Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ROMANESC
No. 7
GAND ROMANESC
1 DECEMVRIE 1 9 1 8
I. MATEIU
ÎN CREDINŢA CELOR ŞAPTE SFEŞNICE
(Fragment*).
A p o i , cu bunăvoinţă:
— Vin şi eu numaidecât...
î ş i l u ă haina p e umeri şi ieşi s ă întâmpine musafirul.
S u z a n a a v e a d e c e petrece, O femeie, în plină n o a p t e , sosind n e
c h e m a t ă l a b ă r b a t u l său... î n t â m p l a r e a e r a cu h a z .
C â n d u ş a s e deschise, e a încercă o înciudare m ă r u n t ă . O t â n ă r ă
Iată, c u p ă r u l blond, î m b r ă c a t ă c u r a t şi cuviincios în negru, c u o j a
chetă s c u r t ă p e s t e rochie, i n t r a s e în c a m e r ă , u r m a t ă de M a x i m .
F a t a veni în dreptul ei, în chip d e cunoştinţă.
— S u n t M ă r i a şi s l u j e s c l a domnul B o a c ă . . .
A p o i , î n d r e p t â n d u - s e şi privind c ă t r e M a x i m :
— A m a u z i t a d i n i o a r e a c u v â n t a r e a D u m i t a l e , domnule M a x i m ,
colo în cunie la noi, şi a m venit... căci, a ş a m i - a poruncit...
V o r b e l e fetei s u n a u luminos şi rotund, c a b o a b e l e d e s t i c l ă într'o
ulcică d e cleştar.
F e m e i i nu-i m a i fu a r â d e . F a t a , cu î n f ă ţ i ş a r e a ei s f i o a s ă d a r
hotărîtă, s e v e d e a a nu fi una din a c e l e , c a r e f ă r ă rost s a u p r i c i n ă ,
b â n t u e n o a p t e a c a s e l e oamenilor. A r fi fost chiar f r u m o a s ă s ă s e fi
p u r t a t a l t c u m , femeieşte. A v e a ochi verzi, c a a m u r g u l s p ă l ă c i t , o b r a j i
albi curaţi, uşor smălţuiţi cu u n r o z sticlos, n a s u l puţin r ă s f r â n t şt
g u r a mică. Ii p r o s t e a chipul însă, un g â n d a s c u n s , c a r e t r ă g e a t o a t e
iţele feţei înăuntru, c ă t r e întuneric, în loc s ă le d e a drumul în voie,
c ă t r e v i a ţ ă şi lumină.
M a x i m p r i c e p u n u m a i d e c â t v r e r e a fetei.
O privea sever, p a r c ă s'o intimideze. A v e a p e n t r u fiecare om,
a l t ă p u r t a r e şi p e M ă r i a vroia s'o p r i n d ă prin m e ş t e ş u g u l a s p r i m i i .
— F i i binecuvântată, s o r ă , în c a s a Domnului!...
VICTOR PAPILIAN
STRUCTURA EPICEI D-LUI CEZAR PETRESCU
legăturile s a l e c u c e l e l a l t e r e a l i z ă r i e p i c e a l e a u t o r u l u i „întunecării".
F a ţ ă d e cursul lent, a d â n c i t p â n ă l a u n d u i r e a m u z i c a l ă a unui
lirism c e se î n t r e p ă t r u n d e c u epicul, — a l cărţii d-lui S a d o v e a n u —-
„ O r a ş P a t r i a r h a l " a r a t ă c u evidenţă tehnica d e construcţie a d-lui
C e z a r Petrescu, c a şi t o a t ă a c e a ciocnire p a r a d o x a l ă de c a r a c t e r i s t i c e ,
p e c a r e a m indicat-o.
In primul r â n d , a ş fi n e d r e p t şi incomplet d a c ă a ş elimina din
discuţie romanul c a r e a p r e c e d a t c a spirit, a c e s t „ O r a ş P a t r i a r h a l " :
Calea Victoriei, p r e c u m şi c e e a c e ştiu d e s p r e cel c a r e îl v a u r m a —
„ A u r u l N e g r u " — c a r e p a r e a urmări o acţiune ce aici e d e a b i a p r e
simţită.
Prins în p r o b l e m a t i c a a c e s t o r d o u ă c ă r ţ i din u r m ă — a unei c a p i
t a l e c a r e d e s f i g u r e a z ă şi m a c i n ă toate energiile p u r e a l e rasei, şi a
industriei c a r e frânge la fel c a l m u l p a t r i a r h a l a l unei vieţi c a r e nu
mai e în cursul vremii, — „ O r a ş P a t r i a r h a l " îşi p i e r d e c a r a c t e r i s t i c a
d e i n a c t u a l ă şi lipsită d e orizonturi e p i c ă a provinciei.
In a c e l a ş i timp evidenţiază şi c a r a c t e r u l de construcţie a l lite
raturii d. C e z a r Petrescu. In a d e v ă r , d - s a a f i r m ă c ă l u c r e a z ă ciclic.
I n s ă c r e a ţ i a s a n'are a c e l c u r s lent şi de a m p l o a r e , într'o s i n g u r ă
direcţie, a obicinuitelor r e a l i z ă r i ciclice a l e epicei europene. A c e s t e a
s e a m p l i f i c ă în timp, c e l e m a i tipice fiind în a c e s t sens c e l e c a r e
u r m ă r e s c o familie în m a i multe generaţii; — ciclurile d-lui C e z a r
P e t r e s c u cresc, c a s ă zic a ş a , în s u p r a f a ţ ă . P e r s o n a g i i l e sunt d o a r
fire de l e g ă t u r ă tehnică, nu determină v i a ţ a romanului, c a r e se î m
plineşte s i n g u r ă din e x p l o r a r e a a c â t m a i multe şi m a i diverse s t r a
turi sociale, e x p l o r a r e p e s t e c a r e s e p r o e c t e a z ă t o t d e a u n a lumina
mohorîtă, caracteristică viziunii sumbre a d-lui C e z a r P e t r e s c u . A s t
fel, între „ C a l e a Victoriei" şi „ O r a ş p a t r i a r h a l " e o înrudire vizibilă,
de p r o b l e m a t i c ă şi a t m o s f e r ă , la c a r e însă nu contribue a p r o a p e cu
nimic faptul c ă p e r s o n a j u l Teofil Steriu, t r ă e ş t e şi moare, episodic,
în a m b e l e . P e r s o n a g i i l e nu sunt u r m ă r i t e a m p l u în creştere, în deve
nire, ci utilizate ca piese de şah, în construcţii determinate d e viziunea
de moment a romancierului, s a u de necesităţile de r e a l i z a r e a a t m o s -
ferii, a tonalităţii, a vieţii subterane, c a s ă zic a ş a , a romanului.
