Sunteți pe pagina 1din 8

Cum funcţionează CRISPR - tehnologia de editare genetică.

Scurt istoric al unei tehnologii revoluţionare


Detalii
Scris de Scientia.Ro
Categorie: Genetică
Publicat: 12 Februarie 2016
Accesări: 15682

Editarea genetică reprezintă o nouă tehnică ce permite modificarea anumitor gene. CRISPR (Clustered
regularly-interspaced short palindromic repeats), tehnologia pe care se bazează editarea genelor, este
probabil cea mai importantă descoperire din domeniul biotehnologiei din ultimii ani. Dar ce este și cum
funcționează CRISPR? Care sunt posibilele utilizări ale acestei tehnologii noi? Cum a fost creată această
tehnologie?
Ce este foarte important de menţionat este următorul lucru: în fapt, nimeni nu a inventat tehnologia
CRISPR. Cercetătorii au "dat" peste ea în natură. Microbii o folosesc pentru a-şi edita propriul ADN de
milioane de ani.
Pe scurt, mecanismul CRISPR la nivelul microbilor este următorul:
În ADN-ul bacteriilor există anumite secvențe palindromice repetitive (CRISPR) între care sunt memorate
secvențe de virusuri. În momentul în care o bacterie este infectată cu un virus care a fost deja memorat în
secvențele repetitive CRISPR,  un complex molecular al bacteriei elimină virusul proaspăt integrat în ADN-
ul acesteia.
CRISPR este practic sistemul imunitar specific (adaptiv) al bacteriilor. În ultimii 20 de ani cercetătorii au
exploatat sistemul CRISPR, l-au adaptat de la bacterii la celulele mamiferelor,  altfel încât el poate fi folosit
pentru a detecta orice secvență ADN de interes și o poate elimina dintr-un genom (chiar și din genomul
uman!).
Implicațiile sunt majore, fabuloase, în domeniile medicinei, agriculturii etc. De exemplu, cazurile de cancer
apar în urma unor mutații. În viitor, sperăm, aceste mutații ar putea fi eliminate cu tehnologia CRISPR.
Denumirea de CRISPR a fost dată de Ruud Jansen, Universitatea Utrecht, Olanda, în 2002, după ce anumite
"sandvişuri" genetice (blocuri de 32 de baze ADN, denumite spaţiatoare, care separă cinci segmente ADN,
compuse din aceleaşi 29 baze, ale unei gene - iap - a E.coli) au trebuit cumva denumite, dat fiind că se
vorbea deja despre ele în lumea ştiinţifică.
Cum funcţionează CRISPR (videoclip, 4 min):
(Videoclipul arată cum CRISPR şi Cas-9 ajută microbii să lupte împotriva virusurilor şi cum cercetătorii pot
folosi acest sistem pentru a edita genele umane)
 Tehnologia CRISPR, explicată de unul dintre cofondatori, Jennifer Doudna (videoclip, 15 min, subtitrare în
lb. română):

TEHNOLOGIA CRISPR-Cas9
Unul dintre cele mai discutate subiecte legate de știință în 2015 a fost editarea genelor.
Instrumentul de editare a genelor, CRISPR-Cas9, care funcţionează ca un fel de foarfeci la nivel molecular,
este capabil să îndepărteze, selectiv, părţile nedorite dintr-un genom. Cas-9 vine de la proteina Cas9. În
fapt, Jennifer Doudna şi Emmanuelle Charpentier au explorat în mod independent proteine asociate
CRISPR pentru a afla cum folosesc bacteriile spaţiatoare în sistemul lor imun. Cele două au studiat un
sistem CRISPR mai simplu, care se bazează pe proteina Cas-9.
Cum s-a făcut trecerea de la un mecanism al microbilor la un instrument uman?
Pentru a crea un instrument de tăiere a ADN-ului, Jennifer Doudna şi colegii acesteia au preluat sistemul
de la bacteria Streptococcus pyogenes, un sistem deja înţeles foarte bine (în special funcţia enzimei sale
cele mai importante, Cas-9). Doudna a găsit un mod de a livra Cas-9 cu ajutorul unei molecule ARN care să
se potrivească cu ADN-ul pe care dorea să-l taie. Molecula ARN are rolul de a ghida enzima Cas-9 de-a
lungul ADN-ului către zona-ţintă, iar odată ajunsă la locul dorit, enzima efectuează incizia. Folosind două
enzime Cas-9, cercetătorii pot tăia în două locuri, putând deci disloca un segment dorit de ADN. Apoi au
găsit un mod de a păcăli celula să lipească o nouă genă în spaţiul rămas liber. Astfel, s-a pus la punct o
tehnologie tip caută-şi-înlocuieşte care poate funcţiona pe orice specie.
