE DE CURS
Prof.dr.ing. Stelian Alexandru BORZ
CUPRINS:
Curs introductiv
Prezentarea fișei disciplinei
Fundamente ale eticii academice
Reglementări generale cu privire la etica și integritatea academică
Reglementările Universității Transilvania din Brașov cu privire la etica
și integritatea academică
Proprietatea intelectuală și drepturile de autor

Proprietatea intelectuală
Drepturile de autor
Drepturile conexe
Responsabilitatea juridică și morală
Încălcarea involuntară a proprietății intelectuale
Încălcarea voluntară a drepturilor de proprietate
CUPRINS:
Lipsa de integritate academică

Comportamente neoneste
Plagiatul și forme de plagiat
Alte forme de lipsă de integritate academică
Identificarea lipsei de integritate academică
Sancțiuni pentru lipsa de integritate academică
Munca în echipă și valorificarea rezultatelor academice

Deontologia muncii în echipă în cercetarea științifică
Rezultatele muncii de cercetare în echipă - diseminarea rezultatelor
CUPRINS:
Redactarea corectă a unei lucrări academice

Calificarea ca autor al unei lucrări academice
Copia și copierea
Indicarea corectă a surselor
Structura unei lucrări academice
Integritatea academică și efectele acesteia

Efectele integrității academice
Recapitulare
Curs introductiv
Prezentarea fișei disciplinei
Fundamente ale eticii academice
Reglementări generale cu privire la etica și integritatea

academică
Reglementările Universității Transilvania din Brașov cu privire

la etica și integritatea academică
FIȘA DISCIPLINEI
FIȘA DISCIPLINEI
FIȘA DISCIPLINEI
FIȘA DISCIPLINEI
FIȘA DISCIPLINEI
FIȘA DISCIPLINEI
FIȘA DISCIPLINEI
FUNDAMENTELE ETICII ACADEMICE
Intro:
Etica academică este un domeniu aflat la intersecția dintre etica

cercetării, managementul eticii în organizații (din zona
academică) și deontologia profesională a cercetătorului sau
profesorului (Avram et al. 2017).
Evoluția eticii academice nu este una recentă (Avram et al.

2017);
Domeniul a cunoscut o autonomizare semnificativă în ultimii 20-

25 de ani, ca urmare în special a nevoii de a răspunde în mod
articulat teoretic unor cerințe venite dinspre organismele de
finanțare ale cercetării și educației, precum și dinspre opinia
publică (Avram et al. 2017).
Etica profesională
Membrii fiecărei profesii încheie un contract social nescris, prin care

cad de acord să renunțe la unele interese înguste, să promoveze
idealurile seviciului public și să adere la standarde înalte ale activității,
în timp ce societatea permite profesiei o autonomie substanțială de a
se auto-reglementa (Avram et al. 2017);
Etica unei profesii descrie datoriile specifice asumate de membrii ei prin

contractul social (Avram et al. 2017);
Există așteptări reciproce între o comunitate profesională și societate în

sensul mai larg. În cazul comunității academice, dezvoltarea și
internalizarea unor standarde etice reprezintă o parte esențială a
răspunsului la așteptările sociale (Avram et al. 2017).
Etica cercetării științifice
Etica cercetării științifice tratează problemele etice care apar în

toate fazele unei cercetări, de la alegerea temei și a metodelor,
la desfășurarea ei propriu-zisă și apoi la publicarea și
valorificarea rezultatelor (Avram et al. 2017).
Mai ales atunci când cercetarea implică ființe vii ca subiecți,

problemele de natură morală pot fi extrem de complexe (Avram
et al. 2017).
Etica cercetării științifice
Termenul are o dublă utilizare (Avram et al. 2017):
uneori este folosit pentru a desemna o zonă a reflecției

teoretice;
alteori este folosit pentru a desemna o realitate

instituțională, configurată de mecanismele care asigură
evaluarea și avizarea etică a proiectelor de cercetare,
dezvoltarea unor standarde și reglementări și monitorizarea
respectării lor.
Managementul eticii în organizații
„Managementul eticii = ansamblul activităților și măsurilor care

urmăresc organizarea instituțională a eticii pentru crearea unor
organizații integre (Avram et al. 2017).
Printre elementele unui sistem de management al eticii la nivelul

unei organizații (infrastructura etică a organizației) se numără
(Avram et al. 2017) :
codurile și comisiile de etică;
birourile de etică și conformitate;
auditul etic;
trainingurile și auto-trainingurile de etică etc.
Etică și integritate academică
Distingem între două sensuri diferite: „etica academică”

(academic ethics), respective „etică în mediul academic” (ethics
in academia) (Avram et al. 2017);
Primul sens: domeniu de cercetare teoretică și empirică, adesea

interdisciplinar. Al doilea sens: vizează mai curând o mișcare
intelectuală și socială care promovează etica în organizațiile
academice (Avram et al. 2017);
Acest curs își propune să răspundă, pe cât posibil, ambelor

sensuri ale sintagmei. Integritatea se referă la internalizarea
normelor etice de către indivizi și la asumarea lor de către
organizațiile academice (Avram et al. 2017).
REGLEMENTĂRI GENERALE CU PRIVIRE LA ETICA ȘI INTEGRITATEA
ACADEMICĂ
ORDIN Nr. 3131/2018 din 30 ianuarie 2018: privind includerea în planurile

de învățământ, pentru toate programele de studii universitare organizate în
instituțiile de învățământ superior din sistemul național de învățământ, a
cursurilor de etică și integritate academică;
Etica cercetării și integritatea academică au devenit un subiect de studiu în

sine și, prin urmare, și obiect de reglementare;
Cadrul normativ referitor la cercetarea științifică și integritatea academică

este cuprinzător. El include: reglementări internaționale sau europene,
norme naționale și standarde proprii diferitelor instituții implicate în
cercetare și educație.
ACADEMICĂ
La nivel național, Legea 206/2004 modificată prin Legea 398/2006

stabilește standardele referitoare la buna conduită în cercetarea științifică;
Prin ordin de ministru s-a înființat Consiliul Național de Etică a Cercetării

Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării;
Art. 27 alin. 2 din Declaraţia universală a drepturilor omului (1948): Orice

persoană are dreptul la protecţia intereselor sale morale şi materiale
decurgând din orice creaţie ştiinţifică, literară sau artistică al cărei autor
este.
Art. 15-1 lit. C) din Pactul internaţional referitor la drepturile economice,

sociale şi culturale (1966): Statele părţi la prezentul Pact recunosc fiecărei
persoane dreptul de a beneficia de protecţia intereselor morale şi materiale
decurgând din orice creaţie ştiinţifică, literară sau artistică al cărei autor
este.
ACADEMICĂ
Art.1 din Legea proprietății intelectuale 8/1996:

(1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice,
precum și asupra altor opere de creație intelectuală este recunoscut și
garantat în condițiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana
autorului și comportă atribute de ordin moral și patrimonial.
(2) Opera de creație intelectuală este recunoscută și protejată,
independent de aducerea la cunoștința publică, prin simplul fapt al
realizării ei, chiar în formă nefinalizată;
Plagiatul și autoplagiatul sunt interzise, uneori fiind considerate

chiar fapte de natură penală (Avram et al. 2017). Art. 310 din Legea
educației naționale 1/2011: Constituie abateri grave de la buna conduită
în cercetarea științifică și activitatea universitară: a) plagierea rezultatelor
sau publicațiilor altor autori; b) confecționarea de rezultate sau înlocuirea
rezultatelor cu date fictive.
ACADEMICĂ
Art. 4 din Legea privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea

tehnologică și inovare 206/2004:
(1) În sensul prezentei legi, următorii termeni sunt definiți după cum
urmează: […]
d) plagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare
orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei,
demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice
extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor
autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la
sursele originale;
e) autoplagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare
orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii,
demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice
extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași
sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și fără a face
trimitere la sursele originale.
REGLEMENTĂRILE UNIVERSITĂȚII TRANSILVANIA DIN BRAȘOV CU
PRIVIRE LA ETICA ȘI INTEGRITATEA ACADEMICĂ
Carta Universității Transilvania din Brașov:

Capitolul II, Art. 9. Răspunderea publică: (1) Autonomia
universitară se exercită în condițiile respectării legislației în vigoare […],
precum și a politicilor de echitate și etică universitară, cuprinse în Codul
de etică și deontologie universitară, parte a acestei Carte.
Capitolul III, Art. 21. Structurile de conducere ale UTBv: (3)
Senatului Universitar are următoarele atribuții: p. avizează, la
propunerea Consiliul de Administrație al UTBv, componența Comisiei de
etică și deontologie universitară și aprobă Comisiile de analiză
disciplinară a personalului didactic și de cercetare titular, a personalului
didactic şi de cercetare auxiliar, a personalului nedidactic, a studenților,
precum și a personalului de conducere, de îndrumare și de control din
UTBv, conform prevederilor din regulamentele de organizare și
funcționare ale acestor comisii.


Codul universitar al drepturilor și obligațiilor studentului

Regulament privind activitatea profesională a studenților

TEMA OBLIGATORIE
Lecturarea Cartei Universității Transilvania din Brașov;
Lecturarea Codului universitar al drepturilor și obligațiilor

studentului
Lecturarea Regulamentului privind activitatea profesională a

studenților
De pregatit: Un referat de o pagina care sa clarifice (argumenteze)

urmatoarea situatie:
La sustinerea lucrarii de disertatie a studentului X, coordonat de cadrul

didactic Y, Comisia de Evaluare constata ca anumite parti din text sunt
plagiate. Cine este tinut responsabil?
PROPRIETATEA INTELECTUALA SI DREPTURILE DE AUTOR
LIPSA DE INTEGRITATE ACEDEMICA
Comportamente neoneste
Plagiatul și forme de plagiat
Alte forme de lipsă de integritate academică
Identificarea lipsei de integritate academică
Sancțiuni pentru lipsa de integritate academică
COMPORTAMENTE NEONESTE
Studenții din mediul academic își asumă responsabilitatea de a învăța și

de a realiza creații originale;
Ei trebuie să prezinte atunci când sunt evaluați doar teme realizate de

ei, care le reflectă cunoștințele și potențialul intelectual;
Ei trebuie să recunoască în mod explicit atunci când folosesc cuvintele,

ideile sau rezultatele muncii altor persoane;
Lipsa de onestitate academică (Sercan, 2017) = orice acțiune sau

comportament adoptat cu scopul de a obține un avantaj academic
nemeritat sau care denaturează sau ar putea denatura notarea
studenților și, implicit, ierarhizarea și clasificarea acestora.
Exemple (Sercan, 2017):
Înșelăciunea academică: fraudarea, păcălirea sau lipsa de

corectitudine în spațiul academic, cu scopul de a obține o notă de
trecere, o notă mai mare sau pentru a realiza numărul de prezențe
obligatorii. Tentativa de înșelăciune academică este considerată o
abatere gravă și atrage după sine aplicarea de sancțiuni.
Înșelăciunea se poate manifesta în diverse modalități:
copierea sau încercarea de copiere în timpul unui examen sau

evaluări;
obținerea de răspunsuri de la un coleg în timpul unui examen
sau evaluări;
colaborarea sau consultarea în timpul unui examen cu alți
colegi.
Înșelăciunea academică: Înșelăciunea se poate manifesta în

diverse modalități:
schimbul de rezultate sau informații în timpul unui examen cu