Teofil S t e r i u e în „ O r a ş p a t r i a r h a l " , u m b r a c a r e împlineşte, f ă r ă
s ă ştie, destinul eroului, S t o e n e s c u - S t o i a n , anonimul gonit din C a p i
t a l ă d e chinul p r o p r i e i s a l e mediocrităţi şi a j u n s un p e r s o n a j d e
m a r c ă în o r a ş u l provincial, d a t o r i t ă unei prietenii imaginare c u a c e s t
Teofil Steriu, scriitor şi p r e ş e d i n t e al A c a d e m i e i R o m â n e . R o m a n
cierul p u t e a fi altul d e c â t S t e r i u din „ C a l e a Victoriei", f ă r ă ca ultima
c a r t e a d-lui P e t r e s c u s ă s e schimbe cu nimic. I n s ă a c e a i m p r e
s i e de sterilă luptă a omului cu puterile r e l e a l e trupului său, cu
GÂND R O M Â N E S C
318
p o v e r i l e din c e în ce m a i a p ă s ă t o a r e a l e vremii, a c e a d e s n ă d e j d e Л
fărâmării tuturor iluziilor, a a m e s t e c u l u i tuturor valorilor, a d ă
r â m ă r i i tuturor punctelor d e r e p e r — a t â t d e c a r a c t e r i s t i c e epocii
a o a s t r e — e c e e a c e u n e ş t e s t r â n s în a c e i a ş i tonalitate c e l e d o u ă r o
m a n e , c a şi a l t e l e a l e d-lui C e z a r P e t r e s c u .
A c e a s t ă a t m o s f e r ă a p a s ă şi în „ O r a ş p a t r i a r h a l " , în care, nu
n u m a i c ă s e î n t â m p l ă foarte m u l t e lucruri d a r p ă t r u n d multe din în
v ă l m ă ş i t e l e vânturi a l e veacului. Căci, d a c ă p e r s o n a g i i l e sunt c e l e
obicinuite romancierului nostru, unele din e l e sunt şi obicinuite v r e
m i i n o a s t r e . In a d e v ă r , S t o e n e s c u - S t o i a n , în a f a r ă d e anumite m o
mente patetice p e c a r i i le î m p r u m u t ă generos autorul, e în a c e l a ş i
t i m p şi tipicul anonim, a t â t de mult şi d e feroce urmărit de d. С . P .
în c ă r ţ i l e sale, anonim a c ă r u i s t r u c t u r ă a m o r f ă , p r o t o p l a s m a t i c ă , îi
f a c i l i t e a z ă tocmai cele m a i diverse p r o c e s e de a d a p t a r e l a v r e m e şi
l o c ; deci u n a din cele m a i c a r a c t e r i s t i c e p r o t o z o a r e a l e o r a ş e l o r noa
s t r e d e azi.
I a r Adina Buhuş, deşi s e c o n s u m ă c a orice „ F l o a r e Ofilită" a
s ă m ă n ă t o r i s m u l u i provincial, e t o t o d a t ă acel tip m a l a d i v d e femee, gen
în c a r e romancierul a conturat unele din siluetele s a l e c e l e m a i iz
butite, şi, în n o s t a l g i a s a de e v a d a r e , e a c e i a ş i Adina Gabor
t o r t u r a t ă d e ispitele veacului şi c a r e , d a c ă d e a s t ă d a t ă nu m a i e a t â t
de violent t r i b u t a r ă patetismului Grefei Garbo, r ă m â n e , valorificată
t o c m a i prin a c e a s t ă sobrietate de contur, s e m n a l unor f r ă m â n t ă r i c e
d e p ă ş e s c s ă m ă n ă t o r i s m u l , a n c o r â n d intriga în v â l t o a r e a zilelor n o a s t r e .
Tot soli a i lumii d e azi, Teofil Steriu şi aventurierul e x o t i c Buhuş,
a j u n ş i la a p a t i e în u r m a unei p r e a intense trăiri.
I n s ă c â n d d. C e z a r P e t r e s c u v r e a s ă fie complet, a l ă t u r â n d p r e
zentului şi trecutul, în fresca vieţii de provincie, r ă m â n e tributar s ă
mănătorismului, d-lui S a d o v e a n u în s p e c i a l . Astfel, d e p i l d ă , c â n d
provincialii trebue s ă v o r b e a s c ă naiv, c a uneori P i c u H a r t u l a r (p.
204, I ) , c a S t a n i c ă Ionescu ( „ c u domnul jurnalist din B u c u r e ş t i a m
e u o chestie g r o z a v ă " ) şi C o a n a L a u r e n ţ i a , reprezentanţi ai naivităţii
provincialului (p. 211 şi 264, I ) , c a băieţii colindători (98 I I ) , c a în
a c e l e g â n d u r i c a r i c a u t ă s ă d e s c h i d ă t a i n a s i m p l ă a morţii (p, 231)
s a u c a în m e d i t a ţ i a lui P a n t â r u (14 I I ) , c u totul r e v e l a t o a r e .