Studentul chinez Junjiu Huang, de la Universitatea Sun Yat-sen University din Guangzhou, a fost primul om
de știință care publicat un articol despre editarea genelor în embrioni vii. El a fost desemnat de revista
Nature ca fiind unul dintre cei mai importanți oameni de știință ai anului 2015.
Huang a folosit tehnologia CRISPR–Cas9, pentru a modifica genele care cauzează boala β-thalassaemia.
Huang a folosit în experimentele sale embrioni de la clinicile de fertilizare in vitro (care nu puteau progresa
spre organisme mature).
Oamenii de știință speră că editarea genelor folosind tehnologia CRISPR–Cas9 în embrioni vii ar putea
elimina bolile genetice.
Rezultatele lui Huang au dovedit, din păcate, că tehnologia CRISPR–Cas9 nu este încă suficient de sigură
pentru a evita efectele secundare. Cu toate acestea, oamenii de știință, dar și politicienii, au fost
„electrizați” de descoperirile sale.
Alte utilizări ale CRISPR:
:: unii cercetători au reparat gene "defecte" din ADN-ul şoarecilor, vindecându-i de afecţiuni genetice.
:: cercetătorii au folosit deja CRISPR pentru a edita genele unor plante.
:: unii cercetători încearcă să rescrie genomul unor elefanţi, în încercarea de a recrea mamutul lânos.
:: Motoko Araki şi Tetsuya Ishii, Universitatea Hokkaido, Japonia, au prezis că doctorii vor putea utiliza
CRISPR pentru a modifica embrionii umani "în viitorul imediat".
Până şi industria farmaceutică, ce, în genere, are un ritm lent de adoptare a progreselor ştiinţifice, se
grăbeşte să utilizeze CRISPR. Concret, compania Novartis, un gigant în domeniul farmaceutic, în ianuarie
2016 a anunţat că va folosi tehnologia CRISPR pentru cercetări în domeniul cancerului. Are în plan să
editeze gene ale celulelor imune pentru a ataca tumorile canceroase.
În 3 decembrie a avut loc la Academia de Științe din Statele Unite din Wachington D.C. o întâlnire la nivel
înalt dedicată editării genelor (The International Summit on Human Gene Editing), la care au participat
Academiile de Științe și Medicină din SUA, Royal Society din Marea Britanie și Academia de Științe din
China.
Una dintre concluziile întâlnirii a fost că editarea genelor în embrionii umani nu ar trebui interzisă în nicio
țară, ci doar strict reglementată. Interzicerea editării genelor în embrioni în unele țări ar duce doar la
mutarea experimentelor în alte țări, unde legile sunt mai permisive. Raportul întâlnirii va fi publicat doar în
2016.
Oamenii de știință care au participat la întâlnire au căzut de acord asupra următorul aspect al problemei:
tehnologia de editare a genelor nu trebuie folosită în embrionii vii și care urmează să să fie implantați în
uter.
Tehnica a fost aplicată mai multor organisme, dar un raport recent din China arată că editarea genetică
(prin intermediul tehnologiei CRISPR/Cas-9) s-a utilizat totuşi şi asupra unor embrioni umani - ceea ce
stârni dezbateri privind etica unei asemenea întreprinderi.
Iată care este principala îngrijorare: dacă modifici un embrion, nu modifici doar persoana ce urmează să
devină, ci şi copii, nepoţii şi strănepoţii acesteia. Cum nu ştim multe despre această tehnologie, este corect
să ne oprim şi să gândim un pic.
Care sunt oamenii de știință care au adus cele mai multe contribuții la descoperirea CRISPR? Controverse
privind nivelul de implicare
La „produsul final CRISPR” și-au adus aportul oameni de știință de la mai mult de 20 de institute de
cercetare, din Europa și America, pe parcursul a 20 de ani… Tehnologia CRISPR e grozavă, candidați la titlul
exclusivist de descoperitori sunt mulți, iar o parte dintre ei vor să iasă în față. Miza e mare, iar cercetătorii
care au pus bazele CRISPR vor câștiga probabil multe premii, poate chiar și premiul Nobel.