alți colegi;
folosirea de fițuici, notițe sau a altor materiale în timpul unui
examen sau evaluări;
folosirea telefonului sau a altor mijloace electronice (căști)
pentru a copia la un examen;
promovarea unui examen la care s-a prezentat un alt coleg în
locul tău;
prezentarea unor lucrări (eseuri, referate, experimente de
laborator etc.) realizate parțial sau integral de un alt coleg.
Înșelăciunea academică: Înșelăciunea se poate manifesta în

diverse modalități:
prezentarea aceleiași lucrări (eseu, referat, experiment de

laborator etc.) la mai multe materii;
folosirea de scuze mincinoase pentru a motiva întârzierea sau
lipsa de la cursuri, seminare sau examene;
notarea prezențelor pentru colegi absenți.
Sprijinirea înșelăciunii academice: se poate manifesta în diverse

modalități:
permisiunea oferită unui coleg să copieze din lucrare ta în

timpul unui examen sau evaluări;
furnizarea de răspunsuri unui coleg în timpul unui examen
sau evaluări;
furnizarea către un coleg a unor lucrări realizate anterior de
un alt student, cu scopul de a fi prezentate profesorilor;
scrierea unor eseuri, referate, lucrări de licență sau disertație
pentru alți studenți sau realizarea unor experimente sau
lucrări de laborator;
acoperirea absenței unui coleg care nu este prezent la curs;
vânzarea de eseuri, referate, lucrări de licență sau disertație.
Fabricarea de date - înseamnă confecționarea de date sau

rezultate cu scopul de a obține o notă de trecere, o notă mai mare,
sau de a publica in diverse jurnale.
prezentarea unor date fictive sau a unor date alterate ca fiind

reale;
falsificarea unor interviuri, mărturii, informații sau date și
prezentarea lor ca fiind reale;
adoptarea unui comportament incorect pe teren, cu scopul de
a obține anumite tipuri de informații sau răspunsuri;
adoptarea unor practici incorecte în munca de laborator
pentru a obține un anumit rezultat.
Plagiatul - înseamnă preluarea fără a cita (prin indicarea sursei și

utilizarea ghilimelelor) a cuvintelor, ideilor, rezultatelor muncii unei alte
persoane și prezentarea acestora ca fiind ale tale. Exemple de situații
de plagiat (Sercan, 2017):
copierea unor pasaje întregi din lucrările altor persoane în

propriile teme (eseuri, referate, lucrări de licență, de disertație sau
teze de doctorat) sau folosirea unor înregistrări, imagini fără a cita
autorul;
folosirea ideilor sau a opiniilor exprimate de alte persoane și a
informațiilor publicate în lucrări sau prezentări publice fără a
menționa proveniența acestora;
parafrazarea cuvintelor sau a creației altor autori, prin folosirea
unor sinonime sau schimbarea topicii, fără a indica autorul;
prezentarea lucrării realizate de o altă persoană ca fiind creația
studentului.
Încălcarea proprietății intelectuale – se produce atunci când sunt utilizate

sau însușite creațiile intelectuale ale altor persoane, cu sau fără a urmări un
scop comercial. Exemple (Sercan, 2017):
distribuirea neautorizată (inclusiv prin internet) a unor materiale

didactice (cursuri universitare, înregistrări) furnizate de către profesori,
care sunt protejate de drepturi de autor, cu sau fără scopul de a obține
foloase;
folosirea lucrărilor (eseuri, referate, proiecte, înregistrări, experimente

etc.) realizate de alte persoane și prezentarea acestora ca fiind creație
personală.
Alte tipuri de comportamente neoneste (Sercan, 2017):
încercarea de a obține o notă pe o lucrare sau un proiect la

realizarea căruia studentul nu a participat;
includerea într-o echipă de lucru a unui student care nu a luat
parte la activități, cu scopul de a fi notat;
prezentarea unor rezultate similare în urma unei colaborări sau
lucru în echipă neautorizat;
nerespectarea cerințelor și indicațiilor profesorilor;
perturbarea orelor de curs sau seminar;
obținerea în mod fraudulos a subiectelor de examen și furnizarea
acestora către alți colegi;
arogarea abuzivă a unor merite pe care studentul nu le are;
pretinderea de către student a faptului că a transmis electronic o
temă pe care nu a trimis-o;
adoptarea unui comportament discriminator sau abuziv în raport
cu alți colegi.
PLAGIATUL SI FORME DE PLAGIAT
Plagiatul este una dintre cele mai grave forme de incalcare a normelor
academice;
Este una dintre cele mai raspandite practici cu care se confrunta
invatamantul universitar;
Este o abatere academica grava;
Etimologie: lat. Plagarius – rapitor, seducator sau talhar – Lb. engleza -
plagiary cu înțelesul de persoană care ia în mod abuziv cuvintele sau
ideile altuia;
Sensul actual = furt de cuvinte sau idei.
Multe definitii
Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește astfel plagiatul: „A-și

însuși, a copia total sau parțial ideile, operele etc. cuiva, prezentându-le
drept creații personale; a comite un furt literar, artistic sau științific”
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică,

dezvoltarea tehnologică și inovare: “Plagiatul - expunerea într-o operă scrisă
sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii,
idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice
extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a
menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale”
Comunitatea cercetătorilor științifici din România a elaborat propria sa
definiție pentru plagiat. Membrii Consiliului Național de Etică a Cercetării
Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) au ținut cont de
definiția cuprinsă în Legea nr. 206/2004, însă varianta elaborată de aceștia
are strict aplicabilitate în comunitatea academică: „Plagierea este preluarea
de către un autor a unor elemente din opera de creație intelectuală a altui
autor și prezentarea lor în spațiul public drept componente ale unei opere
proprii. Plagiatul este rezultatul acțiunii de a plagia și se referă la opera
generată prin preluarea ilegitimă, intenționată sau nu, din punct de vedere
deontologic”
Prin autoplagiat se înțelege:

Folosirea unui text, a unui fragment sau a unei contribuții personale,
care a fost publicată anterior, într-o altă lucrare sau operă fără a se
menționa faptul că acea creație nu este prezentată public pentru prima
oară.
Reluarea acelorași creații (articole, capitole de cărți, studii,
experimente etc.) în publicații diferite, eventual publicate în alte limbi,
chiar dacă se face prin citare, este culpabilă în cazul în care se
urmărește crearea unei false impresii de productivitate intelectuală și
obținerea unor avantaje academice (Sercan, 2017).
Legea nr. 206/2004: „expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare
orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, demonstrații,
date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere
scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau acelorași autori,
fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale”.
Plagiat intentionat vs. plagiat neintentionat:
Plagiat intentionat = plagiat cu buna stiinta.
Plagiat neintentionat = in necunostinta de cauza.
Cunoasterea comuna (cunoasterea universala)

Forme de plagiat: Plagiatul de tip clona - ,,copy paste”
Varianta originala Varianta plagiata

Procesul de productie al exploatarii lemnului, ca Procesul de productie al exploatarii lemnului, ca
urmare a complexitatii conditiilor in care se urmare a complexitatii conditiilor in care se
desfasoara, presupune o serie de transformari si desfasoara, presupune o serie de transformari si
deplasari ale lemnului supus valorificarii. Ca atare vom deplasari ale lemnului supus valorificarii. Ca atare vom
distinge in structura sa procese partiale, caracterizate distinge in structura sa procese partiale, caracterizate
prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare
distincte. distincte.
Oprea I. (2000) Tehnologia exploatarii lemnului.

Volumul I. Elemente de baza si tehnici procesuale.
Editura Universitatii Transilvania din Brasov, Brasov.
Preluarea intentionata si folosirea cuvant-cu-cuvant a unui paragraf, text sau

lucrare.
Forme de plagiat: Plagiatul prin citare partiala

urmare a complexitatii conditiilor in care se urmare a complexitatii conditiilor in care se realizeaza,
desfasoara, presupune o serie de transformari si presupune o serie de transformari si miscari ale
deplasari ale lemnului supus valorificarii. Ca atare vom lemnului supus vanzarii. Ca atare vom distinge in
distinge in structura sa procese partiale, caracterizate structura sa procese partiale, caracterizate prin
prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare obiective tehnologice si locuri de desfasurare diferite
distincte. (Oprea, 2000).

Preluarea de conținut cu intervenții minimale, fara plasarea între ghilimele a

textului preluat. Lipsa ghilimelelor, deși s-a făcut trimiterea către autor face
ca respectivul pasaj să fie declarat plagiat.
Forme de plagiat: Plagiatul prin parafrazare

urmare a complexitatii conditiilor in care se urmare a complexitatii specifice, presupune o serie de
desfasoara, presupune o serie de transformari si transformari si miscari ale lemnului valorificabil. Prin
deplasari ale lemnului supus valorificarii. Ca atare vom urmare el contine procese partiale, caracterizate prin
distinge in structura sa procese partiale, caracterizate obiective tehnologice si locuri de desfasurare diferite.
prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare
distincte.

Inlocuirea cuvintelor cheie sau a unor porțiuni din text cu cuvinte sau
expresii sinonimice, cu pastrarea conținutului de bază, fara mentionarea
sursei originale.
Forme de plagiat: Plagiatul prin mixare

Procesul de productie al exploatarii lemnului, ca Ca urmare a complexitatii conditiilor in care se
urmare a complexitatii conditiilor in care se desfasoara, procesul de productie al exploatarii
desfasoara, presupune o serie de transformari si lemnului presupune o serie de transformari si deplasari
deplasari ale lemnului supus valorificarii. Ca atare vom a lemnului supus valorificarii. In structura sa se disting,
distinge in structura sa procese partiale, caracterizate ca atare, procese partiale, caracterizate prin locuri de
prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare desfasurare si obiective tehnologice distincte.
distincte.

Porțiuni de text sunt preluate din mai multe surse și sunt folosite în așa fel
încât să se potrivească.
Forme de plagiat: Plagiatul prin recilclare

Procesul de productie al exploatarii lemnului, ca Ca urmare a complexitatii conditiilor in care se
urmare a complexitatii conditiilor in care se desfasoara, procesul de productie al exploatarii
desfasoara, presupune o serie de transformari si lemnului presupune o serie de transformari si deplasari
deplasari ale lemnului supus valorificarii. Ca atare vom a lemnului supus valorificarii. In structura sa se disting,
distinge in structura sa procese partiale, caracterizate ca atare, procese partiale, caracterizate prin locuri de
prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare desfasurare si obiective tehnologice distincte.
distincte.

Este o forma de autoplagiat - utilizarea propriei munci a autorului, folosită

anterior într-o altă lucrare publicată, la care au fost aduse modificări
minimale, fără a se specifica (cita) faptul că respectivul text a mai fost
publicat anterior.
Forme de plagiat: Plagiatul hibrid

deplasari ale lemnului supus valorificarii. Ca atare vom deplasari ale lemnului supus valorificarii (Oprea, 2000).
distinge in structura sa procese partiale, caracterizate Vom distinge in structura sa procese partiale,
prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare caracterizate prin obiective tehnologice si locuri de
distincte. desfasurare distincte.

