Bcucluj FG 562066 1936

D r. ION L.
CIOMAC şi VALERIU POPA-NECŞA

INGINERI AGRONOMI INSPECTORI GENERALI / CLUJ
_ _ _
MUNŢII APUSENI
CER CE TĂR I ASUPRA STĂRILOR
ECONOMICE DIN MUNŢII APUSENI
cu o prefaţă de
D l Dr. ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD

FOST P R IM -M IN IS T R U
MOTTO :
Pământul nostru-i scump şi sfânt

Că el n i-e leagăn şi mormânt.
Cu sânge cald l-am apărat
Şi câte ape l-au udat,
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat.
G. C O Ş P U C
T ip ografia ziarului „U niversul“ Bucureşti, Str. B rezoianu 23-25

D r . ION L. CIOMAG şi VALE RI U POPA-NECŞA
INGINERI AG RO N O M I INSPECTORI GENERALI / CLUJ
MUNŢII APUSENI
C E R C E TĂ R I ASUPRA STĂRILOR
ECONOMICE DIN MUNTH APUSENI
cu o prefaţă de
D-l Dr. ALEXANDRU VAIDA-VO EVO D

FOST PRIM-MINISTRU
’r
MO T T O :
Pământul nostru-i scump şi sfânt
Că el n i-e leagăn şi mormânt.
Cu sânge cald l-am-apărat - - '
Şi câte ape l-au udaţ,

Sunt numai lacrimi, ce,-am vărsat.
fir... & QŞB V C
BCU Cluj-Napoca
4060 002 7048
Tipografia ziarului „Universul“ Bucureşti, Str. Brezoianu 23-25
1936
O ,
<*-* CrûJa bu de /'W »
à> Cenn d Um-de aêcít'ceu ^
/ ■ —« ^ 2
î nchi năm
această lucrare martirilor neamului românesc,
care au pătimit pentru desrobirea Ardealului
şi luptătorilor, cari doresc o soartă mai bună
neînfricoşaţilor apărători ai M unţilor Apuseni.
AU T O R I I
CUVÂNT ÎNAINTE
Lucrarea de ţaţă nu a putut să apară la timp, din cauze

independente de voinţa noastră. De aceia, unele date sunt
mai vechi; cu toate acestea ele nu schimbă nimic din fondul
lucrării.
Mulţumim pe această cale, în mod cu totul deosebit
d-lui ing. I. Gigurtu, directorul general al societăţii Mica,
care ne-a dat posibilitatea publicării acestei lucrări şi sun
tem foarte recunoscători tuturor acelora, care ne-au stat
în ajutor la culegerea datelor de care am avut nevoe.
AUTORII
CUPRINSUL LUCRĂRII
I. INTRODUCERE.
Ce me-a îndemnat să alcătuim lucrarea de faţă. Iaişiativa d-lui dr.

Al. Vaida-Voevod. Metoda de lucru.
Necesitatea unei astfel de lucrări. Ce înţelegem prin Munţii Apuseni.
Delimitarea regiunii studiate. Rolul catedrei de Economie rurală delà A ca
demia de înalte studii agronomice din Cluj (prof. C Martinovici) pentru
desăvârşirea lucrării.
Numărul comunelor cercetate; care aparţin Munţilor Apuseni, pe
judeţe.
II. CARACTERELE GENERALE ALE MUNŢILOR APUSENI.
Descrierea din punct de vedere geografic. Munţii Apuseni sunt ca

un zid de despărţire între Ardeal şi Câmpia Tisei. Apele. Ele funcţionează
ca „rezervor hidrologic" şi ca un regulator ai climei, cu deosebire în partea
de Vest şi Est. Aspectul general al Munţilor Apuseni.
Din punct de vedere geologic Munţii Apuseni prezintă asemănări cu
Munţii Caxpaţi. Roce şi şişturi, masive eruptive, vulcani, Basinul Beiu-
şului. Vârfurile înalte din Munţii Apuseni.
Clima. Lipsa de staţiuni meteorolgice în Munţii Apuseni.
Solurile din Munţii Apuseni.
Flora. Plantele ce trăesc în tovărăşie. Munţii Apuseni fac parte din
circumscripţia Bihariéi din punct de vedere floristic şi vegetativ (prof.
Borza). Rezervaţiunile ştiinţifice din Munţii Apuseni. Plantele mai frequ
ente din flora păşunilor şi fâneţelor.
Fauna nu este atât de variată cum este flora. Vertrebatele. Fauna
Ornitologică. Reptilele. Amfibii. Fauna ihtiologică. Nevertebratele. Im
portanţa din punct de vedere cinegetic şi al pescuitului.
III. ŢARA MOŢILOR.
Ce se înţelege, cum se delimitează şi oare sunt comunele ce alcătuesc

„Ţara Moţilor".
— 8 —
IV. ' p o p u l a ţ i a .
Activă şi susţinuţi, Numărul bărbaţilor şi femeilor. Procentualităţi.

Femeia este ide loele mai multe ori conducătoarea gospodăriei aiproaipe
tot anul. Raporturile dintre populaţia totală şi cea activă. Raporturi între
populaţia aotivă^şi susţinuţi. Populaţia şi densitatea pe judeţe.
V. A G R I C U L T U R A .
Suprafaţa terenului. Suprafaţa ocupată dé semănături. Repartiţia pă

mântului din punct d e vedere agricol. Cerealele oare se cultivă; otbser-
vaţiuni asupra 'acestor culturi.
Repartizarea suprafeţii cuMvate la diferiţi proprietari. Numărul •
proprietarilor cu culturi anuale.
Chestiunea păşunilor în Munţii Apuseni. Situaţia şi calitatea păşu
nilor. Repartizarea păşunilor pe judeţe. Repartizarea păşunilor după pro
prietari (stat, comună, confesiunii religioase, şcoli, urbariailişti, particulari).
Pomicultura în Munţii Apuseni. Numărul pomilor în raport cu su
prafaţa ocupată în 1933. Repartizarea pomilor roditori altoiţi şi naaltoiţi.
Varietăţile de mere din Munţii Apuseni. Repartizarea -pe judeţe a pomi
lor. Idem a pomilor nealtoiţi şi altoiţi.
Creşterea vitelor. Importanţa creşterii vitelor în Munţii Apuseni.
Creşterea raţională se găseşte la primele începuturi. Numărul animalelor
domestice pe judeţe. Scopurile pentru oare se întrebuinţează animalele în
Munţii Apuseni. Caii din Munţii Apuseni; vitele comute. Numărul şi des
crierea lor. Idem ovinele, porcinele, paserile.
Raporturile ce rezultă între animale şi suprafaţa terenului. Numărul
proprietarilor de -animale domestice în Munţii Apuseni, Raportul vitelor
faţă d e suprafaţa teritorială ocupată de fâneţe şi păşuni. Idem faţă de
numărul capilor de familie.
Creşterea albinelor. Numărul comunelor în -care s’aiu crescut albine
în 1933. Numărul pproprietarilor de stupi şi ăl stupilor,
Maşinile şi instrumentele agricole. Numărul acestora precum şi ra
portul lor la suprafaţa de cultură. Detalii asupra: maşinelor ou vapori şi
benzină, cu tracţiune animală, maşini purtate de mână etc.
VI. PĂDURILE DIN MUNŢII APUSENI.
Repartizarea pădurilor după felul posesiunei. Repartizarea esenţelor

pe judeţe ; repartizarea pădurilor după posesiune pe judeţe, (Stat, Comune,
Uirbarialişti, particulari, 'confesiuni religioase, şcoli). Nevoia Muntenilor
pentru păduri. Tor-enţi, sacrificiile Statului pentru corectarea torenţilor
Lucrări executate în judeţul Turda în 1932— 1934. Observaţiuni.
VII. REFORMA AGRARĂ IN MUNŢII APUSENI.
Reforma agrară în Munţii Apuseni a urmărit rezolvarea a 2 pro

bleme: a pădurilor şi păşunilor. Suprafaţa expropriată pe judeţe în raport
cu întinderea teritorială. Numărul comunelor în care s'a făcut exproprierea
— 9
teritorială. Numărul comunelor în oare s'a făcut exproprierea. Raportul

între întinderile expropriate după felul de posesiune. Suprafaţa expro
priată şi repartizată după felul ide posesiune. Suprafaţa expropriată şi diată
în folosinţa sătenilor. Suprafaţa expropriată şi dată în folosul comunelor,
bsericiloir, şcolilor şi altora. Observiaiţiuni.
VIII. I N D U S T R I A ,
a) Mori : numărul morilor, pietrelor şi lucrătorilor. Observaţiuni.

b) Industria lemnului : numărul cherestelelor şi lucrătorilor perma
nenţi. Observaţiuni şi constatări.
c) Alte industrii : Constatări.
IX. M I N E L E.
Bogăţia Munţilor Apuseni în metale nobile. Proprietarii de mine şi

suprafaţa terenurilor. Constatări. Societatea Mica şi activitatea ei pe teren
minier ; realizări pe teren econoruic-agriool şi social; pomicultra, creşterea
«animalelor, sericicultura.
Alte întreprinderi miniere. Observaţiuni şi concluzii.
X. OCUPAŢIILE LOCUITORILOR DIN MUNŢII APUSENI,
Agricultura (obiceiuri) servitori, industria casnică a lemnului, ciubă-

rari, şindrilari, cercuitori, cioplitul lemnului, rotăritul, spălători, holoun-
gări, lingurari, tâmplari, ferari, cizmari, dubălari, cojocari, băieşi (minieri),
spălători de aur, olari, funcţionari publici şi particulari, comercianţi, mo
rari, croitori, bărbieri, zidari, ciqplitori de piatră, cărbunari, mecanici,
scăr.ari, .sitari, perieri, negustori de vite şi de lemne. Ocupaţiuniie feme
ilor. Observaţiuni. Tabloul ocupaţiunilor din Munţii Apuseni cu arătarea
comunelor şi a numărului locuitorilor care practică ocupaţiunea.
XI. COLONIZAREA LOCUITORILOR DIN MUNŢII APUSENI.
Nevoia colonizării graniţei de Veist. Centrele de colonizare formate cu

locuitorii din Munţii Apuseni. Constatări.
XII. OBSERVAŢIUNI ŞI ASPECTE DIN VIAŢA LOCUITORILOR.
Din punct de vedere : agricol, al creşterii vitelor, silvic. Cooperaţia.

Vânatul şi pescuitul. Viaţa domestică şi socială.
XIII. ÎMBUNĂTĂŢIREA STĂRILOR ECONOMICE DIN MUNŢII

APUSENI.
Observaţiuni generale.
Propuneri concrete pe ramuri de producţiune economică :
a) Agricultura cu ramurile ei (teichmica agricolă, animale, stupăritul,
păşuni, fâneţe, pomicultură, plscultură, plante medicinale), b) Păduri, c)
10
Vânatul, d) Industria casnică, e) Căi de comunicaţie, I) Industrii, g) Tu

risamul.
XIV. I N C H E E R E.
Păreri asupra situaţiei actuale şi nădejdile pentru viitor.
ANEXE
a) Tablou cuprinzând cuvinte particulare din Munţii Apuseni.

b) Tablourile detailata ale comunelor cercetate din cele 6 judeţe, cu
arătarea repartizării: terenului, populaţiei, animalelor, agriculturii, p o
milor roditori, suprafeţele ocupate de semănături etc.
c) Hărţi şi diagrame.
d) Literatură.
Problema Munţilor Apuseni a existat de când e lumea.
In era maghiară „Moţul” însemna pentru unguri, ro
mânul incult, crudei, care din când în când se dedă la revo
luţii sângeroase. „Dezsdsmocz“ , Moţul chibărar vagabond,
servea de sperietoare pentru Cppii maghiari.
In imaginaţia Românilor, „Moţii” , evocă eroismul ro
manţat. Mopi, dornici de libertate, se luptau contra „asupri
torilor milenari” . Moţii, cu orice jertfe se ridicau contra „ju
gului străin” .
Sutele de revolte locale în ultimile veacuri şi revoluţia
din 1784, prin tradiţie şi, delà Unire încoace, prin scoale, dis
cursuri înflăcărate, articole bombastice scrise de fraseologi
ignoranţi, au sedimentat, în conştiinţa obştească legenda,
parcă Horia, Cloşca şi Crişan, împreună cu cetele 1er, dea-
semenea strămoşii şi urmaşii lor, s’ar fi revoltat fiind că Mo
ţii, din fire, au năravul de a fi eroi revoluţionari.
*
In urma acestei calităţi specifice, ei nu se mulţumeau să
viseze de România Mare, ci căutau prin sabie şi foc să o rea
lizeze, făcând revoluţii.
Cât de isbitor contrastează realitatea cu această aberaţie
poetică !
Foamea cronică, bolile endemice, sărăcia de neînvins, au
păscut şi pasc permanent, populaţia din Munţii Apuseni.
Vegetând la un standard de viaţă sub normal, numeroşi
indivizi, familii, sate şi regiuni întregi, când nici organele lo
cale oficiale, nici „înaltul guvern” , nici împăratul, nu luau
în considerare petiţiile, deputăţiile, plângerile lor repetate şi
12 —
iar repetate, Moţii se revoltau, cuprinşi de nebunia despe

rării, ucideau, pârjoleau.
Experienţa îi învăţase că, după suprimarea sângeroaâă
a revoltei, totuşi guvernele, erarul ori împăratul mai făceau
câte ceva spre a le înlesni viaţa.
Moţii ? E o noţiune istorică — etnică — geografică, fun
damental eronată în limbajul intelectualului român. .
Moţii adevăraţi sunt numai locuitorii celor vre-o 14—16
sate din jurul Abrudului şi Câmpenilor. Apoi, mai jos, ur
mează Topii şi, la poalele Munţilor Mocanii. De cărturari,
speculanţi ai sentimentalismului oficialităţii, au fost botezaţi
Moţi, în afară de cele 3 categorii de Munteni şi locuitorii unor
Comune, mai cu seamă din părţile Huedinului, care rm au ni
mic comun cu Moţii. Ba până şi despre „Moţii din Maramu
reş” se pot citi elucubraţii în ziarele din Capitală, prost infor
mate de riporteri locali, ignoranţi.
Soarta Moţilor în România Mare ?
O tragedie amară pentru ei !
O comedie „şi tristă şi goală” pentru toţi glorificatorii
lor, cari ridică la mese oficiale un pahar de vin, întru aminti
rea vitejilor Moţi.
* .
E ruşinos şi ridicol să acuze cineva stăpânirile trecute,

cât timp ele nu au fost mai vitrege pentru populaţia din
Munţii Apuseni, decât stăpânirea românească.
Contra domnilor feudali ai comitatelor, cari căutau să-i
jobăgească Moţii găseau un sprijin, la funcţionarii fiscului,
la împăratul etc. împăraţii le prindeau parte, căutând să-i
apere şi să le facă dreptate. Nu numai marele demofil Iosif
II., neîntrecutul „ţărănist” ci nobila şi înţeleaptă lui mamă,
Maria Terezia, le dovedea solicitudine. Opriţi-vă în biserica
ortodoxă din Abrud-sat, sub candelabrul din faţa altarului.
El este o ctitorie a Măriei Terenzia, donată de cea mai cato
lică împărăteasă populaţiei valache, care aparţinea unei
religio non recepta. Pocăiţi-vă toţi oamenii politici, toţi fa
bricanţii de istorie romanţată şi recunoaşteţi că guvernele
României Mari, au făcut mai puţin pentru Moţi, decât Împă
raţii Casei de Habsburg. Căci adevărul acesta este spre ru
şinea noastră a tuturora.
Să o recunoaştem şi să spălăm ruşinea prin fapte.
*
— 13 —
Ca Ministru de Interne, am dat un ordin pe Ţară, ca

toate Primăriile şi organele ordinei publice să ţină seama de
necăjiţii Moţi ciubărari, să nu-i şicaneze şi să nu-i jăcmă-
nească.
Ordinul s’a executat şi sper că se respectă şi astăzi, deşi
— precum aflu — tot se mai găsesc primari ticăloşi şi jan
darmi mişei, cari caută să exploateze sărăcia acestor săraci
ambulanţi.
Cum problema Moţilor este însă problema întregei po
pulaţii din masivul Munţilor Apuseni, am numit, în persoana
fostului Subsecretar de Stat I. Pop, un comisar pentru re-
zolvirea practică a întregei probleme.
Ca bază pentru începutul realizărilor ne-au servit studiile
domnilor inspectori generali agronomi Ion Tilea şi Ion Luca
Ciomac. Toţi oamenii de bine, fără deosebire de partid din
regiunile respective, trebuiau să ajute, colaborând.
Abea începută organizarea, pe tărâm, a intervenit
schimbarea de guvern. Astfel, totul a rămas baltă. Continui
tatea, în ochii politicianismului de partid, este taxată de
slăbiciune.
Cu atât mai mult trebue recunoscut meritul d-lui I.
Ciomac pentru că, d-sa nu s’a lăsat nici descurajat, nici
demoralizat, prin insuccesul trecut.
Lucrarea d-sale va contribui, desigur nu numai la orien
tarea opiniei publice şi la popularizarea cunoştinţelor în
privinţa problemelor Munţilor Apuseni ci şi la trezirea con
ştiinţelor guvernanţilor, tuturor partidelor.
Soluţionarea acestor probleme atât de complexe şi de
multiple, ori se începe simultan şi se execută, după un plan
bine stabilit, în etape înlănţuite organic, ori mai bine să nici
nu ne atingem de ele.
Continuarea exploatării suferinţelor poporului din
Munţi, ca obiect de demagogie electorală, de meschin poli
ticianism de partid, este o crimă.
Reformele de asanare, vor trebui să treacă peste legi ab
surde, să calce dispoziţii reglementare perfide, să ignoreze
articole lipsite de rost ale Constituţiei, cu un cuvânt, să în
făptuiască pe cale revoluţionară îndreptarea vieţii economice,
culturale, isociale a Munţilor Apuseni.
Nu vă speriaţi de cuvântul revoluţie, căci această revo
luţie va ignora numai articole şi paragrafi sterpi, spre a salva
vieţi.
— 14 -
Să nu mai declarăm dragostea noastră pentru Moţi, ci

să facem — să* cutezăm să facem — revoluţia, în interesul
salvării lor şi în interesul salvării obrazului şi omeniei Româ
niei Mari.
*
In România Mare nu mai poate fi vorba de o parte na

ţională a problemei Munţilor Apuseni. Această problemă e
pur economică, culturală, socială.
Studiul domnului inspector general I. L. Ciomae face
dovada. Acest studiu temeinic dă şi soluţiile. D-sa ca techni-
cian, şi-a făcut datoria faţă de Moţi. E rândul guvernului ca,
în colaborare peste partide, să se apuce de înfăptuiri. Căci
Moţii flămânzesc, degenerează, mor.
Spre a-i salva trebue, fără întârziere, aplicată terapia
indicată de inspectorul general I. Ciomae .
Dr. ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD

I N T R O D U C E R E
CAPITOLUL I
Nu este ceva întâmplător, faptul că ne ocupăm de pro

blema economică a munţilor Apuseni.
Lucrarea de faţă, este concretizarea activităţii noastre
în regiunea munţilor Apuseni, care ne-a îndreptăţit să o
facem cunoscut nu numai acelor cari s’au mai ocupat de
această problemă, dar în special dorim ca să ajungă şi să se
ia în seamă de acei ale căror puteri au datoria să le cunoască
şi să aducă îndreptările trebuitoare, cât mai repede cu pu
tinţă.
Delà înfăptuirea României-Mari, problema Munţilor
Apuseni, s’a pus în discuţie în mod regulat. Ar fi o nedrep
tate, dacă am nesocoti măsurile luate la timpul său de fostul
Consiliu Dirigent, care înfiinţând un „Oficiu al munţilor” a
chibzuit foarte întemeiat, punând înainte studirea aprofun
dată a regiunilor muntoase şi apoi avizând la acţiune.
Memoriul Comisarilor, cari au lucrat la acel oficiu şi
pe care îl redăm în anexa prezentei lucrări pentru a fi o
dovadă vie de patriotismul măreţ din acele vremuri, trebuia
să capete înfăptuirea în împrejurări mult mai favorabile pe
atunci.
Schimbările politice însă, au împiedecat atunci ca şi în
alte ocazii, înfăptuirea acestor lucrări de o covârşitoare în
semnătate pentru o regiune, rămasă săracă până astăzi şi
numai trecător observată, când strigătele de desnădejde
ajungeau în adevăr la depărtări mari.
*
— 16
Datorită faptului ca în vara anului 1933 Dl. Dr. Alex.

Vaida Voevod, pe atunci Preşedinte de Consiliu, ne-a însăr
cinat cu o amănunţită cercetare şi concretizare a stărilor
economice din Munţii Apuseni şi ai Maramureşului, am avut
posibilitatea culegerii de date pe baza unor formulare com
plexe, care s’au complectat de organele locale, cunoscătoare
de aproape a stărilor specifice, date verificate şi confruntate
Locuri de cultură la 1000 — 1200 m.

Foto : Dr. I. Ciomac
chiar şi la faţa locului, spre a împiedeca strecurarea de gre

şeli ori de superficialitate.
Aceste formulare economice au cuprins 14 chestionare
pentru fiecare comună şi s’au referit la: teritoriul comunei
(pământ agricol) cu o serie de întrebări anexe; întinderea
culturilor anuale (întinderile semănate, fâneţe şi sădiri pe
categorii de proprietate, repartizarea după felul de proprie
tate a pământului) ; repartizarea păşunilor; felul pădurilor
şi esenţelor (cu proprietarii lor) ; mişcarea populaţiei din co
mună) pe baza carnetelor ultimului recesământ al popula
ţiei) numărul maşinilor şi instrumentelor întrebuinţate în
comună (agricultorii au fost chemaţi pe rând în zilele de
sărbătoare) ; animalele din comună) pe baza datelor recensă
mântului animalelor, verificat şi complectat cu modificările
din ultimul timp) ; stupii din comună; ocupaţiunile locuito
rilor din comună (producători şi susţinuţi) cu arătarea ace
lor producători, cu ocupaţiile principale de pe urma cărora
17 —
trăesc şi dacă aceşti producători în orele libere se mai ocupă

şi cu alte meserii şi care anume: proprietari de mine, de mori,
cherestele şi1alte fabrici sau stabilimente eu arătarea numă
rului lucrătorilor întrebuinţaţi, marfa produsă, forţa motrieă
(apă, aburi), valoarea produsă şi în fine, întinderile expro
priate (Stat, particulari) care au fost date în folosinţa să
tenilor, comunei sau altor instituţii.
Locuri de cultură în plasa Câmpeni

Foto : Dr. 1. Ciomac
Pentru datele privind partea agricolă, a servit de îndru

mător statistica agricolă din 1932 complectată şi revizuită
prin cercetarea individuală a fiecărui agricultor iar datele
reformei agrare s’au extras din lucrările aflate la comună.
La industrii, mine, stabilimente etc. datele s’au cules
delà faţa locului.
Formularul economic cu aceste chestionare, formând un
caet mare tipărit, s’a verificat şi confruntat cu toată atenţi
unea iar unde s’au constatat greşeli, lucrarea s’a refăcut
complect, la faţa locului.
In urmă, centralizarea şi studierea individuală a datelor
din toate comunele, ne-a dat rezultatele pe care le expunem
succint în prezenta lucrare.
Munţii Apuseni 2
— 18 —
Este delà sine înţeles că, un astfel de studiu, deşi se

referă la probleme economice, nu poate înconjura pe deaîn-
tregul şi problemele sociale, de oare ce legătura este atât
de apropiată încât am putea spune că ele se confundă. Acest
lucru este cu deosebire însemnat în această regiune unde
nevoile de tot felul au devenit extrem de mari şi unde grija
trebue să se arate în toate direcţiunile.
Stoguri de fân în regiunea Câmpeni

Necesitatea unui astfel de studiu a fost arătată întot

deauna atât de economişti, de militari, de cercetători diferiţi
şi de simpli cetăţeni dornici de a cunoaşte pe aceşti mun
teni mândri, la ei acasă ] ).
Din motive uşor de înţeles, am găsit nimerit să dăm o
înfăţişare mai mare chestiunii agricole propriu zise, pentru
că oricât de bizar ar părea, agricultura este ramura princi
pală de ocupaţie din Munţii Apuseni. De agricultură şi pe
ea, se leagă şi se cimentează toate celelalte îndeletniciri pen
tru că şi munteanul de aci ca şi săteanul câmpiei ori bără
ganului, privesc în două părţi : spre cer, — Dumnezeirea şi
nădejdea, şi spre pământ — care-i dă existenţa lui trecă
toare în lume.
*1
1) Importanţa munţilor Apucaţii din punct de vedere strategic de col.