D. C e z a r P e t r e s c u v r e a m a i mult d e c â t s ă s u g e r e z e n a i v i t a t e a şi
plictisul p a t r i a r h a l , c a orice s ă m ă n ă t o r i s t c e s e r e s p e c t ă . In loc de
p â n z a cenuşie a unui păingeniş de sugestii, c a r e d ă a c e a tonalitate
înăbuşită, a p ă s ă t o a r e , vieţii de intrigi m ă r u n t e a provinciei, din „ L o
cul u n d e nu s'a î n t â m p l a t nimic" a l d-lui S a d o v e a n u , — d. C e z a r
P e t r e s c u v r e a s ă prezinte un c â t m a i bogat şi m a i obiectiv registru d e
vieţi provinciale, c a r i s ă d e m o s t r e z e prin ele înşile.
GÂND ROMÂNESC 319
I n s ă n e a s t â m p ă r u l s ă u obicinuit îl a n t r e n e a z ă (des în ş a r j ă , i a r
i m a g i n a ţ i a îl d e t e r m i n ă l a construcţie, a m b e l e d e o p o t r i v ă a p r o p i a t e
d e mecanic.
D u p ă c u m p e n t r u unul din p e r s o n a g i i l e r o m a n u l u i s ă u ceilalţi
sunt simplu: „ u n vermut-sifon", „ u n ş v a r ţ dulce", d u p ă c e e a ce c o n
s u m ă la cofetărie, tot astfel pentru d. C . P e t r e s c u m a i m u l ţ i dintre
eroii s ă i se r e z u m ă l a o formulă-tip. E drept, v i a ţ a provincială, în
l i p s ă d e m a r i f r ă m â n t ă r i , s a r p ă r e a c ă a c c e n t u i a z ă maniile şi ticu
r i l e . E o a p a r e n ţ ă . In realitate, a c e s t e a indică t o c m a i puternice s t r u c
t u r i interioare.
D. C e z a r P e t r e s c u s e o p r e ş t e uneori l a a p a r e n ţ e . Chiar d a c ă
î n c e a r c ă a d â n c i r e a , n u a r a t ă c l a r sondagiile. S e r e z u m ă l a un tic, l a
o obsesie, c a r e pot frapa, pot c a r a c t e r i z a , d a r nu pot defini. Astfel,
T a c u e omul c e s e t e m e de m o a r t e ; M o g â l e a , a m a n t u l platonic, p e
r â n d , a trei surori c e mor t u b e r c u l o a s e ; C o a n a L a u r e n ţ i a , m a m a ce-şi
a ş t e a p t ă fiul; I o r d a c h e Păun, iubitor de h r i s o a v e . . . . V i a ţ a lor e con
s t r u i t ă î n t r e a g ă p e o b s e s i a unui detaliu s u f l e t e s c s a u fiziologic, c a p e
o unică a x ă .
A c e s t c a r a c t e r d e construcţie e vizibil m a i a l e s din felul cum s e
g r u p e a z ă f a p t e l e în intriga romanului. E l e nu d e c u r g din altele, ci
s u n t g r u p a t e în a l ă t u r ă r i şi s u p r a p u n e r i ; o s t r u c t u r ă c e l u l a r ă .
Un e x e m p l u : începutul romanului. Un scriitor m e d i o c r u din B u
cureşti p r i m e ş t e o s c r i s o a r e d e l a u n fost prieten c a r e îl c h i a m ă l a el,
în provincie. D e a c i înainte t o a t e î n t â m p l ă r i l e sale, în loc s ă d e c u r g ă
din faptul simplu al plecării, se a g l o m e r e a z ă p e n t r u a întări convin
g e r e a s u b i t ă a eroului c ă e un mediocru, un r a t a t : întâlnirea c u d e
canul c a r e îl confundă, timiditatea l a ghişeul p o ş t a l , întâlnirea cu
doi b ă r b a ţ i frumoşi, t o v ă r ă ş i i l e din tren, totul s e c o o r d o n e a z ă d u p ă
o logică d e m o n s t r a t i v ă m a i mult.
E c a r a c t e r i s t i c c u m şi c â t d e frecvent utilizează romancierul vi
sul, fiindcă îi d ă c u r s l a r g imaginaţiei. I n s ă nu e un sbor c a p r i c i o s
a l fanteziei ci p ă s t r e a z ă tot c o o r d o n a t e l e logice. Astfel, visând, I o r
dache Păun, e tot împăciuitor şi absent; C o a n a L a u r e n ţ i a îşi a ş t e a p t ă
fiul, c a r e de a s t ă d a t ă s o s e ş t e ; T a c u s e teme d e m o a r t e şi e a i s e a r a t ă .
S a u , chinuit de g â n d u l c ă 1-a jefuit o a r e c u m p e Steriu, minţind c ă
i-e prieten, S t o e n e s c u - S t o i a n se v i s e a z ă că-1 j e f u e ş t e r e a l m e n t e .
Astfel, c o n d u s uneori d e apetiturile e x a g e r a t e a l e imaginaţiei,
r o m a n c i e r u l construeşte, nu u r m ă r e ş t e , v i a ţ a : o d i f o r m e a z ă la r i g o a r e .
I n n e a s t â m p ă r u l c u c a r e l u c r e a z ă , p i e r d e uneori obicinuita s i g u r a n ţ ă
cu o a r e î n ş u r u b e a z ă c o m p l e x e epice şi m e c a n i s m e sufleteşti, d i l u â n d
materialul de viaţă.
D a c ă , prin proporţii, o p e r a d-lui C e z a r P e t r e s c u r ă m â n e o m a r e
320 GÂND ROMÂNESC
RUGA POETULUI
Din p l â n s s u b p ă m â n t e a n de vechi m e t a l e
F ă a r g i n t a t e l u j e r e de a p ă ,
C a ochiul zării trist s ă s t r â n g ă p e p l e o a p ă
î n r o u r a t u l funigel al salbei t a l e !
S ă - m i p a r ă sufletul un m a c rodit
C e - ş i s o a r b e s e v a dintr'un fum s u b p ă m â n t e a n
Ş i p â l p â e s p r e stele, întemniţat elan,
S ă s e întoarcă iar în i n f i n i t . . .