Se combină surse citate corect cu propoziții, fraze sau paragrafe copiate fără
referire la sursa originală.
Forme de plagiat: Plagiatul prin confuzie

Procesul de productie al exploatarii lemnului, ca Se disting in structura procesului de productie al
urmare a complexitatii conditiilor in care se exploatarii lemnului procese partiale, caracterizate prin
desfasoara, presupune o serie de transformari si obiective tehnologice si locuri de desfasurare distincte.
deplasari ale lemnului supus valorificarii. Ca atare vom In acest proces, locurile de desfasurare sunt parchetul,
distinge in structura sa procese partiale, caracterizate caile de colectare si platformele primare. Procesul de
prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare productie al exploatarii lemnului, ca urmare a
distincte. complexitatii conditiilor in care se desfasoara,
presupune o serie de transformari si deplasari ale
Oprea I. (2000) Tehnologia exploatarii lemnului. lemnului supus valorificarii.
Combină text din surse diferite care nu sunt atribuite, adică conținut obținut
prin amestecare și lipire, astfel încât conținutul să fie din cât mai multe
surse, chiar dacă de multe ori acesta nu se potrivește și nu are cursivitate
sau logică.
Forme de plagiat: Plagiatul mascat

Procesul de productie al exploatarii lemnului, ca In conformitate cu cele precizate de Ionescu (2000),
urmare a complexitatii conditiilor in care se procesul de productie al exploatarii lemnului, ca
desfasoara, presupune o serie de transformari si urmare a complexitatii conditiilor in care se
deplasari ale lemnului supus valorificarii. Ca atare vom desfasoara, presupune o serie de transformari si
distinge in structura sa procese partiale, caracterizate deplasari ale lemnului supus valorificarii. Ca atare vom
prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare distinge in structura sa procese partiale, caracterizate
distincte. prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare
distincte (Popescu, 2000).
Plagiat mascat, care dezinformeaza, prin folosirea unor referințe inexistente

sau inexacte (citarea la a doua mana) despre autorii lucrărilor sau
materialele de proveniență a datelor.
Forme de plagiat: Plagiatul agreat

Procesul de productie al exploatarii lemnului, ca ,,Procesul de productie al exploatarii lemnului, ca
deplasari ale lemnului supus valorificarii. Ca atare vom deplasari ale lemnului supus valorificarii. Ca atare vom
distinge in structura sa procese partiale, caracterizate distinge in structura sa procese partiale, caracterizate
prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare
distincte. distincte” (Oprea, 2000, p.9).

Se folosește în lucrare în mod corect atribuirea sursei originale, prin referire

la aceasta și utilizarea ghilimelelor.
Modalitati de plagiere:
Plagiatul prin traducere Plagiatul peticit

Traducerea de text dintr-o alta limba fara indicarea ,,Este o formă a plagiatului prin parafrazare, care se
sursei originale. produce atunci când în interiorul unui text sunt operate
o serie de modificări prin înlocuirea unor cuvinte sau
expresii cu unele cu sens similar, cu sau fără citarea
sursei originale” (Sercan, 2017)
Plagiatul structural Plagiatul prin manipularea surselor

Reprezinta copierea structurii argumentative a unei Se folosește în mod corect tehnica de citare pentru un
alte lucrări, pornind de la scopul și obiectivele acesteia, paragraf, se utilizează ghilimele și face referire către
la sursele folosite și metodologia de cercetare (Sercan, autorul conținutului dar, după paragraful citat corect,
2017). urmeaza alte paragrafe, o pagină, un subcapitol sau
chiar un capitol întreg preluat din opera unui alt autor,
fără ca restul conținutului să mai fie atribuit. În alte
situații, referința către autorul original este pusă
exclusiv în bibliografie, fără a fi citat și în conținutul
lucrării. (Sercan, 2017)
ALTE FORME DE LIPSA DE ONESTITATE ACADEMICA
Ghostwritting:
Ghostwriter-ii sunt persoane angajate special să scrie o lucrare, o carte,

care este atribuita ulterior unui alt autor. Această practică este
inacceptabilă în mediul universitar (Sercan, 2017).
Lucrari elaborate de un student pentru un alt student;
Lucrari comandate pe internet etc.
Contract cheating:
Prezentarea unei lucrari de catre o persoana, dupa ce a platit o alta

persoana sa ii realizeze lucrarea (Sercan, 2017).
Autoratul de onoare (din oficiu):
Persoanele care nu au participat la realizarea unei lucrări, și, cu toate

acestea, figurează pe lista celor care au realizat-o (Sercan, 2017).
Ghostciting?
Falsificarea de date:
falsificarea = denaturarea unor date;

contrafacerea = fabricarea completă a unor date;
decuparea = eliminarea datelor care nu corespund ipotezei de lucru;
prepararea = raportarea exclusivă a acelor date considerate
convenabile de către cercetător.
IDENTIFICAREA LIPSEI DE ONESTITATE ACADEMICA
Indicii ale plagiatului (Sercan, 2017):
mai multe tipuri de caractere in text sau mai multe mărimi corpului de
literă;
greșeli neuzuale, precum scrierea unor cuvinte, o topică ciudată, care
poate indica traducerea dintr-o limbă străină a unui pasaj cu ajutorul
Google Translate;
frazarea este una elaborată și neuzuală pentru maniera de exprimare a
respectivului student;
succesiune ciudată sau ilogică a subcapitolelor;
stiluri diferite de exprimare, de la unele complexe la unele extrem de
simple;
alternarea modalității în care autorul se referă la el însuși, de la
persoana I-a singular la persoana I-a plural;
utilizarea mai multor tipuri de citare;
Indicii ale plagiatului (Sercan, 2017):
absenta referințelor bibliografice în unele subcapitole sau capitole;

alternarea modalităților de scriere a autorilor, lucrărilor sau anului
incluse în bibliografie;
surse bibliografice mult prea vechi în raport cu data la care a fost scrisă
lucrarea;
terminologia folosită nu a fost predată la cursuri și nu se regăsește în
bibliografia indicată;
greșeli de atribuire a unor surse, cum ar fi indicarea în mod greșit a
unui autor în bibliografia lucrării.
Indicii ale plagiatului :
Soft antiplagiat:
nu detectează plagiatul în sine, ci gradul de similitudine dintre o

lucrare examinată și alte texte existente în mediul online sau în
baza proprie de date;
genereaza un raport de analiză, care include porțiunile de text

identificate ca fiind similare cu alte texte, indicii despre sursa de
proveniență a textului, dar și procentul de similitudine din
lucrarea supusă verificării;
aceste rapoarte sunt verificate de către cadrul didactic.