Iacobici citat de I. Clopoţel : Societatea de mâine 1926.
— 19
Prin „M un ţii Apuseni” , în această lucrare, am înţeles o

regiune mai largă, cuprinzând toate părţile muntoase şi nu
ne-am mărginit numai la acea regiune restrânsă locuită de
„ţopi” sau „moţi” . Nu am găsit nimerit să ne restrângem la
o regiune redusă pentru că, în acest caz, rezultatele cerce
tărilor noastre ar fi fost cu totul greşite. O regiune economică
nu poate fi limitată în graniţe fixe, chiar dacă ne-am în-chi-
Aspect general din regiunea Câmpeni

F o to : Dr. 1. Ciomac
pui că ne găsim celebrul „Stat izolat” a lui Thlinen. In îm

prejurările economice de astăzi graniţele sunt întrecute,
deşi în aceste părţi de munte mijloacele şi căile de comuni
caţie nu-şi au încă desvoltarea ce s’ar cuveni.
Locuitorul Munţilor Apuseni are înisiă o mobilitate per
sonală fără pereche şi pentru el distanţa nu numai că nu
are mare însemnătate dar el ştie să o scurteze croind cărări
şi drumuri peste toate înălţimile, care pentru alţii ar însemna
obstacole de netrecut. In astfel de condiţiuni, regiunea eco
nomică nu este o noţiune limitată; pentru Munţii Apuseni
este o necesitate mai mult de a cerceta împrejurările, acolo
unde vieaţa economică mai intensă canalizează din munte
produse primare şi către care se urcă produsele industriei.
— 20
Delimitarea teoretică a acestei regiunii, am redat-o în

harta, care însoţeşte lucrarea noastră şi în care am însemnat
pe lângă comunele cercetate, apele, râurile, drumurile şi
vârfurile de munte mai însemnate.
Nu am ţinut seamă însă nici de delimitarea geografilor,
cari înglobează în această regiune suprafeţe cu mult mai
mari, ei coborându-se până la Mureş, la Cluj, la Oradea, la
Arad şi Şimleul-Silvaniei ').
Grajdul unui sătean mai înstărit în comuna Certege

Aceasta pentru că, atunci am fi obţinut date economice

necorespunzătoare stărilor de fapt. Noi voim să vedem însă,
care este realitatea crudă delà muntenii mărginiţi de limita
celor mai ridicate dealuri, să le desvăluim rănile ascunse tot
deauna şi apoi să avizăm la măsurile de îndreptare cele
mai potrivite.
Nu am ţinut seama nici de delimitarea (arbitrară şi
fără nici o bază) făcută în 1933, când „Comisariatul Moţi
lor” a înglobat 633 comune din cele 6 judeţe cu 533644 locui
tori.
Delimitarea aceasta urmărea alt scop şi de aceia nu s’a1
1) Robert Ficheux : Muniţii Apuseni în vol. I. Transilvania, Crişana,

Maramureşul 1929 Buc.
— 21
limitat la studiul economic al muntelui ca atare ci, s’a re

ferit până la limita maximă geografică, încadrată de graniţe
naturale (râuri).
Cercetătorul, care ar voi să întreprindă studii sociale
mai aprofundate, legiuitorul sau administraţia, care ar ur
mări îmbunătăţirea stărilor ce le descriem cu cifre reci şi
nemiloase, agronomul dornic de muncă de apostolat, specîa-
Cânepa se usucă pe lângă gard

listul care râvneşte după câmp de activitate şi în fine catedra,

care trebue să exemplifice pereeptele ştiinţifice cu date pre
cise delà faţa locului, vor găsi în studiul de faţă puncte1de
sprijin cât mai aproape de adevăr şi atent controlate.
De aceia, pentru îndrumarea de care am avut mevoe, Ca
tedra de Economie rurală depe lângă Academia Agricolă din
Cluj (prof. Martinovici) ne-a fost nu numai de cel mai în
semnat sprijin, dar de important folos, pentru că am avut
posibilitatea cercetării literaturii de specialitate, imprimând
totodată caracterul ştiinţific de cercetare, indispensabil unor
astfel de studii.
începutul nostru trebue continuat, în acelaş spirit de
obiectivitate şi cu mijloace din ce în ce mai perfecţionate
— 22 —
pentru că, simplele rapoarte de diletanţi — particulari ori

oficiali — nu pot aduce lumină şi obiectivitate în astfel de
lucrări. Ele pot cel mult complica unele stări haotice de
astăzi şi astfel să prelungească cu sau fără intenţie — după
atitudinea politică a fie-căruia — starea de agonie a unui
organism încă destul de viguros.
Recolta grâului în comuna Certege

Lucrări complecte asupra regiunii munţilor Apuseni nu

există. Monografiile vechei stăpâniri nu pot fi luate în consi
derare. Lucrările mai noi, sunt extrem de reduse şi nesiste
matizate. In cursul tratării diferitelor capitole ce vor urma,
le vom cita şi vom arăta orice părere potrivită din aceste
izvoare.
CAPITOLUL IL
CARACTERELE GENERALE ALE MUNŢILOR APUSENI
a) Din punct de vedere geografic, regiunea de care ne

ocupăm, este delimitată în mod natural, ea fiind cuprinsă
între râul Mureş, râul Aries, Crişuri, Câmpia Tisei şi Câmpia
Ardeleană, care de fapt în ansamblul ei este un podiş1).
Noi am căutat însă să mărginim cercetările până la cres
tele dealurilor, de oare-ce în alt caz rezultatele ce am obţi
nut, ca medii de producţie de exemplu, ar fi falsificat starea
de fapt. Din aceste motive, am redus numărul comunelor cer
cetate la 276 din cele aproape 500, cât plănuisem la început.
Blocul Munţilor Apuseni, se ridică în mijlocul Transil
vaniei, „cu o direcţie dala Nord la Sud” şi ei sunt ca un zid
de despărţire între Ardeal şi Câmpia Tisei. Dintre cele 2 feţe
ale lor, una priveşte spre Tisa şi cealaltă coboară spre podişul
Ardealului. Trecători de pe un versant pe celălalt avem
puţine. Abea la Sud, delà Abrud la Brad, din Valea Arieşului
în Valea Grisului Alb, avem o şosea mai bunişoară prin pasul
Vâicanului; încolo începând din Vâlcan până la Nord de
Vlădeasa până la pasul Piatra Craiului, nu mai avem nici un
drum practicabil1 2) .
Apele care brăzdează regiunea, în cea mai mare parte
se varsă în fluviul Tisa, iar râul Arieş colectează o serie de
păraie mai mărunte1şi se varsă în Mureş.
Aceste ape funcţionează ca „rezervor hidrologic” şi ca
1) iDr. Sabin Qpreanu: Probleme de geografie economică în Munţii

Apuseni.
2) Idem pagina 7.
t
— 24 —
un regulator àl climei din câmpiile mărginaşe cu caracter

de stepă, cu deosebire in partea de Vest şi Est. Apele princi
pale sunt : la Nord Crişul repede, Beretăul, Crasna, Egrişul,
Almaşul, Someşul (cu afluenţii săi); la Sud Mureşul cu
afluenţii Valea Boitei, Valea Gaidei, Valea Mânăstirei; Arie-
Tabloul Nr. 1
Numărul comunelor ce aparţin Munţilor Apuseni
La % din numărul
total al comune
lor din judeţ a-
La % din numă
parţin Munţilor
Munţii Apuseni
Numărul comu
rul total al co

JUDEŢELE CARE nelor
munelor din
Observaţiuni
Nr. FAC PARTE DIN care fac
Apuseni
M UNŢII APU din parte
crt. -din
SENI judeţ Munţii
Apuseni
1 A l b a ............... 152 36 23,7 13,0

2 Arad . . . . . . 225 16 7,1 5,8
3 Bihor ............ 418 67 16,0 24,3
4 C l u j ............... 232 46 19,8 16,7
5 Hunedoara . . 413 63 15,3 22,8
6 Turda . . . . . 125 48 38,4 17,4
Total . . . 1565 276 17,6 100,0
şui cu afluenţii Hăşdate, Valea Tureni şi Iara; la Vest Crişul

Negru, Crişul alb, Cigherul
Văile acestor ape sunt în genere înguste şi numai in
rare locuri ele formează lunci largi (Crişul alb la Brad) unde
s’au desvoltat şi aşezări omeneşti mai însemnate (Brad,
Baia de Criş etc). Celelalte lunci, cari deşi înguste au totuşi
centre mai mari (Câmpeni, Crişeior, Abrud, Zlatna ş. a.) au
atras nu prin fertilitatea solului, ci prin bogăţia minerală a
subsolului ori prin convergenţa naturală a văilor, cari prin
nodul ee-1 formau indicau locul unei aşezări omeneşti. Im
portant este bazinul Beiuşului*) la apus de Munţii Apuseni,I)
I) R. Ficheux : Bazinul Beiuşului 1932.

— 25 —
unde populaţia deasă este în contrast cu sărăcia pămân

tului.
Aspectul general al masivului Munţilor Apuseni, din ori
ce parte ar fi privit, domimează centrul Ardealului, este
măreţ şi impunător, cu deosebire când este privit către Nord,
din şesul Mureşului.
Munţii Apuseni fac parte din lanţul Carpatic „despărţiţi
de el foarte de mult prin scufundarea basinului Transilvă-
Treeratul cu Imblăciul
nean’’. „Se pare că, chiar pe teren există continuitatea între

Munţii Apuseni şi marele lanţ; din înălţimea Dealului Ursu
lui, la Est de Deva, se vede foarte limpede dincolo de larga şi
verdea vale a Mureşului şi curbătura agricolă a Ţării Haţe
gului, crestele munţilor Sebeşului şi chiar vârfurile Retezatu
lui (2417 metri); delà Feleac, de lângă Cluj, se poate să se
zărească pe timp frumos, pe deasupra mării împietrite a co
linelor transilvănene, silueta munţilor Rodnei în Carpaţii de
Nord 1).
b) Din punct de vedere geologic Munţii Apuseni prezintă
asemănări cu Munţii Carpaţi după cum constată toţi geo-1
1) R. Ficheux : Munţii Apuseni 1929.

— 26 —
logii. Găsim aci roce metamorfiee: diverse şisturi cristaline,

roce vulcanice, graniţe, melafire, riolite, dacogranite, andé
site, dacite, tufuri, separate prin roce sedimentare: flişuri
cretacice, depozite terţiare, roce detritice. Numeroasele falii
au despărţit arena Munţilor Apuseni în horsturi şi basinuri
interioare1). Terenurile terţiare şi cuartenare cu aluviunile
fiuviatile se găsesc pretutindeni în văile râurilor şi în terase
până în preajma culmilor. Deasemeni găsim masive eruptive
Vite la păşune
de tot felul, vulcani mai mari (Vlădeasa 1838 metri) ori mai
mici, cu roce diferite şi minereuri bogate (Fraisn 978 metri
rhyolitic, Detunata bazaltic, Colţul Mare 1090 metri dacitie,
Corabia andesitic, etc.1 2).
Partea axială a Munţilor metalici (Vf. Albii, Vf. Poie
niţei 1260, M. Bucerdei etc.) este interesantă pentru că re
prezintă o bandă de calcare titonice cu tendinţa de scufun
dare spre Sud-Vest. Aici găsim toate fenomenele carstice:
lapies-uri, doline, grote, izvoare cu debit mare, văi ascunse;
caracterul general este stâncos alpin, cu grohotişuri, datorite
desagregării rooei, îngrămădite la baza stâneăriilor 3).
1) R. Ficheux: Op. cit.

2) R. Ficheux : Op, cit.
3) A. Sandul eseu: Date morfologice în Munţii metalici ai Transil
vaniei. In Buletinul Soc. Reg. Rom. de geografie Tom. I. 1931 pag. 393.
— 27 —
In aceste regiuni se observă fenomene dese de eroziune

iar văile cu direcţiune NW-SE sunt transversale1).
Basinul Beiuşului1 2) este o depresiune tectonică mar
ginală şi el a fost studiat special de Dl. Robert Ficheux, prof.
din Valenciennes.
Rocele eruptive din Munţii Apuseni3) au eşit la supra
faţă în timpul formării şisturilor cristaline cum sunt intru-
Câmpeni. Locuri de cultură pe şes. Pe deal arat pentru porumb

siunile granitice, şi gneisurile dintre şisturile cristaline. Mun

ţi iGilăului, Muntele mare şi chiar cele mai mici petece de
cristalin conţin masive puternice, sau cel puţin lentile de
paleoeruptiv. In secundar avem porfiritele-melafire cari con
turează înspre Est şi Sud Munţii Apuseni, începând la
Nord delà Tureni şi până în Codrul şi în Podgoriile Aradu
lui. Din terţiar avem cele mai puternice masive eruptive.
Neoeruptivul străbate scoarţa pământului Munţilor Apuseni
dealungul fracturilor mari cu direcţie NE-SV. sau a fracturi
1) Idem : Relaţiuni între formele morfologice şi natura roceilor în

Munţii Metalici ai Transilvaniei Op. cit. pag. 394—396.
2) R. Ficheux: Op. cit.
3) V. Staeoki: Bogăţiile miniere ale Munţilor Apuseni.
28 —
lor mai mici normale pe direcţia fracturilor mari. Banatitele

Banatului se continuă în dacogranitele din centrul Munţilor
Apuseni până în Vlădeasa unde se întâlnesc cu eruţiunile
riolitice şi dacitice, dând marea varietate de roce ale acestui
puternic masiv. Riolitele, dacitele şi andesitele, cari cu diferi
tele lor varietăţi de roce acide se apropie de dacite iar cu va
rietăţile lor learice sunt atât de aproape de măgurele bazal-
Case pe Valea Cioarei (Turda)

tice le găsim pe întreaga suprafaţă a patrungiului aurifer.

Aceste roce terţiare au adus la suprafaţă metalele preţioase
ale acestor munţi.
Cele din urmă erupţiuni sunt erupţiunile bazice de ba
zalt ale celor 2 Detunate.
VÂRFURI ÎNALTE
Vulcanul 1266 metri

Bulzul Tomnatecului 976 m.
Lupoaia 1130 m.
Muntele Mare 1827 m.
Detunata 1169 m.
— 29 —
Vf. Geamăna 1367 m.

Vf. Poieniţii (1260 m.)
M. Bucerdii
Vf. Pietramiţei
Pitra Caprii
Vf. Lăcustii 1316 m.
Vf. Muntişorului 1275 m.
D. Măgurii 1252 m.
Măgulită 1229 m.
Diava 1016 m.
Piatra Cetii 1233 m.
Vlădeasa 1838 m.
Munţii Trăscăuilui 1150— 1250 m.
BAZINUL BEIUŞULUI ŞI HALMAGIU
Codru-Moma 1100 m.
Cucurbeta 1849 m.
Dobrinu 991 m.
Pietrele Aradului 1427 m.
Lespezi 1310 m.
Rotunda 1406 m.
Găina I486, m.
c) Clima. Pentru înţelegerea chestiunilor agricole, sil

vice şi în genere a celor economice, este nevoe să ne oprim
asupra climei. Lipsa unei organizaţii chibzuite în regiunea
Munţilor Apuseni se constată şi în această privinţă, pentru
că nu găsim nicăieri o staţiune meteorologică înzestrată
modem eu excepţia celor delà Cluj, delà Academia de înalte
Studii Agronomice şi delà Universitate. Apoi, -mai găsim o
staţiune de gr. II la fosta fermă Câmpia Turdei (azi Cercul
Experimental agricolx) .
Aceste staţiuni, se află însă la marginile regiunii care ne
interesează astfel că observaţiunile lor nu se potrivesc cu
acele care le-ar indica o staţiune sau mai multe aflate în
chiar interiorul regiunii. Unele staţiuni pluviometrice, care
se găsesc în diferite centre -ale Munţilor Apuseni pot să ne
dea indicaţiuni cel mult asupra precipitaţiunilor atmosferice.1
1) înfiinţată de Dr. I. L. Ciouiac în anul 1927/28 cu concursul Insti

tutului central meteorologic şi a d-lui prof. Dr. Ghr. Predescu-Cktj.
— 30 —
Vom căuta de aceia, să dăm acelea cuprinse în albumul edi

tat de Ministerul Agriculturii în 1929 1).
In regiunea Munţilor Apuseni, temperatura mijlocie
anuală în perioada 1887— 1910 ar fi fost de 7—8°. Isoterma
de 10° pare că îmbrăţişează acest ţinut, delà Răsărit către
Apus înconjurând-o apoi brusc spre Nord. In perioada 1925—
27 se observă o creştere a temperaturii medii, până la 9° iar
Case pe Valea Cioarei

isotermele arată o variaţiune încurcată. Dintre isoterme,

acele de 7 şi 8° înconjoară regiunea spre Răsărit iar cele de
9,10 şi 11° către Apus, ridicându-se brusc spre Nord. Tem
peratura mijlocie a iernei variază până la 2°—3°, a primăverei
până la 9°, a venei până la 18° iar a toamnei până la 10°.
Această temperatură rece, întârzie vegetaţia cu 2—3 săptă
mâni, faţă de şesurile râurilor mari şi a Câmpiei Tisei. Tre
cerile delà un anotimp la altul nu sunt totdeauna brusce aşa
că, putem zice că, anotimpurile deşi bine distincte şi mar
cate, oferă aspecte foarte favorabile pentru vilegiatură.1
1) L'agriculture en Roumanie. Album statistique Buc. 1929.

— 31
Precipitaţiunile atmosferice, în perioada 1887—1915,

arătau variaţiuni delà 800— 1100 m. m. anual. In perioada
1923— 1927 precipitaţiunile scad delà 600—900 m. m.; se
constată cu alte cuvinte o perioadă de secetă, care în reali
tate nu este, de oare-ce repartiţia ploilor este favorabilă. Cea
mai mare cantitate de apă cade însă primăvara.
Direcţia vânturilor predominante este delà Nord şi Est
către Vest.
Casă din com. Boereşti : Todor Dumitru cu 3 copii şi Bunea Enăchiţă cu

1 copil. N’au nici un fel de avere. Lucrează cu mâinile
Precipitaţiunile atmosferice trecând de 600 m. m. anual

solurile ce găsim în regiunea Munţilor Apuseni ca rezultat
al alteraţiunii diferitelor roce, sunt podzolurile şi podzolurile
scheleto-turboase şi turbării de regiuni înalte. Văile râurilor
fiind înguste, depun totuşi aluviuni recente şi depozite pro
venite din spălarea stratului arabil al solurilor cultivate.
Podzolurile sunt sărace în materii nutritive pentru
plante şi Ca C0.{ spălat astfel că ele se îngroaşă cu bălegar,
care se produce limitat.
Culturile se estind la înălţimi atingând 1200—1400 m.
Solurile turboase şi scheleto-turboase acoperite cu vegetaţie
ierboasă servesc mai mult ca păşuni.
— 32 —
ű) FLORA. Dl. prof. Borza în studiul său „Vegetaţia şi

Flora Ardealului ') arată că „modificarea climei în sens ver
tical produce o orânduire a vegetaţiei pe zone verticale
distincte, caracterizate prin alte tovărăşii vegetale şi alte
specii de plante, adaptate la aceste climate deosebite” . D-sa
le numeşte „etajele vegetaţiei noastre” şi astfel distinge :
etajul stejarului sau campestru (până la 850 m.), etajul fa-
Casa lui Chirilă Ion şi Panţa Veselie (80 ani) de pe Valea Cioarei
gului sau mpntan (1200— 1350 m.— 150 m*2) eajul molidu
lui sau montan superior (1760— 1800 m.) etajul subalpin
(2100—2290 m.) şi în fine etajul alpin (golurile de munte cu
stânci şi grohotişuri).
Plantele trăind în tovărăşii, dl. prof. Borza arată pe cele
mai însemnate din care pentru Munţii Apuseni distingem ca
mai importante :
a) etajul campestru: asociaţia dominantă de Saxifraga
Rocheliana, în munţii Trascăului şi ai Belioarei (stânci căl
ii Schiţă geobotanică în voi. Transilvania, Banatul etc. 1918— 1928

Buc. 1929,
2) 1500 m. în colţul sudvestic al Bihariéi.
— 33 —
care) ; păduri de .stejar, carpen, goron, fag, zăvoaie de sălcii,

plopi, arini.
b) Etajul montan: Fagul, molidul, Telekia speciosa,
Syringa Josikaea.
c ) Etajul molidului : molid, brad alb, pin, Calluna,
Bruckenthalia, Aphagnum.
d) Etajul subalpin: ienupăr pitic, arin verde.
Câinii de stână din Munţii Apuseni

Foto : Prof. E. Racovifă
In jurul stânelor găsim o vegetaţie ruderală de stână,

dominată de Rumex alpinus, urzici, podbeal, Poa anua.
Chenopodium bonus Henricus, Deschampsia caespitosa, Te
lekia speciosa. Aceasta ca urmare a influenţei omului asupra
vegetaţiei. In acelaş fel trebue înţeles şi scoaterea bradului
alb din Mnuţii Apuseni, esenţă preţioasă şi înlocuirea lui cu
salcâm, pin, mesteacăn sau alte esenţe inferioare. Ca ele
mente istorice ale florii în Ardeal, tot dl. prof. Borza arată în
lucrarea citată că „flora munţilor Apuseni adăposteşte re
marcabile elemente balcanice. Pedicularis limnogena, Di-
anthus Simonkaianus” „păstrate în stâncile calcare,- mlaş
tinile turboase şi pădurile umbroase” .
Ca elemente mediteraniene se citează: Ruscus acu-
leatus, Fraxinus ornus, Primula columnae, Tamus communis,
Saponaria bellidifolia (Biharia).
Munţii Apuseni 3
— 34 —
„Flora pontică străbate până în inima munţilor (Câm

peni, Ciucea)” .
Dl. Profesor Borza împărţind teritoriul Ardealului în
circumscripţii caracteristice din punct de vedere floristic şi
vegetativ, ne arată că munţii Apuseni ai Bihorului fac parte
din circumscripţia Bihariéi, cu vegetaţia diferenţiată în zo
nele delà şes la etajul subalpin. In sens orizontal, d-sa divi
zează circumscripţia aceasta in 4 subdiviziuni „cu flora bini-
Spre muntele Găina

Fotofilm Cluj
şor distinctă” şi anume : Poiana Ruşcăi, Bihorul, Munţii

Apuseni şi Belioara-Scăriţa. Viţa sălbatecă şi melinul se gă
seşte din Poiana Ruşcăi până la Mureş. Pedicularis limnc-
gena şi Syringa Iosikaea se găsesc în masivul Bihorului.
„Munţii calcaroşi ai grupului munţilor Apuseni, începând cu
Cheia Turzii şi întinzându-se între Arieş şi Mureş poartă
podoabe endemice, ca Hypericum umbelatum, Centaur ea
Reichenbachioides şi rarităţi, ca Ferula Sadleriana, Lilium
Iankae (balcanic ?) şi Alliurn obliquum din Cheia Turzii, ce
îşi are unica staţie în Europa aci.
Munţii Belioara-Scăriţa în sfârşit, se disting prin relicte
sudice termofile, ca Primula Columnae, Saponaria bellidi-
foliia, ce se mai întâlneşte în Italia şi Albania; nordice:
Arctostaphylos uva ursi; endemisme: Aquilegia subscaposa,
Centaurea dacica, Helianthemum skericense, etc.” ’ ).
lj Al. Borza: oip. cit. pag. 269.

