Sunteți pe pagina 1din 3

România în Primul Război Mondial

La 21 iulie 1914 Consiliul de Coroană din Sinaia a hotărât neutralitatea țării cu toate că avea un tratat de
alianță încheiat cu Tripla Alianță.

La 27 septembrie/ 10 octombrie 1914 moare Regele Carol I. Rege al României devine Ferdinand I.

Între 1914-1916 au avut loc dezbateri privind participarea României la război, s-au format mai multe
tabere:

1. Antantofilii ( Nicolae Iorga, Octavian Goga) care doreau implicarea României în război alături de
Antanta pentru eliberarea Transilvaniei.

2. Germanofilii (P.P. Carp , Titu Maiorescu) erau pentru intrarea României în război alături de Puterile
Centrale.

3. Guvernul liberal condus de Ion I. C. Brătianu considera că România trebuie să intre în război într-un
moment care să permită realizarea unității naționale.

Între 1915-1916 au loc tratative ale Românilor cu Antanta, privind intrarea României în război.

La 4 august 1916 România încheie Tratatul de Alianță cu Antanta ( Franța, Anglia, Rusia , Italia).

La 14 august 1916 România declară război Austro-Ungariei.

După o scurtă înaintare victorioasă în Transilvania , armata română este înfrântă la 24 august 1916 la
Turtucaia de către o armată germano-bulgară.

În cursul toamnei anului 1916 sudul țării ( Oltenia, Muntenia și Dobrogea) a intrat sub ocupația Puterilor
Centrale.

În zona controlată , Puterile Centrale au instituit un aspru regim de ocupație și exploatare.

Moldova nu a putut fi cucerită , astfel că orașul Iași a devenit noua capitală a României.

În prima parte a anului 1917, armata română s-a refăcut cu ajutorul misiunii militare franceze.
În vara anului 1917 , încercarea Puterilor Centrale de a ocupa Moldova a fost oprită de trupele române în
urma victoriilor de la Mărăști ( 24 iulie - 1 august 1917), Mărășești (6-19 august 1917) și Oituz (8-22
august 1917).

În 1918 , România rămasă singură pe frontul de est a semnat Tratatul de Pace de la București la 7 mai
1918 cu Puterile Centrale, care a impus condiții grele României:

- Dobrogea a fost anexată Bulgariei

-  Austro-Ungaria a preluat o suprafață de 5600 km2 din Munții Carpați, cu vârfurile Negoiu, Caraiman,
Ceahlău.

- Germania a instituit monopol asupra țițeiului, comerțului cu cereale, exploatării și prelucrării lemnului.

- armata română a fost demobilizată

La 28 octombrie/ 10 noiembrie 1918 România a reintrat în război alături de Antanta, cerând trupelor
germane să evacueze teritoriul ocupat.

Ultimul an al războiului a adus însă îndeplinirea principalului obiectiv național , Marea Unire , realizată
prin deciziile locuitorilor din Basarabia, Bucovina și Transilvania de a se alătura României.

Marea Unire de la 1918. Constituirea statului național unitar român

S-a realizat într-un cadru extern favorabil , în condiţiile victoriilor repurtate de Antantă asupra Puterilor
Centrale la sfârşitul primului război mondial .La aceasta se adaugă schimbarea de regim politic din Rusia
în urma revoluţiei din 1917 , precum şi proclamarea principiului autodeterminării popoarelor şi
dezintegrarea monarhiei austro-ungare.

Unirea Basarabiei cu România

Prima provincie care s-a unit cu România a fost Basarabia.Unirea a fost favorizată de mai mulţi factori:1.
dispariţia Rusiei imperiale a creat condiţii favorabile proclamării autodeterminării Basarabiei. 2. la
iniţiativa Partidului Naţional Moldovenesc, Basarabia se proclamă autonomă ( octombrie 1917) şi îşi
alege ca organism conducător Sfatul Ţării.

La 2 decembrie 1917 , Sfatul Ţării proclamă Republica Democratică Moldovenească , menţinând-o


deocamdată în cadrul Federaţiei Ruse.În ianuarie 1918 Republica îşi declară independenţa iar la 27
martie 1918 era votată la Chişinău unirea Basarabiei cu România.Drept răspuns la opţiunea exprimată de
români , Rusia a rupt legăturile diplomatice cu România şi a sechestrat întreg tezaurul românesc,
încredinţat spre păstrare guvernului rus în 1917 de teama ca acesta să nu cadă în mâna Puterilor
Centrale care înaintau către Moldova.

Unirea Bucovinei cu România

A doua etapă în formarea statului naţional unitar român a constituit-o unirea Bucovinei cu România. În
condiţiile în care Bucovina era revendicată atât de habsburgi cât şi de ucranieni la 14 octombrie 1918 se
constituie la Cernăuţi , sub conducerea lui Iancu Flondor , Consiliul Naţional Român. La 28 noiembrie
1918 se întruneşte Congresul General al Bucovinei care decidea unirea provinciei cu România.

Unirea Transilvaniei cu România

Într-o ultimă încercare de a salva Imperiul Habsburgic , împăratul Carol I lansa manifestul „ Către
popoarele mele credincioase ” prin care susţinea ideea federalizării monarhiei.În aceste condiţii , PNR
răspunde printr-o declaraţie de autodeterminare ( 29 septembrie) prezentată în Parlamentul de la
Budapesta de Alexandru Vaida Voievod.

În octombrie 1918 se formează Consiliul Naţional Român Central

( C.N.R.C) , alcătuit din 6 reprezentanţi ai PNR şi  6 ai PSD, care preia treptat controlul provinciei ,
extinzându-l asupra întregii Transilvanii.

C.N.R.C va organiza o Mare Adunare Naţională la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 , la care vor participa
1228 delegaţi şi 100.000 participanţi , care se vor pronunţa pentru unirea cu România.

Se va constitui Marele Sfat Naţional ( ca parlament provizoriu) şi Consiliul Dirigent ( ca guvern provizoriu )
condus de Iuliu Maniu.

Unirea a fost recunoscută în perioada 1919-1920 prin tratatele de pace încheiate cu : Austria ( Saint
Germain, septembrie 1919), Neuilly ( Bulgaria , noiembrie 1920), Trianon ( Ungaria, iunie 1920).

Prin actul de la 1918 se asistă la înfăptuirea obiectivului naţional al românilor : unirea tuturor teritoriilor
româneşti într-un singur stat, dar şi la dublarea suprafeţei teritoriului şi a populaţiei precum şi a
capacităţii industriale.

S-ar putea să vă placă și