Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constanta 2021
1
Cuprins
4. Bibliografie……………………………………………………………………17
2
1.Teorii comparative privind leadershipul
Ce intelegem prin LEADERSHIP?
Au fost identificate contexte diferite in care apar tipuri diferite de leader (de exemplu: militar,
educational, business, in religie, sport, politica, al minoritatilor, in mass – media, in situatii de
munca etc.).
Caracteristicile acestora sunt diferite, dar se remarca anumite atribute care se aplica la toate
categoriile:
Sine
Participanti
Profesie
Organizatie
3
Leadershipul reprezinta un atribut dorit si cerut de organizatii managerilor lor. Leaderii au
incredere in fortele lor proprii si genereaza incredere celorlalti. In preajma adevaratilor leaderi,
angajatii se simt mai competenti si gasesc munca mai interesanta. Leadershipul se afla in relatie
directa cu capacitatea de a influenta comportamentul oamenilor.
B. Teoria trasaturilor personale – “Leaderii difera de oamenii echipei lor prin anumite
caracteristici.” S-au facut multe studii pentru compararea trasaturilor fizice,
intelectuale sau de personalitate ale leaderilor si ale celor care ii urmeaza. Spre
exemplu, s-a crezut ca leaderii tind sa fie mai bine adaptati si sa aiba perceptii sociale
mai precise decat ceilalti. Totusi, in general, aceasta abordare a dezamagit. Teoria
trasaturilor personale a fost discreditata ca fiind o abordare
simplista a conducerii.
4
grupul este cel mai eficient atunci cand
responsabilitatea pentru fiecare sarcina este
preluata de catre membrul grupului cel mai
potrivit pentru ducerea ei la indeplinire. Leaderul
formal al grupului va conduce numai in situatiile in
care este cel mai competent.
Pentru multa lume, cuvantul conducere implica faptul ca o persoana dicteaza, ia deciziile si
conduce singura grupul. Un leader bun asigura conducerea grupului cu ajutorul membrilor sai.
Lucreaza ca partener superior cu ceilalti membrii ai grupului pentru a indeplini sarcina,
construieste echipa si satisface nevoi individuale.
Modelul ne ajuta sa intelegem de ce conducerea imbraca mai multe forme in organizatii care
lucreaza in mod caracteristic in situatii de criza, organizatii care prin definitie au foarte putin
timp la dispozitie si in care exista dimensiunea viata-moarte, cum ar fi serviciul de
urgenta sau serviciile militare, liniile aeriene civile. Aici leaderii sunt cei care iau decizii, iar
grupul este instruit sa reactioneze prompt la acestea fara comentarii. Cercetarile la locul
accidentelor sau a incendiilor din paduri confirma faptul ca oamenii se asteapta ca un singur om
sa asigure conducerea ferma si hotarata.
Leader vs manager
Unii specialisti din domeniu considera ca manager si leader sunt termeni sinonimi si ii
folosesc in mod alternativ, insa leadershipul si managementul reprezinta de fapt dimensiuni
distincte ale persoanelor din conducere: leadershipul reprezinta capacitatea de a determina
oameni sa actioneze. Managerul, in schimb, este individul care asigura atingerea obiectivelor
5
organizationale prin planificare, organizare si orientarea muncii catre finalitate. Prin urmare, o
persoana poate fi un manager eficient fara a avea capacitatile unui leader.
Managerii sunt niste persoane care sunt investiti in niste pozitii care cer derularea unor
activitati de organizare, planificare, coordonare, conducere si control. Au diferite si variate
personalitati. Pot fi si imaginativi, pot fi si non-conformisti. Managerii pot fi leaderi in sensul de
a manifesta leadership, in sensul de a-i face pe altii sa-i urmeze de buna voie, in sensul de a crea
si transmite o viziune, de a-i insufleti pe oameni etc. Leaderii pot fi oameni investiti cu functii
manageriale sau nu.