— 35 —
In concluzie trebue să observăm că, varietăţile botanice

din Munţii Apuseni, dau un aspect deosebit acestei regiuni
pe care o cercetează permanent şi străinii.
Datorită iniţiativei luată de dl. prof. Borza Al. şi la pro
punerea Comisiunii pentru protecţia naturii al cărei Preşe
dinte pentru Ardeal este d-sa, s’au făcut în Munţii Apuseni
şi sunt pe cale de organizare mai multe rezervaţiuni ştiinţi
fice şi anume :
Casa lui Avram Iancu

Fotofilm Cluj
In judeţul Arad, la poalele munţilor Apuseni, a fost de

clarat monument al naturii păduricea „Dosul lăurului” cu
Ilex aquifolium.
La marginea de vest a munţilor Bihariéi s’a pus sub paza
Legii pentru protecţia Monumentelor Naturii planta Castalia
Lotus thermales, minunatul nufăr delà Băile Episcopiei,
numit de popor dreţe. Această plantă e un relict din timpu
rile prediluviale, ce s’a păstrat în apele termale de aci ca o
podoabă neîntrecut de frumoasă a apelor calde. Regiunea
isvoarelor şi un lac cald, sunt împrejmuite' şi păzite, ca să se
păstreze intactă această comoară botanică a ţării, în unica sa
staţiune europeană.
Cheia Turzii încă a fost declarată în principiu de rezerva-
ţiune ştiinţifică, urmând să se delimiteze şi isă se ia măsuri de
ocrotire.
Comisiunea Monumentelor Naturii a declarat de rezer-
vaţiune botanică şi muntele Scăriţa sau şesul Craiului de
36 —
lângă Belioara, cu numeroasele rări taţi floristice extrem de

importante şi cu stâncării de un pitoresc excepţional.
La Stâna de vale, în Munţii Bihorului, s’a organizat din
munificenţa I. P. S. Episcop unit din Oradea, o staţiune bo
tanică a Grădinii Botanice din Cluj, care studiază cu râvnă
vegetaţia şi floarea reginii, îngrijind în special de liliacul ro
mânesc (Syringa Iosikaea) podoaba endemică a acestor
munţi.
Scene delà târgul de fete de pe muntele Găina

Fotofilm Cluj
Dl. profesor E. Raeoviţă studiază posibilitatea de a crea

un mare parc Naţional în Masivul Bihariéi, cuprinzând re
giunea podişului calcaros, bogat în toate fenomenele
carstice.
Mai sunt şi alte regiuni, care rând pe rând vor fi ocrotite
prin lege.
Din flora păşunilor şi fâneţelor din Munţii Apuseni
enumărăm aci câteva plante mai frecvente 1).
A. PĂŞUNI
Polytrichum comune Calluna vulgaris

Cetraria islandica Juncus Leersii
Sphagnum sp. Vaccinium vitis idea
1) Colectate de Ing. Agr, Găinaru şi Recea,nu Sălciua de jo,s şi Baia

de Arieş şi Agr. D. David Huedin şi determinate de Muzeul Botanic al
Universităţii din Cluj.
— 37
Festuca heterophylla Deschampsia caespitosa şi

Cynosurus cristatus [flexuosa
Anthoxantiim odoratum Ranunculus acer
Achillea colina Luzula silvatica
Trifolium pratense Carex leporina
Vaccinium myrtyllus Achillea stricta
Eriophorum vaginatum Hieracium aurantiacum
Aconitum sp. prob, sceri- Festuca vulgaris
jsorae Salvia pratensis
Crocus Heuffelianus Centaurium umbellatum
Rubus idacus , Centaurea micranthos
Thymus chamaedrys Potentilla argentea
Rosa spinosissima Doryenium herbaceum
Antenaria dioica Thymus glabrescens
Prunela vulgaris Salvia verticilata
Nardus stricta Festuca pseudovina
Veratrum album Agrostis tenuis
Helianthemum ovatum Senecio barbareaefolius
Solidago virga aurea Convolvulus arvensis
Briza media Teucrium chamaedrys
Carum carvi Cephaianthera rubra
Centaurea austriaca Linum austriacum
Homogyne alpine Trifolium arvense
Carlaminopsis Halleri Genista ovata
Serratula tinctoria Festuca rubra
Polygala amara Stellaria graminea
Achillea stricta Aposeris föetida
Genista ovata şi elata Hypochrepis radicata
Hypericum macul atum Luzula nemorosa
Arnica montana Festuca fallax
Soldanella hungarica Lychnis flos-cuculi
Chrysanthemum leueant- Ranunculus acer
[hemum Leontodon hispidus
Knautia arvensis Filipendula hexapetala
Melampyrum bihariense Euphcrbia platyphylla
Alectorolophus crista Sanguisorba minor
Anthyllis vulneraria Achillea collina
Orchis incarnatus Plantago media
Nephrodium filix femine Galiuim erectum
Cirsium rivulase Fragaria vesca
Holcus lantaus. Euphorbia cyporissias
38 —
Veronica spicata şi orchidea Dianthus carthusianorum

Helianthemum ovatuxn Roripa pyrenaica
Galium verum Pteridium Aquilinum
Echium vulgare Viscaria vulgaris
Onobrychis viciaefolia Genista sagittalis
Trifolium ochroleucum Rumex autósa
Hypericum perforatum Polyg ala vulgaris
P Â N ETE «
Diantus carthusianorum Pimpinella saxifraga

Agrostis vulgare Glechoma hederacea
Euphrasiia stricta Veronica -chamaedrys
Achillea collina Scabiosa ochroleuca
Potentilla argentea Onobrychis viciaefolia
Stellaria graminea Thymus glabrescens
Equisetum arvense Lotus eomiculatus
Agrostis alba Veronica spicata
Festuca rubra Berteroa incana
Festuca pratensis Dactylis glomerata
Festuca sulcata Lolium perene
Hordeum murinum Bromus hordaceus .
Agropyrom caninum Poa pratensis
Trifolium repeins Agrostis tenuis
Cichorium intybus Bromus sterilis
Orobanche cariophyllea Trifolium pratense
Viola luteola Bunias orientalis
Achillea, millefolium Phleum phleoides
Trifolium montanum Poa triviális
Euphorbia cyparysias Festuca vulgaris
Anchusa officinalis Verbascum Hinkei
Erodium cicutorium Ranunculus polyanthemus
Scabibsa ochroleuca Carlina acaulis
Myosotis palustris Salvia pratense
Juncus compressus Rumex acetosa
Capsella bursa pastoris (Orbio ciparimus)
Erigeron acer Tussilago fanfara
Filago germanica Achillea stricta
Roripa silvestris Achillea collina
Seseli annuum Campanula patula.
Taraxacum officinale
- 39
e) In ce priveşte fauna munţilor Apuseni, ea nu este atât

de variată cum este flora. Din lucrarea d-lor prof. P. A.
Chappuis şi V. L. Bolcga r) vom căuta să coordonăm părţile
cari privesc munţii Apuseni, concentrând pe scurt datele mai
interesante şi mai caracteristice ale faunei vertebrate :
In această regiune, dintre animalele răpitoare găsim: pi
sica sălbatecă (fetiş catus), lupul (Caniş lupus) şi vulpea (Ca
niş vulpes) care găsesc în munţi şi văgăunele lor, adăposturi
. Pe muntele Găina
Fotofilm Cluj
sigure şi condiţiuni prielnice de prăsire. Pagubele care le prici-

nuesc locuitorilor sunt totdeauna însemnate şi, lupii mai
ales, produc adevărate ravagii în turmele de ci. Bursucul
(Meles meles), Dihorul (Putorius putorius), jderul (Mustela
martes şi foina), nevăstuica (Putorius nivales) ca şi vidra
(Lutra vulgaris) se întâlnesc peste tot în munţii Apuseni,
care le oferă un mediu prilenic de desvoltare.
Răspândite sunt mai multe specii de lilieci (Chiroptere)
apoi arici (Erinaceus europaens), cârtiţa (Talpa europaea),
Sorex, (şoareci), Lepus timidus (iepurile sălbatec) şi mai
departe şoarecii sălbateci (Mus silvaticus şi Arvicola amplii-
bius). Căţelul pământului (Spalax. typhlus) este frecvent şi
se găseşte în multe părţi ale regiunii munţilor Apuseni.
Fauna ornitologică este destul de bogată. Găsim şoimi,
ulii, şoricari, ereţi, huhurezul (Bubo maximus) precum şi
cocoşul sălbatec (Tretao urogallus). Ciocănitoareie, Insesso-
res şi păsările cânţătoare, rândunelele cu ispeciile lor, vră
— 40
biile, cintezii (Fringalaceele), ptiţigoii (Parus) gaiţa (Ga-

rulus glandarius) ca şi coţofana (Pica caudata), stanca
(Corvus monedula) cele 3 specii de cioare (Corvus) se găsesc
pretutindeni. Nucifraga caryocatactes precum şi cioara
alpină (Pyrrhocorax alpinus) se găsesc mai ales în pădurile
munţilor din Bihor. Mierle (Turdus) şi priveghetoarea (Lus-
ciola) se pot vedea în mod frequent.
In timpul pasagiului găsim totdeauna sitarii (Scolopax
Buciume la târgul de fete de pe muntele Găina

Fotofilm Cluj
rusticola) şi s’au găsit în multe părţi sitarii, cari clocesc în

locurile adăpostite, răcoroase şi mlăştinoase.
Se mai găsesc apoi şi alte găini sălbatece: de mesteacăn
şi de alun (Tretao Bcnasia) precum şi porumbii sălbateci
(Columba oenas Gmel) alături de turturele (Columba Tur-
tus). Mai departe sturzul de brad (Turdus Palaris) potârni-
chea (Perdix cinerea) prepeliţa (Coturnix communis) gâşte,
raţe, grauri (Sturnus vulgaris).
Reptilele şi amfibitle sunt mai puţine. Dintre reptile gă
sim: şopârla comună (Lacerta agilis şi Lacer ta vivipara) nă
pârca (Tropidonctus natrix) vipera (Pilias berus).
Dintre amfibii avem : broaştele (Anura) rana esculenta
şi temporaria; mai departe buratecul (Hyla arborea) broaş
tele râioase şi salamandrele (urodela).1
1) Fauna Ardealului, Banatului şi părţilor ungurene în lumina cer

cetăril-or mai recente în voi. „Transilvania" pag. 271— 282.
— 41
Fauna ichtiologică (peşti) are ca reprezentanţi: mre-

ana (Barbus fluviatilis) porcuşorul (Gobio fluviatilis) albur-
nus, Leucascus abruptus (după Herman Otto, numai în Criş)
precum şi păstrăvul (Salno) Trutta (fario) care trăeşte o
epocă de distrugere în apele de munte. Apoi semnul (Silurus
Glanis) şi racul (Astacus fluviatilis Fabr).
Extrem de interesante şi foarte importante pentru spe
cialişti, sunt nevertebratele, cercetate cu deosebire prin „stu-
' Pe muntele Găina

Fotofilm Cluj
diile biospeologice întreprinse de dl. prof. Emil Racoviţă, di

rectorul Institutului de speologie din Cluj şi colaboratorii
săi” (prof. René Jeanel, prof. P. A. Chappuis) în peşterile
Munţilor Apuseni, care sunt ,,o regiune bicspeologică extrem
de interesantă cu faună de tot specifică, ca dx. Pirineii” .
Din punct de vedere cinegetic, importanţa Munţilor
Apuseni este redusă. Aceasta se datoreşte în primul rând
desordinei ce a stăpânit în timpul războiului, care a pus capăt
şi unor parcuri minunate unde se ocortea cerbul şi capra;
apoi, stările imediat cţp după război, nu au fost mai bune, pen
tru că legea vânatului aplicându-se mai târziu, sătenii şi cio
banii profitau de orice prilej ca să nimicească tot ce le ieşea
în cale.
In felul acesta sunt -pe cale de dispariţie şi urşii din
Munţii Apuseni1). Astăzi mai găsim: veveriţe (Sciurus vul-1
1) Astăzi există în regiunea din jurul izvoarelor Someşului Cald,

Valea Alunului mare.
42 —
garis), vulpi (caniş vulpes) , dihori (mustela putorius), ne-

văstuici (mustella vulgaris) pisici sălbatece (Felis catus),
viezuri (Meies Taxus Schreb), jderi (Mustella Martes Briss)
mistreţi (Sus scrofa L.), vidra (Lutra vulgaris Erxl.) lupi
(Caniş lupus).
In privinţa pescuitului în apele munţilor Apuseni, trebue
să spunem acelaş lucru. Şi astăzi însă, păstrăvul cade victima
cartuşelor de dinamită şi pe încetul va dispare complect, dacă
legea pescuitului în vigoare, nu va stăvili aceste procedeuri
neumane.
Pe munele Găina la târgul de fete. La cruce

Fotofilm Cluj
CAPITOLUL III.
ŢARA MOŢILOR
De câte ori ®e vorbeşte despre „Moţi“ se înţelege în ge

neral întreaga regiune a Munţilor Apuseni cu locuitorii săi.
In realitate, aşa numiţii „Moţi“ locuesc o porţiune restrânsă
din Munţii Apuseni, aan putea zice, inima acestora, formând
chiar o unitate precisă din punct de vedere geografic şi eco
nomic. „Ţara moţilor“ aparţine judeţului Turda, cu ex
cepţia unei singure comune, Sohodol, care aparţine jude
ţului Alba.
Relieful este absolut muntos, cu căi de comunicaţie pu
ţine şi cu condiţii grele de existenţă. Râurile Arieş, Valea
Caselor, Valea Aradéi, Valea SohoduLui şi Valea Bistrei în
conjoară şi brăzdează ţara Moţilor, unde cu tot caracterul
muntos, înălţimile nu întrec 1400— 1500 metri.
Centre mai importante în „Ţara Moţilor“ găsim : Câm
penii, unde se desvoltă o activitate în direcţia industriei
lemnului şi1Abrudul, care este un centru minier. Comunele
din aceste părţi, nu sunt compacte, strânse la un loc, aşa
cum se găsesc la şes sau la câmpie. Ele sunt răsleţite pe
dealuri, formând „crânguri“ sau „predii“ . Aşa de ex. în
„Ţara Moţilor“ comunele, care sunt locuite de Moţi sunt :
a) Câmpeni (83 km. delà Turda) cu crângurile Dealul Cap
sei, Dealul Motorăşti, Mihăeşti şi Lazuri, b) Secătura (pe
Arieşul mare) cu crângurile : Vâltori şi Dealul înalt, c)
Neagra (pe Valea Negrii) cu crângurile : Iarba Rea şi Păş-
teşti. d) Albac (20 km. de Câmpeni) pe Valea Arieşului Mare
— 44 —
şi Valea Aradéi cu : Crânguri, Păltinaş, Pleşeşti, Costeşti,

Bărăşti după Pleşa, Faţa, Sohodol, Devele şi Ruseşti.
e) Arada (se întinde 8 km. pe valea Aradéi) cu crân
gurile: Preluca, Casa, Teiul, Niculeşti, Capul Dealului, Tri-
feşti, Baba, Corjeşti, Pătruşeşti, Mătişeşti, Doşteni, Mănceşti.
f) Scărişoara (se întinde pe 14 km. pe Arieşul Mare) cu
crângurile: Ocoalele, Hânăşeşti, Gheţarul, Sforţea şi Lespe-
zianul.
Şi fetele ştiu buciuma

Fotofilm Cluj
g) Arieşeni (se întinde pe 14 km.) cu 7 crânguri.

h) Ponorelul (10 km. de Câmpeni) cu crângurile: Pleş-
cuţa, Urdiş, Runcuşi şi Văleni.
i) Vidra (5 km. de Ponorel) cu Vidra de Jos şi Medie
şi cu 5 crânguri pe: Săgaj, Faţa, Neneşi, Dosul, Suprapie-
trei şi Poeni.
j) Avram Iancu (23 km. de Câmpeni. înainte s’a numit
Vidra de Sus) cu crângurile: Târşa, Drăchiţa, Valea Vidri-
şoarei şi Dealul Boului.
k) Sohodul (în jud. Alba, dar numai la 5 km. de Câm
peni şi cu pământurile în hotar cu acele ale Câmpenilor)
cu crângurile: Valea Verde, Poiana, Sat-Vârş şi Peleş.
l) Certege (la 5 km. de Câmpeni, pe Valea Caselor) cu
crângurile aşezate pe Dealul Borleştilor.
m) Bistra (la 4 km. de Câmpeni, în josul râului Arieş)
cu crângurile: Dealul Muntelui, Codiseşti, Boeşeşti.
CAPITOLUL IV
POPULAŢIA
Pentru demonstrarea situaţiei populaţiei din munţii

Apuseni, am considerat două categorii: populaţia activă şi
susţinuţii.
Populaţia activă este aceia, care produce şi care ia parte
efectiv atât la procesul de producţie agricol ori în altă parte.
Faţă de împrejurările specifice ţării noastre, trebue să
acceptăm că, după ce termină şcoala primară, copii săteni
lor iau parte efectiv şi.ajută în gospodăria părintească, sub
o formă sau alta, după gradul de putere fizică al fiecăruia.
Desigur această vârstă care în genere este în jurul a 12 ani,
nu poate permite prea multe sforţări dar, un ccpil de 12— 15
ani este pentru sătean un ajutor nepreţuit în munţi mai
ales, pentru că el este în realitate păzitorul vitelor mari, al
oilor şi caprelor. Lucrul pe care îl îndeplineşte un băiat de
12— 15 ani este însemnat pentru gospodăria săteanului de
oarece, în felul acesta, un om matur sau o femee este scu
tită de o îndeplini un serviciu la aparenţă prea uşor, deşi
atât de important în realitate şi care astfel poate lucra în
altă parte, cu mai mult folos, cum ar fi de ex. în industria
lemnului ori la cărăuşie.
Prin urmare, am calculat la populaţia activă bărbaţii
delà 12—50 ani iar femeile delà 15— 55 ani.
Regiunea munţilor Apuseni în cele 276 comune stu
diate, ne arată un total de 107.254 bărbaţi activi şi 98.422
femei active sau la un loc 205.676. Aceste cifre absolute se
desmembrează în felul următor : 14.859 bărbaţi delà 12— 15
— 46 —
ani; 16.633 delà 16—20 ani; 46.163 delà 21—40 ani şi 29.599
delà 41—50 ani. Prin urmare vârsta, care ne arată cel mai
mare număr de bărbaţi activi este delà 21—40 ani (46.163)
menţinându-se până la 50 ani (29.599). Această populaţie se
menţine dacă cercetăm şi desfăşurarea pe judeţe.
Cei mai mulţi bărbaţi activi, în vârstă de 21—40 ani
şi 41—50 ani sunt în Turda, Hunedoara şi Cluj, iar cei mai
puţini în judeţul Arad. Numărul total al femeilor active
Tipuri de Moaţe
Fotofilm Cluj
este de 98.422 din cari : 20.661 în vârstă de 15—20 ani,

47.297 in vârstă de 21—40 ani şj 30.464 în vârstă de 41— 55.
Ca şi la bărbaţi, cele mai multe femei active în vârstă
delà 21—55 ani le găsim în judeţele Turda, Hunedoara şi
Cluj.
Este important de reţinut că, în munţii Apuseni, femeia
rămâne în cele mai multe cazuri, conducătoarea întregei
gospodării cea mai mare parte a anului pentru că bărbatul
său este la lucru în pădure sau este plecat „prin ţară“ cu
desfacerea produselor de lemn spre a se înapoia cu cereale
şi alte produse alimentare. Lipsa bărbatului din gospodărie
este regulă generală mai ales din primăvară până în iarnă
şi dacă se reîntoarce în acest timp, se aprovizionează iarăşi
cu obiecte de lemn şi pleacă din nou. Prin urmare, femeia
din munţii Apuseni nu este numai conducătoarea casei ci.
pe umerii ei se sprijină toată gospodăria şi creşterea co
piilor, totdeauna numeroşi. Rolul ei este cel mai însemnat
47 —
şi ea lucrează permanent la câmp şi acasă, ajutată de copii

în vârstă de a putea munci. Tabloul Nr. 2 ne arată în mod
lămurit numărul populaţiei active din munţii Apuseni după
vârstă, în cifre absolute, după datele din 1933.
In raport cu numărul total al locuitorilor din cele 276
comune cercetate ale regiunii munţilor Apuseni, — care
este de 286.475 locuitori, populaţia activă (total 205.676) face
71,8 %. Acest procent esete cât se poate de însemnat pen-
'I'ârgul e slab şi sărac

Fotofilm Cluj
tru împrejurările şi stările delà munte şi el ne indică ne

voia de a munci a 3/4 din populaţia regiunii studiate. Cer
cetând mai departe găsim că, bărbaţii activi sunt 74,8 %
iar femeile 68,8 % din populaţia totală; prin urmare femeia
în această regiune este egală în activitate cu bărbatul. Acea
stă proporţie medie pentru toată regiunea se menţine nu
mai cu mici modificări în plus ori în minus şi pentru fie
care judeţ în parte (63,3 % — 78,8 % ). Tabloul Nr. 3 ne ara
tă mişcarea în mod detailat.
Susţinuţii, adecă copii până la 12 ani şi bătrânii peste
50—55 ani (bărbaţi ori femei) sunt în număr de 80.799
sau 28,2 % după cum vedem din tabloul Nr. 4.
Raportul dintre populaţia activă şi susţinută (71,8 %
faţă de 28,8%) ne mai indică şi vigoarea populaţiei delà
munte. Pentru că, dacă noi am considerat vârsta maximă
de 50—55 ani, în realitate bărbaţii ca şi femeile lucrează
permanent până la vârste cu mult mai înaintate cu aceiaş
»—
cr «
cc
p
£
>-s
o
«
Populaţia activă, din 1933, după vârstă.
48
REPARTIZAREA POPULAŢIEIp in m u n ţ ii a p u s e n i p e ju d e ţe
PUPĂ SEX Şl PUPĂ VÂRSTĂ CELOR ACTIVI

8
-I—
n il tiC LOCUITORI
o
I . n-p-| ' I 1 r’-r’-i

r 1 I '"'I 1 I 1 I
ALBA AKAD BIHOR CLUJ HUNIEDOARA TURDA MUNŢII APUSENI

£
303
CO
ÏH*
H
O
Populaţia totală, după sex, în raport cu populaţia activă 1933
Munţi i A p u se ni
49
4
— 50 —
Tabloul Nr. 4
Raportul dintre populaţia activă şi susţinută
% din popu
Populaţia
laţia totală
Observaţiuni
Nr. curent
Susţinuţi
Susţinuţi
JUDEŢELE
Activi
Activi Total
1 A l b a ............... 39.182 13.474 52.606 74,6 25,4
2 A r a d ............... 8.376 3. 33 12.209 68,6 31,4
3 Bihor . . . . . 33.893 17.190 51.083 66,3 33,7
4 C l u j ............... 38.549 12.643 51.192 75,3 24,7
5 Hunedoara . . 40.085 12.356 52.441 76,4 23,6
6 Turda ............ 45.641 21.303 66.944 68,2 31,8
Totalul Munţi-
lor Apuseni. 205.676 80.799 286.475 71,8 28,2
voiAţă şi vigoare. Munţii Apuseni nu au pensionari cu li

mită de vârstă, când este vorba de existenţa lor.
Proporţia dintre activi şi susţinuţi se menţine aproape
aceiaş în fiecare judeţ cu o limită inferioară în judeţul Cluj
(75,3%) la bărbaţi şi cu o limită inferioară (24,7%) femei,
în aceiaş judeţ.
Totalul locuitorilor din comunele, care le-am studiat,
este de 286.475. Dintre aceştia 143.433 (50.07 %) sunt băr
baţi şi 143.042 (49,93 % ) sunt femei.
Ţinând seama că judeţul Turda are cel mai mare nu
măr de comune, care aparţine regiunii Munţilor Apuseni
(38,4% din numărul total al comunelor din judeţ), obser
văm din tabloul Nr. 5 că în comunele acestui judeţ, găsim
populaţia cea mai numeroasă şi anume 66.944 locuitori din
cari 33.587 (50,17% ) bărbaţi şi 33.357 (49,83 %) femei. In
ordine descrescândă urmează comunele judeţelor: Alba cu
26.877 (51,09%) bărbaţi şi 25.729 (48,91%) femei sau 52.606
total. Hunedoara ou 26.532 (50,59% ) bărbaţi şi 25.909
(49,41% ) femei, total 52.441; Bihor cu 25.640 (50,19% )
bărbaţi şi 25.443 femei (49,81%) total 51.083; Cluj cu 24.769
Populaţia Munţilor Apuseni, după sex, pe judeţe 1933.
—
51 —
— 52 —
bărbaţi (48.38%) şi 26.428 femei, total 51.192 şi în fine ju

deţul Arad cu 6028 (49,37%) bărbaţi şi 6.181 (50,63%) fe
mei, total 12.209 locuitori.
In ce priveşte numărul capilor de familie pe judeţe, or
dinea de mai sus este întrecută de judeţul Bihor, care ocu
pă locul al 3-lea cu un total de 13.192, locul întâi revenind
judeţului Turda eu 16.504 capi de familie iar al doilea cu
13.945 judeţului Alba.
Raportând populaţia fiecărui judeţ la numărul capilor
de familie găsim că, în munţii Apuseni avem în total 4,01
membri cari revin pentru un cap de familie. Pe judeţ, locul
întâi îl ocupă judeţul Arad cu 4,73, judeţul Cluj cu 4,23,
judeţul Hunedoara cu 4,00, judeţul Bihor cu 3,87 şi în fine
judeţul Alba cu 3,77 membri pentru un cap de familie.
Referindu-ne la tabloul Nr. 6 care ne arată densitatea
populaţiei munţilor Apuseni, vedem că cei 286.475 locuitori
sunt răspândiţi pe 7628 km. pătraţi, ceeace revine 37,6 lo
cuitori pe un km. pătrat. Această cifră ne indică o populaţie
rară, fapt pe care îl putem user constata şi în realitate.
Tabloul Nr. 6
Densitatea populaţiei Munţilor Apuseni, pe judeţe, 1933
cuitorilor la
Densitatea lo
Suprafaţa
Nr. curent
Nr.
JUDEŢELE
Km.2
locuitorilor
Km. p.
1 A l b a .................. 1.236 52.606 42,5

2 A r a d .................. 244 12.209 50,0
3 B ih o r.................. 1.636 51.083 31,2
4 Cluj .................. 1.637 51.192 31,3
5 Hunedoara . . . . 989 52.441 53,0
6 Turda . . . . . . 1.886 66.944 35,5

Totalul Munţilor
Apuseni . . . . • 7.628 286.475 37.61 %
R om ân ia............ 294.967 — 61,5

— 53 —
Densitatea redusă pe km. pătrat se datoreşte împreju

rării că terenul accidentat nu permite aşezări omeneşti dese.
In realitate, cifra de 37,6 locuitori pe km.- este media pe
întreaga regiune. Această cifră scade dacă luăm în cerce
tare fie-care judeţ în parte. Astfel, numai judeţele Hune
doara (53), Arad (50) şi Alba (42,5) au cifre superioare pe
când Bihorul (31,2), Clujul (31,3) şi Turda (35,5) au cifre
cu mult inferioare. Ţinutul Halmagiului propriu zis, are 46
Moţul. mănâncă şi pâine dacă o are !

Fotofilm Cluj
locuitori pe km.21). Acest lucru este demn de reţinut dacă

ne gândim că, avem deaface cu o populaţie românească
prolifică în genere, dar care nu se poate desvolta din cauza
condiţiunilor grele de trai. Dacă, în genere, la munte popu
laţia este rară pentru că sunt suprafeţe întinse nelocuite de
oameni, în munţii Apuseni, cari de fapt nu au vârfuri înalte,
situaţia este mai grea când ne gândim că, cu toată apro
pierea centrelor mari (Cluj, Oradea, Arad, Turda, Deva şi
Alba Iulia) nu se poate observa o îmbunătăţire mai apre
ciabilă a existenţei acestei populaţiuni.
Intr’adevăr, media densităţii populaţiei din munţii Apu
seni este aproape cu 40 % sub media generală a ţării (61,5),
care în comparaţie cu a altor ţări şi aşa este destul de
scăzută.1
1) Prof. Tr. Mager : Ţinutul Halmagiului, Arad 1928.