EMIL GIURGIUCA
UN PREOT UMANIST: HENRI BREMOND
METAMORFOZĂ
M ' a m r e g ă s i t pe c â m p u l greu de r o d
Ingenunchiat pe b r a z d e l e străbune
C u sufletul svâcnind a r u g ă c i u n e
In orice spic şi'n f i e c a r e nod.
Ci într'o toamnă, a d u n a t în ş u r ă
M ' o r t r e e r a în veselii şi'n c â n t
Ş i m'or svârli — s ă m â n ţ ă — în p ă m â n t
Doinind, u r m a ş i i mei, p e a r ă t u r ă .
CONST. ŞTEFĂNIU
t AMOS FRÂNCU
1863-1933
UN MARTIR AL ORTODOXIEI s
MITROPOLITUL SA V A BRANCOVICI
E r a u vremuri tulburi c â n d a p u n e a i n d e p e n d e n ţ a T r a n s i l v a n i e i
ş i C a s a de A u s t r i a s e p r e g ă t e a pentru m a r e l e rol oriental: e l i b e r a
r e a p o p o a r e l o r creştine de sub jugul t u r c e s c şi e x p a n s i u n e a s p r e g u
rile Dunării şi M a r e a N e a g r ă . Influenţa a u s t r i a c ă şi t u r c e a s c ă a u
î m p ă r ţ i t ţ a r a în d o u ă t a b e r e v r ă j m a ş e ; A r d e a l u l devine p r a d ă r ă s -
boiului civil. In vremile a c e s t e a d e r ă s t u r n ă r i de domnii, un v l ă d i c ă
r o m â n e s c obişnuit s ' a r fi s t r e c u r a t neobservat, d a r S a v a Brancovioi
e r a un p e r s o n a g i u c u renume, potrivit pentru misiuni în s t r ă i n ă t a t e .
V i a ţ a lui se î m p l e t e ş t e c u istoria politică a Transilvaniei, f ă r ă d e
с а т е nu p o a t e fi înţeleasă. Om d e acţiune, d i p l o m a t subtil şi iscusit,
e l a ştiut t r a g e foloase pentru biserica r o m â n e a s c ă din schimbările
r e p e z i şi f u r t u n o a s e a l e a c e s t o r vremuri. E trimis în m a i multe m i
siuni diplomatice în Ţ ă r i l e R o m â n e .
C u g â n d u l d e a r e s t a u r a mitropolia din A l b a - I u l i a , c l ă d i t ă d e
M i h a i Viteazul, c a r e 'n timpul r ă s b o a i e l o r civile a fost de d o u ă ori
a r s ă şi d e v a s t a t ă de Turci şi o d a t ă a p r i n s ă de v r ă j m a ş i , S a v a p l e a c ă
însoţit de fratele s ă u G e o r g e , în R u s i a , d u p ă milostenie. L a 31 M a i
e primit în a u d i e n ţ ă de ţarul A l e x e MihaUovici de l a c a r e p r i m e ş t e
d a r u r i bogate. L a M o s c o v a , în c e t a t e a ortodoxiei, mitropolitul S a v a
ş i - a mărturisit c r e d i n ţ a c e a d r e a p t ă ş i - a luat îndemn şi î n c u r a j a r e
în l u p t a î n v e r ş u n a t ă c e a v e a s'o d e a c u calvinii pentru a p ă r a r e a c r e
d i n ţ e i strămoşeşti.
D u p ă î n t o a r c e r e a din R u s i a u r m e a z ă vremuri grele pentru m i
tropolitul român. L a îndemnul preotului curţii, Mihail Tofoi), r e f o r m a t
a p r i n s , calvinii p o r n e s c o persecuţie a p r i g ă contra bisericii o r t o d o x e .
D e a c u m înainte s e începe o l u p t ă s u r d ă între principele A p a f f y şt
mitropolit. M ă s u r i l e pentru c o n s t r â n g e r e a R o m â n i l o r de a primi c a l -
vinismul s e înteţesc tot m a i mult. In 1674 t o a t e bisericile r o m â n e ş t i
s u n t s u p u s e superintendentului calvin c a r e a r e î n s ă r c i n a r e a s ă in
t r o d u c ă învăţăturile calvine la R o m â n i . Mitropolitul S a v a r e z i s t ă cu
e r o i s m şi b ă r b ă ţ i e a t a c u r i l o r calvine. Din Ţ a r a R o m â n e a s c ă - i v e n e a u
îndemnuri şi î n c u r a j a r e . C â n d în fruntea bisericii calvine a j u n g e M i
hail Tofoi, calvinii se n ă p u s t e s c c u t o a t ă furia a s u p r a mitropolitului
c a r e le z ă d ă r n i c e a t o a t e planurile de convertire l a legea lor. E a c u
z a t în sinodul d e l a 1679 d e a d m i n i s t r a ţ i e r e a , d a r mitropolitul îşi d ă
s e a m a d e t o a t ă a v e r e a bisericii. N u s c a p ă î n s ă d e o s â n d ă , decât la
intervenţia e n e r g i c ă a lui Ş e r b a n C a n t a c u z i n o .
I. D. S A N D U
CRONICI LITERARE
3
338 GÂND R O M Â N E S C
a r e la d. B , vrâstii.
C a r e cuvânt s u n ă mai înlesnit, m a i m o a l e ?
Ride doar' cu ochi'n lacrimi speriată de-o minune
a devenit l a d. B . spărietă.
C u ce este spărietă mai frumos d e c â t convorbirista speriată?
Răzimat este un c u v â n t cu m u l t e feluri de pronunţări. Convor
birile a u tipărit răzimat. Dl. B . modifică:
I a t ă c r a i u l , s o c r u m a r e , rezemat în j i l ţ cu s p a t ă
Schimbări fonetice:
Botez Convorbiri
suie sue
cetăţuie cetăţue
izvorul isvorul
mă'mbrac mă'nbrac
însămi însumi
cu'mpătimire cu'npătimire
lacrimile lacrimele
stânge stinge
îmblând umblând
/mplu Umplu
Printre Pintre
vieaţa viaţa
năzdrăvanul năsdrăvamil
etc. etc.