6
LEADERI MANAGERI
7
2.Leadership-ul in context
multicultural
Managerii vor trebui sa inteleaga culturile straine si sa isi adapteze in mod corespunzator
procesele de luare a deciziilor. Altfel, va fi extrem de dificil sa coopereze intr-o maniera
productiva si eficienta. Managementul in ziua de azi e vazut ca o activitate ce nu poate fi
separata de contextul ei cultural. Un rol tot mai important al managerilor din toata lumea este
acela de leader, leadershipul fiind un subiect analizat de un numar tot mai mare de cercetatori. In
interiorul unei organizatii managerul este o persoana recunoscuta formal in ierarhia organizatiei.
Este corect daca afirmam ca un bun manager este intotdeauna un bun leader, dar un bun leader
nu este necesar sa fie intotdeauna si un bun manager.
8
Caracteristici mai putin importante: a fi barbat sau femeie.
Managerii creativi se caracterizeaza prin originalitate si intuitie nu numai in gasirea celor mai
potrivite metode de abordare a problemelor ci si in inventarea metodelor si in descoperirea
problemelor. In management este necesar curajul de a depasi tiparele, de a incerca, de a indrazni.
Managerii de succes, cu o atitudine responsabila, receptiva fata de nou, inteleg ca de modul in
care se promoveaza noul depinde eficienta activitatii intreprinderii in prezent si mai ales in viitor.
Practica a demonstrat ca cel mai valoros capital al unei intreprinderi este potentialul creator al
acesteia.
Din cauza globalizarii tot mai pronuntate a lumii afacerilor, nu mai putem ignora puternica
latura culturala a leadershipului. Altfel spus, exista diferente intre stilurile de conducere
considerate acceptate intr-o cultura nationala sau alta.
Aspectele conducerii care sunt influentate de deosebirile culturale sunt multe (Kets de Vries,
2003):
Modul in care este perceputa conducerea (atat de catre lider, cat si de subordonati) este
influentat de atitudinea specifica fata de autoritatea din tara respectiva.
In special in corporatiile internationale in care se incearca adesea sa se impuna o anumita
simplificare si uniformizare a stilurilor comportamentale, indiferent unde sunt plasate
unitatile respective exista o impletire stransa intre cultura nationala si cea organizationala.
Stilul procesului decizional variaza de la o cultura la alta.
Motivarea si controlul nu pot fi intelese decat in contextul unui management intercultural.
Un bun management al echipelor multiculturale depinde de impletirea unor elemente
provenite din diferite culturi.
9
Un alt proces de schimbare important este cel datorat dezvoltarii tehnologice. Comunitatea
europeana a trecut printr-o puternica transformare, mai ales in ceea ce priveste computerizarea, si
aceasta tendinta continua. Ea a rezultat in urma unei cresteri rapide a fluxului informational si a
dus la scaderea considerabila a distantelor din lume, in ceea ce priveste comunicarea. Trecerea de
la o societate industriala traditionala la o societate de servicii, implica, la un anumit nivel, noi
evaluari, si liderii sunt pusi in fata necesitatii unor noi si diferite abilitati de conducere. Se spune
adesea ca Europa de Vest intra intr-o faza post-industriala cu atitudini si valori partial noi.
Individul joaca un rol central in aceasta societate post-moderna. Schimbarile rapide necesita
competenta si flexibilitate si nevoia de un lider care sa fie capabil sa motiveze personalul, devine
una tot mai evidenta.
carisma;
aptitudini pentru munca in echipa;
deschidere fata de schimbare;
interes fata de viata politica si socio-economica a altor tari;
capacitatea de a intretine relatii bune cu oameni apartinand altor culturi;
simtul umorului;
orientare interna (perceptie si control asupra propriei vieti);
aptitudini pentru o buna comunicare non-verbala;
intelegerea impactului pe care il are specificul cultural asupra functionarii oamenilor
disponibilitatea de a auzi si de a intelege si alte pareri;
o oarecare fluenta intr-o limba straina (si un interes general fata de limbile straine);
dorinta de a calatori, de a invata lucruri noi, de a cunoaste obiceiuri culinare straine etc.;
usurinta in abordarea unor ambiguitati culturale;
capacitatea de a lucra bine intr-o echipa
multiculturala
disponibilitate pentru asumarea riscurilor, atunci
cand castigurile potentiale sunt mari;
o buna toleranta fata de situatiile frustrante si
ambigue;
adaptabilitate la situatiile noi.