Dar să încep cu începutul. Revista științifică Cell a publicat în 16 ianuarie 2016 un articol descriptiv despre
istoria descoperirii tehnologiei CRISPR. Articolul descrie frumos personajele care au pus bazele CRISPR
(până la un punct!).
Primul cercetător care „a mirosit” secvențele palindromice care stau la baza CRISPR în ADN-ul unei bacterii
halofile (iubitoare de sare) a fost Francisco Mojica, un student la o universitate cu un buget acordat
cercetării relativ redus și nu de prim rang în lumea cercetării, Universitatea din Alicante, Spania. Rolul
secvențelor palindromice din CRISPR în sistemul imunitar al bacteriilor a fost mai apoi presupus și
confirmat de către Gilles Vergnaud de la Institutul Pasteur din Paris și Alexander Bolotin de la Institutul
Național Francez de Cercetare a Agriculturii. Alte componente moleculare ale principiului au fost
descoperite de Philippe Horvath de la Universitatea din Strassbourg, iar John van der Oost, de a
Universitatea din Wagenigen, Olanda, a demonstrat posibilitatea folosirii CRISPR în mod direcționat –
programat de către om.
Luciano Marraffini și Erik Sontheimer au demonstrat că CRISPR țintește secvențele de ADN și nu secvențele
de ARN.
Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna de la University of California Berkeley au descoperit o variantă
simplificată și eficientă a CRISPR, care funcționează in vitro.
Contribuția cea mai disputată, a fost cea prin care tehnologia CRISPR a ajuns să poată fi folosită în celulele
mamiferelor. Organismele eucariote, din care fac parte și mamiferele, diferă foarte mult față de bacterii,
prin faptul că au nucleu, ADN-ul este organizat fizic într-un fel specific, și … e de cam 1000 de ori mai mare
decât al bacteriilor.
Aici intră în prim plan Feng Zhang, cercetător la Institutul Broad din America, afiliat universităților MIT și
Harvard. El a demonstrat că tehnologia CRISPR, cu componente preluate din bacteriile Streptococcus
pyogenes sau Streptococcus thermophilus, este eficientă în editarea genelor în celulele mamiferului numit
șoarece! Articolul său a apărut în 3 ianuarie 2013. Apoi, George Church, profesor la Harvard, a demonstrat,
împreună cu Zhang, că CRISPR funcționează în cazul celule umane.
Au existat două etape decisive în folosirea CRISPR la scară largă: descoperirea mecanismelor simplificate
prin care CRISPR poate fi folosită in vitro și folosirea CRISPR în celulele mamiferelor. Emmanuelle
Charpentier și Jennifer Doudna au contribuit la prima etapă, iar Feng Zhang și George Church la a doua.
Articolul lui Eric Lander din Cell le-a pus în umbră pe Charpentier și Doudna, nealocându-le suficient text.
Acest fapt a stârnit furie în lumea academică. În comentariile ce au urmat publicării articolului s-a scris
despre faptul că Eric Lander, director al Institutului Broad, ar fi pus în mod intenționat pe cercetătorii care
lucrează în institutul condus de el (Zhang și Church) în prim plan și în plus, nu a declarat niciun conflict de
interese în subsolul articolului. Lander a fost chiar acuzat că a neglijat importanța descoperirii celor două
(Charpentier și Doudna), pentru că acestea sunt femei.
Disputa continuă. Institutul Broad a depus o cerere pentru acordarea unui patent pe tehnologia CRISPR, iar
răspunsul nu a venit încă.
Un articol excepţional scris de Carl Zimmer privind tehnologia CRISPR poate fi citit AICI (eng.).