Indicii ale plagiatului :
Soft antiplagiat:
TURNITIN;
In lipsa acestuia:
GOOGLE;
Verificarea la biblioteca;
Verificarea in arhiva personala.
CONSECINTE SI SANCTIUNI:
Reglemetate de lege si regulamente interne:
Pentru student:
Avertisment scris;
Exmatricularea;
Alte sanctiuni.
De citit regulamentele interne.

MUNCA ÎN ECHIPĂ ȘI VALORIFICAREA REZULTATELOR ACADEMICE
MUNCA ÎN ECHIPĂ ȘI VALORIFICAREA REZULTATELOR ACADEMICE
Munca in echipa: distribuirea corecta (echitabila) a sarcinilor de munca;
Discutie libera
REDACTAREA CORECTĂ A UNEI LUCRĂRI ACADEMICE
Calificarea ca autor al unei lucrări academice
Copia și copierea
Colectivul de autori se stabileste:
Participanti care s-au implicat active in toate fazele cercetarii;
Au participat la etapele de concepere, proiectare si realizare;
Au contribuit la analiza si/sau interpretarea rezultatelor;
Au contribuit la elaborarea primara a manuscrisului;
Au contribuit la analiza critica a manuscrisului si la imbunatatirea

substantiala a continutului stiintific.
Autorii unui produs stiintific sunt responsabili pentru corectitudinea

lui.
Copia și copierea
Ce stil de citare (referentiere) sa aleg?
Unde vreau sa public?
Ce anume public?
Care sunt cerintele unui jurnal?
Care sunt cerintele profesorului?
Care sunte cerintele institutiei?

Stiluri
APA (American Psychological Association) MLA (Modern language Association)
Insistenta este pe numele autorului si anul de aparitie Reguli:
al lucrarii
(Oprea 2000: 9), Conform lui Oprea (2000:9) https://owl.english.purdue.edu/owl/resource/747/01/
http://www.mla.org/MLA-Style/What-s-New-in-the-
Lista bibliografica: Eighth-Edition
Oprea, I. (2000): Tehnologia exploatarii lemnului.
Brasov: Editura Universitatii Transilvania din Brasov
Chicago Harvard
Note de subsol si sfarsit de capitol/lucrare Pune in prim plan autorul si data
(Oprea 2000: 9), Conform lui Oprea (2000:9) Reguli:
Reguli: http://www.imperial.ac.uk/media/imperial-
https://owl.english.purdue.edu/owl/resource/717/01/ college/administration-and-support-services
/library/public/Harvard.pdf
Ce tip de lucrare este?

Cui se adreseaza?
In ce scop?
Articol stiintific (IMRAD format)

Titlu
Rezumat
Cuvinte cheie
Introducere
Materiale si metode
Rezultate (si Discutii)
Discutii (si Concluzii)
Concluzii
Sectiuni optionale
Lista de referinte bibliografice
Proiect de diploma / lucrare de disertatie / teza de doctorat

Titlu (tema)
(Rezumat)
Introducere
Materiale si metode
Rezultate (si Discutii)
Discutii (si Concluzii)
Concluzii (Contributii Personale, Directii Viitoare de
Cercetare)
Sectiuni optionale
Lista de referinte bibliografice
Documentarea: ajuta la identificarea unor probleme de rezolvat,
scrierea introducerii: Ce se stie? Unde pot sa contribui? Evitarea
facerii a ceea ce s-a facut deja.
Surse: biblioteca traditionala

Surse: materiale furnizate de cadrul didactic
Surse: lista de referinte a diferitelor carti
Documentarea
Surse: baze de date
Documentarea
Surse: baze de date
Documentarea
Surse: baze de date
Documentarea
Surse: baze de date
Documentarea
Surse: baze de date
Documentarea
Surse: baze de date
Documentarea
Surse: baze de date
Documentarea
Surse: baze de date
Documentarea
Surse: jurnale open access
Documentarea
Documentarea
Ordinea de scriere (Borja, disponibil la
https://www.elsevier.com/connect/11-steps-to-structuring-a-
science-paper-editors-will-take-seriously):
Pasul 1: Pregatirea figurilor si a tabelelor
O figura = 1000 de cuvinte

Tabele: rezultate experimentale efective
Figurile: comparatii intre experimente sau cu alte
rezultate
Nu duplica informatia data in alte locuri din manuscris
Self-explanatory
Evitarea de grafice foarte agglomerate: 2-3 seturi pe
figura
Axe si text adecvate pentru citire/interpretare
Pasul 1: Pregatirea figurilor si a tabelelor
Fara tabele lungi si plictisitoare (se pun in materialul

suplimentar)
Utilizarea adecvata a scarilor de culori si a tonalitatilor
Utilizarea unui tip de reprezentare adecvat datelor care
se reprezinta
Liniatura si utilizarea numerelor si zecimalelor.
Pasul 2: Scrierea sectiunii de Materiale si metode
Raspunde intrebarii: Cum s-a rezolvat problema? In ce

mod?
Nu se repeta detaliile metodelor deja consacrate ci se
referentiaza (citeaza) in text;
Studiul trebuie sa fie replicabil: metodele si materialele
se descriu detaliat;
Se utilizeaza scheme de clasificare acceptate pentru
denumirile speciilor, unitati de masura etc.;
Se listeaza metodele in aceeasi ordine in care se vor
prezenta si rezultatele obtinute.
Pasul 2: Scrierea sectiunii de Materiale si metode
Localizarea studiului;
Descrierea investigatiilor/experimentelor realizate;
Descrierea metodelor de laborator;
Descrierea metodelor statistice;
Nu se includ comentarii, rezultate sau discutii;
Citarea este permisa si recomandata.
Pasul 3: Scrierea sectiunii de Rezultate
Raspunde intrebarii: Ce e nou? Ce s-a gasit nou?