10
Este interesant de vazut cum se manifesta leadershipul in tarile membre ale Uniunii Europene
precum si formele pe care acesta le imbraca. In Grecia, stilurile de leadership traditional sunt
foarte directive. Se poate observa o combinare, nu fara dificultate, a responsabilitatii individuale
cu cea colectiva, cu preferinta pentru actiunea colectiva. Acest lucru insa nu implica in niciun
caz unanimitatea. A fi membru unui grup, formal sau informal, se insoteste cu obligatia de a
aduce o contributie distinctiva. Aceasta combinatie de individualism si colectivism poate fi
foarte productiva intr-un mediu restrans, paternalist (Mole, J., 2001).
In ceea ce priveste promovarea in functiile de conducere, daca trebuie sa se faca o alegere,
preferinta se va indrepta in cele mai multe cazuri spre persoana in care se are incredere, acest
element fiind plasat inaintea calificarii sau a performantei. Visul unui tehnocrat de a ajunge in
varful ierarhiei doar pe baza meritelor si performantelor sale este un ideal greu de realizat in
toate culturile europene, dar in Grecia, mai greu ca oriunde.
In Spania, un lider ideal este un autocrat binevoitor. Noutatea se regaseste intr-un stil mai
participativ, bine avizat care sa nu trebuiasca sa faca proba fermitatii si a spiritului de decizie.
Ceea ce se admira mai mult la un sef este curajul. Impartirea luarii deciziei cu colaboratorii sai
poate fi interpretata ca un semn de slabiciune si risca sa duca la aparitia insecuritatii. Daca un
subordonat are o problema de rezolvat el se adreseaza patronului, daca are o intrebare de pus el
se asteapta ca acesta sa-i dea raspunsul. Acest lucru
insa nu interzice complet explicarea deciziilor sau
ascultarea unor opinii sau comentarii, mai ales printre
tineri (Mole, J., 2001). Autoritatea nu insoteste
neaparat statutul dar este determinata de calitatea
relatiilor personale stabilite cu colaboratorii.
Loialitatea se manifesta fata de persoane si nu fata de
institutie. Ca in cele mai multe culturi directive,
problema nu e luarea deciziei, liniile de autoritate fiind clar trasate, ci e dificila obtinerea unui
angajament care sa garanteze punerea in practica.
Angajatii spanioli de scoala veche pot sa se simta ofensati daca li se transmit instructiuni scrise.
Cand ele exista se reduc la o lista generala de responsabilitati cu putine indicatii asupra modului
realist de abordare. Sistemele de apreciere, de orice fel, sunt rare. Spaniolii sunt obisnuiti cu
critica patronului, pentru tot ceea ce fac sau nu au facut, fara a avea dreptul sa raspunda. Acest
lucru este considerat normal, este privilegiul patronului de a-si exercita autoritatea. Critica este o
confirmare a superioritatii ierarhice, mai mult decat o intoarcere a informatiei constructive sau
semnificative. Oamenii sunt surprinsi de o intoarcere a informatiei in mod pozitiv si nu sunt
curiosi sa afle cum lucreaza ca si in culturile anglo-saxone implicand o dependenta pe care ei
prefera sa nu o recunoasca.
In Marea Britanie, leadershipul are o evidenta dimensiune de grup iar ca mod de abordare a
aspectelor organizarii se constata o echilibrare a aspectelor organice cu cele sistematice.
Pentru managerii britanici abilitatea de a-si crea o imagine buna care sa fie remarcata de ceilalti
este esentiala pentru o cariera manageriala de succes. Frecvent, managerii britanici abordeaza
organizatia ca o retea de relatii interindividuale, care realizeaza actiuni pe baza influentarii
reciproce, rezultate din comunicare si negocieri.