Parte din articol este preluat de pe BlogulPentruStiinta.ro (1 şi 2), cu acordul editorului

Tehnologia CRISPR. 5 moduri în care editarea genetică va transforma radical lumea noastră
Detalii
Scris de Victor Tangermann
Categorie: Blogurile Scientia
Publicat: 31 Ianuarie 2018
Accesări: 9419

În ultimii ani, CRISPR a fost prezent adesea în mass-media. Experții prezic că această tehnologie de editare
genetică va transforma planeta, schimbând radical societatea umană. În comparație cu alte instrumente
utilizate pentru ingineria genetică, CRISPR (cunoscut și sub denumirea mai tehnică, CRISPR-Cas9) este
precis, ieftin, ușor de utilizat și remarcabil de puternic.
Descoperit la începutul anilor '90 și folosit pentru prima dată în experimente biochimice șapte ani mai
târziu, CRISPR (Clustered regularly-interspaced short palindromic repeats) a devenit rapid printre
cercetători cel mai popular instrument de editare genetică în domenii precum biologia umană, agricultură
și microbiologie.
Oamenii de știință se află încă în primele etape ale stabilirii modului în care putem folosi CRISPR pentru a
schimba lumea. Desigur, puterea de a modifica ADN-ul - codul sursă al vieții - aduce cu ea numeroase
întrebări și preocupări etice. Având în vedere acest lucru, iată câteva dintre cele mai interesante utilizări
pentru această tehnică revoluționară și obstacolele care ar putea încetini sau împiedica această tehnologie
să-și atingă întregul potențial.
În fapt, tehnologia CRISPR a fost identificată în natură, nu descoperită de savanţi. Microbii o folosesc
pentru a-şi edita propriul ADN de milioane de ani. Pe scurt, mecanismul CRISPR la nivelul microbilor este
următorul:
     În ADN-ul bacteriilor există anumite secvențe palindromice repetitive (CRISPR) între care sunt memorate
secvențe de virusuri. În momentul în care o bacterie este infectată cu un virus care a fost deja memorat în
secvențele repetitive CRISPR,  un complex molecular al bacteriei elimină virusul proaspăt integrat în ADN-
ul acesteia. CRISPR este practic sistemul imunitar specific (adaptiv) al bacteriilor. În ultimii 20 de ani
cercetătorii au exploatat sistemul CRISPR, l-au adaptat de la bacterii la celulele mamiferelor,  altfel încât el
poate fi folosit pentru a detecta orice secvență ADN de interes și o poate elimina dintr-un genom.
1. CRISPR ar putea corecta erorile genetice care provoacă boli
Cardiomiopatia hipertrofică (HCM) este o afecțiune cardiacă care afectează una din 500 de persoane din
întreaga lume. Simptomele sale sunt dureroase, iar uneori boala este letală. Mutațiile dintr-un număr de
gene dominante determină întărirea țesuturilor inimii, ceea ce poate duce la dureri în piept, slăbiciune și,
în cazuri grave, stop cardiac.
Datorită progreselor medicale recente, speranța medie de viață a unei persoane cu HCM este apropiată de
media populației, dar această afecțiune poate duce la situații care pot pune viața în pericol dacă este
lăsată netratată.
Dar într-o zi s-ar putea să putem folosi editarea genetică pentru a vindeca această boală odată pentru
totdeauna.
În vara anului 2017, oamenii de știință de la Oregon Health and Science University au folosit CRISPR pentru
a șterge una din aceste gene defecte într-un număr de embrioni umani viabili. Rezultatele au fost
promițătoare: dintre cei 54 de embrioni injectați cu CRISPR-Cas9 la 18 ore după fertilizare, 36 nu au
prezentat nici o mutație a genei (practic probabilitate zero de a avea boala), iar 13 au prezentat unele
mutații, cu o probabilitate de 50% de moștenire a HCM.
Mutațiile genetice nedorite și mozaicul genetic (doar o parte din celulele unui organism adoptă
modificările, ceea ce înseamnă că o parte din urmași ar moșteni mutația) au fost prezente la doar 13 din
cei 54 de embrioni.
Pentru a reduce în continuare probabilitatea ca numai câteva celule să fie modificate, cercetătorii au
efectuat un alt experiment în care au corectat aceeași genă în embrioni în momentul fertilizării. Ei au
descoperit că doar unul a prezentat mozaic genetic - un rezultat impresionant, studiul fiind mult mai
eficient decât studii similare mai vechi (de exemplu, în cadrul unui studiu clinic din 2015 în China nu s-a
reușit să se elimine mozaicul genetic).