— 54 —
Stările însă sunt şi mai rele dacă nu am lua în conside

rare centrele mai populate din munţii Apuseni (de ex. Zlat-
na, Brad, Câmpeni, Beiuş, Văşcău, etc.). In acest caz media
ar fi cu alte 40— 50 % mai mică şi de fapt ea ne zugră
veşte viaţa grea a ţăranilor de aici, în culori şi mai triste.
De vorbâ
Fotofilm Cluj
Pe muntele Găina la târgul de fete

Fotofilm Cluj
CAPITOLUL V.
AGRICULTURA
a) Suprafaţa terenului.
Regiunea pe oare o studiem în lucrarea de faţă, cu

prinde o suprafaţă de 1.325.466 jug. cad.,1) faţă de 51.254.040
jug. cad. cât este suprafaţa întregei ţări, — ceeace repre
zintă 2,59 % din totalul pământului din România. Dacă cer
cetăm mai apropiat suprafeţele cultivate, fâneţele, păşunile,
pădurile, etc. din munţii Apuseni, în comparaţie cu aceleaşi
categorii din întreaga’ ţară, găsim datele foarte interesante
pe care le-am concentrat în tabloul alăturat (Nr. 7) şi din
care reese următoarele: Munţii Apuseni în limitele pe cari
le-am determinat delà început au avut în 1933 un total de
1,02% arături din suprafaţa României. Pirin aceste arături
înţelegem atât arăturile semănate (0,63 % ) cât şi ogoarele
(9,51% ). Raportate numai m procente din totalul supra-
feţii munţilor Apuseni, arăturile reprezintă 17,67 % faţă de
44,71% cât este procentul acestora faţă de totalul supra
feţei României.
Viile şi livezile de porni roditori reprezintă 0,65 % din
totalul suprafeţelor munţilor Apuseni, faţă de 1,78 % cât
este întinderea acestora din totalul suprafeţelor României.
Raportat la suprafaţa României întregi, viile şi livezile din
munţii Apuseni ocupă 0,95 % din teritoriu.
1) Toate deutele noastre sunt in jug. caid. de oare-ee aceasta este

măsura de suprafaţă întrebuinţată în Tnamsilivafflia,
— 56 —
Fâneţele naturale ocupă 13,82 % din totalul suprafeţe

lor munţilor Apuseni, faţă de 7,18 % din totalul suprafeţei
ţării. Păşunile permanente ocupă 17,58 % din totalul supra
feţei munţilor Apuseni şi 5,34 % din suprafaţa României,
Tabloul Nr. 7
Repartizarea pământului din România şi Munţii
Apuseni în 1933
talul pământului
La % faţă de to
Suprafaţa din:
din România
La % faţă de
La % faţă de
supr. totală
supr. totală
Munţii
FELUL PĂMÂNTULUI România
Apuseni
jug. cad. jug. cad.
1
semănate . 21.904.452 42,74 137.660 10,39 0,63
Arături ogoare(bătături) . 1.014.135 1,97 96.480 7,27 9,51
Total . . . 22.918.587 44,71 234.140 17,66 1,02
vii . . . . 570,664 1,11 79 0,01 0,01

Sădiri . livezidopomirodit. 341.758 0,67 8.574 064 2,51
Total . . . 912.422 1,78 8.653 0,65 0,95
Fâneţe naturale . . . 2.552.577 4,98 183.187 13,82 7,18
Păşuni statornice . . 4.364.120 8,52 233.109 17,59 5,34

Păduri fără goluri . . 12.552.687 24,49 608.372 45,90 4,85
Totalul pământ, agric. 43.300.393 84,48 1.267.461 95 62 2,93
Totalul păm. neagric. 7.953.647 15,52 58.005 4,38 0,73
Suprafaţa totală . . . 51.254.040 100,00 1.325.466 100,00 2,59
iar pădurile 45,90 % respectiv 4,85 % . Aceasta ne dovedeşte

că, locuitorii acestor regiuni pe lângă industria lemnului şi
creşterea animalelor, se ocupă în mod destul de serios şi cu
cultura pământului cu toate că, dacă am vizita regiunea
agricultura nu ar fi prea evidenţiată. *
Totalul pământului neagricol (râpi, ape, clădiri, dru
muri) ocupă 4,38 % din totalul suprafeţei munţilor Apuseni
său 0,73 °/o din suprafaţa României revin din aceste catego
rii munţilor Apuseni.
R EPA R TIZA R EA PRO CEN TUALĂ A TERITORULUI ROM ÂNIEI Şl
H UIŢILO R APUSENI D N PUNCT DE VEDERE AGRICOL
57
Putern afirma prin urmare, că regiunea de care ne ocu

păm, reprezintă ca suprafaţă chiar, o întindere apreciabilă
faţă de suprafaţă ţării astfel că, atenţia noastră trebue să
fie reţinută cu multă încordare asupra tuturor împrejurări
lor, care caracterizează şi dau impuls de viaţă acestor părţi
de ţară.
Dacă cercetăm mai aproape repartizarea pământului
din munţii Apuseni din punct de vedere agricol, pe fie-care
Târg siab
Fotofilm Cluj
din cele 6 judeţe la care ne referim în lucrarea de faţă ob

servăm că, arăturile ocupă suprafaţa totală a judeţului care
ar reveni totalului de 276 comune cercetate de noi.
Viile şi livezile de pomi roditori ne arată 1,60 % din su
prafaţa tctală a judeţului tot în judeţul Hunedoara, urmând
după aceasta judeţul Arad cu 1,03% iar suprafaţa cea mai
mică o găsim în judeţul Cluj (cele 46 comune care revin re-
giunei munţilor Apuseni) cu 0,20 % din suprafaţa totală a
judeţului.
Fâneţele naturale au cea mai mare întindere în jude
ţul Alba, unde cele 36 de comune ne arată 23,15 % din to
talul suprafeţei judeţului, după care urmează 16,13 % în
cele 48 de comune ale judeţului Turda, iar judeţul Arad (16
comune) ne arată abea 5,35 % din suprafaţa totală a ju
deţului.
Păşunile permanente au suprafaţa cea mai mare în jude
— 58 —
ţul Bihor şi anume 21,25 % din suprafaţa totală a jude

ţului (67 comune) iar cea mai mică suprafaţă o arată ju
deţul Alba cu 13,67 °/o din suprafaţa totală a judeţului (36
comune).
Pădurile fără goluri cuprind 56,71% în judeţul Bihor,
52,06 % în judeţul Arad şi 36,16 % în judeţul M ba din su
prafaţa totală a acestor judeţe (a comunelor studiate). Cu
un cuvânt totalul pământului agricol este cel mai mare în
Oale şi ulcele de vânzare

Fotofilm Cluj
judeţul Bihor cu 98,22 °/o şi cel mai mic în judeţul Cluj cu

94,35 %. Pământul neagricol (râpi, ape, clădiri, drumuri, te
renuri neproductive ocupă suprafaţa cea mai mare în jude
ţul Cluj (5,65 % din suprafaţa totală a judeţului) judeţul
Turda (cu 5,56 % din suprafaţa totală a judeţului) iar su
prafaţa cea mai redusă o găsim în judeţul Bihor unde avem
numai 1,78 % din suprafaţa totală a judeţului (67 de co
mune). Cu alte cuvinte dacă ne referim la întinderea în ju-
găre ocupată de pământul agricol în cele 276 comune cer
cetate de noi, găsim că cea mai mare suprafaţă ne-o arată
judeţul Turda cu 309,409 jug. cad, după care urmează ju
deţul Bihor cu 279.215 jug. cad. apoi judeţul Cluj cu 268.375
jud. cad., judeţul Hunedoara cu 164.445 jug. cad. şi în fine
judeţul Arad cu 41.228 jug', cad.
Rezultă în mod neîndoelnic că, avem de aface cu o re
giune unde întinderile pământului agricol sunt destul de
apreciabile şi unde arăturile faţă de aceste întinderi ocupă
59 —
o suprafaţă cât se poate de întinsă (17,66% din suprafaţa

totală a munţilor Apuseni).
b) Semănăturile.
Din suprafaţa totală de 1.325.466 jug. cad. cât am ară

tat că este regiunea munţilor Apuseni studiată de noi, se
mănăturile au ocupat în 1933, 137.660 jugăre sau 10,39%
Cantonul brigadierului de sub dealul Bucesi „la Căţăue“

din totalul suprafeţei. Această suprafaţă este destul de im

portantă dacă considerăm relieful accidentat al regiunii. In-
sămânţările se referă la culturile anuale, care se fac cu ce
reale, prăsitoare, plante industriale, fâneţe artificiale, ş. a.
Cercetând situaţia fie-cărui judeţ, vedem că în judeţul
Alba grâul ocupă 13.423 jug. sau 22 % ]) ; în judeţul Arad
1614 jug. sau 2,6 % ; în Bihor 9633 sau 15,8 % ; în Cluj 7304
sau 12% în Hunedoara 13.751 jug. sau 22,5% iar cea mai
mare suprafaţă însămânţată cu grâu o găsim în jud. Turda
şi anume 15.355 jug. sau 25,1 %.
Tabloul de mai jos Nr. 8 ne arată de altfel lămurit că,1
1) Procentualitatea se referă !a suprafaţa semănată în Munţii

Apuseni,
— 60 —
1 ’
> f M o o C0 2Í ►0 O o 0
'■Ţ* <d 53» P CD p O < J 50
(0 09 S •-< e-H t~t P< N p> O nj
H-1 p n> <rn P *-* p CO
<d O f-i CD p a h
3 •O
P<
HI»
H—
p i 3
cd O*
P
HJ T5 °M
cH c)
*-h
ÍÖ M
O
w O
P c- >
I—•
-
O ÎO
Í0 w
>
tO Ha
4 cn co CO >
cn 1 -3 CO na V-* -4 09 D*
cn 00 na 09 Cn 4» tO to to O to CQ
4 cn O 09 H-» Ha -3 P
Oi cn CO P
Suprafaţa ocupată de semănături, pe judeţe, 1933

*0 ,
09 M ‘ Ha p > — HÍ ,
00 to 1 (—* 4*- to 09 P
—3 *09 P
00 Ha to CO to cn 4*
O 09 to »—4 -4 cn to Ha 09 co p< P*
4
to l-a H-» p
Ha Ha to Ha o CO CD 2
o î-a 1 to Ö co CO î-a 03 Ha 09 & «--• 2
09 CO Oi co 1—4 cn 4* «-.1 -4 CO O
tO 00 -4 -4 09 co o 4*- cn l-a CO P
Ha a
4* l-a ţo «-3 O 5 -S -
<6 cn cn 1 to co 09 09 ■i«a: 09 CO p c*
-3 4« to 09 cn H-* 00 Ha cn O co
4» -4 cn cn -4 ha co 09 H* cn 4 e-H •• a
09 Ha Ha, Û Ï CD
to to CO CO P O £ O
CO 4 co 1 1-4 1 4 -4 ro 4 <1 P
09 CO 09 co CO 00 09 cn S P
00 to to cn cn H* O CO CO H— CD
P
09 Ha H •-S
tO cn cn Ha to cn P
W 1 4n i «41 co 09 03 -3 Ö co ■n
cn 4 -4 4 C9 00 4 CO cn cn a
CO •4 to to cn 4 «- 09 cn Û3
> -K
Ha « c o
09 CO Ha 09 g p fH
•J H* 4» to 09 cn -4 to 4 t-a P
i-a h-* 4 09 co cd •££
09 cn cn o CO Ö
09 4* CO H* Ha tO o l-a «-3 4 cn 00
C5 -4 cn O cn h-» cn 2. o
o 09 ro co o -w * =;
Ha 3>
M 1 l-a O Ha l-a na ro to t—1
-3 00 O 4. CO »-4 to cn 09 oo to
CO -4 o . 09 09 09 - 4 « to O cn o P
P &
to *—» 09 1 to Ha Ha to co ro o to Ï9 P
00 T-* "-4 -4 O Ta ~w "co o lo 09 P< a S i=
*s
CD
W ş “
Ha
co 00
to
-4
1 cn
-4
co
00
ro
09
ro
cn
ro
-3
na S? £ p
7
cn
3 ,9
O o ■ S fl
,3
09 09 00 00 V 4 o 09 »-S *S " ^
P H*. P
& ^ Ht»
o >P
Ha cn 1*-» Ha Ha
o ISO CO 09 o O »-a 4 -3 co P P 'O 'S i
CO 4* O co 7-3 cn cn CJi 09 o CO a <°
a w
CO 4» Ha O Ö
bO co 1 1 co CO to p p g 2 -3
cn -3 co cn to to
1 ,2
7 ,4
co O ►« g p<
09 co 4* 09 co co 09 p rr>
cn CD P
H P
to 1 ka 1 4-* to 09 Ha Ha H-1 4« to Pi
09 O -4 co O to cn 4 -4 cn d
Cn 09 09 co to 00 cn ‘co to 7-a 09
l—» l-a H* Ha 1—» h~* H* Ha l-a na Ha Suprafaţa to -

O o O O O o CD O O O O O
o o O o O o o o o o O O f a lă
o Ö Ö O Ö Ö Ö Ö o Ö O O
61
0 0 CO © rH ^ IO CM © © CM © © t - © ©
ţu a s n d v CO CM c o 0 CO © © © © © © Th 0 © ©
a o iţ u n H u ţ u j © IH tH © © © CO IH 1 0 © rH © CM Th ©"
r —i tH © ©
-■ B J d n s u ţp % b t tH
co ch LO tH C - CO T h © Th © © CM ! © ©
CO c o LO I L - IH n CO © Th Ch co Th
'O
B p jn i Ci CO ©~ 1 © © © " © Th T h cm" 0 cm ! LO ©
Repartiţia pământului din Munţii Apuseni, din punct de vedere agricol, în 1933
a tH tH tH ^ © ! ©
•r—3 rH
CÍ 0) I 00 en tH © © © tH tH © © © Th © ©
1—I CM T h tH i © © CM © tH © IH CM © © ©
B J o p s u n H ci Ö CM
CM rH
CM 1 r i tH CO T h ÇQ © CM © tH Th ©~
CO tH CO © ©
s -t :
"3 rH
o cn ! CO 0 0
CM tH
Th
Th
©
1 CM
© CO rH IH
CM rH © ©
©
©
©
©
©
tH
tH 1
Th
©
©
©
©
f n io
ci 1 0 cd rH
rH
’ ©" © I ß © tH Th HrH cd 10 ©
CÍ tH tH ^ © O
rH
Ci ci CO h 0
rH CM 1 IH © IO tH CM IH © rH © O
1 0 CO CO © r h T h T h CM ÍH CM T h © © £H ©
*h
jo ip a a cm CM © ©
rH
Ö tH rH © © © © r -i tH ©
a 0) CM LO © ©
rH
5-1
»ci CO 0 0 tH «H CM co © co © © © © Th CM ©
rH tH CO © © © co © © CM © rH tH IH ©
g 1 ÖŰ c i CM tH © rH tH © '‘ iH C M IH © © " tH CM ©
P B J V tH
'S 2 CM rH © © ©
tH
SÄ CO CO © CM IH © © tH © © tH CM ©
ex tH
Th ^ CO O T f T h t—t © rH © © CM © © _, O
CÍ • e q iv tH 0" rH © © © c o CO © © CM © tH Th ©
tH tH CM CM t—i CO © ©
J rH
o " 0 © © CO tH © CM 1 rH pH CO rH © 1 ©
© 00 © IH © © Th tH O 1 ©
(a unuioo 9 lz) i
CO 0 0
CD T h rH
tH tH
lO © n tH CO T h rH CO Th Th
iu9sndvioţ CH © Th
CO
cd © CO
©
CO
CO
© ! tH T h ©
© © CM
tH
CM
00
©
id
CM
-iţunj^ înţBţoi rH CM tH CM © CM co
1 rH rH
CH tH © LO © H © Tf © r( H © IH ©
(aunuioog^
) LO T h © I CM CM © © © © © © CM CM
CO 0 0 CM l © U © © CM T h © CM © CM ©
Th CM CM CM CO © © © rH tH cd Ch
B pjnx CO CM © © © tH îM
tH © OO
i

■Bio
p aun
H S-( to CM LO ! rH CM © © IH
rH rH
<D
1Th © >© « h C a 00 © rH rH © j—l !©
1 CO ; © T h © © tH tH © 00 ©
5 (aunuioo9 ^
) tH tH 1! ^
en to i: 1 0 1 10 ;© © © © © rH CM © ©
CO
1T h
fnio ©©cd cd cd © s T h T h c - 1 CM ! cd
s
-O ! Th © © © 1W 00
ci 1 rH CM CM
CM T h © © ©© © tH IH © ©© © 00 c o
CÍ
(aun uioo CO tH ^ CO ©© tH © tH — Th © © © : 00
4-* )
0 0 © CM ©CM T h CM CM ©© 00 iq
< => ]CM
tH tH © ©t - î
1 ©00
ci rH CM I T JÍ
i lotna 01 c - 00 id
co
tH
CM © © IH
c i rH CM ! CM
a(a »ci 0 CO CO T f rH © © ©©©©© © © CO tH

un uioo9x) CO © CM ©CM T h IH ©
3 bű 0 0 tH ©
[H CO c o c
Th
o
T h CM T h © CM ©
©
tH tH
CO pîy P cd id © CM IH CM tH tH CM
Th
»“5 CM Th
t - tH C0 © IH CO © IH tH 1 © ©© tH Th CO
(aun uioo9 g
) m tH © CO tH © CM © © 00 © t> Th CM rH
L ft T h © ©©[H ©©1 t-© Th © ©CO
nqiv r h CM © tH rH © ©IH !©T h ©
T h CM tH
cd ©TrHh
CM CM Th
1
CM CM
<D • = • S 'S [ * d
H »» i ! ’i l "3
< K c i 52 . . Ê C i T * . H S
w 0 ss —1 4 )R2 aa >s’S ,a <ci ö . ci
livezi de
>ci .
SPECIFICAR
sta to rn :
n a tu ra l
fă r ă g o l
T E R E N . R IL
1 T ota
T ota
a i . 3tí Öa ■ »ci
v ii
m ö>c$ 03 3 ci
ag • ^ 3
S
> c i r l ._ r sh -, 0 s
C V g h j -'C ss
^’S - H 3
>
(
[
CD« n -r
H — a 3 bű « w
’ f-l
J3 • H
íh
-e-3*CS h
c i a> ci
p
g3 3 v s'-S.coS u
s Q*
>C3 »ci o < cs a S
Sh »ei
< C
O fe
d*P
L
, HK<ü H to
- 62 —
grâul este planta care se cultivă in cea mai mare măsură

şi anume atât grâu de toamnă cât şi de primăvară. Noi nu
am putut stabili cuantumul din fiecare grâu, putem însă
aprecia că 75 % — 80 % este grâu de primăvară şi 20 % —
25 % grâu de toamnă. Nu este vorba iarăşi de cultura vre
unui grâu selecţionat în vederea rezistenţei la ger de ex.
ori în vederea unei recoltări mai timpurii, cu toate că ar fi
necesar ca să avem un grâu, care se coace mai curând şi
Pepiniera Mihai-Viteazul 1934. Pinus Sylvestris semănătură în anul Ii

Foto : Ing. Dobrescu
care să reziste la ger. Grâul din Munţii Apuseni este un ame

stec fără origină precisă, de cele mai multe ori procurat din
toate părţile ţării sau distribuit în ultimii ani de către au
torităţi. Din datele de mai sus, reese în mod limpede nevoia
mare a locuitorilor din Munţii Apuseni ca să samene grâu,
pâinea fiind aliment obişnuit pentru hrana acestei populaţii.
Şi, după acest grâu, care se produce în cantitate ne
îndestulătoare pe munţi şi pe dealuri (200—400 kgr. la ju-
găr), muntenii umblă aproape tot anul, cutreerând ţara şi
dând în schimb produsele de lemn ale industriei primitive
pe care o practică obişnuit. A doua plantă, care ocupă supra
faţă mai mare, după grâu, este 'porumbul. El se cultivă pe
37.576 jug. şi anume în jud. Hunedoara 12.730 jug. sau
33,9%; în jud. Bihor 10.144 jug. sau 27% în jud. Turda 5844
jug. sau 15,5%; jud. Alba 5721 jug. sau 15,2% în jud. Cluj
1686 jug. sau 4,5% şi în jud. Arad 1451 jug. sau 3,9%.
Ca şi la grâu, porumbul ocupă locurile cele mai potri
vite, mai joase, cu expoziţie favorabilă şi care se pot cultiva
mai uşor. Nu avem un porumb timpuriu şi nici selecţionat
pentru o producţie mai mare. Găsim tot felul de amestecuri
rezultate din adunarea seminţei în cursul peregrinărilor prin
ţară şi de aceia, de cele mai multe ori, se constată că po-
Pepiniera Iara 1934. Molid semănătură în anul al doilea

rumbul în Munţii Apuseni, nu ajunge la maturitate. 500—

600 kgr. porumb la jugăr este o producţie buna.
Mai gravă este problema porumbului când se întâmplă
câte un an cum a fost chiar în 1933. Atunci nu se poate re
colta absolut nimic şi populaţia trebue să fie aprovizionată
din alte părţi.
Al treilea loc îl ocupă în Munţii Apuseni, culturile de
ovăz. Pe o suprafaţă de 12.042 jug. se cultivă în genere un
ovăz comun, subţire, uşor şi tardiv. Pământurile sărace de
coastă arată totuşi 0 vegetaţie mai bună pentru ovăz, care
nu este atât de pretenţios ca alte cereale.
Cel mai mult ovăz se cultivă în comunele din judeţul
Hunedoara unde găsim 3889 jug. sau 32,3 % din suprafaţa
semănată în Munţii Apuseni, apoi în judeţul Alba 3127 jug.
— 64 —
sau 26 °/o. Judeţul Cluj seamănă 2111 jug. sau 17,5 iar ce
lelalte trei judeţe au suprafeţe mai reduse şi anume : în
Turda 1794 jug. sau 14,9 »/«, în Bihor 875 jug. sau 7,3 % iar
judeţul Arad seamănă numai 246 jug. sau 2 % .
O plantă, care este răspândită mai mult în judeţele
Turda şi Bihor este secara. Ea ocupă în total 8901 jug. şi
anume: 5365 jug. sau 60,2 % în jud. Turda, 2349 jug. sau
26,4 o/o în judeţul Bihor, 951 jug. sau 10,7 % în jud. Cluj.
Vedere asuprâ comunei Secueni

Judeţele Alba şi Arad arată suprafeţei cu totul neglijabile

iar în judeţul Hunedoara nu se cultivă deloc.
Motivul pentru care nu sp cultivă mai multă secară se
datoreşte împrejurării că, în primul rând muntenii se hră
nesc mai mult cu pâine de grâu şi apoi că, paele de
secară nu pot găsi întrefountare de cât pentru acoperi
tul caselor. Ori, în regiune găsimdu-se scânduri şi şindrilă
în abundenţă, casele se acopăr cu pae numai în anumite
părţi. Industrializarea paelor de secară nu este cunoscută,
deşi ar fi un însemnat isvor de câştig.
Secam, care se cultivă în Munţii Apuseni, nu are ori
gină stabilită. Ea este totuşi destul de frumoasă cu o pro-
ducţiune medie de 500—600 kgr. la jugăr.
In Munţii* Apuseni se cultivă apoi orzul de primăvară.
EI ocupă 4359 jugăre din care 2056 jug. sau 47,2 % în ju-
MII DE JUGARE
IUGARE C
CAL
I____ I
MUNŢII APUSENI
4 4 4 . -* 4 4
4 -4 4 4 4
REPARTIZAREA PÀMÀNTULUI PIN PUNCT DE VEDERE AGRICOL IN M U N Ţ I I APUSENI
4 4 4 4 4 4 - 4 4 4 4 4
TURDA
HUNlEDOARA
CLUJ
4_ 4 4 4 4 4 4 4 4 4 . 4 4 4 4 4
BIHOR
U i UJ
á y
iI §
5
ARAD
I s
la 2 , 2 ¥
Silfii
ALBA
I I
I. ■ ■ - »
o(O o\n O
O
• 0 V 0 ínyonnom
— 65 —
deţul Turda, 855 jug. sau 19,6 % în judeţul Cluj, 805 jug.
sau 18,5 % în judeţul Alba, 463 jug. sau 10,6 % în judeţul
Hunedoara, 171 jug. sau 3,9 % în judeţul Bihor şi în fine
în judeţul Arad numai 9 jugăre sau 0,2 % . Orzul se cultivă
pentru hrana vitelor, este de calitate inferioară, fără ori
gină şi dă o producţie obişnuită de 400—500 kgr. la jugăr
în mediu.
Din tabloul Nr. 8 observăm că legumele ocupă în Munţii
Plantaţiuni forestiere în jurul com. Secueni

Apuseni 4197 jugăre, o suprafaţă destui de apreciabilă în

comparaţie1 cu cerealele. S’ar părea că această cultură se
face intensiv. In realitate, legumele se cultivă pe lângă casă
mai mult şi pentru nevoile imediate ale gospodăriei. Se cul
tivă mai mult: fasole, ceapă, usturoiu (aiu), morcovi, pă-
trungei, ridichi, pătlăgele roşii şi castraveţi.
Producţia este redusă astfel că nu poate fi vorba de
vânzare în cantitate mai mare pentru obţinerea unui venit
anex. Excepţie fac culturile frumoase de zarzavat din cen
trele mai mari (de ex. Huedin), care pot fi date de model
pentru frumoasa lor îngrijire şi cari satisfac atât nevoile
locale cât şi pe acele ale muntenilor fără experienţă în acea
stă privinţă. In genere însă, muntenii se aprovizionează cu
zarzavat din regiunile de câmpie de unde îşi procură toamna
cantităţile trebuincioase şi cu deosebire varza. Se observă
Munţii Apuseni 5
— 66 —
peste tot o complectă lipsă de organizare în privinţa aceasta

astfel că, specula zarzavaturilor, în Munţii Apuseni ajunge
să nu poată fi suportată. Pe lângă aceste legume, cartoful
ar trebui să intre mai mult în alimentaţia umană. Supra
faţa ce ocupă culturile de cartofi în munţii Apuseni este
abea 2625 jugăre din care 1018 jug. sau 38,8% în judeţul
Bihor, 742 jug. sau 28,3 % în judeţul Turda, 356 jug. sau
13,6% în jud. Alba, 287 jug. sau 10,9% în judeţul Cluj,
Plantaţiune în jurul com. Secueni