12
Terry spunea ca managerii englezi sunt foarte politicosi, tenace, plini de resurse, rezervati si
foarte disciplinati, insa, in acelasi timp, au o atitudine etno -centrica fata de colegii lor straini si
foarte rar vorbesc o limba straina, asta datorita conceptiei ca toata lumea vorbeste engleza (Terry,
in H. Taieb, 1993). Individualismul influenteaza relatiile dintre manageri si lucratori. Salariatii
englezi nu au pretentia ca superiorii lor sa aiba grija de ei si sa-i ajute cand au dificultati. Acest
lucru ar fi considerat o invadare a vietii private. Pentru ei un manager care se ocupa de
bunastarea salariatilor este cel care de exemplu le ofera un echipament nou, astfel ca ei isi pot
indeplini obligatiile la un nivel superior.Managerii englezi se considera ei insasi si membri ai
clasei mijlocii, alaturi de patronat si participa la controlul mijloacelor de productie. Ei
beneficiaza de mari avantaje: putere, statut, salarii, conditii de munca speciale.
francezi, britanici si germani au fost pusi sa rezolve un studiu d e caz, cu o problema de natura
organizationala (un conflict intre o sectie de vanzari si una de dezvoltare a produselor). Ei au
interpretat in mod total diferit cauza problemei: francezii au considerat directorul ca si cauza a
problemei, germanii au vazut-o ca pe o lipsa de politici scrise, iar britanicii au atribuit-o unei
lipse de comunicare interpersonala (Hofstede, G., 1996).
DiStefano si Lane concluzioneaza ca managerii globali eficienti sunt cei care au capacitatea
de: a dezvolta si utiliza aptitudini strategice globale; a controla/coordona schimbarea si tranzitia;
a controla/coordona diversitatea culturala; a dezvolta si functiona in structuri organizatorice
flexibile; a munci cu altii si in echipa; a comunica, a invata si transfera cunostinte intr-o
organizatie. Ei dezvaluie faptul ca dezvoltarea acestor capacitati se realizeaza intr-o viata de om
si este putin probabil ca o persoana sa le posede pe toate.
Ideea ca diversitatea culturala poate fi inteleasa si asimilata apare si in lucrarile lui Nancy
Adler. Nancy Adler a descoperit ca grupurile diverse din punct de vedere cultural sunt fie foarte
eficiente, fie foarte ineficiente, in timp ce echipele mono-culturale au o eficienta medie. Autoarea
14
a concluzionat ca diversi tatea culturala poate conduce la performante superioare cand este bine
coordonata. Similaritatile dintre culturi pot fi folosite ca baza pentru stabilitate, cooperare si
respectul comun al diferentierilor (N. Adler, 1992).
Toate tarile par sa se astepte ca viitorii manageri sa aiba bune calitati sociale si personale. In
anii ce vor urma, cooperarea europeana va trebui sa profite de similaritati si sa vada diferentierile
ca fiind stimulatoare. Daca liderii de maine poseda competenta internationala si o intelegere a
altor culturi, aceasta va duce, sa speram, la o cooperare competitiva crescuta, ceea ce e esential
daca se doreste ca industria si comertul european sa concureze cu cele ale SUA si Asiei.
