Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La 21 iulie 1914 Consiliul de Coroană din Sinaia a hotărât neutralitatea țării cu toate că avea un tratat de
alianță încheiat cu Tripla Alianță.
La 27 septembrie/ 10 octombrie 1914 moare Regele Carol I. Rege al României devine Ferdinand I.
Între 1914-1916 au avut loc dezbateri privind participarea României la război, s-au format mai multe
tabere:
1. Antantofilii ( Nicolae Iorga, Octavian Goga) care doreau implicarea României în război alături de
Antanta pentru eliberarea Transilvaniei.
2. Germanofilii (P.P. Carp , Titu Maiorescu) erau pentru intrarea României în război alături de Puterile
Centrale.
3. Guvernul liberal condus de Ion I. C. Brătianu considera că România trebuie să intre în război într-un
moment care să permită realizarea unității naționale.
Între 1915-1916 au loc tratative ale Românilor cu Antanta, privind intrarea României în război.
La 4 august 1916 România încheie Tratatul de Alianță cu Antanta ( Franța, Anglia, Rusia , Italia).
După o scurtă înaintare victorioasă în Transilvania , armata română este înfrântă la 24 august 1916 la
Turtucaia de către o armată germano-bulgară.
În cursul toamnei anului 1916 sudul țării ( Oltenia, Muntenia și Dobrogea) a intrat sub ocupația Puterilor
Centrale.
Moldova nu a putut fi cucerită , astfel că orașul Iași a devenit noua capitală a României.
În prima parte a anului 1917, armata română s-a refăcut cu ajutorul misiunii militare franceze.
În vara anului 1917 , încercarea Puterilor Centrale de a ocupa Moldova a fost oprită de trupele române în
urma victoriilor de la Mărăști ( 24 iulie - 1 august 1917), Mărășești (6-19 august 1917) și Oituz (8-22
august 1917).
În 1918 , România rămasă singură pe frontul de est a semnat Tratatul de Pace de la București la 7 mai
1918 cu Puterile Centrale, care a impus condiții grele României:
- Austro-Ungaria a preluat o suprafață de 5600 km2 din Munții Carpați, cu vârfurile Negoiu, Caraiman,
Ceahlău.
- Germania a instituit monopol asupra țițeiului, comerțului cu cereale, exploatării și prelucrării lemnului.
La 28 octombrie/ 10 noiembrie 1918 România a reintrat în război alături de Antanta, cerând trupelor
germane să evacueze teritoriul ocupat.
Ultimul an al războiului a adus însă îndeplinirea principalului obiectiv național , Marea Unire , realizată
prin deciziile locuitorilor din Basarabia, Bucovina și Transilvania de a se alătura României.
S-a realizat într-un cadru extern favorabil , în condiţiile victoriilor repurtate de Antantă asupra Puterilor
Centrale la sfârşitul primului război mondial .La aceasta se adaugă schimbarea de regim politic din Rusia
în urma revoluţiei din 1917 , precum şi proclamarea principiului autodeterminării popoarelor şi
dezintegrarea monarhiei austro-ungare.
Prima provincie care s-a unit cu România a fost Basarabia.Unirea a fost favorizată de mai mulţi factori:1.
dispariţia Rusiei imperiale a creat condiţii favorabile proclamării autodeterminării Basarabiei. 2. la
iniţiativa Partidului Naţional Moldovenesc, Basarabia se proclamă autonomă ( octombrie 1917) şi îşi
alege ca organism conducător Sfatul Ţării.
A doua etapă în formarea statului naţional unitar român a constituit-o unirea Bucovinei cu România. În
condiţiile în care Bucovina era revendicată atât de habsburgi cât şi de ucranieni la 14 octombrie 1918 se
constituie la Cernăuţi , sub conducerea lui Iancu Flondor , Consiliul Naţional Român. La 28 noiembrie
1918 se întruneşte Congresul General al Bucovinei care decidea unirea provinciei cu România.
Într-o ultimă încercare de a salva Imperiul Habsburgic , împăratul Carol I lansa manifestul „ Către
popoarele mele credincioase ” prin care susţinea ideea federalizării monarhiei.În aceste condiţii , PNR
răspunde printr-o declaraţie de autodeterminare ( 29 septembrie) prezentată în Parlamentul de la
Budapesta de Alexandru Vaida Voievod.
( C.N.R.C) , alcătuit din 6 reprezentanţi ai PNR şi 6 ai PSD, care preia treptat controlul provinciei ,
extinzându-l asupra întregii Transilvanii.
C.N.R.C va organiza o Mare Adunare Naţională la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 , la care vor participa
1228 delegaţi şi 100.000 participanţi , care se vor pronunţa pentru unirea cu România.
Se va constitui Marele Sfat Naţional ( ca parlament provizoriu) şi Consiliul Dirigent ( ca guvern provizoriu )
condus de Iuliu Maniu.
Unirea a fost recunoscută în perioada 1919-1920 prin tratatele de pace încheiate cu : Austria ( Saint
Germain, septembrie 1919), Neuilly ( Bulgaria , noiembrie 1920), Trianon ( Ungaria, iunie 1920).
Prin actul de la 1918 se asistă la înfăptuirea obiectivului naţional al românilor : unirea tuturor teritoriilor
româneşti într-un singur stat, dar şi la dublarea suprafeţei teritoriului şi a populaţiei precum şi a
capacităţii industriale.