''Folosind această tehnică este posibil să se reducă incidența acestei boli ereditare asupra familiei și în cele
din urmă asupra populației umane'', a declarat Shoukhrat Mitalipov, autorul principal al studiului și
cercetător la Universitatea Oregon de Sănătate și Știință, într-un comunicat de presă. Eliminarea mutației
în primele etape ale dezvoltării embrionare va reduce sau elimina necesitatea tratamentului mai târziu în
viața pacientului.
În timp ce unii oameni de știință specializați în celule stem au pus la îndoială faptul că aceste zeci de
mutații ar fi realmente eliminate, studiile efectuate i-au ajutat pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine
eficacitatea CRISPR. Mai mult, unul dintre coautorii studiului HCM și-a exprimat deja interesul de a aplica
aceeași tehnică asupra unor mutațiilor genetice (BRCA1 și 2) care cresc riscul de cancer mamar.
Acestea fiind spuse, oamenii de știință știu că modificarea codului genetic în embrionii umani ar putea
avea consecințe neintenționate. Ce se întâmplă dacă CRISPR face schimbări în locul greșit și modifică sau
elimină neintenționat gene sănătoase? Cum ar putea fi afectat pacientul?
În unele părți ale lumii, cum ar fi China, oamenii de știință pot experimenta pe embrioni umani fără prea
mari constrângeri. Dar acest lucru nu este posibil în Statele Unite, Canada sau în Regatul Unit, de pildă.
În SUA Administrația pentru Alimentație și Medicamente (FDA) nu în calcul pentru moment utilizarea
fondurilor publice pentru studii care modifică genele ce pot fi moștenite (embrionii din studiul
cercetătorilor din Oregon nu au fost destinați utilizării ulterioare, iar finanțarea cercetării a fost privată).
În Canada, editarea de gene care pot fi transmise generațiilor viitoare este infracțiune, cu o pedeapsă
maximă de zece ani în închisoare.
Între timp, în Marea Britanie, Autoritatea de Embriologie și Fertilizare Umană a acordat unei echipe de
oameni de știință din Londra licența necesară pentru a putea edita gene în embrionii umani în 2016.
Oamenii de știință din Marea Britanie speră că acest lucru va crea un precedent și va menține ușa deschisă
pentru acțiuni similare în viitor.
2. CRISPR poate elimina microbii care provoacă boli
Deși tratamentele împotriva HIV au transformat radical impactul bolii, SIDA fiind o afecțiune cu care se poate trăi
(spre deosebire de trecutul recent când SIDA era aproape echivalentă cu decesul), oamenii de știință încă nu au găsit
un leac. Aceasta s-ar putea schimba cu CRISPR. În 2017, o echipă de cercetători chinezi a crescut rezistența
șoarecilor la HIV prin replicarea mutației unei gene care previne în mod eficient intrarea virusului în celule.
Deocamdată oamenii de știință efectuează aceste experimente doar pe animale, dar există motive să se creadă că
aceleași metode ar putea funcționa la om. Mutația care încurajează rezistența la HIV apare în mod natural la un
procent mic de oameni. Prin utilizarea CRISPR pentru a introduce mutația în celulele stem umane care nu o au,
cercetătorii ar putea îmbunătăți substanțial rezistența la HIV în viitor.
Un alt studiu de editare genetică va începe în China în iulie 2018 și va încerca să utilizeze CRISPR pentru a afecta
genele papilomavirusului uman (HPV) - un virus care s-a dovedit a provoca tumori canceroase pe colul uterin -
distrugându-l efectiv.
Într-o abordare ușor diferită, oamenii de știință din Carolina de Nord au folosit CRISPR pentru a modifica bacteriofagi
(un tip de virus care infectează și se duplică în interiorul unei bacterii) și pentru a-i folosi pentru a ucide bacterii
nocive. Din anii '20 bacteriofagii au fost utilizați în studii clinice pentru a trata infecțiile bacteriene. Dar recoltarea
acestora din natură s-a dovedit a fi dificilă, insuficienta informație la acea vreme a făcut ca rezultatele utilizării lor să
fie imprevizibile, iar creșterea pieței antibioticelor a făcut ca utilizarea lor să devină nepopulară.
Chiar și astăzi, unii cercetători se tem că inundarea corpului cu un volum mare de bacteriofagi poate declanșa reacții
imune sau poate determina bacteriile rezistente la antibiotice să devină de, asemenea, rezistente la bacteriofagi.