195 jug. sau 7,4% în jud. Hunedoara şi în fine 27 jugăre

sau 1% în judeţul Arad.
Cartoful dacă nu este prea pretenţios în privinţa solu
lui, cere totuşi un pământ bun şi mai ales care se îngraşă
regulat. Ori, munţii Apuseni nu oferă nici pământuri bune
şi nici gunoi raţional îngrijit. De aceia, cultura cartofului
este restrânsă, producţia variază delà 6000—8000 kgr. la ju-
găr şi aprovizionarea populaţiei se face din regiunile de
câmpie.
Organizarea acestei aprovizionări o au speculanţii nevoi
lor obşteşti, cari lucrează cum le dictează interesele. De aceia,
scumpetea cartofului ajuns pe crestele munţilor, face din
acest aliment comun o hrană de lux pentru munteni.
In u l şi cânepa se cultivă pe suprafeţe extrem de reduse.
Abea dacă găsim 15 jugăre semănate cu in, în judeţul
— 67 —
Alba, iar cu cânepă un total de 410 jugăre din care 57,8%

in Bihor; 17,6 % în Turda; 14,6% în Alba; 6,1% în Cluj;
2,7% în Arad şi 1,2 % în Hunedoara, din totalul suprafe
ţelor semănate în Munţii Apuseni. Nu trebue să ne mirăm
de această situaţie. Aceste plante cer un pământ bun, gu-
noit şi sunt pretenţioase în ce priveşte clima; cu deosebire
inul cere o îngrijire specială. Suprafeţe semănate cu in şi
cânpă, se află mai mult în jurul casei, pe locuri joase şi
Cum se poate îmbunătăţi pământul prin plantaţiuni chibzuite. Aceste

plantaţiuni sunt făcute de proprietarul Gal din corn. Secueni
mai afânate. Fibrele produse se prelucrează în gospodărie

proprie pentru confecţionatul cămăşilor şi îmbrăcămintei
pentru pat ca şi pentru saci.
In Munţii Apuseni se mai cultivă 5315 jug. cu nutreţuri
articiciale şi anume: trifoi, lucernă (foarte puţin), porumb
de nutreţ. Aceste plante ar găsi un mediu bun de desvoltare,
dacă nu peste tot cel puţin în multe părţi. Trifoiul cu deo
sebire este bine răspândit şi se desvoltă bine; lucerna cere
locuri mai bune iar porumbul de nutreţ are nevoe de pă
mânt îngrăşat; de aceia el se găseşte pe pământurile mai
joase şi în apropierea gospodăriilor.
Aceste culturi ocupă: 2321 jug. în jud. Hunedoara sau
45,6 % din suprafaţa semănată în munţii Apuseni; 1350 sau
25,4% în judeţul Bihor; 613 jug, sau 11,5% în jud. Cluj,
125 jug. sau 2,4% în jud. Alba şi 122 jug. sau 2,3% în jud.
Arad.
— 68 —
In fine, alte plante (floarea soarelui, hrişcă, sfeclă de

nutreţ, etc.) ocupă în întreaga regiune cercetată, un total
de 1140 jug. cad. din care majoritate este în jud. Cluj (597
jug. sau 52,4%) şi jud. Hunedoara (432 jug. sau 37,9%).
Din cele arătate până aici rezultă că, în Munţii Apuseni,

cultura cerealelor formează grija principală a oeupaţiunilor
O plantaţiune bine reuşită

locuitorilor. Această grijă însă nu este îndeajuns răsplătită,

printr’o producţiune mai deosebită. Natura vitregă şi capri
cioasă desigur că nu oferă condiţiuni maxime de desvoltare
a plantelor. Dar, nici omul nu face nimic pentru ca să vină
în ajutor şi să corecteze pe cât este posibil sau să pună sta
vilă greutăţilor naturale. Dacă la câmpie şi la şes, locuito
rul este mai neglijent în nădejdea că pământul productiv
îl va răsplăti când va ploua, la munte, neglijenţa aceasta nu
trebue tolerată tocmai din cauza vitregiei natúréi. Ori, în
cazul nostru, se constată peste tot o foarte mare nepăsare
şi chiar nepricepere în ale gospodăriei agricole, nepăsare
alimentată delà unire încoace, în mod regulat, cu diferitele
„pomeni“ făcute de toate regimurile, care s’au perindat la
cârma ţării. Aceste pomeni au cauzat o sumedenie de rele
— 69 —
dar cel mai mare rău este acela că oamenii delà munte, cin
stiţi şi aspri, au fost deprimaţi de supralicitările sistemului
nostru politic şi astăzi aşteaptă — ba cer vehement — ca
daniile să se perpetueze, pentru că au învăţat şi ei că, dacă
strigi mai tare şi te vaeţi mereu ori chiar porneşti la ac
ţiuni mai precise, se poate să fii ascultat, intimidat şi în
fine, convins.
Locuinţă din com. Certege

Ori, locuitorii cinstiţi din Munţii Apuseni nu au avut

astfel de gânduri. Ei au dorit totdeauna sprijin pentru ca
numai prin muncă îndoită să ajungă ila o stare mai ome
nească. Lipsind îndrumarea, stările din agricultură sunt
înapoiate, existenţa este nesigură şi traiul îngreuiat mereu
cu toate sutele de vagoane de grâu sau porumb trimise gra
tuit ori cu plata veşnic amânată..
Suprafaţa de 329,500 jugăre cât este cultivată (semănă
turi1, fâneţe, sădiri) în munţii Apuseni, aparţine diferiţilor
proprietari şi anume : (Tabloul nr. 10)
Statul şi şcolile posedă suprafeţe aproape fără însemnă
tate. Cele ale statului sunt „locurile de hrană“ ale silvicul
torilor şi pădurarilor iar ale şcolilor sunt grădinile şi pepi-
Tabloul Nr. 10
Suprafaţa agricolă (semănături, fâneţe şi sădiri) repartizată după felul proprietăţii.
70
— 71 —
nierele şcolare. Cele dintâi formează o parte din salarizarea

în natură a personalului silvic prevăzut în legile speciale iar
grădinile şcolare au de scop să servească ca loc de demon
straţie practică-agricolă şi pomicolă pentru elevi. Rolul a-
cestor terenuri ar fi foarte însemnat în regiunea Munţilor
Apuseni dacă învăţătorii şi-ar da osteneala ca să le cul-
Grup de locuinţe din Munţii Apuseni

tive şi planteze. Ori, astăzi, cu mici excepţiuni aceste lo

curi n’au întrebuinţarea dată prin destinaţie ci, ori nu sunt
deloc cultivate, ori sunt arendate, ori servesc pentru asigu
rarea nevoilor conducătorului şcolii.
Nici suprafeţele cultivate ale comunelor, confesiunilor
şi urbalialiştilor nu sunt mari. Cele dintâi au mai totdeauna
soarta locurilor aparţinând şcolilor. Parohiile au suprafeţe
primite prin reforma agrară sau proprietate proprie din ve-
*<
t—
H
P
P
3
a
o
Numărul proprietarilor cu culturi anuale (semănături, fâneţe şi sădiri)
clasificaţi după întinderile ce posedă
—
12
—
— 73 —
chirne şi ele servesc pentru trebuinţele preotului şi canto

rului. Suprafaţa şi calitatea lor nu poate fi asemănată cu
aceia a terenurilor similare delà şes ori câmpie. Ele sunt to
tuşi bune pentru că în sărăcia delà munte, preotul cu greu
îşi poate întreţine familia.
Suprafaţa cea mai mare (95,80%) aparţine ca proprie
tate particulară a sătenilor şi ea se repartizează pe judeţe,
Moţii îşi spală grâul şi îl usucă la soare

Foto : D r. I. C io m a c
procentual, aproape uniform. Prin urmare, pământul culti-

vabil aparţinând sătenilor, ei îl lucrează cum vor şi cum se
pricep, întrebuinţând peste tot aceleaşi metode ca şi stră
bunii lor Daci.
Cercetând mai departe, găsim că cele 329.500 jug. cad.
se găsesc în mâna a 71.530 proprietari a căror repartiţie pe
judeţe şi cu indicarea categoriei se arată în tabloul nr. 11.
Din aceşti 71.530 proprietari 51.992 stăpânesc suprafeţe
delà 1—5 jug. ceia ce face 72,68%. Imensa mulţime de mici
proprietari, la munte duce o existenţă ou totul redusă şi se
limitează la minimum necesar pentru întreţinerea vieţii.
Froprietăţidela 5—20 jug. le găsim la un total de 17.823 lo
cuitori (24,92%) iar delà 20— 50 jug. au 1507 locuitori
( 2. 11% ) .
- 74 —
Peste 50 jug. numărul proprietarilor scade rapid aşa că

în Munţii Apuseni abea găsim 2 proprietari cu peste 500
jug. cad.
Categoria de proprietari până la 5 jug. trebue să ne în
grijoreze prin numărul lor impresionant pentru că ştim ce
înseamnă 5 jug. la munte, răsleţite prin viroage şi pe dea-
Grup de case în Munţii Apuseni

Foto : D r. 1. C io m a c
luri şi mai totdeauna pământ impropriu pentru a produce

cereale bune.
c) P ă ş u n i
Chestiunea păşunilor, în ţara întreagă, dar mai ales în

Munţij Apuseni, a devenit una din cele mai importante pen
tru problema agrară. Ea preocupă pe toţi factorii noştri
economici.
Creşterea vitelor depinde de bogăţia fâneţelor şi păşu
nilor, iar în regiunile muntoase, este chiar ocupaţia prin
cipală a locuitorilor.
Astăzi lipsa vitelor de muncă, a celor destinate consu
maţiei şi cu deosebire a vitelor producătoare de lapte, se
simte din ce în ce mai mult.
Ţările cari posedă cele mai bune vite, ca Anglia, Dane
— 75
marca, Elveţia, etc. au şi cele mai întinse şi îngrijite păşuni,

mare parte fiind create pe cale artificială.
In Munţii Apuseni unde creşterii vitelor va trebui să-i
dăm cea mai mare desvoltare spre a ocupa locul de frunte
al economiei de munte, este necesar să se lucreze cu toată
puterea şi priceperea la reconstituirea şi îmbunătăţirea pă
şunilor.
Animale la păşune
O statistică exactă a păşunilor, din regiunea de munte,

este greu de alcătuit, din cauza controlului greu de rea
lizat.
Scopul la care răspunde stabilirea suprafeţelor ocu
pate de păşune este învederat. Astfel se pune la îndemână
celor ce vor studia această chestiune din Munţii Apuseni,
datele care ne arată întinderile de care dispunem şi la ce
desvoltare ne putem aştepta cu privire la creşterea vitelor.
Am mărci nit analiza cercetărilor numai la păşunile sta
tornice, adică la pământurile acoperite totdeauna cu iarbă,
care creşte delà sine, care nu se coseşte ci se păşunează
de vite.
Am lăsat deci la o parte păşunile vremelnice care cu
76 —
prind pământurile lăsate ca ogoare sterpe, miriştile şi

bătăturile (toloacă), terenurile din munţii păduroşi, care
pe alocurea şi în anumite vremuri se dau pentru păşune
şi alte asemenea locuri, care numai neregulat şi temporar,
sunt folosite ca păşune.
*
In cele ce vor urma, nu ne-am mulţumit a cunoaşte
numai suprafaţa cuprinsă de păşuni, ci am căutat a sta
bili care este situaţia, localitatea şi calitatea acestora, pen
tru a ne putea da mai bine seamă de valoarea lor.
Neapărat, nu este locul aci să stabilim exact calitatea
păşunilor care depinde, în fără de climă, de compoziţia,
de proprietăţile fizice ale pământului şi de alte împrejurări,
dar am căutat pe cât ne-a fost posibil să facem o clasificare
a păşunilor după situaţia lor locală, care îşi are, bineînţeles,
importanţa ei. Acesta ne-o va arăta cifrele de mai jos.
Iată rezultatele generale ce ne-a dat cercetările noastre
din 1933, pentru comunele din Munţii Apuseni :
Tabloul Nr. 12 tinderea totală

La % faţă de în
1- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - —
-
a păşunilor
Suprafaţa
Nr. curent
SITUAŢIA PĂŞUNILOR în jugăre
cadastrale
j
1 Pe şesuri si coaste . . .................. 75.496 32,39

2 In poenile din p ă d u r e ............... 40.787 17,50
3 In lun că....................................... 2.789 1,20
4 Pe locuri ponorate şi râpoase . . . 37.261 15,98
5 In prundişuri, bălţi şi mlaştine . . 218 0,09
6 In munţi fără p ăd u ri.................. 76.558 32,84
Totalul Munţilor Apuseni . . 233.109 100,00
Din cifrele de mai sus vedem că păşunile permanente,

în anul 1933, au ocupat în Munţii Apuseni, în total 233.109
jug. cad. Această întindere faţă de întreaga suprafaţă teri
— 77
torială a Munţilor Apuseni, reprezintă 17,59%. Ea a fost di

vizată, după situaţie şi localitate, în şase categorii.
Cea mai mare suprafaţă o găsim în m u n ţii fără păduri
şi anume 76.558 jug. cad., sau 32,84% din totalul păşunilor.
Calitatea acestui fel de păşuni o putem considera ca cea
mai bună. Flora în această regiune nu este tocmai bogată,
iarba fiind măruntă, delicată dar foarte aromatică, astfel
că vitele o mănâncă cu multă plăcere. Aerul curat şi lipsit de
Casa unei femei sărmane pe Valea Draganului

Foto : A r h . F l o r e a S tă n c u le s c u
praf, iarba şi apa excelentă, contribue foarte mult la sănă

tatea şi desvoltarea animalelor.
Din nenorocire, calitatea acestui fel de păşuni, în Mun
ţii Apuseni lasă mult de dorit, din cauza totalei neîngri-
jiri. Pe goluri întregi de munte se poate vedea crescând muş
chii şi tot felul de burueni de cea mai superioară calitate,
fără o îmbunătăţire a cestor păşuni nu se va putea vorbi de
o creştere raţională de vite în Munţii Apuseni.
Locul al doilea îl ocupă păşunile de pe şesuri şi coastă
şi anume 75.496 jug., sau 32,39% din întinderea totală, a-
prcape egală cu aceea a întinderilor din munţii fără pă
duri. In general, aceste păşuni nu sunt de calitate superioară.
De obiceiu ele ocupă terenurile cari, din diferite împreju
rări, n’au putut fi arate. Iarba produsă pe aceste locuri este,
atât calitativ cât şi cantitativ, mediocră. De multe ori, pe
astfel de locuri, vitele nu găsesc o hrană suficientă.
In poenile din pădure găsim 40.787 jug., adică 17,50%
— 78
din întinderea totală. Păşunile acestea, le putem clasifica

în păşuni bune şi în păşuni slabe, după situaţia şi forma
lor. Acolo unde poenile ocupă suprafeţe mici, nu poate fi
vorba de o iarbă bună, din cauza lipsei de aer şi lumină.
Având aci, umiditate suficientă, iarba se desvoltă şi are o
bună vegetaţie, însă conţine puţine materii nutritive, aşa că
din punct de vedere calitativ ea este inferioară. Cu totul alt
fel se petrec lucrurile în poenile mari de pădure. Iarba
Cocioabe pe Valea Drăganului

Foto : A r h . F l o r e a S tă n c u le s c u
în aceste locuri nu mai are desvoltarea celor dintâi, dar nici

aşa de apoasă, mult mai aromatică, mai bogată în materii
nutritive, aşa că în aceste poeni vitele găsesc totdeauna,
hrană suficientă.
In locuri ponorate şi râpoase găsim 37.261 jug. cat.,
ceea-ce faţă de totalul întinderii ne dă un procent de 15,98%.
In această grupă se cuprind locurile cu prăvăliş foarte iute,
din care cauză pământul este săpat de şiroaiele ploilor. Toate
aceste terenuri sunt acoperite mai mult, de burueni şi une-ori
lipsesc şi acestea. Acestor locuri de păşune, din punct de ve
dere al hranei vitelor nu li se poate da multă importanţă.
Păşunile din luncă au ocupat 2789 jug. cat., adică 1,20%
din întinderea totală. In această întindere, foarte redusă în
Munţii Apuseni, se cuprind toate acele păşuni situate pe
şes, în apropiere de ape, râuri, etc., şi care nu sunt expuse
inundaţiilor. Ierburile care cresc pe aceste locuri au o ve
getaţie puternică, asigurându-şi umiditatea necesară din
79
apele apropiate. Păşunile din luncă ocupă deci locul de

frunte.
Mai găsim 218 jug cat., adică 0.09% din totalul păşu
nilor, în prundişuri, bălţi, etc. Din cauza revărsărilor aceste
teremni variază, cu suprafaţa, delà un an la altul. Vegetaţia
ierburilor în aceste locuri este îmbelşugată.
In tabela nr. 13, întinderea păşunilor, pe judeţe, am aşe-

zat-o în raport cu suprafaţa teritorială şi cu suprafaţa ară-
Tabloul Nr. 13
|
întinderea Proporţia la
% a păşun.
răturilor||
Nr. curent
din supr.
înrap.cu
Apuseni
totală
tot. a M
supr. a-
JUDEŢELE ocupată ocupată
dinM-ţii de ară
de pă
Apus. pe turi şuni
Judeţe
jugăre cadastrale
1 A lb a ........................ 214.813 46.968 29.367 13,67 62,53

2 A r a d ..................... ! 42.381 9.033 7.429 17,53 82,24
3 B i h o r ..................... 284.283 35.046 60.407 21,25 172,36

4 C l u j ..................... 284.436 39.544 56.639 19,91 174,04
5 Hunedoara ............ 171.927 56.349 25.728 14,96 45,66
6 T u r d a ..................... 327.626 54.200 53.539 16,34 98,78
Totalul Munţ. Apus. 1.325.466 234.140 233.109 17,59 99,56
turilor, pentru ca, în chipul acesta să putem observa mai

lesne judeţele în care islazurile se prezintă în condiţiuni
mai prielnice.
In cifre absolute, cele mai mari întinderi teritoriale, care
fac parte din Munţii Apuseni le găsim în judeţele Turda
(327.626 jug. cad.), Cluj (284.436 jug. cad.) şi Bihor (284.283
jug. cad.) Aradul dispune de cel mai mic teritoriu în Mun
ţii Apuseni, cu 42.381 jug. cad.
Faţă de suprafaţa teritorială a Munţilor Apuseni, pro
porţia întinderii păşunilor este de 17,59%, proporţie mai mult
- 80 —
decât îndoită, faţă de aceea stabilită în ţara întreagă şi care

este de 8,51%. Raportul cel mai favorabil îl întâlnim în jude
ţul Bihor (21,25%), Cluj (19,91%) şi Arad (17,53%).
Dacă observăm ultima coloană a tabloului, vedem, în
raport cu suprafaţa arăturilor semănate că, păşunile ocupă
cele mai întinse suprafeţe în judeţul Cluj, (174,04%) şi Bihor
(172,36%), iar faţă de întreaga întindere din Munţii Apuseni,
Unul din atelierele mecanice de jucării delà şcoala de meserii

agricole Câmpeni
găsim la 100 jug. cad. de arături, 99,56 jug. cad. teren de pă
şune, cu alte cuvinte întinderea totală a păşunilor este a-
proape egală cu aceea a arăturilor semănate.
*
Tabela nr. 14 cuprinde repartizarea păşunilor, pe judeţe
după situaţia ce ocupă şi care, după cum am amintit, ne a-
rată, într’o bună măsură şi calitatea acestor păşuni. In afară
de cifrele absolute s’a calculat şi proporţiile pentru fiecare
judeţ în parte.
Din aceste cifre reese că suprafaţa cea mai mare a te
renurilor ocupate de păşuni se găseşte în judeţul Bihor
(60.407 jug. cad., sau 25,91% din total, Cluj (56.639 jug. cad.,
adică 24,30%) şi Turda (53.539 jug. cad., ceia ce reprezintă
22,97o/o).
81
Ti«
U
&
3
O
3C3
H
Munţii Apaseni
— 82
Din punct de vedere al situaţiei păşunilor, cea mai

mare întindere se află în m unţii fără păduri şi anume 76,558
jug. cad. sau 32,84% din totalul întinderii. Acest fel de pă
şuni sunt mai întinse în judeţul Cluj (22.229 jug. cad. adică
28,04% din total), Turda (19,158 jug. cat. sau 25,02%) şi
Bihor (18.876 jug. cat.). In raport cu suprafaţa totală a pă
şunilor pe cea mai favorabilă situaţie a acestor păşuni o
Pe Valea Arieşului. Peisaj în com. Bistra

Foto : D r. 1. C io m a c
găsim în judeţul Alba cu 48,80%, Cluj cu 39,25%,, Turda cu

35,78% şi Bihor cu 31,24%. Acest fel de păşuni sunt mai
puţin răspândite în judeţul Alba, unde nu reprezintă decât
0,67% din totalul 1er.
Pe şesuri şi coaste găsim 75.496 jug. cad. adică 32,39%
din totalul suprafeţei, ntinderile cele mai răspândite le gă
sim în judeţele: Bihor (24.299 jug. cad.), Cluj (17.165 jug
cad.) şi Turda (12.913 jug. cad.).In raport cu suprafaţa pă
şunilor din judeţ, situaţia cea mai favorabilă o găsim în
Arad, unde la 100 jug. cat. avem 60,37 jug. pe şesuri şi coaste;
urmează judeţul Hunedoara cu 43,53% şi Bihor cu 40,23%
In raport cu suprafaţa păşunilor pe judeţe, cea mai mică în
tindere o găsim în judeţul Alba cu 18,50%.
In poenile din pădure, păşunile reprezintă 17,50%, din
totalul păşunilor din Munţii Apuseni. Mai bine reprezentate
83 —
sunt judeţele Turda (15.941 jug. cad.) şi Cluj (13.890 jug.

cad.). Acest fel de păşuni lipsesc în jud. Arad, unde găsim
numai 53 jug. cad. Cercetând raportul acestor păşuni faţă
de totalul păşunilor din judeţ, ele sunt mai bine reprezen
tate în jud Turda cu 29,78%, Cluj cu 24,52% şi Hunedoara
cu 12,04%.
Casă bătrânească din Munţii Apuseni

Foto : Dr. I. C io m a c
Păşunile de pe locuri ponorate şi râpoase reprezintă

17,50% din totalul păşunilor. Suprafeţele cele mai întinse le
găsim în judeţul Bihor (11.882 jug. cad.). Hunedoara (7748
jug. cad.) şi Alba (6690 jug. cad.).
Faţă de suprafaţa păşunilor din judeţ, aceste păşuni
cu ierburi, de calitate inferioară, mai întinse le găsim în ju
deţul Arad (37,50%, Alba (22,78% şi Bihor (19,67%).
Păşunile din luncă, care sunt cele mai bune, ocupă nu
mai 1,20% din totalul păşunilor din Munţii Apuseni. Judeţul
Hunedoara stă în fruntea judeţelor cu. 1769 jug. cad., adică
cu 6,88% faţă de totalul suprafeţei ocupată de păşuni.
In prundişuri, bălţi, etc., nu găsim decât o suprafaţă
neglijabilă de 218 jug. cad. caTe fată de totalul păşunilor
— 84
reprezintă 0,09%. Mai bine de jumătate din această întindere

o aflăm în jud. Alba (163 jug. cad.).
*
In scop de a caracteriza mai bine situaţiunea judeţelor

din punctul de vedere al proprietăţii islazurilor, in cele ce ur
mează, se va analiza întinderea păşunilor repartizate pe ca-
Casa unui moţ mai înstărit

Foto : Dr. I. Ciomao
tegorii de proprietăţi, ţinând seamă de situaţiunea terenu

lui, care indică, până la un punct oare-care, calitatea pă-
şunei.
Păşunile aparţinând Statului. Tabela nr. 15 cuprinde'
întinderea păşunilor stăpânite de Stat şi care în 1933, avea
10.734 jug. cad., ceeace reprezintă 4,61% din totalul păşunilor
din Munţii Apuseni.
Întinderea şi situaţia păşunilor aparţinând Statului
— 85
- 86 —
In cifre absolute cele mai întinse păşuni care aparţin

Statului le găsim în judeţul Bihor, cu 8486 jug. cad. Mai bine
de 96% din această întindere e repartizată în munţii fără pă
duri. In judeţul Arad şi Hunedoara, Statul nu dispune de
nici un teren de păşune.
Din punct de vedere al situaţiunei acestor terenuri de
păşune, procentul cel mai mare ni-1 arată păşunile din mun-
Femeile lucrează cânepă

ţii fără păduri, cu 81,76% din întreg teritoriul de păşunat

aflat în posesiunea Statului. In poenile din pădure procentul
este de 11,15%, iar pe şesuri şi coaste 4,48%.
Păşunile aparţinând comunelor. Terenurile care au fost
date comunelor, în baza legii de reformă agrară, fac obiectul
unui alt capitol.
Tabela nr. 16 cuprinde toate păşunile aparţinând în
1933, comunelor, fără a se ţine seamă de felul cum au intrat
în posesiunea lor.
Din cifrele tabelei noastre vedem că, comunele sunt
acelea care stăpânesc cea mai mare suprafaţă din totalul
păşunilor din Munţii Apuseni şi anume 111.751 jug. cad.,
1
1
E-i
întinderea şi situaţia păşunilor aparţinând Comunelor
87 —
întinderea şi situaţia păşunilor aparţinătoare confesiunilor religioase
— 88 —
— 89 —
ceea ce în procente reprezintă 47,94%, adică aproape jumă

tate din întreaga suprafaţă.
Judeţele în care găsim cele mai întinse, suprafeţe, apar
ţinătoare comunelor, sunt: Cluj cu 34,892 jug. cad. adecă
31,22% din total; Bihor cu 31,925 jug., sau 28,57% şi Turda
cu 30.066 jug. cad. adecă 29,60%.
In ce priveşte situaţiunea păşunilor, ea este mai favora
bilă în munţii fără păduri, cu 43.489 jug. cad., adecă 38,92%
Case moţeşti
din total; pe şesuri şi coaste avem 31.655 jug. cad., sau