Va include rezultate de prima importanta;
Se pot folosi subsectiuni;
Daca sectiunea este separata de sectiunea Discutii,
atunci nu e permisa referentierea (citarea);
Se prezinta rezultatele nu se discuta;
Referentierile se fac la tabele si figuri nu la surse
bibliografice.
Pasul 4: Scrierea sectiunii de Discutii
Raspunde intrebarii: Ce implicatii/semnificatie au

rezultatele?
Probabil ca este sectiunea cea mai usor de scris dar cea
mai greu de realizat corect;
Este cea mai importanta sectiune a unui manuscris;
Arata in ce masura autorul stapaneste problema;
Majoritatea manuscriselor sunt refuzate de jurnale
pentru ca discutiile sunt redate slab;
Discutiile se aliniaza la rezultatele obtinute dar nu le
reproduc.
Compara rezultatele obtinute cu cele obtinute de altii

(daca e cazul);
Nu se ignora niciodata lucrarile care nu au rezultate in
acord cu cele raportate in manuscrisul propriu;
Se evita formularile care indica orizonturi in afara
suportului oferit de rezultate;
Se evita formularile nespecifice;
Se evita introducerea brusca de noi termeni sau idei;
Speculatiile si interpretarile sunt premise dar trebuie sa
fie ancorate in realitatea rezultatelor.
Pentru obtinerea unor interpretari bune, incercati sa

raspundeti la urmatoarele intrebari:
Cum se relationeaza rezultatele cu intrebarea sau
obiectivele formulate in Introducere?
Suporta datele obtinute ipotezele studiului?
Sunt consistente rezultatele cu cele raportate de altii?
Discutati discrepantele si punctele slabe (limitarile
studiului). Daca ati obtinut rezultate pe care nu le-ati
asteptat incercati sa explicati de ce.
Este vreo modalitate de a interpreta altfel rezultatele

dv.?
Ce cercetari viitoare ar trebui realizate pentru a se
raspunde intrebarilor formulate dupa analiza
rezultatelor dv.?
Explicati ce este nou in studiul dv. fara a exagera.
Pasul 5: Scrierea sectiunii de Concluzii
Sectiunea de Concluzii arata cum studiul dv. avanseaza

cunoasterea in domeniu;
Fara o concluzie, recenzorii si editorii nu vor putea
judeca importanta studiului dv.;
Sectiunea de Concluzii nu va repeta ceea ce se scrie in
Rezumatul manuscrisului;
Se furnizeaza o justificare clara a demersului studiului
in aceasta sectiune si se indica modul de utilizare al
rezultatelor, inclusiv extinderea acestora daca este
cazul.
Pasul 6: Scrierea sectiunii Introducere
Introducerea trebuie sa fie convingatoare;

Reprezinta portiunea din text care poate convinge
cititorii de faptul ca autorii stiu clar de ce studiul este
important;
O introducere scrisa bine trebuie sa raspunda unor
intrebari:
Care este problema de rezolvat?
Exista solutii la problema?
Care dintre ele este cea mai buna?
Care este principala limitare a acesteia?
Ce se spera a se atinge prin studiu?
Editorii se asteapta sa vada o introducere aliniata la

cerintele jurnalului;
Se citeaza lucrari relevante pe problema, inclusiv
articole de tip review;
Sfaturi:
Nu utilizati niciodata mai multe cuvinte decat strictul
necesar (introducere concisa). Introducerile lungi
descurajeaza citirea articolului;
Se reda imaginea de ansamblu la inceput;
Organizare de la global la particular;
Ghideaza cititorii spre obiective.
Precizati scopul si obiectivele dar nu amestecati

introducerea cu text din alte sectiuni;
Ipotezele de lucru si obiectivele trebuie sa fie clar
delimitate la sfarsitul introducerii;
Nu trebuie preferate cuvinte precum: ,,nou”, ,,prima
data” etc.
Pasul 7: Scrierea Rezumatului
Majoritatea cititorilor interactioneaza cu rezumatele

fara sa citeasca articolul in intregime;
Rezumatul trebuie sa prezinte cititorului ceea ce s-a
facut si ce rezultate s-au aflat;
Trebuie sa fie foarte interesant, este principalul mod de
,,reclama” al manuscrisului;
Nu va include jargon, abrevieri neobisnuite si referinte
bibliografice;
Foloseste cuvinte care se potrivesc perfect la ceea ce s-
a cercetat;
Ofera o scurta descriere/interpretare a concluziei in
ultima propozitie.
Pasul 7: Scrierea Rezumatului
Claritatea rezumatului poate decide publicarea

manuscrisului;
Raspunde la: Ce s-a facut? si Ce s-a gasit?
Pasul 8: Scrierea Titlului
Titlul trebuie sa fie concis si informativ/descriptiv;

Titlul trebuie sa explice despre ce este manuscrisul in
general;
Este prima impresie pe care o lasa un manuscris: primii
cititori vor fi editorii si recenzorii. La fel, cititorii sunt
cei care probabil vor cita;
Numarul de articole este din ce in ce mai mare.
Principalul criteriu de selectie este dupa titlu;
Titlurile lungi distrag cititorii: se elimina partile
redundante.
Pasul 9: Scrierea Cuvintelor cheie
Cuvintele cheie sunt utilizare la indexare;