In ediţia m e a s e a f l ă l a p . 169.
P e n t r u c e o v a fi eliminat d. C . Botez, falsificând astfel p e E m i -
nescu?
M a i e x i s t ă şi a l doilea fals.
Dl, С . B . a r e (p. 165):
I a r tu, H y p e r i o n , remâi
Ori unde ai a p u n e . . .
T u eşti d e f o r m a c e a d e ' n t ă i u ,
Eşti vecinică minune.
A l m a n a c h u l a v u s e (p. 5 5 ) :
I a r tu, H y p e r i o n , remăi
Ori unde ai a p u n e . . .
Cere-mi — cuventul meu de'ntăiu,
Să-ţi dau înţelepciune.
3*
GÂND R O M Â N E S C
Ş i p e n t r u cine v r e i s ă m o r i ? etc.
*
S ' a r putea, însă, c a la ediţia dlui С. B . s ă revin şi c u a l t prilej,
d e ş i o revenire serioasă a r fi numai — a l t ă ediţie, a v â n d tot m a t e
rialul primit de D - S a , minus variantele ce n'au niciun preţ şi consti-
tue numai o î n g r ă m ă d i r e filologică,
G. BOGDAN-DUICĂ
V. V O I C U L E S C U , DESTIN*)
*) B u c u r e ş t i , C a r t e a R o m â n e a s c ă , 1933.
GÂND ROMÂNESC 341
vie a p ă m â n t u l u i r o m â n e s c . Ş i nu e vorba a c i de o e x a g e r a t ă c o l o r a r e
l o c a l ă a ortodoxiei a ş a cum a încercat Ion Pillat în Biserica de altă
dată, nici d e o s p u r c a t ă imixtiune a ortodoxiei c u t o a t ă s e x u a l i t a t e a
r e f u l a t ă c a în Călătoria din armă a lui P a u l Sterian, c a r e a făcut m a i
mult pregătiri pentru c a s a d e nebuni d e c â t pentru a d e v ă r a t a p o e z i e .
E s t e o firească viziune a credinţei strămoşeşti, s i m p l ă d a r a d â n c ă ,
o f i r e a s c ă integrare a bisericii o r t o d o x e în v i a ţ a n o a s t r ă ţ ă r ă n e a s c ă .
A ş a este Isus din copilărie, Florii s a u Cheia de aur, a c e a s t a din u r
m ă m a i a l e s unde se v e d e în f r u m o a s e imagini i m p o r t a n ţ a şi e s e n ţ a
rugăciunii în sufletul copilului de ţ ă r a n :
R u g ă c i u n e a e r a cheia de a u r cu c a r e
î n t o r c e a m ornicul sufletului m e u
Şi-1 p o t r i v e a m s ă m e a r g ă d u p ă Dumnezeu,
S e a r a , dimineaţa şi la tot p a s u l ,
Cum îşi î n d r e p t a t a t a d u p ă s o a r e ceasul, (p. 77).
E s t e în t o a t ă p o e z i a lui V. Voiculescu o n e c e s a r ă împletire î n t r e
c r e d i n ţ ă şi v i a ţ a cotidiană, între muncile ţ ă r ă n e ş t i şi o c u p a ţ i a p o e
tică, între fantezie şi r e a l i t a t e a r u r a l ă . Z â n e l e sunt fete c a r i d u c
p â n z a l a ghilit, iar s m e u l este m o ş n e a g u l ghiduş c a r e nu s'a s ă t u r a t
d e v i a ţ ă şi tot a r m a i s u p ă r a nevestele prin sat, d a c ă nu l - a r ţ i n e
s m e o a i c a , în bordei, legat:
C ă c i a r m â n c a , a ş a b ă t r â n c u m este,
H a p s â n u l , toate fetele din s a t . (p. 5 5 ) .
E p o a t e singurul a s p e c t umoristic — şi a c e s t a a ş e z a t — a l a c e s t e i
poezii, c a r e foarte r a r e gravă, d a r t o t d e a u n a e senină, e clocoti
t o a r e d a r nu d ă în f o c c a fiertura nepăzită, e p l i n ă d e ritmul fierbinte
a l vieţii, d a r e a r m o n i o a s ă şi e l e g a n t ă în proporţii. Ş i e mai a l e s în-
d r ă s n e a ţ ă . In vocabular, în imagini şi în alegorii.
C a v o c a b u l a r V. Voiculescu întrebuinţează numai cuvinte r o m â
neşti şi d e preferinţă r u r a l e . P o e z i a lui e p l i n ă d e termeni ţ ă r ă n e ş t i
şi de a c e e a m'am m i r a t g ă s i n d cuvântul analoage, c u totul d e p l a s a t ,
într'un vers (Plutesc a n a l o a g e şi a l ă t u r i p e a p ă , p a g . 9 2 ) . N e o l o g i s m e
nu e x i s t ă în a c e s t e versuri, nici termeni tehnici, nici termeni a b
stracţi, c u c a r i c a u t ă s ă n e s p e r i e d e l a o vreme încoace câţiva p o e ţ i
cari a u înţeles p e dos poezia lui Ion B a r b u , Uneori p o e z i a lui V. Voi
culescu p r e z i n t ă chiar dificultăţi şi a r necesita un g l o s a r p e n t r u a fi
l ă m u r i t e cuvinte c u totul noi, s c o a s e l a s u p r a f a ţ ă din graiul p o p u l a r ,
c a : slemnite (p. 5 ) , vâlnic (p. 12), chirpici (p. 4 6 ) , g l o j d ă e (p. 5 5 ) ,
scumpie (p. 5 6 ) , crosnie (p. 60), jilişte (pp. 61 şi 8 6 ) , chiojduri ( p ,
8 2 ) , sterlici (p. 85), r e d i e (p. 8 6 ) , g o m ă n ă (p, 9 3 ) , m u r s i c a t ă (p.