28,33%, iar în poenile din pădure 24,666 jug. cad., ceea-ce
în procente reprezintă 22,07%. In luncă şi prundişuri tere
nul de păşunat este foarte redus. Mai merită atenţiune păşu
nile care se găsesc pe terenuri ponorate şi râpoase şi care re
prezintă din totalul întinderei 10,46%.
Păşunile aparţinând confesiunilor religioase. In tabela
nr. 17 se cuprind întinderile ocupate de păşune aparţinând
confesiunilor religioase. Suprafaţa ce stăpâneşte acest fel de
proprietate, este de 1268 jug. cad., ceea-ce faţă de totalul
păşunilor reprezintă 0,54%.
Aceste terenuri de păşune sunt mai întinse în judeţul
întinderea şi situaţia păşunilor aparţinătoare şcolilor
— 00 —
Bihar- (446 jug. cad.) Cluj (391 jug. cad.) şi Alba (360 jug.
cad.). întinderile pe care le găsim în jud. Turda (47 jug.
cad.) şi Hunedoara (24 jug. cad.) sunt neglijabile, iar în jud.
Arad nici nu există.
Cea mai mare parte a păşunilor aparţinând acestor ins
tituţii sunt situate pe şesuri şi coaste 35,09%, urmează pâşu-
Maşinele de filat mătase. Instalaţiile Soc. Mica
nile situate în poenile din pădure cu 31,70%, iar 22,32% sunt

păşunile din munţi fără păduri.
Păşunile aparţinând şcolilor sunt foarte restrânse, ocu
pând ultimul loc, cu cele 255 jug. cat., adecă cu 1,11% faţă
de întreaga suprafaţă a păşunilor.
In afară de judeţul Alba, care are 156 jug. şi Bihor cu
88 jug. cad., suprafeţele din toate celelalte judeţe nu pot fi
luate în considerare.
Ca situaţiune, 80,39% din întinderea acestor păşuni,
aparţinând şcolilor, sunt aşezate pe şesuri şi coaste.
Mai găsim un procent de 7,84(>/o pe locuri ponorate şi
răzoare, 6,67% în poenile din pădure şi 5,10% în munţi fără
păduri.
Păşunile aparţinând Urbarialiştilor. — Urbarialiştii stă
pânesc în devălmăşie 58.909 jug. cad., ceea-ce reprezintă
H
H
O
öI—*«
C
CO
P
3
întinderea şi situaţia păşunilor, aparţinătoare urbarialiştilor.
La % din supra
La % din suprafaţa totală
Jiideţele din Munţii Apuseni
a judeţului
faţa totală
SITUAŢIA PĂŞUNILOR Hune
Alba Arad Bihor Cluj Turda Total Hune
doara Alba Arad Bihor Cluj Turda
doara
Jugăre cadastrale
Pe şesuri şl coaste . . . . 3556
— 92 —
993 9301 5341 479 2477 22.147 13,17 55,28 52,50 34,12 56,09 23,12 37,60
In poienile din pădure . . 923 48 1698 2981 74 1891 7.615 12,24 0,74 9,58 19,05 8,67 17,65 12,92
In lu n c ă ........................... 2 50 34 50 136 0,03 0,78 0,19 0,32 0,23
Pe locuri ponorate şi râ p .. 2226 2724 5261 415 262 887 11.775 29,53 42,34 29,70 2,65 30,68 8,27 19,99
In prundişuri, bălti, mlaşt. 70 5 75 0,93 0,08 0,13
In munţi fără p ăd u ri. . . 3324 50 1423 6865 39 5460 17.161 44,10 0,78 8,03 43,86 4,56 50,96 29,13
—
J1
*
00‘00T
O
O
O
Totalul Munţilor Apuseni.
C
C
7538 6433 17.717 15.652 10.715 58.909 100,00
©
o
o
o
o
o
100,00
o
o
o
o
o
o
J
1 !
— 93 —
25,27% din întinderea totală a păşunilor, ocupând astfel

al doilea loc, după felul de proprietate.
In cifre absolute cea mai mare întindere o deţin urba-
rialiştii în judeţele: Bihor (17.717 jug. cad.), Cluj (15.652
jug. cad.) şi Turda (10.715 jug. cad.).
Din punct de vedere al situaţiunei acestor păşuni, cele
mai mari suprafeţe le găsim pe şesuri şi coaste şi anume
Moţii cu ciubăre încărcate pe cai

Foto : Gazeta Ilustrată Cluj
22.147 jug. cad. sau 37,60% din totalul întinderii. Urmează

păşunile din m unţi fără păduri, cu 17.161 jug. cad. adecă
29,13%, iar pe locuri ponorate şi râpoase 11.775 jug. cad.,
ceea ce în procente ne dă 19,99% din total.
Pe şesuri şi coaste păşunile urbarialiştilor sunt mai bine
reprezentante în judeţul Hunedoara (56,09% din suprafaţa
păşunilor din judeţ), Arad (55,28%) şi Bihor 52,50%.
In ce priveşte păşunile din munţi fără păduri, judeţul
Turda dispune de peste 50% din întinderea totală a păşuni
lor urbarialiştilor, iar judeţul Alba cu 44,10%.
In raport cu suprafaţa păşunilor situate pe locurile po
norate şi râpoase judeţul Arad ne arată un procent de
42,34%, Hunedoara 30,68%, Bihor cu 29,70% şi Alba cu
29,53%.
O*
c
H
i
52
,«T
P
întinderea şi situaţia păşunilor aparţinând particularilor (sătenilor)
84
— 95 —
Păşunile aparţinând particularilor. In Munţij. Apuseni

particularii dispun pe mici porţiuni de pământ, destinate ca
păşune, de 50.192 jug. cad., adecă 21,53% din totalul păşu
nilor, ocupând în categoriile de proprietate, locul al treilea.
In majoritatea cazurilor, aci este Vorba de terenuri
aproape degradate care nu pot fi utilizate ca teren de cul
tură şi unde iarba, dacă creşte, este de cai mai inferioară
calitate.
Moţii îşi transportă marfa în căruţe cu coviltir

Foto : Gazeta Ilustrată Cluj
Pe judeţe , întinderile cele mai mari de păşuni, în pro

prietatea particularilor, le găsim în Hunedoara şi anume
21.990 jug. cat., ceea ce reprezintă 43,81% faţă de întinderea
totală a acestor fel de păşuni. Suprafeţe mai însemnate gă
sim încă în judeţele Turda (11.620 jug. cad.), Alba (9159 jug.
cad.) şi Cluj (5049 jug. cad.).
Ca situaţie, întinderile cele mai mari sunt aşezate pe şe-
suri şi coaste şi anume 20.563 jug. cad., adecă 40,97% din în
tinderea totală. O suprafaţă de 13.289 jug. cad., sau 26,67%
din total. In poenile din pădure găsim 6820 jug. cat. adecă
13,73%, iar în munţi fără păduri 6836 jug. cad. adecă
13,62%.
— 9tí
Tabloul Nr. 21
■ ■ ■ » ii- ■ -
Suprafaţa La % din în
Nr. curent
FELUL DE PROPRIETATE în jugăre tinderea
j cadastrale totală
1 Comunelor ........................................ 111.751 47,94
? i Urbarialistilor..................................... 58.909 25,27.
3 Particularilor.................................... 50.192 21.53

4 Statului ................................................ 10.734 4,61
i
5 Confesiunilor religioase.................. 1.268 0.54 ;
6 Ş c o lilo r ................................................ 255 0,11
Total . . . . 233.109 100,00
Ca concluzie în tabela nr. 21, vom arăta, pe categorii

de' proprietate, situaţia păşunilor, din Munţii Apuseni, în
ordinea mărimii întinderilor ce posedă fie care.
Târgul de fete de pe muntele Găina

F o t o fi l m C lu j
C U LTU R ILE ANULUI 1933
J45-
FANAŢE. A R T IF IC IA LE
IUTL A L T E L E
>zz LEGUME
P L A N T E TEXTILE
CARTOFI
imun
SECARA
PORUMB
OVĂZ
M II D E JU G Á R E C AD
ORZ
GRÂU
5:
22,3
7,3 -
ALBA ARAD S IHOR C LU J HUHIEÙOAM

CAPITOLUL V
! d) Pomicultura.
In regiunea de care ne ocupăm, nu putem lăsa la o parte

o ramură, care este menită să devină în viitor un important
isvor de venit anex. Este vorba de pomicultură. Ţinuturile
Bradului, Baia de Criş, Hălmagiu şi Valea Grisului sunt re
giuni pomicole cu renume. Tablourile care urmează ne arată
în mod limpede, desfăşurarea stării numerice din regiune
! şi vom încerca să le explicăm. (Tabl. nr. 22).
Tabloul Nr. 22
Numărul pomilor roditori, în raport cu suprafaţa
ocupată în 1933
întinderea
Numărul Nr. pomilor
ocupată de
Nr. curent
pomilor roditori cari

JUDEŢELE pomi rodi-
roditori revin la un
s tori
jug. cad.
Jug. cad. Bucăţi
1 A l b a ............... ... 1.017 150.067 148
2 A r a d ..................... ... . 431 93.836 217
3 B ih o r........................ 1.296 137.086 103
4 Cluj . . ......... . . . . 560 76.8 2 137
5 H u nedoara............ ... . 2.747 333.405 123
8 Turda ........................ 2.525 194.502 77
Totalul M-ţilor Apuseni 8.574 992.758 116
lâm uţll Apw sefti 7

— 98 —
Pe o suprafaţă de 8574 jug. cad. găsim un total de

992758 bucăţi de pomi roditori ceia ce revine 118 pomi la
jugărul cadastral. Acest număr mediu nu se referă la plan-
taţiuni complecte pentru că întâlnim numai rar, suprafeţele
mai întinse plantate regulat. In genere însă, în Munţii Apu
seni plantaţiunile sunt izolate, în jurul caselor sau pe terenu
rile improprii culturilor. Ele sunt făcute neregulat, fără nici o
Vedere din Sebişel

Fotofilm Cluj
normă, soiurile sunt amestecate, nu totdeauna sunt plantate

soiuri proprii regiunii iar îngrijirea pomilor lasă complect de
dorit.
Regimul maghiar, în 1891, începe propaganda pentru
intensificarea pomiculturii iar prin Legea XII din 1894 se
înfiinţează pepinierele comunale. Nu a sprijinit pomicultura
din această regiune românească, aşa cum ar fi fost necesar
într’o regiune de munte. S’a sprijinit cultura prunului nu
pentru a se obţine produse industrializate (prune uscate
sau marmeladă, pastă) ci pentru ţuică, care în aceste părţi
avea 50—60 0 alcool şi astfel contribuia la degenereseenţa
consumatorilor, pe lângă celelalte boli sociale de care este
invadată toată regiunea muntoasă.
De aceia astăzi, în munţii Apuseni nu găsim fructe de
soi, care ar putea face obiectul unui export sau asupra că-
— 09
tora s’ar putea îndrepta atenţia consumatorilor din ţară.

Singur nucul are câte-va localităţi (Lunca, Sibişel, etc.)
unde s’a desvoltat bine şi varietăţile cu coaje subţire şi mie'
zul alb, sunt bine cunoscute în ţară. Cantitatea ce se re
coltează însă, nu este atât de importantă.
Suprafaţa cea mai paare ocupată cu pomi roditori, o
găsim în judeţul Hunedoara: 2745 jug. (336.405 buc.) ; apoi
urmează: jud. Turda 2525 jug. (194.502 buc.); jud. Bihor
cu 1296 jug. (137.086 buc.); jud. Alba cu 1017 jug. (150.067
buc.); jud. Cluj cu 560 jug. (76.862 buc.) şi jud. Arad cu
431 jug. 93.836 buc.). (Tabl. Nr. 22).
Acest număr de pomi roditori însă, nu reprezintă nu
mai pomi altoiţi ci şi acei nealtoiţi. In număr absolut, din
992.758 bucăţi avem numai 302.572 altoiţi (30,48%) iar rec
tul de 690.186 (69,52%) sunt nealtoiţi. Această disproporţie
h6 evidenţiază lămurit starea pomiculturii din regiune. i
Dacă cercetăm mai aproape situaţia pe judeţe (Tabloul
Nr. 23) găsim că în judeţele Arad şl Hunedoara numărul
pspmilor nealtoiţi este de 77,22% şi 70,29% faţă de ăl celor
altoiţi şi el nu scade în nici un judeţ sub 62,95%. De aici
rezultă că, în munţii Apuseni nu putem găsi fructe de soi
Tablcui Nr. 23
Repartizarea pomilor roditori altoiţi şi nealtoiţi, în 1933
La % din
Numărul pomilor roditori n-rultotal
al pomilor
Nr. curent
roditori
JUDEŢELE
Altoiţi Neaitoiţi Total
Altoiţi
Neal
toiţi
B u c ă t i
1 A lb a ........................ 52.451 101.616 154067 34,04 65,96
2 Arad . . . . . . . . 21.380 72.456 93.836 22,78 77,22
3 Bihor ..................... 39.714 97.372 137.086 28,97 71,03
4 C l u j ............ ... 28.479 48.333 76.862 37,05 62,95
5 Hunedoara ............ 99.935 236.470 336.405 29,71 70,29
6 Turda ..................... 60.613 133.889 194.502 31,16 68,84
Totalul M-ţilor Apus. 302.572 690.186 992.758 30,48 69.52

io ; -
pretutindeni, aşa cum ar ii normal, dat fiind că situaţia şi

aşezarea oferă nenumărate posibilităţi pentru această ra
mură. Intr’adevăr, găsim aproape peste tot locuri foarte
proprii pentru pomi şi improprii altor culturi iar locurile
adăpostite, cu expoziţie favorabilă de Est şi Sud sunt în
toată regiunea.
Soiurile de mere existente astăzi sunt interesante pen
tru specialişti şi o studiere amănunţită, ar da rezultate fru-
Vârful Poiana. Răsărit de Soare

Fotofilm Cluj
moaşe atât pentru pomologie cât şi pentru organizarea ce

trebue dată în viitor.
Astfel, merele au sumedenie de numiri nedeterminate
precis, unele proprii anumitor varietăţi locale, ori localităţi
unde se găsesc, altele din cauza numirilor străine originale,,
adaptate de locuitori după imaginaţia proprie. Găsim de
exemplu: Siculane1), Moldovane, Pereşti (eormoşe), Dan
goase, Vărgate. Curcubiteşti, Albane, Roşii, Roşioare, Roş-
cane, Scorţoase, Pogăci, Moldoveneşti, Ardeleneşti, Dragomi-
re, Urseşti, Pietroase, Murgi, Popeşti, Marineşti, Tulibac,
Georgeneşti, Geogeneşti, Cogac, Ungureşti, Domneşti, Cup-
toreşti, Oiere, Busuioace, Sălcii, Ţărăneşti, Verzi, Tanghere,.
Bulzeşti, Albe acre, Mustoase, Mistreţe, Bulzeneşti (mici,
gust excelent), Renete-), Parmine3), Török Bálint4), Ba-
tule 6) , Maşanskic) .
1—-6) Aclimatizat«. Siculanefe sunt introduse de Turci; in corn. Sicula,.
T- loa
Este un adevărat haos. O determinare pe baze ştiinţi

fice nu există. De aceia studierea pomicultura în aceste
părţi ar putea da de lucru specialiştilor, vreme îndelungată.
In ultimii 3—4 ani, s’a încercat sprijinirea pomicultura
din munţii Apuseni şi, pe baza unui program alcătuit, s’au
distribuit în anumite condiţiuni, pomi de soi altoiţi din va
rietăţile ,care s’a crezut că ar corespunde mai bine condi-
ţiunilor specifice de sol şi climă. In acelaş timp, pentru a
studia mai amănunţit aceste condiţiuni s’au înfiinţat şi

câte-va pepiniere locale, pe terenuri comunale ori ale şcoli
lor menite să producă soiurile şi cantităţile necesare iar în
1934 Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a trimis în re
giune şi 2 Ing. agr. specialişti cu menirea de a se dedica în
special pomiculturii. (La propunerile D-lui Dr. I. L. Ciomae
şi Insp. agr. E. Podoabă)
Camerele de agricultură judeţene şi-au îndreptat grija
spre regiunile muntoase şi, atât cât le permit mijloacele,
caută să sprijine şi să promoveze pomicultura raţională.
Pomii distribuiţi ca şi acţiunea de deparazitare, se datoreşte
acestor instituţii.
O importanţă deosebita au vişinile şi eireşile, (Cireşe
„Moacre“ delà Luncşoara, Brusturi orj Groşi), care se bu
cură de un renume însemnat în cercurile gospodinelor din
102 -
oraşele apropiate. Aceste fructe din cauza climei, au coace

rea întârziată astfel că începând delà sfârşitul lunei Iunie
vedem locuitori munteni cutreerând şi vânzând vişine şi ci
reşe pe cari le transportă în coşuri aşezate pe spinarea ves
tiţilor cai mocăneşti, albi şi sprinteni sau în căruţele cu
covilitir. Fructele acestea transportate în acest fel, nu se zdro
besc şi se vând într’un sezon când cireşile şi vişinile delà
Interiorul peşterei Meziad (Bihor)

Fotofilm Cluj
câmpie, de mult s’au terminat. Dar, cum nu există nici un

fel de organizare economică în munţii Apuseni, valorizarea
se face individual, fără nici un sistem.
Pătrunzând mai adânc în studiul chestiunii pomicole
din munţii Apuseni, vedem în tablourile de mai la vale ur
mătoarea situaţie : (Tabloul Nr. 24).
Cei 302.572 pomi roditori altoiţi, se repartizează pe spe
cii şi judeţe în mod uniform; astfel merii, sunt în număr
total de 171.735 sau 56,76% faţă de totalul munţilor Apu
seni. Cei mai mulţi meri altoiţi îi găsim în judeţul Hune
doara (47.729 sau 47,76% faţă de totalul pomilor roditori
altoiţi din judeţ unde se găsesc 99.935 bucăţi) apoi urmează
judeţul Turda cu 38.138 meri altoiţi (62,92%) judeţul Alba
cu 30.803 bucăţi (58,73 °/o) şi în ordine descrescândă jude
ţul Bihor (19.442—48,95 o/o), Arad 18.208 (85,16 o/0) şi Cluj
so
M
53
3c3
Repartizarea pe judeţe a pomilor roditori altoiţi în 1933.
—
103
— 104
17.415 (61,15%). Faţă de celelalte soiuri de fructe, mărul

ocupă prin urmare locul de frunte.
Aceasta se datoreşte desigur în primul rând vieţei re
lativ îndelungate, producţiei abundente, rezistenţei cât şi
calităţii nutritive a fructelor.
După măr, urmează prunul. Cele mai răspândite sunt
prunele Bistriţa Se cultivă în număr total de 51.289
bucăţi (16,95%) şi aproape esclusiv pentru ţuică. Cât
rău cauzează alcoolul în regiunile muntoase, este de prisos
să dovedim, eu deosebire când se distilează la 50— 60 °. Le
gile în vigoare prescriu tăria ţuieei, dar cine poate controla
fabricarea prin toate văgăunile munţilor ? Apoi, locuitorii
de dincoace de Carpaţi nu se pot împăca cu ţuica slabă „tip
Văleni“ . Ei cer ţuică tare „consistentă“ „s’o simtă când beau“ .
O industrializare a primelor pentru magiun, compoturi,
pastă ori pentru uscare, este cu totul necunoscută. Nici nu
s’au făcut sforţări în această direcţie. Un minoritar din păr
ţile moţeşti, cu frumoase sentimente româneşti, a încercat
să abată pe locuitori delà plantarea prunilor şi fiertul ţui
cii, dar fără nici un rezultat.
Se mai distilează ţuică şi din coam e (Cornus mas.).
Astăzi găsim 14.710 pruni (14,72%) în judeţul Hune
doara, 12.650 (20,87%) în judeţul Turda; 8608 (16,41%) în
jud. Alba, 7793 (19,62%) în Bihor, 7197 (25,27%) în Cluj
şi numai 331 (1,55%) în jud. Arad. Numai în ţinutul Hal-
magiului se distilează anual 15—20 vagoane de ţuică ! din
150—200 vag. prune. Primele Bistriţe sunt proprii pentru
ţuică dar şi foarte bune pentru uscat ori magiun. Este ne-
voe ca în acţiunea ce se .duce pentru îmbunătăţirea pomi
cultură din munţii Apuseni, să se dea desvoltare mai mare
prunelor din varietăţile mai mari Şi cu mai mult zahăr.
Părul ocupă locul al treilea pentru că găsim plantaţi
41.647 bucăţi (13,76%). Nu simt varietăţi deosebite ci pere
mici, cu coaja groasă, miez redus şi pietroase cu toate că
se păstrează bine iama. Soiuri alese se găsesc rar.
Cei mal mulţi peri în găsim în Hunedoara (13.778—
13,79%), Turda (8373—13,81%, Alba (7429— 14,17%), şi
Bihor (7060— 17,78%).
Cireşii şi vişinii joacă un roi important după cum am
arătat mai sus şi îi găsim în număr total de 35.090 bucăţi
(11,60%) fiind răspândiţi în număr mai mare în jud. Hu-
— 105 — ■
nedoara (22.963—22,98%), Alba (5588— 10,65%) şi Bihor

(3662— 9,22%).
Caişii nu au nici o importanţă, clima fiind prea aspră.
-Se cultivă mai mult în jurul caselor din centrele mai mari.
Pomii nealtoiţi (Tabl. Nr. 25) se găsesc în număr de
690.186 bucăţi. Cei mai numeroşi sunt prunii (524.542 buc.
sau 76%) din totalul pomilor nealtoiţi din munţii Apuseni.
Aceştia concurează cu cei altoiţi la producţia de ţuică pe
care o consumă munteanul. Cel mal bogat judeţ în pruni
nealtoiţi este Hunedoara (203.507 buc. 86,06%); urmează
apoi Turda cu 86.208 (64,39%), Bihorul cu 63.500 (65,21%),
Alba cu 77.806 (76,57%) şi celelalte.
Merii nealtoiţi sunt în număr de 60.818 (8,81% din to
tal) perii 23.722 buc. (3,44%) cireşii şi vişinii 41.838 (6,06%).
Nucii în număr de 33.895 (4,92%) ar putea formă un
venit anex însemnat. Ei se găsesc: 15.805 buc. (16,23%) în
Bihor, 7905 buc. (3,34%) în Hunedoara, 4039 (5,59) în Arad,
3494 (2,61%) în Turda, 1449 (1,42%) în Alba şi 1293 (2,67%)
buc. în jud. Cluj.
Calitatea nucilor de Sibişel şi Lunca este recunoscută:
au mărimea aproape standard, coaja subţire, miezul des-
voltat şi alb. Vestite sunt şi nucile delà Brad, Halmagiu şl
Vaşcău.
In ultimii ani, s’au tăiat mulţi nuci. Agenţi străini de
ţară, lucrând în numele unor case şi producători străini,
au cumpărat lemnul cu preţuri mari pentru ca în acest fel
.să oprească concurenţa nucilor româneşti, care erau foarte
cerute în vestul şi nordul Europei.
Printr’o dispoziţie de curând dată, guvernul a oprit
tăierea şi exportul lemnului de nuc, sub sancţiuni severe. In
telul acesta s’a putut salva o mare bogăţie naţională.
Pentru a lămuri însemnătatea pomiculturii raţionale In

această regiune, în tabloul Nr. 26 se artă repartizarea pe
judeţe, a pomilor altoiţi şi nealtoiţi.
Numărul acesta important, este un semn deosebit pen
tru atenţia ce se cuvine acordată pomiculturii şi trebue să ne
gândim eu toată seriozitatea la o acţiune temeinică în viitor.
Munţii Apusenj oferă mediu favorabil pentru cultura pomi-
— 108 —
Meri
•••• > ‘ Ö! o o T3 ►ti
O H-' c P •1 CD
c+- e-t- c N
» o 
g * 3
p >
c?
o
*
»-»
o -a H-»
Repartizarea pe judeţe a pomilor nealtoiţi în 1933