Orientarea spre munca de echipa. Oamenii sunt dispusi sa puna obiectivele echipei mai
presus de cele proprii;
Sinceritatea. Comunicarea este sincera si deschisa, asigurand folosirea in comun a
informatiilor si reducand la minimum secretele;
Imputernicirea angajatilor. Autoritatea si responsabilitatea sunt descentralizate si delegate
pe scara larga;
Respectul pentru individ. Se manifesta toleranta fata de deosebirile dintre oameni in plan
cultural, profesional, religios sau in planul apartenentei la un sex sau celalalt;
Orientarea spre client. Se considera ca activitatea trebuie sa fie determinata de conditiile
pietei si de obligatia de a-i satisface pe clienti;
Spiritul competitiv si dorinta de a invinge. Toti angajatii sunt mobilizati de dorinta de
succes, de realizare;
Asumarea raspunderii personale. Se porneste de la ideea ca interesul pentru rezultate are
o importanta critica pentru succesul companiei
Invatarea continua. Se produce o innoire continua a aptitudinilor si atitudinilor;
Deschiderea fata de schimbare. Exista disponibilitatea de a asculta idei noi si sugestii;
Atitudinea intreprinzatoare. Exista deschidere fata de inovare si asumare a riscurilor;
Atmosfera placuta. Se manifesta o atitudine vioaie, relaxata, care incurajeaza
creativitatea;
15
Oamenii sunt convinsi ca fiecare dintre ei lupta cat poate pentru interesele companiei. Rolul
liderului se modifica: el nu mai este soldat, ci devine strateg; aptitudinile sale trebuie sa se
modifice in mod corespunzator, el transformandu-se din seful dur si autoritar de la inceputul
secolului XX in directorul general creativ si stimulator al secolului XXI. Actiunile marunte,
cotidiene ale managerilor sunt cele care definesc cultura la nivel de organizatie. Stilul de
management constituie o problema esentiala, iar modificarea acestuia o
metoda pertinenta de realizare a schimbarii in cadrul unor organizatii.
1. Napoleon Bonaparte (1769-1821), lider politic şi militar al Franţei, cunoscut mai târziu ca
Napoleon I, a avut un rol deosebit de important în politica europeană de la începutul secolului al
XIX-lea). Născut în Corsica şi specializat pe profilul de ofiţer de artilerie în Franţa continentală,
Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici
Franceze şi a condus campanii reuşite împotriva Primei şi
celei de-a Doua Coaliţii, care luptau împotriva Franţei.
16
discriminării rasiale. A depus eforturi în lupta împotriva sărăciei precum și a opririi
războiului din Vietnam.
6. Papa Ioan Paul al II-lea (1920-2005) este considerat unul din cei mai importanți lideri
ai Bisericii Catolice din istorie. În timpul pontificatului său de 27 de
ani, prestigiul Bisericii Catolice a crescut foarte mult, datorită stilului
personal conciliant și deciziilor sale curajoase. Polonezul Ioan Paul al
II-lea a contribuit la prăbuşirea comunismului, a călătorit pe toate
continentele, era adulat şi era supranumit "atletul lui Dumnezeu".
17
fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria
calculatoarelor cât și în industria divertismentului, și nu în
ultimul rând unul dintre cel mai cunoscut lider al secolului
XXI.
8. Oprah Winfrey (1954) este cunoscută mai ales pentru serialul talk-show care îi poartă
numele, fiind totodată este cea mai bogată femeie de culoare din lume.
Datorită performanței pe care o face în domeniul în care lucrează, dar
și datorită numeroaselor activități filantropice pe care le întreprinde, a
reușit să devină una dintre cele mai admirate figuri publice.
Bibliografie
18
https://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_I#Prim_Consul_al_Republicii_.281799-1804.29
http://www.business24.ro/steve-jobs/stiri-steve-jobs/lideri-de-aur-ai-istoriei-lumii-de-la-gandhi-
la-steve-jobs-1489809
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/top-10-cei-mai-buni-comandan-i-militari-
istorie
http://istoria.md/articol/185/Napoleon_I__Napoleon_Bonaparte_
https://www.whitehouse.gov/1600/presidents/franklindroosevelt
https://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitler
http://www.biography.com/people/adolf-hitler-9340144
http://www.biography.com/people/nelson-mandela-9397017
http://www.forbes.com/profile/steve-jobs/
http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/oprah-winfrey-a-castigat-45-de-milioane-de-dolari-intr-o-
singura-zi-afacerea-de-succes-pe-care-a-incheiat-o.html
http://www.achievement.org/
http://sputnik.md/world/20151104/2864769.html#ixzz3r2Sil24Z
http://transilvaniareporter.ro/reportaj/vladimir-putin-viata-ascensiunea-puterea/
http://www.biography.com/people/martin-luther-king-jr-9365086
19