94) şi altele încă, pe cari l e - a m sărit. D e altfel, termenii sunt a s p r i
şi vii, p l e s n i n d d e o v i a ţ ă specială, a d ă o g â n d un farmec bizar c o l c ă i -
tului de p a s i u n e din a c e a s t ă poezie. T o t d e a u n a V. Voiculescu ştie s ă
a l e a g ă termenul cel m a i a d e c v a t pentru a e x p r i m a viaţa, d u p ă cum
un pictor a l e g e cea m a i potrivită c u l o a r e pentru n u a n ţ a r e a unei
carnaţii.
G â n d i r e a lui V. Voiculescu e a l e g o r i c ă . Pentru el poetul e s t e un
surugiu c a r e s t r u n e ş t e cuvintele c a p e cai:
GÂND ROMÂNESC 343
CRONICA SOCIOLOGICĂ
CRONICA E X T E R N Ă
IMPERIALISMUL ITALIEI
SUPRAPOPULARE - SARÂC1E - EXPANSIUNE
C ă r ţ i şi R e v i s t e n ă z i , A . C h a u m e i x le a d r e s a lui F . M a u -
riac, noul ales al Academiei franceze:
GALA G A L A C T I O N , Doctorul Taifun, „Ai zice că romancierii stau cam mult
r o m a n . B u c u r e ş t i , C u l t u r a N a ţ i o n a l ă , 1933. de vorbă cu şarpele din paradisul pă
In fruntea cărţii o scrisoare adresată mântean. Dar un asemenea dialog, dacă
profesorului D. Caracostea lămureşte el se prelungeşte, nu e lipsit de incon
concepţia autorului asupra menirei ope veniente. El creiază o dispoziţie binevoi
rei de artă. Prefaţa aceasta este apăra t o a r e p e n t r u r ă u , d u c e l a un fel d e inti
r e a u n e i t e z e şi, în a c e l a ş i t i m p , o cheie mitate, strecoară o anume cordialitate în
pentru înţelegerea romanului: „Se va antagonism şi a c e s t e înţelegeri între ad
mulţumi el (artistul) să creeze galerii, versari riscă să se isprăvească printr'o
s p e c t a c o l e şi t e a t r e d e p ă p u ş i , a s c u n z â n d duşmănie colaboratoare".
c u totul î n t r e c u l i s e o r i c e p r e f e r i n ţ e , o r i Numeroase pagini din literatura d-lui
ce învăţătură şi orice destăinuire mo G. G a l a c t i o n , —. din literatura mai ve
r a l ă ? . . . A ş a ceva este cu neputinţă. Arta che, c e - i drept — ar putea ilustra acest
pentru artă este o iluzie şi o deşartă diagnostic.
fanfaronadă".
Romanul de care ne ocupăm aici e
Suntem, deci, preveniţi: Vom ceti un brodat pe epizodul biblic al femeii
Toman tezist, o p l e d o a r i e — c e e a c e la un „prinsă asupra faptului de preacurvie"
artist dublat de teolog, cum e cazul d-lui —• şi i e r t a t ă d u p ă c e nimeni din c â ţ i o
Gala G a l a c t i o n nu e, d e a l t f e l , neaştep acuzau nu s'a găsit vrednic să arunce
tat. piatra asupra ei. („Femeie, unde sunt
Nu e locul aici să analizăm teologia pârâşii tăi? Nu te-a osândit niciunul?
prozatorului nostru a ş a cum se reflectă Ea r ă s p u n s e : Nici unul, D o a m n e . Atunci
ea în literatura d-sale. S t r â n s legat, ca Isus i-a zis: Nu te osândesc nici eu.
formaţie literară, de Cocea şi, m a i ales, D u - t e , d e a c u m s ă nu m a i p ă c ă t u e ş t i " . . , ) .
de Arghezi, scrisul d-lui G. Galaction Savantul Bobircă, (Doctorul Taifun),
e departe de a ne înfăţişa creştinismul ajuns în culmea gloriei după ani înde
în n o t e l e lui esenţiale: monumentalul şi l u n g a ţ i d e p r i v a ţ i u n i a s p r e şi p r i n mun
austerul. Din scrisul a c e s t a catifelat, plin că aprigă, se poticneşte de o femee care
de toate seducţiile rafinamentelor stilis i n t r ă c a o f u r t u n ă în v i a ţ a lui, îl smulge
tice se desprinde o atitudine feminină, din monahala-i singurătate şi-1 t â r ă ş t e
molatecă, cu o vădită complezenţă pen prin t o a t ă mocirla t r i s t ă a unei vieţi de
t r u j o c u l fin şi p e r f i d al i s p i t e l o r , pen minciuni şi de tăinuiri umilitoare.
tru indulgenţa largă, împinsă până la Acţiunea, extrem de săracă, nu e lip
îmbrăţişarea păcatului. Acestui scris în sită de lovituri de teatru: în momentul
florit, cu m i r e s m e tulburătoare, i se po h o t ă r î r i i de a - ş i s m u l g e i u b i t a din infer
trivesc de minune cuvintele pe care, dău- nul unei căsnicii ticăloase, doctorul gă-
CÂND ROMÂNESC
355
Insem nări
UN L U P T Ă T O R : ONISIFOR GHIBU
puţini din confraţii d-sale d e azi ar a v e a Dar această chestiune fiind de compe
curajul să le folosească. Pentru ca să tenţa altora, să ne mărginim numai la
poţi a d u c e p e s c e n ă un spectru, trebuie materialul arhivistic. Pentru arhive s'a
să ai sufletul naiv nealterat al marilor făcut o c o n v e n ţ i e în 1921, I n b a z a ace
rase de artişti de altădată. Acestei pu steia materialul privitor la Transilva
rităţi îi d a t o r e a z ă a u t o r u l p a s a g i i l e cele n i a şi B a n a t t r e b u i a s ă fie p r e d a t peste
m a i f r u m o a s e din d r a m a s a , c a r u g ă c i u 6 ani. N u ştim d a c ă acea convenţie s'a
nea dumnezeiască şi suavă a Filofteiei, executat în c e l e l a l t e puncte a l e ei, ştim
sau confruntarea tumultoasă dintre Ion în chimb că s'au scurs dela încheierea
şi spectrul lui G e a n l e o n e , c u un nu ştiu ei 12 ani în l o c d e 6 şi p e n t r u Transil
c e g r a n d i o s şi s u b l i m care aminteşte pe v a n i a şi B a n a t î n c ă n'am văzut nici un
Shakespeare... act venit dela Viena.