Sunt etichete ale manuscrisului;
Nu se reproduce cuvinte din titlu;
Evitarea abrevierilor;
Ghidul pentru autori.
Pasul 10: Scrierea sectiunii de multumiri
Oameni si/sau organizatii care au facilitate studiul dar

care nu se califica ca autori;
Granturi care au sustinut studiul.
Pasul 10: Scrierea sectiunii de Referinte bibliografice
Cele mai multe greseli se localizeaza in lista de referinte

bibliografice;
Se evita autocitarea extensiva;
Se evita citarea extensiva a unor lucrari din aceeasi
zona de provenienta;
Nu se face o lista foarte mare de referinte, se pastreaza
cele absolut necesare;
Se citeaza doar lucrari publicate;
Se minimizeaza utilizarea surselor care nu sunt in limba
engleza;
Utilizarea de software pentru lista de referinte
bibliografice: EndNote sau Mendeley.
Pasul 10: Scrierea sectiunii de Referinte bibliografice

Altele:
Limba engleza: calitatea limbajului - motiv de refuz;
Cover letter
Nu uitati: Consultarea instructiunilor pentru autori;
Nu uitati: Consultarea scopului si politicii jurnalului;
Nu uitati: Consultarea eventualului template pentru
manuscrise;
Nu uitati: articolele in jurnale Open Access sunt accesibile
tuturor (pot aduce mai repede citari).
Tema:
Cautati programul Mendeley si instalati-l sub programul
Word pe calculatorul personal;
Ganditi-va la teza de disertatie si la tematica acesteia;
Utilizati bazele de date anterioare pentru a descarca
articolele necesare pentru documentare;
Incercati sa scrieti un articol de tip Review care sa reflecte
stadiul actual al tematicii pe care ati ales-o la teza de
disertatie;
Utilizati un sistem de citare recunoscut, dupa ce v-ati
construit baza de date de articole in Mendeley;
Termen: predare articol la inceputul sesiunii pentru evaluare
de catre cadrul didactic, ca parte integranta a examinarii:
Lungime articol: 10-15 pagini fara referinte
bibliografice;
Referinte bibliografice: 30-50.
INTEGRITATEA ACADEMICA SI EFECTELE ACESTEIA
Efectele integritatii academice
Discutie libera
Recapitulare

Prezentare Curs Etica Si Integritate Academica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Curs Etica Si Integritate Academica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA –

Proprietatea intelectuală și drepturile de autor

Lipsa de integritate academică

Munca în echipă și valorificarea rezultatelor academice

Redactarea corectă a unei lucrări academice

Integritatea academică și efectele acesteia

Prezentarea fișei disciplinei

Fundamente ale eticii academice

Reglementări generale cu privire la etica și integritatea

Reglementările Universității Transilvania din Brașov cu privire

Etica academică este un domeniu aflat la intersecția dintre etica

Evoluția eticii academice nu este una recentă (Avram et al.

Domeniul a cunoscut o autonomizare semnificativă în ultimii 20-

Membrii fiecărei profesii încheie un contract social nescris, prin care

Etica unei profesii descrie datoriile specifice asumate de membrii ei prin

Există așteptări reciproce între o comunitate profesională și societate în

Etica cercetării științifice

Etica cercetării științifice tratează problemele etice care apar în

Mai ales atunci când cercetarea implică ființe vii ca subiecți,

Etica cercetării științifice

Termenul are o dublă utilizare (Avram et al. 2017):

uneori este folosit pentru a desemna o zonă a reflecției

alteori este folosit pentru a desemna o realitate

Managementul eticii în organizații

„Managementul eticii = ansamblul activităților și măsurilor care

Printre elementele unui sistem de management al eticii la nivelul

Etică și integritate academică

Distingem între două sensuri diferite: „etica academică”

Primul sens: domeniu de cercetare teoretică și empirică, adesea

Acest curs își propune să răspundă, pe cât posibil, ambelor

ORDIN Nr. 3131/2018 din 30 ianuarie 2018: privind includerea în planurile

Etica cercetării și integritatea academică au devenit un subiect de studiu în

Cadrul normativ referitor la cercetarea științifică și integritatea academică

La nivel național, Legea 206/2004 modificată prin Legea 398/2006

Prin ordin de ministru s-a înființat Consiliul Național de Etică a Cercetării

Art. 27 alin. 2 din Declaraţia universală a drepturilor omului (1948): Orice

Art. 15-1 lit. C) din Pactul internaţional referitor la drepturile economice,

Art.1 din Legea proprietății intelectuale 8/1996:

Plagiatul și autoplagiatul sunt interzise, uneori fiind considerate

Art. 4 din Legea privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea

Carta Universității Transilvania din Brașov:

Carta Universității Transilvania din Brașov:

Carta Universității Transilvania din Brașov:

Codul universitar al drepturilor și obligațiilor studentului

Regulament privind activitatea profesională a studenților

Lecturarea Cartei Universității Transilvania din Brașov;

Lecturarea Codului universitar al drepturilor și obligațiilor

Lecturarea Regulamentului privind activitatea profesională a

De pregatit: Un referat de o pagina care sa clarifice (argumenteze)

La sustinerea lucrarii de disertatie a studentului X, coordonat de cadrul

Studenții din mediul academic își asumă responsabilitatea de a învăța și

Ei trebuie să prezinte atunci când sunt evaluați doar teme realizate de

Ei trebuie să recunoască în mod explicit atunci când folosesc cuvintele,

Lipsa de onestitate academică (Sercan, 2017) = orice acțiune sau

Exemple (Sercan, 2017):

Înșelăciunea academică: fraudarea, păcălirea sau lipsa de

Înșelăciunea se poate manifesta în diverse modalități:

copierea sau încercarea de copiere în timpul unui examen sau

Exemple (Sercan, 2017):

Înșelăciunea academică: Înșelăciunea se poate manifesta în

schimbul de rezultate sau informații în timpul unui examen cu

Exemple (Sercan, 2017):

Înșelăciunea academică: Înșelăciunea se poate manifesta în

prezentarea aceleiași lucrări (eseu, referat, experiment de