Cu toate acestea, în timp ce studiile pe om încă nu se efectuează, cercetătorii sunt optimiști cu privire la utilizarea
CRISPR pentru a modifica bacteriofagi, deoarece folosirea acestora reprezintă o metodă eficientă, sigură pentru
tratarea infecțiilor bacteriene. De fapt, în cadrul unui studiu efectuat în anul 2017 cercetătorii au reușit să salveze
viețile unor șoareci infectați cu infecții rezistente la antibiotice utilizând bacteriofagi modificați prin CRISPR.
3. CRISPR ar putea resuscita specii
În februarie 2017, geneticianul George Church, Universitatea Harvard, a făcut un anunț surprinzător în fața reuniunii
anuale a Asociației Americane pentru Progresul Științei. El a afirmat că echipa sa este la doar doi ani distanță de
crearea unui embrion pentru un hibrid elefant-mamut.
Church speră că aducerea înapoi a mamutului lânos ar putea ține sub control încălzirea globală. "[Mamuții]
blochează dezghețarea tundrei prin găurirea stratului de zăpadă, permițând astfel aerului rece să pătrundă la nivelul
solului".
Church și echipa sa speră să utilizeze CRISPR pentru a combina materialul genetic de la elefantul asiatic (o specie pe
cale de dispariție, care ar putea fi salvată) și mamutul lânos. Mostrele de la cel din urmă au fost recoltate din ADN-ul
din bile de păr înghețate găsite în Siberia. Prin adăugarea genomului mamutului la cel al elefantului asiatic,
organismul care rezultă ar avea caracteristici comune mamutului lățos, cum ar fi blana lungă, care ar servi ca izolație
în climatul rece. Obiectivul este de a implanta acest embrion hibrid într-un elefant.
Rezultatele sunt promițătoare, dar mulți experți consideră că planificarea lui Church este puțin prea optimistă. Chiar
dacă cercetătorii ar avea un embrion hibrid funcțional, dezvoltarea acestuia în interiorul unui uter artificial, așa cum
sugerează Church, va reperzenta un alt obstacol important.
În mod cert, laboratorul lui Church este deja capabil să asigure dezvoltarea unui embrion de șoarece în interiorul
unui uter artificial pentru jumătate din perioada de gestație, aproximativ 10 zile. Dar asta nu garantează că vom fi
martori la nașterea unui hibrid elefant-mamut în următorii ani.
4. CRISPR ar putea crea noi alimente, mai sănătoase
Editarea genetică prin CRISPR s-a dovedit a fi promițătoare în domeniul cercetării agricole. Cercetătorii de la Cold
Spring Harbor Laboratory din New York au folosit CRISPR pentru a crește randamentul roșiilor. Laboratorul a creat o
metodă de editare a genelor care determină dimensiunea roșiilor, ramificația plantei și, în cele din urmă, forma
plantei pentru o recoltă mai bună.
"Fiecare trăsătură poate fi acum controlată similar modului în care un potențiometru controlează un bec", a declarat
Zachary Lippman, profesor și cercetător principal la Cold Spring Harbor, într-un comunicat de presă. "Acum putem
lucra cu ADN-ul original și putem îmbunătăți ceea ce a oferit natura, ceea ce credem că poate ajuta la creșterea
randamentului".
Culturile cu randament ridicat pentru a hrăni populația globului sunt doar începutul; oamenii de știință speră ca
tehnologia CRISPR să ajute la eliminarea stigmatizării organismelor modificate genetic (OMG). În 2016, compania de
tehnologie agricolă DuPont Pioneer a anunțat o nouă varietate de porumb editat cu CRISPR, care, ca urmare a
modului în care cercetătorii au modificat genele, nu este din punct de vedere tehnic OMG.
Distincția dintre OMG și culturile modificate genetic este destul de simplă. OMG-urile tradiționale sunt realizate prin
introducerea unor secvențe ADN străine în genomul unei culturi, transmițând astfel noi trăsături sau caracteristici
viitoarelor plante. Editarea genelor este mai precisă: efectuează modificări precise ale genelor în anumite zone ale
genomului original, adesea eliminând anumite gene sau schimbând poziția acestora, toate fără a introduce ADN
străin.