N. Caramea
Dar cu Austria avem cel puţin con
LA B U D A P E S T A s'a d e s c h i s la înce venţia şi putem măcar spera că ea, o-
putul lui A u g u s t , în M u z e u l Naţional, o dată şi odată, din bunăvoinţa cârmui-
foarte interesantă expoziţie de antichi torilor noştri, se va putea executa. E
tăţi, obiecte medievale manuscrise, docu mult mai gravă însă chestiunea arhive
mente, cărţi, lucruri de artă. Printre ele lor noastre dela Budapesta. Acestea
a f l ă m m a n u s c r i s u l c r o n i c e i lui Anonymus, sunt şi mult mai importante. Pentru is
Chronicon Pictum, câteva manuscrise a r t o r i a A r d e a l u l u i sunt f u n d a m e n t a l e . Fără
tistice d i n v e s t i t a b i b l i o t e c ă a Iui Matei ele nimeni nu-şi mai închipuie azi că
C o r v i n etc. T o a t e a c e s t e a s u n t n u m a i p i e această istorie se mai poate scrie, dar
sele reprezentative ale materialului im mai ales rămânem veşnic dezarmaţi în
portant, obţinut d e U n g a r i a din colecţiile faţa unei a n u m e ştiinţe istorice, îndrep
d e l a Viena, în b a z a tratatelor dela St. t a t e cu a t â t a c o n s e c v e n ţ ă împotriva noa
G e r m a i n şi T r i a n o n . Pentru acest mate stră. Aceste arhive după războiu n'au
rial ungurii au dus tratative s e r i o a s e ani m a i p u t u t fi c e r c e t a t e d e nici u n r o m â n .
dearândul. Comisii formate din specia M a i nou — d u p ă c â t s p u n ei — nu mai
lişti au stabilit b u c a t ă de b u c a t ă lucru sunti \ a c c e s i b i l e nici cercetătorilor un
rile cari trebuiau să revină Ungariei din g u r i . D a c ă te i n t e r e s e z i d e ele Ia B u d a
moştenirea habsburgică. Prin convenţiile pesta ţi se răspunde foarte simplu că
încheiate a p o i s'a p r e c i z a t nu n u m a i m a nici nu m a i e x i s t ă : au ars(f). E clar:
terialul care trebuia predat Ungariei, ci Ungurii întrebuinţează toate mijloacele
s'au hotărît şi condiţiile de păstrare pentru amânarea Vchidării până la ex
şi ţinerea la dispoziţia cercetătorilor un pirarea termenului de 20 de ani după
g u r i a celui c a r e , din d i f e r i t e m o t i v e , nu care, în baza tratatului, pot dispune de
p o a t e fi c e d a t , d a r p r i v e ş t e şi p e u n g u r i . material, dacă între timp nu s'a făcut
vreo altă convenţie. Ş i i a t ă a u trecut
Dar nu pentru a releva interesul un
aproape 15 ani şi a c e a s t ă convenţie nu
gurilor pentru bunurile lor culturale
s'a produs. Tratativele comisiei noastre
luăm această notă ci pentru a aminti
pentru arhive, din toamna anului 1923,
odată mai mult datoriile noastre. Mu
s'au întrerupt f ă r ă nici u n r e z u l t a t , din
zeele şi arhivele din Viena cuprind o
cauza condiţiilor puse de unguri. Şi de-
c a n t i t a t e i m p o r t a n t ă d i n a c e s t fel d e b u
a t u n c i nici n'au m a i f o s t r e l u a t e . A c e a s t a
n u r i c a r i , în b a z a t r a t a t u l u i d e l a S t . G e r
fiind s i t u a ţ i a e i a r ă ş l i m p e d e p e n t r u ori
main, revin Ardealului şi Bucovinei.
cine, c ă s u n t e m p e c a l e s ă r e n u n ţ ă m ne
N'am făcut însă aproape nimic pentru
ted la o avere c u l t u r a l ă d e o v a l o a r e ine
a le a ş e z a l a l o c u l lor d e d r e p t . Pentru
stimabilă.
materialul arheologic-istoric şi ştiinţific,
d u p ă c â t ştim, p â n ă a c u m nici m ă c a r nu Amintind aceste lucruri am spus încă
s'a făcut convenţia prevăzută în tratat. prea puţin despre impasibilitatea noa-
CÂND ROMÂNESC
365
stră în a c e a s t ă m a t e r i e . Nu numai că arhivă", printr'un contrast izbitor cu
n am încercat serios să intrăm în pose c e e a c e a r fi t r e b u i t s ă fie, îşi t â r e ş t e z i
siunea acestor valori, dar a r ă t ă m o lipsă l e l e în a c e e a ş i s t a r e l a m e n t a b i l ă în care
de interes şi mai condamnabilă faţă de s ' a n ă s c u t : 3 ( t r e i ) c a m e r e ( j l ) în c a r i c â
c e l e d e l a noi de acasă. Cele mai multe ţiva funcţionari cu salarii ridicole tră
d i n o r a ş e l e şi judeţele ardelene au me iesc împreună cu documentele câte au
r i t u l d e a fi p ă s t r a t .—. u n e l e în condi încăput în ele. Restul materialului con
ţii care le face cinste — arhive vechi tinuă s ă d i s p a r ă , căci cu prestigiul scă
de o indiscutabilă valoare istorică. D u p ă zut al u n e i i n s t i t u ţ i i ţ i n u t e în a c e s t e con
războiu însă, împreună cu administraţia diţii luptăm fără sorţi de izbândă îm
veche, a d i s p ă r u t şi i n t e r e s u l p e n t r u ele. potriva procesului natural.