»-* 00 «q 00 O >
<5i 1 o 1-4 co CO Ï—* CT
co O o Oi CO P c-i
o co 00 o Oi cn 00 W d
-q cn o.
to çn Oi > o
î* oo Ö bi bi co 00 o
Cn co 00 cn cn Oi
O) CJl co <P cn -q p
co 1-4 Oi '»-4 w
-a cn 00 co O
co I—* co H» bi bi Ö ti B
«q o o o cn
to oo cn -a co o -a h-* g
00 Ci
I—* 00 to Q d
oo d
co to -a H* co î-» CO P
00 o co »-» -q -q co CO
oo o • 00 o -a co o
to to p < D. K >
co h-» o
Oi 00 -a O oo to 00 O £ •a
ÎP* on co H* bi co s P
cn o Oi t—» o o
o 00 cn cn cn -q Oi 3 *
H* h3
H* 00 h-» h-4
oo 00 oo Oi o co d
co Oi Ö to bi oo HI
oo -q co co o co -q o»
co £* 00 -q oo o 00 p
cn
co 00 to to Oi
o 00 H-4 co o Totalul M-ţilor
i-4 00 co 03 rf» bi Iq CO Apuseni
00 00 H-i to h-*
c» o cn 00 h-* to to OO
Alba
H-* -q
o 1 H* -a O p co o r*
o V V> H-» bi co o p
o to O -q o
Q, ^
1-» ~q >
o 0 cn -q Ui K* co H c+- W»
o 1 P O P
01 cn 00 to co
• ; co -a 00 to 00
tu d O*
. Oi a> cp
o o Oi o cn co o tr
o T-* To To H-4 To
1-4
Iq co
t—»
o
»-i
£c^
c cn 00 to to Oi P
P
00 o
o o to 1-4 o o o ^*d
o To Oi "î^ 00 cn b i "î-4 u.
o o -a cn -q cn co ^•*0
O. W d o
H* 00 P C
co h- p rf* p Oi I-* co d H-'
p o Tq 3 g d H-*
Ol co co o O ţoi ®
o o o h-4 Oi to -q
■H
Oi I-* P
o o co co O ►P* -q
o CJl b i Tq o To 00 00 S- 1
o o h-» 00 H-» co Oi cn
La % din tota-
o o Oi e p co 00 Iul M-ţilor Apu-
la co o o 00
o
as seni
-J È —
o
p-
E-*
U
Repartizarea pe judeţe a pomilor roditori altoiţi si nealtoiţi în 1933
107
103 —
lor. Acţiunea oficială, oprită din cauza greutăţilor finan

ciare, tocmai la timpul cel mai nepotrivit, va trebui să se '
desvolte după un plan amănunţit cu scop de a sprijini di
rect plantarea tuturor terenurilor proprii, de a înfiinţa pe-,
piniere comunale sub conducerea specialiştilor, de a iniţia
prin fapte cultura şi îngrijirea raţională şi de a pune bazele
unei industrii naţionale pentru transformarea şi valorifi
carea fructelor. Pentru acest rezultat este bună cooperaţia
cât şi iniţiativa particulară ajutată de stat.
Lacuri cu păstrăvi la Timiş

Fotofilm Cluj
e) Creşterea vitelor.
In gospodăria agricultorului în genere şi a munteanului

in special, animalele joacă un rol covârşitor. Ele sunt cele
mai trebuincioase ajutoare la câmp, în pădure şi pentru
transporturi; produc hrana necesară în gospodărie şi trans
formă cele mai multe produse primare ale gospodăriei. Viaţa
plugarului fără animale nu se poate închipui. Există o le
gătură atât de strânsă între om şi animal încât am putea
spune că există şi o întregire reciprocă.
La munte, animalele găsesc un mediu favorabil pentru
prăsire, creştere şi desvoltare. Acest mediu se deosebeşte
mult faţă de câmp. Animalele delà munte sunt în genere
109
niai mici la trup, dar în schimb sunt mai sprintene mai

agere şi mai sănătoase.
S’ar părea că la munte, creşterea animalelor este mai
uşoară, fără griji şj că nu cere multe cunoştinţe. In reali
tate este grea dacă se face raţional şi dacă se aplică cunoş
tinţele tehnice şi ştiinţifice. Când însă creşterea se face ru
dimentar ca în cazurile cele mai multe din munţii Apuseni,
atunci desigur că ea nu prezintă o problemă !
Valea Sebişel
Fotofilm Cluj
In adevăr, privind creşterea animalelor din munţii Apu

seni, observăm în primul rând că, ea se practică fără nici
o metodă şi fără cunoştinţe deosebite. Aceasta, pentru că
munteanul dn aceste părţi nu a fost îndrumat de nimeni
asupra rentabilităţii creşterii animalelor. Vechea stăpânire
nu avea interes să ridice o regiune românească, se îngri
jea însă să exploateze subsolul bogat, în care scop, prin co
lonizarea a tot felul de străini, nădăjduia să infiltreze ©le-
c ă r a t e . In ce priveşte însă o îngrijire mai aproniată. o hrană
Munteanul practică creşterea vitelor aşa cum a moşte-
nit-o din străvechi. Grija lui principală este ca să aibă pâ-
June şi fân pentru iarnă. In acest scop, golurile de munte
V păşunile din păduri şi poenile, oferă desigur ocazii nem.
mentele necesare unei desagregări încete,
dai bună iama mai ales, un aşternut îndestulător şi o vs*
110 -
lorificare raţională a animalelor şi cu deosebire a produse

lor lor, acestea n u 'fa c obiectul grijilor- munteqpjjjlpi, ,-<şţr6..
aşteaptă delà pădure, delà doage, delà cercuri şi ciubăre
hrana pentru întreţinerea familiei lui.
In munţii Apuseni, creşterea raţională a animalelor se
găseşte în primele începuturi, cu toate că mediul este fa
vorabil.
Lipseşte o îndrumare precisă şi mai ales, până astăzi
nu s’au studiat eondiţiunile specifice ale regiunii şi nu s’a
urmărit cu atenţie rezultatul puţinelor îndrumări date în
acest scop. Se pare că, organele de stat au alte griji mai
m aii decât de a se îngriji de bogăţia œ o au în seamă şi
nu se poate constata la nimeni entusiasm şi desinteresare.
In astfel de condiţiuni, munteanul va continua să practice
ceea.ce au făcut şi străbunii lui şi v a ‘privi pieziş orice în
cercare, care vine delà „domnii“ în oare nu prea are multa
încredere. -
Numărul animalelor pe care îl găsim în munţii Apuseni,
ne îndreptăţeşte să arătăm că, este nevoe, de o organizare
temeinică de îndrumare, în această privinţă.
In adevăr, tabloul Nr. 27 ne artă următoarea situaţie:
un total de 14.636 cai sunt repartizaţi în toate cele 6 ju
deţe cercetate. Cei mai mulţii (4411 sau 30,1%) îi găsim în
judeţul Turda, după care urmează judeţul Bihor cu 2819
cai (19,3% judeţul Alba cu 2539 cal (17,3% ), Cluj cu 2352
cai (Â ,l% ), Hunedoara cu 1273 cai (8,7%) şi Arad cu 1242
cai (8,5% ). .
Trebue să deosebim însă, felul cum aceste animale se
întrebuinţează pentru diferite scopuri şi anume: numai pen
tru muncile agricole, numai pentru cărăuşie şi pentru am
bele scopuri. Tabloul amintit ne dă relaţiunj numerice pen
tru fie-care scop şi pentru fie-care judeţ în parte. Numărul
total al cailor întrebuinţaţi numai în cărăuşie întrece pe
acela întrebuinţat nuimai în agricultură. Aceasta ne dove
deşte că în aceste părţi, cărăuşia consitue o ramură princi
pală de câştig. Nu se poate spune însă , peste tot acest lu
cru pentru că relaţiunea intimă ce există între agricultură
şi cărăuşie se dovedeşte prin numărul de 9812 cai, cari sunt
întrebuinţaţi pentru ambele scopuri.
Caii din munţii Apuseni, nu reprezintă o rasă anumită.
Ea nu poate fi determinată. Se poate spune cel mult că
411 _
T T t a S T lf îW
1 ** O ,
o*
CD
o " O
CD
O
Ç ^ p
O ©
© < p
o o
O
o
O
o
O
o
o
o '
o
o
o
o
O
O
O
©
O
O
O
O
K i a
O
rH
O O
rH rH
O
rH
o o
rH rH
o o
r H tH
O
rH
CD
rH
O
H
o
rH
o
i-H
o
rH
O
iH
o
rH
o
rH
o
rH
• t o m -n r in f B ţ o j,
£ — T * «-» r#t H C O C O H CM r H O r H C O CD CO CM CO CO
CO H H O Ö c d CM c ô CO CO COT co cmcb H 0 5 H «H
3
O O
U
P
CM Tt< CO i - l C O CM i O CM CM CM CM CM CO CM CO CM CM CO
s. «
É+
CM 'M* 0 5 CM c - CO T ji CO l O CM -Mi CO 1 H CM 00o co oo
h g g CO CM CO 0 0
H
CO05*CMco
rH *H rH
CO O O
« H CM CM
O ^ co
CM
cbcbreHoCM
o
S «a
0 o
W -O
Ö 3 CO rH CO r H CM CM ^ C O tH ^ C O 0 0 CM CM l D 0 0 r H
ci
CM CO 0 5 0 5 CO l D 0 5 CO
rH rH rH rH
co co co
H H H
C O i- H CM
rH lD
T Í 1 CO 1- î c o
rH rH
p Sh
G
H -g
Kt -4* C O C O 0 5 co id oo id T ji co CMO CM 0 5 H Ç M O ’ÿ
S Q, O tO o C O CO 05 i> ^ CM* CO CO O 0 5 rH O rH T jl «O
i* H CM H H H IN H H CM rH rH rH i H r H CO r H
P A
t í C> •l-H .
««s
M M et CQ
lD < o CO
'
io cor- 05 0 5 l O CM t - ^ CO ID 0 5 lD rH
OS 'O CM r H -M Î co co co CO CM CO CM Ö Ö O O LD w
«2 ci
1 *"»
C
(N s ? <
0 5 CM t - ^ CO 0 5 CO O E— CM 0 0 CO 0 5 lD r H CM 0 0 O
O
***
c i
a
<3 CM t - O CO
r H .C O i —l T j* , r H r H r—t r H
CO CM 0 5
r H CM r H
i H 0 5 CO
CM
0 5 C O CO t —
CM r H L D
4> <
'O
0 5 r H CM CM , S D 0 5 0 5 H* CM C H ^ H O C O CO C » CO iD
53 ţ u ^ u u v C O O H C O C O CO CO » - i CM rH CM r i i C - rH CO t - 0 5
LD rH 0 0 rH CO r H r H T ţ C ^ H L fl « O H CM CM C O H J
ir t - ív u ip jo p i
« r H CM 0 5 rH ^ C5 Ô lb r jî CO CO
L O CM r H
CO* rH lD CD CO CM
A -B t H IU B i n i B ţ O i i-H CM H H CO l D CM CO
CM
Ï O 0 5 ^ CO ho co co CM C O CO rH c o CO H H C O lO
O
U «i
« D C O L D CM
CO C O O «-H
* H 0 5 r H CM
r j l C** CO CO
CO I D rH
^ CO H
t -
^
rH rH
CO CO
CO r H - O 0 5
C O 0 5 C O CM
• r* CO T fi t - C O ^ l D L O OO cô rH H ^ b b
rH E - - rH
M 2 é+
» a) ça
O
mco H t f lt -
co05 CO LO CD r F
t - CM co co LD c - oo
CM l D I D
lO CO I >
r H C O CO
O CO r H T *
O CO O CO
Oi Ö & CM C O CM C D CM r H O C D E * ^Jl r H CM O CO t -
T } .S o r H l ó i H CM 0 5 r j< CM t— cô
CM
co cb
P a « U
- 1“ *
•r-»
0 5 CO t - O CM C - H CM O rH 05 O
05
0 5 CM
C O >H
1
© H o ^
-H ^ ^ CM
s
ïH
H r H CO H
LO
CO
CM
^
ID
05
CO
LO
rH
05
CO
iH
O
00 05 C O CO COcor H CD
CM ^ rH CM CO CO rH T jî rH CM t — CO CM
<CÔ O a M*
a
es •H Kl 0 5 CO r i< CO 05 t - rH 05 c— O CO co co co y—t C O tH LD
a
• |H c i
o
•H
cS
0 5 r H CM CO
CO C O CM
rH
CO
CM
c o Cr— O
O LO
I D r H CO
CO CM
O CM
O
CM
t -
CM CO
L O CM
O ' Î H
»
0 0 T H c- h
l D LD 0 5 C O
cb
co cô ib
G « rH
cS P
, co c- r- C M W O O t - c - Tfi CM ©
<D
c3 o co m ^ CO C O tD
CM 0 5 CO t -
lD 0 5 ID 1
rH ift
H iD C O liO H
rp\ o CM © CO
CO r ÿ 0 5
? 'S
1 n H CM , rH CM H H
>« S <
as Ö
<
0$
.Q
CO CM l D T&
0 5 CO ^ 1 *H
H t - O O
C 5 L O L D PO
CO CM CO CO
L D CM t - t H
00
t -
H
CM
CM
H
CO
C-
Ifl
( D O CO
0 5 C5 I >
C - ^
SO 0 5 »O C O
C - CO TH rH
r H CO LD
rH CM l O t H CM 05 LD CM 1> CMcôlb
ï>
Ä <
n 'i i » S
b 0 » 3 ï
K o s 3 k jS a s
» •
O >c3 H Ö • as • ■
r j Ki >C3 f-4 Ki
£>C5 O *» O O o î î T! O O ’ *
H Ci « J ^ . r i •H a a as 3 « • •
• • »
J « ’Mf o-g a *3
w >cSfl Otó * ' * c i * * ■o
•rH O
«d esS
•
^ . h^ a
S
*-« I * 3 H ■3S
û ü o a
T H FH K
r H I f ^' «*>
Ü 0 fl)r
'
!Z
«d « 33 S ce o , u P * * 2 g M a g aa
a -G g O K l 0)
§^2 o 2 "2 r — H «rH
J S sâ’ a H os " Ö (P^ ® H a Ci
•Ö « 3
3 a Ia
«H
2
H H CS
Ö
c/>Ci Ir_,
» «rH
•H
En «rH Ci '~ z r '
O
a> ft2
03 tó o -h ca o
o > M w ouat
— 112
.aceşti cai aparţin tipului de munte: mici, sprinteni, bine le

gaţi pentru a suporta sarcini, au picioare şi copite sănă
toase, sunt răbdurii şi antrenaţi la perfecţie pentru drumuri
uscate, pietroase şi lungi ! Predomină culoarea sură-albă
şi murgă. Produşii pot fi şi corcituri ca rezultat al peregrin,
nărilor nesfârşite pe toate plaiurile ţării.
Sumar descris, calul este tovarăşul nedeslipit al munte
nilor din regiunea munţilor Apuseni şi nu s’ar despărţi de
Sebişel
Fotofilm Cluj
el, pentru nimic în lume pentru că acest cal, neînsemnat

la vedere, dar extrem de rezistent, îl duce pe muntean şi
marfa lui, mii de kilometri pe an.
Vitele cornute, ating aproape un total de 100.000 bucăţi.
Vacile în primul rând, ne arată o cifră frumoasă. 54.722
bucăţi se găsesc în proporţie favorabilă aproape în toate
judeţele. Astfel: 15.432 (28,2%) în judeţul Turda; 10.067
(18,4%) în judeţul Bihor; 9173 (16,7%) în judeţul Alba,
9025 (16,5%) în judi Hunedoara; 8910 (16,3%) în jud. Cluj
şi 2115 (3,9% în jud. Arad. Aproape 50% din totalul va
cilor existente, sunt vaci cu lapte iar restul sterpe şi tineret.
Numărul total al boilor din regiunea cercetată este de
36.621 bucăţi din care 8471 (23%) în jud. Turda; 7795
1(21,3%) în Alba; 7415 (20,3%) în Hunedoara; 6946 (19%)
in Bihor; 4990 (13,6%) în Cluj şi 1004 (2,7%) în Arad.
— 113 —
In munţii Apuseni ca şi în general în Ardeal, vacile se

înjugă atât pentru lucrări agricole cât şi pentru transpor
turi mai moderate .
Vitele comute albe nu aparţin unei rase anume. Cele
mai multe sunt corcituri de Pintzgau, Simimenthal ori chiar
cu rasa albă de stepă (mai puţin). Este însă o tendinţă vă
dită de a fixa rasa Pintzgau şi de aceia acţiunea oficială
din ultimii ani tinde spre acest scop, căutând ca să se dea
comunelor numai tauri Pintzgau, procuraţi din regiunea
Sibiu. Se pare că muntenii apreciază şi iubesc această rasă,
robustă, puternică, relativ puţin pretenţioasă şi care pro
duce lapte bun deşi insuficient, cam e şi muncă.
Munteanul apreciază mult aptitudinile multiple ale
acestei rase, pentru că el nu are posibilitatea să ţină rase
specializate.
In comunele unde s’a pus mai multă grijă în alegerea
taurilor, unde aceştia sunt bine îngrijiţi şi cruţaţi, se gă
sesc exemplare din produşi! lor, cât se poate de bine des-
voitaţi şi frumoşi. Aceasta este un semn că munţii Apuseni
oferă condiţiuni favorabile de creştere şi desvoltare, asemă
nătoare cu ale Sibiului şi a celor din Austria, patria de ori
gină a rasei Pintzgau..
In adevăr, exemplarele de vaci şi boi, cari pe jumătate
îngrăşaţi, se aduc în târgurile oraşelor din apropierea re
giunii, găsesc un plasament apreciabil atât ca animale de
lapte cât şi ca animale de măcelărie.
De multe ori, ele formează, transporturi întregi pentru
export în Cehoslovacia şi Austria.
Bivolul se găseşte într’un număr de 5213 exemplare. Ei
este animalul regiunilor cu nutreţ puţin, şi de calitate infe
rioară. Se mulţumeşte cu puţin, produce muncă grea, dă
un lapte bogat în materii grase şi s’a adaptat uşor condi-
ţiunilor regiunilor sărace. In munţii Apuseni, el nu poate
fi prea mult răspândit pentru că vita Pinzgau trebue să
predomine.
După cum am amintit, hrana şi îngrijirea vitelor cor
nute, lasă de dorit în munţii Apuseni. In afară de păşunat,
care începe după topirea zăpezii, vara nu li se mai dă altă
hrană. Este vorba de animalele care rămân acasă şi nu des
pre acele care fac transporturi. Păşunile sunt bogate, au o
floră frumoasă şi abundentă. Despăduririle, care au dat
Munţii Apuseni 8
— 114 -
naştere la torenţi pe tot cuprinsul munţilor Apuseni, au cau

zat pagube păşunilor şi fâneţalor astfel că, astăzi .multe
locuri proprii păşunajtului sunt desgolite de orice vegetaţie.
Pe păşunile din munţii Apuseni se poate ţine 0,5 vită mare-
pe jug. cad. şi numai păşunile bune de tot pot hrăni 1 vită
pe jugăr.
Fâneţele produc un fân de foarte bună calitate. Canti
tatea însă nu este mare; se poate calcula o producţie medie
de 6— 800 kgr. fân uscat la jugăr, care se recoltează de pe
fâneţele bune. Fânul asigură hrana de iarnă în măsură
aproape integrală. Alt nutreţ aproape că nu se dă, cu ex
cepţia cocenilor de porumb, care se produc în cantitate re
dusă. Despre o nutrire iraţională, ou rezidii din comerţ (turte,
etc.) nu poate fi vorba. Cailor li se dă puţin ovăz, cu deo
sebire celor ce.trebue să poarte poveri.
Adăpostul animalelor este primitiv. Grajdurile, sepa
rate de locuinţă, sunt din lemn încheiat, fără alt adaos.
Peste tot simt acoperite cu şindrilă, scânduri ori pae de se
cară şi uneori cu coceni de porumb. Caii şi bovinele se
aşează ia un loc. Interiorul grajdului este cât se poate de
simplu. Gunoiul de grapd, în unele părţi, se manipulează cu
îngrijire chiar. Muntenii cunosc foloasele gunoiitului şi de
aceia ei îl strâng şi îl împrăştie pe ogoarele lor sărace.
» Nu putem vorbi despre o industrie a laptelui de vacă
în Munţii Apuseni. Organizaţii cooperatiste pentru acest
scop, nu se cunosc. Laptele se consumă pe loc, nu se pune
mare preţ pe o producţie mai mare şi valorificarea prin
transformare în unt se găseşte foarte rar şi cu totul lo
calizată.
O îndrumare în această direcţie nu s’a dat până astăzi.
Muntenii din mima Munţdor Apuseni, trăesc în această pri
vinţă tot aşa de izolaţi şi necunoscători, ca şi înaintaşii lor
Daci. O înviorare se poate observa în aproierea centrelor
mai populate, unde produsele laptelui se pot plasa şi des
face mai lesne şi ou preţ. In genere însă, preţul acestor pro
duse este extrem de scăzut, tocmai pentru că debuşeul este
limitat.
Ovinele se găsesc în număr total de 256.267 bucăţi. Cele
mai multe oi se găsesc în judeţele Turda şi Alba (74.911 şi
72.189 sau 29,2% şi 28,2% ); judeţul Cluj are 47.314 (18,5%) ;
judeţul Bihor 36.513 (14.3% ); Hunedoara 23.038 (9% ) iar
judeţul Arad numai 2302 (0,9% ).
115 —
Acest număr însemnat de oi, a cărui raport faţă de nu

mărul capilor de familie şi a suprafeţelor de fâneţe şi pă
şune se va vedea mai bine din tablourile de mai la vale, este
singura salvare, putem zice, a locuitorilor. Oile din această
regiune sunt din rasa ţurcană (albă şi neagră), bine des-
voltate, adaptate mediului şi au calităţile şi defectele ca
racteristice rasei. Lâna aspră şi puţină nu este căutată de
fabricele, care prelucrează postav fin ci, ea se foloseşte mal
Moară. Băi ţa
Fotofilm Cluj
mult in gospodăriile munteneşti pentru îmbrăcăminte fără

pretenţii, pentru pănuri şi pături, pentru covoare, ş. a. Tun
sul oilor are loc cu 10— 15 zile mai târziu decât la câmpie, din
cauza climei aspre. De obiceiu se tund pe la mijlocul lunii
Iunie; în genere, fie-care muntean proprietar îşi tunde sin
gur oile ce are.
Mulsul şi manipularea laptelui de oae, se face în con-
diţiunile cele mai primitive. De aceia brânza de oae din ace
ste părţi, cu excepţiuni bine înţeles, nu este gustoasă şi nici
igienic preparată. In genere, proprietarii de oţ îşi mulg oile
separat, chiar dacă au numai 4—5 bucăţi. Nu se obişnueşte
mulsul în comun, care ar asigura alte foloase. Astfel, oile
se mulg chiar pe păşune de 3 cri pe zi, laptele se încheagă
pe loc dacă păşunea e departe de locuinţă sau se transportă
acasă, dacă e mai aproape. Caracteristic in manipularea
feptélui' de oaeeste faptul că, după ce à fost închegată şi
turnată în strecurătoare prima mulsoare de lapte, celelalte
' se toarnă unelè peste altele şi nu se manipulează separat.
De aceia brânza este neunfiromă, se acreşte, se amăxeşite şi
■astfel nu poate fi asemănată c u , minunata brânză de oi,
•Care se fabrică de locuitorii munţilor Carpaţi. Pe lângă ace-
•stea, vasele în care se fabrică brânza lasă cu totul de dorit
'în ce priveşte îngrijirea şi higiena.
Acestea se datorase lipsei totale de îndrumare, care o
' constatăm astăzi.
; In Munţii Apuseni găsim un număr considerabil de
, urdei, laptele de oi nu are altă întrebuinţare. Brânza de
. oi se vinde în centrele apropiate, se pune în putinele pep-
' tru iamă sau une-ori în burdufuri. O industrializare raţip-
. nalâ nu se practică aproape nicăiri. j
In mimţii Apuseni găsim un număr considerabil de
capre şi anume 26.373 capete. Aceste animale, fără ca şă
aducă vrenun folos însemnat, sunt duşmanul cel mai neîm
păcat al pădurilor tinere şi al plantaţiunilor. Pagubele ce
cauzează caprele în fie-care an, lăsate de cele mai multe
’ ori singure, nici nu se pot calcula. Laptele de capră se ames-
l tecă cu cel de oae, din care se prepară brânză. Caprele apar
ţin unui tip comun, de talie mică şi cu o mică producţie de
lapte.
Porcii, în număr total de 32495 capete aparţin în ge
nere, rasei Mangaliţa. Se găsesc însă şi tot felul de corci
turi. Ţinerea porcului în munţi este o problemă grea din
cauza alimentaţiei. Cerealele se seamănă pe suprafeţe im
proprii iar producţia redusă abea acopere necesităţile de
hrană pentru câte-va luni din an. Nu este deci de mirare că,
numărul porcilor este redus. Cei mai mulţi porci îi găsim
în judeţele Turda (31,6%), Hunedoara (20,8°/o) şi Alba
(17% ). In general nu se poate vorbi de o creştere raţională
a porcului ci, mai mult de o creştere limitată pentru nevoile
stricte ale familiei. O îngrăşare sistematică nu se obişnueşte
pentru că lipsesc cerealele; din cauza aceasta porcii se sa
crifică semi-îngrăşaţi.
*
Creşterea animalelor cornute, mai ales, în Mimţii Apu

seni, nü se face raţional şi din cauza lipsei de pae, care să
— 117
permită un aştemul mai abondent. Cultivându-se cereale

puţine, producţia de pae fiind redusă, nu se poate da un
aşternut bun deoarece paiele servesc şi pentru hrană. De
aceia găsim vitele în grajd, de cele maj multe ori, fără aş
ternut sau numai pe puţini coceni rămaşi delà alimentaţie,
Ne putem închipui gradul de curăţenie şi de higienă atât
al animalului cât şi al grajdului.
*
Pădurea Neagră. Instalaţiuni forestiere