În timp ce OMG-urile au fost controversate în rândul consumatorilor, companii precum DuPont Pioneer speră că
produsele alimentare produse prin editarea genetică vor fi mai bine primite. În deceniile în care OMG-urile au fost
disponibile pe piața americană oamenii de știință nu au detectat niciun risc pentru sănătate, dar chiar și cei mai mari
susținători ai OMG admit că oamenii de știință încă nu cunosc toate riscurile pe termen lung. Același lucru este
valabil și pentru culturile editate cu ajutorul CRISPR. Bineînțeles, oamenii de știință vor continua să testeze și să
evalueze aceste culturi pentru a se asigura că nu există efecte secundare neașteptate; partea bună este că
cercetările actuale au rezultate foarte promițătoare. În cele din urmă, culturile editate genetic cu ajutorul CRISPR vor
inunda probabil piețele globale.
DuPont Pioneer speră să introducă pe piața americană porumbul editat genetic până în 2020. O ciupercă editată
genetic a fost deja aprobată de Departamentul Agriculturii din SUA, deoarece nu conține ADN străin de la viruși sau
bacterii, devenind primul organism editat cu tehnologia CRISPR, acceptat pentru uz uman. Suedia a declarat deja că
va clasifica și reglementa culturile modificate prin CRISPR în mod diferit decât OMG-urile, dar Comisia Europeană nu
a exprimat deocamdată o poziție.
5. CRISPR ar putea elimina molime
Tehnicile de editare genetică, precum CRISPR, ar putea combate în mod direct bolile infecțioase, dar unii cercetători
au decis să încetinească răspândirea bolii prin eliminarea mijloacelor sale de transmitere. Oamenii de știință de la
Universitatea din California, Riverside, au creat un țânțar care este susceptibil la modificări operate cu ajutorul
CRISPR, oferind oamenilor de știință un control fără precedent asupra trăsăturilor pe care organismul le transmite
urmașilor. Rezultatul: țânțari galbeni, cu trei ochi și fără aripi, creați prin modificarea genelor responsabile pentru
dezvoltarea ochilor, aripilor și a cuticulei.
Prin modificarea genelor dorite la țânțari, echipa testează un sistem "gene drive" pentru a răspândi aceste
caracteristici inhibitoare. ''Gene drive'' reprezintă o modalitate prin care se asigură că o trăsătură genetică este
favorizată și va fi moștenită de generațiile viitoare. Prin afectarea zborului și vederii țânțarilor, echipa Riverside speră
să reducă mult capacitatea de a răspândi boli infecțioase periculoase printre oameni, cum ar fi febra Dengue și febra
galbenă.
Alți cercetători elimină populațiile de țânțari acționând asupra modului în care se reproduc. La Colegiul Imperial din
Londra, în 2016, o echipă de cercetători a utilizat CRISPR pentru a afecta reproducerea țânțarului care poartă și
transmite malaria, printr-un sistem gene drive care a făcut ca sterilitatea să se transmită la generațiile următoare.
Dar ''jocul'' cu populațiile de țânțari poate avea consecințe neprevăzute. Eliminarea unei specii, chiar și a uneia care
nu pare să aibă o valoare ecologică foarte mare, ar putea strica echilibrul fragil al ecosistemelor existente. Aceasta ar
putea avea consecințe dezastruoase, cum ar fi creșterea riscului ca bolile precum malaria să poată fi transmise de
specii diferite.
CRISPR în viitor
Progresele științifice actuale arată că CRISPR nu este doar o tehnologie extrem de versatilă, ci una care se dovedește
a fi precisă și din ce în ce mai sigură de utilizat. Dar trebuie să se facă încă multe progrese; abia începem să vedem
adevăratul potențial al instrumentelor de editare a genomului, cum ar fi CRISPR-Cas9.
Dificultăți tehnologice și de natură etică stau între noi și un viitor în care hrănim planeta cu alimente editate genetic,
eliminăm afecțiuni de natură genetică sau reîntoarcem la viață specii dispărute de animale. Dar suntem pe drumul
cel bun...