Cantităţile enorme de hârtie scrisă ale
Şi dece toată a c e a s t ă stare de l u c r u r i ?
administraţiei noastre le-a alungat, ca
P e n t r u c ă în 11 a n i d e zile, în c i u d a tu
pe nişte reminiscenţe i n u t i l e a l e unui r e
turor solicitărilor, nu s'a găsit un local
g i m d i s p ă r u t , p r i n p o d u r i şi pivniţi unde,
pentru salvarea arhivelor vechi şi n'a
dacă n'au pierit până acum, nu tre
avut cine s ă f a c ă o intervenţie diploma
buie să mai spunem în ce hal sunt şi
t i c ă e n e r g i c ă p e n t r u a n e p u n e în d r e p
c e s o a r t ă le a ş t e a p t ă . U n e l e a u şi d i s p ă
t u r i l e n o a s t r e c u p r i n s e în t r a t a t e .
rut complet, putrezite, arse, sau vân
D. Prodan.
dute ca hârtie maculatură. Altele dis
par sub ochii noştri fără să le putem PUBLICÂND în acest nr. al revistei
salva. Părţi importante din arhive şi portretul episcopului martir Sava Bran-
chiar arhive întregi au trecut graniţa. covici, înţelegem să trecem la realizarea
Arhiva judeţului Bihor de ex., una din unui plan pe care l-am avut de la în
cele mai mari arhive judeţene, care cu ceput: acela de a evoca figurile marilor
prindea mai multe sute de teancuri de ardeleni de altă dată.
a c t e vechi, în p l i n r e g i m r o m â n e s c a fost O l a c o m ă g r a b ă p e n t r u tot c e - i „nou"
d a t ă , pentru cine ştie ce meschine câşti — chiar dacă noutatea aceasta mâine
g u r i , în întregime Ungariei. Şi aceasta v a fi a r u n c a t ă l a c o ş cu n e r ă b d a r e a u n e i
f ă r ă nici o s a n c ţ i u n e ! D a c ă p r o c e s u l a c e decepţii, — toceşte sensibilitatea gene
s t a d e s t r u c t i v v a c o n t i n u a în a c e l a ş i r i t m , raţiilor de azi pentru valorile încercate
putem spune de pe acuma c ă nu peste ale trecutului.
mult vom scăpa de o grije: arhivele
Şi totuşi niciodată p a r c ă n'a fost mai
vechi rând pe r â n d vor d i s p a r e cu to
multă nevoie de strângerea Ia un Ioc
tul, ducând cu ele, fără putinţă de în
a tuturor dovezilor de energie a rasei c a
toarcere, semnele vieţii trecutului.
în a c e s t e z i l e d e t u m u l t . E x p r e s i i înalte
S ' a ivit şi o ideie s a l v a t o a r e . In 1922 ale unui popor care prin ele şi-a arti
IN COLECŢIA
A M PRIMIT L A R E D A C Ţ I E :
Ion Mun/eami, C â n t e c u l l e b e d e i . S c h i ţ e şi n u v e l e . C l u j , T i p . A l b e r t .
Calendarul Săteanului pe anul 1 9 3 4 , întocmit de Horia Petra'Petrescu.
S i b i u , T i p . şi edit. Krafft şi Drotleff. P r e ţ u l 12 lei.
Amicul Poporului, c a l e n d a r p e anul c o m u n 1934, întocmit de Horia Pe-
t r a - P e t r e s c u . S i b i u , T i p . şi edit. Krafft şi Drotleff P r e ţ u l 18 lei.
luliu Morariu, P i u ă l e şi p i u ă r i t u l în V a l e a Z ă g r i i . Bistriţa, 1933.
Lucian Predescu, P a n a i t C e r n a . V i a ţ a şi o p e r a . C e r n ă u ţ i , 1933. Edit. , G l a «
sul Bucovinei".
Aurelian Sacerdoteanu, Marea i n v a z i e t ă t a r ă şi Sud«estul e u r o p e a n . B u
cureşti, 1933.
Ţara Bârsei, Braşov. Noemvrie—Decemvrie 1933.
Provincia Literară, S i b i u . A n . I. N » r e l e 9 — 1 2 .
Korunk, Cluj. N o e m v r i e 1933.
Gazeta Ilustrată, Cluj. Octomvrie 1933.
Libertatea, B u c u r e ş t i . A n . I., N « r e l e 2 1 , 22.
Arhivele Basarabiei, C h i ş i n ă u . A n . V . , N o . 3.
L'Europe Centrale, Praha N»rele 43—47.
Abecedar, T u r d a . A n . I. N - r e l e 26—30.
Hotarul, A r a d . A n . I., N o . 6.
Siebenburgische Vierteljahrschrift, Iaşi-Sibiu. Octomvrie-Decemvrie 1933.
Petrodava, Piatra-Neamţ. Iulie—Octomvrie 1933.
Arta şi Omul, Bucureşti. Septemvrie 1933.
Linia Nouă, Bucureşti. Iulie-Septemvrie 1933.
Progres şi Cultură, Tg.-Mureş. Octomvrie, Noemvrie 1933.
Boabe de Grâu, Bucureşti. Septemvrie 1933.
Societatea de Mâine, Cluj. O c t o m v r i e — N o e m v r i e 1933.
Observatorul, Beiuş. N o e m v r i e — D e c e m v r i e 1933.
Car palii, C l u j , A n . I., N o . 1 1 .
GÂND ROMÂNESC
A N U L I. N o . 7 . N O E M V R I E 1933
CUPRINSUL:
/. Matern, 1 Decemvrie 1918. f
B U L E T I N U L A S T R E I
LEI 2 в . -
In l u n a D e c e m v r i e a p a r e , î n c o l e c ţ i a G Â N D R O M Â N E S C r o m a n u l
d - l u i V I C T O R P A P I L I A N : In credinţa celor şapte sfeşnice.