Un articol amplu dedicat CRISPR (însoţit de explicaţii video) poate fi citit aici: Cum funcţionează tehnologia CRISPR
Sursa: Futurism
CRISPR – o tehnologie care poate fi folosită pentru a manipula genele si care va schimba lumea
Posted in ADN, genetica by saccsiv on noiembrie 12, 2020

New Scientist: What is CRISPR? A technology that can be used to edit genes
Ce este CRISPR? O tehnologie care poate fi folosită pentru a manipula genele
CRISPR este o tehnologie care poate fi utilizată pentru modificarea genelor și, ca atare, va schimba lumea.
Esența CRISPR este simplă: este o modalitate de a găsi o anumită bucată de ADN în interiorul unei celule.
După aceea, următorul pas în editarea genei CRISPR este de obicei modificarea acelei bucăți de ADN. Cu
toate acestea, CRISPR a fost, de asemenea, adaptat pentru a face și alte lucruri, cum ar fi activarea sau
dezactivarea genelor fără modificarea secvenței lor.
Au existat modalități de a edita genomul unor plante și animale și înainte ca metoda CRISPR să fie
dezvăluită în 2012, dar a durat ani și a costat sute de mii de dolari până ce CRISPR a făcut-o ieftină și
ușoară.
CRISPR este deja utilizat pe scară largă pentru cercetarea științifică și, într-un viitor nu prea îndepărtat,
multe dintre plantele și animalele din fermele, grădinile sau casele noastre ar putea fi modificate cu
CRISPR. De fapt, unii oameni consumă deja alimente CRISPR-ate.
Tehnologia CRISPR are, de asemenea, potențialul de a transforma medicina, permițându-ne nu numai să
tratăm, ci și să prevenim multe boli. S-ar putea chiar să decidem să îl folosim pentru a schimba genomul
copiilor noștri. O încercare de a face acest lucru în China a fost condamnată ca prematură și lipsită de
etică, dar unii cred că ar putea adduce beneficii copiilor în viitor.
CRISPR este utilizat și pentru multe alte tipuri de scopuri, de la amprentarea celulelor și înregistrarea a
ceea ce se întâmplă în interiorul lor până la direcționarea evoluției și crearea de acțiuni genetice.
Cheia metodei CRISPR constă în numeroasele „arome” ale proteinelor „Cas” găsite în bacterii, unde
acestea ajută la apărarea împotriva virusurilor. Proteina Cas9 este cea mai folosită de oamenii de știință.
Această proteină poate fi ușor programată pentru a găsi și a se lega de aproape orice secvență țintă dorită,
pur și simplu oferindu-i o bucată de ARN pentru a o ghida în căutarea sa.
Cândproteina CRISPR Cas9 este adăugată la o celulă împreună cu o bucată de ARN ghid, proteina Cas9 se
leagă de ARN ghid și apoi se deplasează de-a lungul firelor de ADN până când găsește și se leagă de o
secvență lungă de 20 de litere ADN, care se potrivește cu o parte a secvenței de ARN ghid. Este
impresionant, având în vedere că ADN-ul ambalat în fiecare dintre celulele noastre are șase miliarde de
litere și are o lungime de doi metri.
Ce se întâmplă în continuare poate varia. Proteina Cas9 standard taie ADN-ul la țintă. Când tăietura este
reparată, se introduce mutații care dezactivează de obicei o genă. Aceasta este de departe cea mai
comună utilizare a CRISPR. Se numește editarea genomului – sau editarea genelor – dar, de obicei,
rezultatele nu sunt la fel de precise pe cât înseamnă acest termen.
CRISPR poate fi, de asemenea, utilizat pentru a face modificări precise, cum ar fi înlocuirea genelor defecte
– editarea adevărată a genomului – dar acest lucru este mult mai dificil.
Au fost create proteine Cas personalizate care nu taie ADN-ul sau nu îl modifică în nici un fel, ci doar
activează sau dezactivează genele: CRISPRa și respective CRISPRi. Alții, numiți editori de bază, schimbă o
literă din codul ADN cu alta.
Deci, de ce o numim CRISPR? Proteinele Cas sunt utilizate de bacterii pentru a distruge ADN-ul viral. Ei
adaugă bucăți de ADN viral la propriul lor genom pentru a ghida proteinele Cas, iar modelele ciudate ale
acestor biți de ADN au dat numele de CRISPR: grupate în mod regulat, intercalate, repetări palindromice
scurte.
Michael Le Page