Fotofilm Cluj
In cercetările noastre, nu vorbim de creşterea paserilor

în Munţii Apuseni. Aceasta din mai multe motive : este ex
trem de greu în primul rând de întreprins o numărătoare
a paserilor la toate locuinţele acăţate pe dealuri; apoi, gos
podina niciodată nu va spune câte paseri are şi în fine, nu
mărul paserilor ce se ţin la munte, în genere, este redus de
oarece nu sunt cereale pentru hrană. In condiţiunile spe
cifice din regiune, paserile ce cresc pentru ouă în primul
rând, cari se valorifică fie în gospodărie fie contra ţuică Ia
cârcimarul din sat. Munteanul ţine un număr redus de
găini, care se pot hrăni cu ceia ce mai cade în gospodărie.
Gâştele şi raţele se cresc mai mult pe lângă ape. Curcile
se întâlnesc rar şi de obiceiu în centrele mai mari sau în
apropierea acestora unde valorificarea poate fi rentabilă.
— 118 —
Găinile aparţin rasei comune ţărăneşti, complect ne

studiată şi neîimbunătăţită până acum. Sunt însă bune pen
tru împrejurările sătenilor pentru că îşi caută hrana sin
gure, nu sunt pretenţioase şi rezistente la boli.
După ce am arătat pe scurt, care este situaţia numerică

a animalelor din Munţii Apuseni vom căuta să vedem în
cele ce urmează raporturile ce se stabilesc şi care rezultă
în legătură cu suprafaţa terenului (păşuni şi fâneţe) şi nu
mărul populaţiei.
Vom cerceta în primul rând numărul proprietarilor de
; animale.
' Tabloul Nr. 28 ne arată că, în munţii Apuseni se află
9700 proprietari de cai întrebuinţaţi în agricultură, în că-
i răuşie, sau în ambele întreprinderi. Cei mai mulţi proprie
tari 7(6309) sunt acei cari întrebuinţează caii atât pentru
agricultură cât şi pentru cărăuşie. Judeţul cel mai bine re
prezentat, este Turda (33.9%) apoi urmează: Alba (21,2%),.
! Bihor (14,9%), Cluj (14,8%), Hunedoara (8,5%) şi Aradul
(6,7% ).
, Vacile de lapte se găsesc la 23.659 proprietari. Boii 4a
■13.465 proprietari, bivolii la 2017 proprietari, oile la 36.628
proprietari, capre au 12.269 proprietari, iar porci 25.337 pro
prietari.
Ţinând seamă de suprafaţa teritorială (7628 km .2) şi
de aceia ocupată de fâneţe şi păşuni (421.611 jug. cad.) şi
raportând numărul total al animalelor reduse la vite mari,
găsim că în munţii Apuseni avem în total 139.453 capete
de vite mari. Proporţionalitaitea pe care o ob ţinem, este cât
se pioate de interesantă şi tabloul Nr. 29 ne-o arată pentru
fie-care judeţ. Astfel avem pentru întreaga regiune un nu
măr de 18,3 capete vite la kilometrul pătrat sau 0,33 ca
pete la jugărul cadastral ocupat de fâneţe şi păşuni. Den
sitatea animalelor pe km.2 este foarte mică. Fâneţele şi pă
şunile ocupă la un loc 421.611 jug. cad. ceia ce faţă de
1.325.466 jug. cad. cât este întinderea studiată a munţilor
Apuseni reprezintă 31,80%; această situaţie însă este re-
dusii. Cea mai mare densitate pe km.2 o arată judeţul Alba
care are 22,3 vite mari la km.2 dar numai 0,35 pe jug. cad..
£
:0
&
Ut
H
ss
Numărul proprietarilor de animale domestice, pe judeţe, în 1933
— 119 —
— 120 —
Tabloul Nr. 29
Raportul vitelor faţă, de suprafaţa teritorială ţ
ocupată de fâneţe şi păşuni
Suprafaţa Numărul Nr. capete

lor de vite.
cailor şi
Nr. curent
Totală a Fâneţe- ce revine la
1şi păşuni 1
JUDEŢELE şi vitelor
loc de fân.
terenu lor şi pă
! jug. cad.
lui şunilor*) cornu km.1
te**)
Kilpm.p. jue. cad.
1 A lb a ........................ 1.236 79.212 27.566 22,3 0,35

2 Arad ..................... 244 9.819 4.759 19,5 0,48
3 B i h o r ..................... 1.636 82.967 24.961 15,3 0,30
4 C l u j ........................ 1.637 100.296 23.594 14,4 0,24
5 Hunedoara . . . . 989 42.243 20.576 20,8 0,49
6 Turda . . . . . . . 1.886 107.074 37.997 20,1 0,35
Total M-ţii Apuseni . 7.628 421.611 139.453 18,3 0,33
de fâneţe şi păşuni. Cel mai nepopulat judeţ este Clujul cu

14,4 capete vite la km.12 şi cu 0,24 vite la jug. cad. fâneţe
şi păşuni.
Aceste raporturi sunt .importante (pentru că de ne in
dică măsura în care trebue concepută şi dusă acţiunea de
îmbunătăţire a ereşterei vitelor In Munţii Apuseni.
Tot atât de important este raportul dintre animale şi
numărul capilor de familie. (Tabloul Nr. 30). La 71.418 capi
de familie găsim: 96.556 (1,35 la un cap de familie) vite
cornute mari, 14.636 cai (0,20), 256.267 oi (3,59), 26.373 ca
pre (0,37) şi 26.373 porci (0.45 Ia un cap de familie). Din
aceasta rezultă în mod precis că: 1,35 vite comute mari la
un cap de familie este un procent foarte mic, 0,20 cai dea-
semeni iar 0,45 porci la un cap de familie reprezintă o cifră
de gravă sărăcie. Numai oile şi caprele (3,59 şi 0,37) ne ara
tă cifre normale relativ. Numărul oilor ar mai putea fi spo-
1) Aci se cuprind iăneţele naturale, artificiale şi păşunile.

2) Zece oi sau capre au fost egalate cu o vită mare.
Raportul animalelor faţă de numărul capilor de familie, în 1933
121
— 122 —
rit. Celelalte animale, după cum vedem, se găsesc în mare

inferioritate. Acest fapt este explicabil dacă ne g â n d im că
pentre creşterea vitelor din Munţii Apuseni nu se dă aten
ţia cuvenită. Sub regimul maghiar această stare putea fi
considerată normală pentru că regiunea era românească;
astăzi însă, nu este de înţeles decât printr’o totală necu
noaştere a stărilor delà faţa locului .
îmbunătăţirea creşterii vitelor din această regiune tre-
bue să se refere la mai multe direcţiuni: Corp, higienă, pro
ducţie, păşuni, fâneţe, prepararea produselor şi valorifica
rea lor prin cooperaţie.
Tehnicienii de toate categoriile trebue să fixeze liniile
generale şi de detalii, pornind imediat ila lucru. Statui şi
judeţele interesate trebue să sprijinească acţiunea din punct
de vedere moral şi mai cu seamă, material. In alt caz, stă
rile de astăzi vor continua să dăinuiască nu spre paguba
indivizilor din această regiune ci spre paguba ţării întregi.
*
Creşterea albinelor este ocupaţie anexă, oare poate adu
ce agricultorului venituri însemnate, dacă se practică cu
chibzuială şi atenţie. In Transilvania, creşterea albinelor are
Tabloul Nr. 31
Numărul comunelor în care s’au crescut albine, în 1933
La % din
Numărul
Numărul n-rultotal
comunelor
Nr. curent
JUDEŢELE total al co în care se al comune

lor unde se
munelor cultivă al cultivă al
binele
binele
r
1 A l b a ........................... 36 1 36 100,0
2 A r a d ........................... 16 1 16 100,0
3 Bihor . ..................... 67 59 88,1
4 Cluj . . .................. 46 34 73,9
5 Hunedoara .................. 63 62 98,4
6 Turda ........................ 48 46 95,8
Total M-ţii Apuseni . . 276 253 91,7

f — 123 —
o însemnătate deosebită pentru eă atât clima cât şi flora

sunt favorabile, deşi vegetaţia este de durată mai scurtă,
decât la câmpie. Din timpuri vechi, românii şi minoritarii
s’au ocupat cu apicultura, care a fost sprijinită, de regimul
maghiar dar, cu regret trebue să menţionăm, -că astăzi acest
sprijin se manifestă în măsură redusă.
Apicultura nu poate fi popularizată fără concursul ofi
cial sau fără iniţiativă particulară. Oficialitatea sau mai bine
zis astăzi Camerele Agricole, din cauză că nu dispun de
haini, caută să promoveze întâi alte ramuri şi de aceia ne
glijează apicultura. Cel mult' dacă se ţin unele cursuri de
cezon, sporadice, fără un plan bine alcătuit şi mai mult la
s] In munţii Apuseni, s’a pus bazele atelierului special de
/'la şcoala de meserii agricole din Câmpeni. La acest atelier
f a confecţionat şi Ministerul de Agricultură câte-va sute de
stupi pe cari La distribuit în ţară. Lipseşte o reclamă bună
şi fonduri pentru porcurarea de material lemnos uscat, de
y prima calitate.
\ Tabloul Nr. 31 ne arată că 253 (91,7%) din cele 276,
Voia_ latâmplării. Nu se dau eoşniţe sistematice, nu există
/ nici un atelier special pentru confecţionarea acestora şi
/ mai ales pentru confecţionarea diferitelor aparate şi instru-
I mente indispensabile în agricultura raţională. De aceia.
crescătorul de albine, trebue să alerge după sfaturi din om
I în om iar pentru utensile, este la discreţia tuturor negusto-
\ riior şi meşteşugarilor fără experienţă îndestulătoare,
''com une cercetate de noi, se ocupă cu creşterea albinelor. In
spècial comunele din judeţele Alba şi Arad se ocupă în în
tregime cu apicultura, fapt care este destul de îmbucură--
• tor pentru că: muntenii îşi câştigă venituri anexe, se ocupă
şi cu altă ramură anexă decât lemnul şi ajută totodată la
îmbogăţirea patrimoniului naţional.
Cel mai mare număr de proprietari de stupi îl găsim în
judeţul Alba: 904 cu 3212 stupi, ceia ce revine 3,6 a) stupi
de fie-eare proprietar. Jud. Turda are 741 proprietari cu
3920 stupi şi cu o medie de 5,3 stupi de proprietar. In jud.
Hunedoara avem 640 proprietari cu 2084 stupi şi cu 3,3 stupi
de proprietar, apoi jud. Bihor ou 388 proprietari şi 2227
stupi revenind 5,7 stupi de proprietar. Celelalte judeţe, după
cum vedem din taloul Nr. 32 sunt reprezentate mai slab.1
1) Stuipi rus-tici şi sistematici.

— 124 —
Tabloul Nr. 32
Numărul proprietarilor de stupi
Numărul In mijlociu
Numărul
revine de
Nr. curent
proprieta stupilor
JUDEŢELE fiecare pro
rilor de (rustici şi prietar
stupi sistematici)
stupi
1 A l b a ........................... 904 3212 3,6
2 Arad . ..................... 203 652 3,2

3 B ih o r........................... 388 2227 5,7
4 C l u j ........................... 304 1901 6,2
5 Hunedoara .................. 640 2084 3,3
6 Turda ........................ 741 3920 5,3
Total M-ţii Apuseni. . 3180 13.996 4,4
Tabloul Nr. 33
Numărul stupilor şi proprietarilor de stupi, cari se ocupă
şi cu agricultura, în 1933
La % din n-rul
Nr. stupilor
Nr. proprie'a-
stupilor sunt:
[ Nr. curent
1sistema-
rustici
sistema
JUDEŢELE
Total
rustici
* tici
Total
tici
rilor
B u c ă ţ i
1 A l b a .................. 881 2.785 258 3.043 91,5 8.5 100,0
2 A r a d .................. 198 495 121 616 80,4 19,6 100,0
3 B ih o r.................. 380 1.958 199 2.157 90,8 9,2 100,0
4 C l u j .................. 291 1.089 652 1.741 62,6 37,4 100,0
5 Hunedoara . . . . 615 1.600 404 2.004 79,8 20,2 100,0
6 Turda ............... 723 2.848 827 3.675 77.5 22,5 100,0
Total M. Apuseni 3088 10.775 2.461 13.236 81,4 18,6 100,0

Dar, apicultura nu este numai ocupaţia agricultorilor.
Găsim apicultori la oraşe cum ar fi funcţionarii, cari n’au pă
mânt de exploatat. De aceia, am căutat să deosebim pe ace
ştia de agricultori spre a ne da seama întu cât poate con
tribui această ramură anexă la mărirea venitului locuitori
lor din munţi.
Tablourile care urmează ne vor arăta pe rând pe pro
prietarii de stupi, care se ocupă cu agricultura şi cu nu
mărul de stupi ce au — atât rustici, cât şi cei ţărăneşti —
precum şi pe proprietarii de stupi, care nu se ocupă cu api-
cultura (Tabloul Nr. 33 şi Nr. 34).
Tabloul Nr. 34
Numărul stupilor şi proprietarilor de stupi,
cari nu se ocupă cu agricultura în 1933
La % din n-rul
Nr. stupilor
! Nr. proprieta-
stupilor sunt:
1
sistema
j Nr. curent
rustici
- — '
1 sistema-
JUDEŢELE
Total
rustici
tici
Total
rilor
! tici
B u c a ţ i
1
1
1
j
j
i
1 A l b a .................. 23 17 152 169 10,1 89,9 100,0
2 Arad ................... 5 — 36 36 100,0 100,0
3 B ih o r.................. ' 8 31 39 70 44,3 55,7 100,0
4 C l u j .................. : 13 58 102 160 36,2 63,8 100,0
5 Hunedoara . . . . j 15 11 69 80 13,7 86,3 100,0
6 T u r d a ............... . 18 45 200 245 18,4 81,6 100,0
Total M. Apuseni 92 162 598 760 21,3 78,7 100,0

1
Comparând datele acestor tablouri, vedem că dintr’un

total de 3180 apicultori abea 92 nu se ocupă şi cu agricul
tura, pe câtă vreme ceilalţi sunt şii agricultori. Agricultorli-
apicultori au im total de 13.236 stupi din cari 10.775 (81,4%)
rustici şi numai 2461 (18,6%) sistematici. Această propor
ţie cercetată amănunţit pe judeţe este încă mai rea pentru
că judeţul Alba de ex. ne arată abea 8,5% stupi sistematici
din numărul total al stupilor din judeţ şi numai judeţul:
126 —
Cluj atinge 37,4% stupi sistematici. Prin urmare trebue să

rezumăm starea cu totul nefavorabilă a apiculturii ţără
neşti în 2 cuvinte: primitivitate absolută.
Situaţia apicultorilor-neagricultori din Munţii Apuseni
— adică funcţionari, pensionari, ş. a. — este cu totul alta.
Cei 92 apicultori au 760 stupi din cari 162 (21,3%) rustici
şi 598 (78,7% sistematici. In judeţul Arad neagricultorii1-
Remeţi : Izvor
Fotofilm Cluj
apicultori au 100% stupi sistematici, urmează apoi Alba cu

89,9%, Hunedoara cu 86,3%, Turda cu 81,6%, Cluj cu 63,8%
şi Bihor cu 55, 7% stupi sistematici.
Dar neagricultorii- apicultori deşi luaţi individual au
o situaţie bună, dacă îi înglobăm în masa restului de api-
cultori-agricultori, se pierd şi atunci situaţia este următoa
rea cu privire la totalul proprietarilor şi stupilor din munţii
Apuseni. (Tabloul Nr. 35).
Cei 3180 apicultori din Munţii Apuseni cu 13.996 stupi
se împart în: 10.937 stupi rustici (78,1%) şi 3059 stupi •sis
tematici (21,9%). Judeţul care are in acest caz cei mai mulţi
stupi rustici este Bihorul (89,3%) urmat de Alba (87,2%),
Hunedoara (77,3%), Arad (75,9%), Turda (73,8%) şi Cluj
(60,3%).
Din datele de mai sus, starea apiculturii din Munţii
Numărul total al stupilor şi proprietarilor de stupi, în munţii Apuseni, în 1933
—
127
— 128 - -
jApuseni ni se înfăţişează mai rău încă dacă raportăm nu-

;mărul stupilor (rustici şi sistematici) la numărul capilor
;de familie. In acest caz găsim: un stup la 4 capi de familie
.în judeţel'e Alba şi Turda, un stup lă 6 capi de' familie în
judeţele Bihor şi Hunedoara şi un stup la 7 capi de familie
,în judeţul Cluj. In acest cazuri revine: 0,25 şi 0,23 stupi la
jun cap de familie în judeţele Alba, Arad şi Turda, 0,16 şi
Stâna de Vale — Golgota — (Bihor)

Fotofilm Cluj
0,17 stupi la un cap de familie în judeţele Bihor şi Hune

doara şi 0,15 stupi la un cap de familie în judeţul Cluj.
Dacă raportăm însă numărul stupilor la popoulaţia în
treagă (bărbaţi şi femei numai) din regiunea cercetată,
găsim că la 100 locuitori revin abea 5 stupi sau 0.05 stupi
la un locuitor.
Este de necrezut cât de greu pătrund lucrurile noi şi
raţionale în massa sătenilor în general şi, cu atât mai greu
la munteni, deşi ar trebui să ne închipuim că în munţii
Apuseni avem un caz special, de oare-ce locuitorii fiind me
reu în contact cu ţara prin călătoriile şi peregrinările lor
fără sfârşit, au prilejul să vadă şi să audă multe lucruri
noui.
Primitivitatea absolută a apiculturii din Munţii Apuseni,,
exprimată atât de tragic prin cifrele de mai sus, nu poate
— 129 —
fi remediată decât prin măsuri radicale şi printr’o propa

gandă permanentă.
In primul rând locuitorii trebuesc lămuriţi asupra fo
loaselor pe oare le aduc stupii sistematici. Specialiştii au da
toria ca să-şi fixeze în programul lor de activitate această
problemă, pe care să o demonstreze în mod practic la faţa
locului prin ţinerea de cursuri practice în fiecare comună,
:cu care ocazie să se arate toate foioasele ce se obţin dintr’o
apicultură raţională, cu o îngrijire atentă.
Totodată, mărindu-se atelierele delà şcoala de meserii
agricole din Câmpeni, să se dea posibilitatea construirii de
stupi sistematici Layens şi Dadant-Blatt, dovediţi ca cei mai
practici, chiar eu materialul adus de săteni. Pe lângă a-
ceasta, Statul trebue să încurajeze pe apicultorii merituoşi,
distribuindu-le stupi gratis ca şi celelalte aparate necesare,
care deasemeni s’ar putea fabrica la Câmpeni.
g) Maşinile şi instrumentele agricole

Numărul şi felul maşinilor şi instrumentelor agricole,
poate să arate în chip lămurit, lipsurile care se resimt în ex-
plotaţiunile noastre agricole.
Acolo, unde plugurile modeme în număr suficient, brăz
dează pământul şi unde maşinile ou vapori înlocuesc forţa
braţelor, avem a face cu o treaptă mai ridicată a modului
de cultivare.
Acolo însă, unde se folosesc însă instrumentele agricole
primitive sau puţin perfecţionate, cultivatorii de pământ, din
acele părţi, nu apreciază, — fie din lipsă de capital, fie din
altele — , binefacerile ştiinţei agricole şi în acest caz nu ne
vom mira dacă munca nu le este îndestul de răsplătită şi
nici dacă produsele agricole în locurile acestea vor fi cali
tativ şi cantitativ inferioare.
Tabloul nr. 36 ne înfăţişează situaţia din Munţii Apuseni.
Acj se cuprind numai maşinile şi instrumentele care sunt în
folosinţă de fapt.
Sărăcia acestui fel de inventar este izbitoare pentru cele
234.140 jug. cad. teren de arătură din Munţii Apuseni.
După cum se vede, maşinile şi instrumentele agricole,
!pentru o mai lesnicioasă studiere, au fost împărţite în pa
tru categorii: 1. maşini cu vapori de benzină, 2. maşini şi
Munţii Apuseni 9
— 130 —
Numărul maşinelor^şi instrumentelor agricole
N-rul maşinelor şi
nnim
—i
NUMĂRUL MAŞINELOR
ŞI INSTRUMENTELOR AGRICOLE Arad

Alba
I. Maşini cu vapori sau benzină

A u totracto are............................................. 3 —
Locomobile............ .. .................................... 5 3
Maşini de treerat . . . . .................. ... 25 6
Maşini de bătut porumb . . ......................... — -- .
Alte m a ş i n i .................. .......................... . — • -- '
II. Maşini şi instrumente cu tracţ. animală 4
Pluguri simple cu grindeiul de lemn . . . . 4.167 969

„ „ „ „ f e r ............ 960 17
„ compuse cu 2 sau mai multe brazde . 11 —
„ schimbătoare (gemene de coastă) . . 936 9
Totalul plugurilor . . 6.074 995
Rariţe de lem n ..................... ........................ 298 —
„ fier . . . . . . . . . . • ............ 4 —
Totalul rariţelor . . . 302 —
Grape de lemn cu dinţi de fier ............... 4.529 873

„ „ f i e r ............................................. 25 5
„ „ m ărăcini....................................... 286 —
Totálul grapelor . . . 4.840 878
T ă v ă lu g i.................. .............................. 4 —
Maşini de semănat prin împrăştiere . . . . 1 —
„ „ în rân d u ri.................. 9 2
Totalul maşinelor de semănat 10 2
Maşini de c o s i t .......................................... — —
Manej pt. maşina de treerat şi bătut porumb . 4 —

III. Maşini purtate cu mâna
Vânturătoare . .............................................. 48 12
Trioare ....................................................... 36 11
Maşini de bătut porum b.............................. 9 4
Maşini de tăiat nutreţ............ ..................... 6 2
IV. Altele
Care şi căruţe cu osia de lemn . ................ 3.452 980
»> o o ff tt »> f i e r ..................... 706 88
Totalul carelor şi căruţelor . 4.158 1.068
Cazane pentru ţuică sau rachiu.................. 112 24
— 131 —
Tabloul Nr. 36
precum şi raportul lor la suprşfaţa de cultură
Ö maşină sau in

strument agri
instrumentelor agricole aparţinând jud.
col revine la
Totalul
jug. cad.
Munţilor
Hune
Bihor Cluj Turda
doara Apuseni
4 1 8 17,207,5
— — — 9 17 —
43 37 45 17 173 499,6
— 2 — 1 3 —
3.632 2.509 4.026 4.609 19.912 11,8

190 513 258 124 2.062 103,0
— 28 8 — 47 4.981,7
27 122 1.801 397 3.292 71,1
3.849 3.172 6.093 5.130 25.313 9,2
— — 3 — 301 133 6
— 7 7 1 19 2.115,8
— 7 10 1 320 125,6
3.489 2.905 4/63 3.319 19.978 11,7
4 5 153 41 233 1.004,9
10 — 283 — 579 404,4
3.503 2.910 5.299 3.360 20.790 11,3
2 113 2 13 134 1027,3
1 — 1 — 3 45.886,6
— 3 8 2 24 5.735,8
1 3 9 2 27 5.098,5
— 2 — — 2 94.251.0
2) 4 4 3 44 2.818,9
131 77 71 120 459 270,2

46 52 57 51 253 3 1.6
2 4 14 15 48 782.8
10 5 6 22 51 4.591,0
3.829 2.462 4 238 4.462 19.423 65,2

148 1.385 678 1.551 4 556 278,2
3.977 3.847 4.916 6.013 23.979 52,9
69 10 159 40 414 20,9

— 132 —
instrumente cu tracţiune animală, 3. maşini purtate cu mâna

şi 4. altele.
1. Maşinile cu vapori şi benzină
Printre maşinile cu vapori şi benzină, în regiunea Mun

ţilor Apuseni se găsesc opt autotractoare pentru arat. Din
acest număr 4 se află în judeţul Cluj, 3 în Alba şi 1 în jud.
Turda. Dacă repartizăm aceste autractoare la suprafaţa de
arătură, găsim că un autotractor revine la 17.207.5 jug. cad.
suprafaţă extre|m de mare, ceia-ce ne explică puţina în
semnătate ce se dă acestor maşini modeme, trebuind toto
dată, să luăm în seamă terenurile accidentate, care nu per
mit executarea lucrărilor.
Locomobilele, mânate de forţa aburilor, sunt în număr
de 17. După terminarea treeratului, aceste maşini, servesc
şi la mori. Cele mai multe locomobile le găsim în jud. Turda
(9), Alba (5) şi Arad (3).
Maşinile de treerat sunt în număr de 173, răspândite
mai mult în judeţele: Hunedoara (45), Bihor (43) şi Cluj
(37). Repartizate la suprafaţa ocupată de păioase, constatăm
că o maşină de treerat ar reveni la 499,6 jug. cad. cultivate cu
; păioase. După cum vedem ele sunt bine reprezentate, dar
trebue să ţinem seamă că aceste maşini, în timpul treera
tului sunt pornite în regiunile agricole, ţăranul din munţi
\întrebuinţând mai mult îmiblăciul.
Maşinile de bătut porumb, mânate cu vapori sau ben
zină, simt necunoscute.
2. Maşini şi instrumente cu tracţiune animală
Dintre maşinile şi instrumentele agricole ou tracţiune

animală, plugurile sunt cele mai numeroase. In toată re
giunea Munţilor Apuseni găsim 25.313 pluguri, aşa că un
plug revine la 9,2 jug. cad. Dacă admitem, că cu un plug s’ar
putea lucra 30—40 jug. cad., putem deduce că numărul plu
gurilor este mai mult decât întreit faţă de suprafaţa de ară
tură. Repartizarea pe judeţe, ne arată că cele mai multe
sunt în judeţul Alba (6074), Hunedoara (6093) şi Turda
513. Ţinând seamă de diferitele feluri de pluguri, numărul
cel mai mare îl au plugurile cu grindeiul de lemn şi anume
T9.912 adică 78,7% din total. Acest raport ne demonstrează
— 133 —
îndeajuns starea de înapoiere a lucrării pământului, în a-

oeastă parte a ţării. Repartizate la suprafaşa de arături,
găsim 1 plug pentru 11,8 jug. cad. suprafaţă ce poate fi cu
mult depăşită pentru executarea arăturii ou un plug. A-
ceste pluguri sunt mai răspândite în judeţul Turda (4609
pluguri), Alba (4167) şi Hunedoara (4026). Numărul con
siderabil poate fi întrucâtva exagerat, pentru că la numără
toarea făcută, mulţi au declarat şi plugurile vechi ce nu le
mai întrebuinţau.
Plugurile simple, cu grindeiul de fer sunt în număr de
2062, ceeace în procente ar reprezenta 8,1% din totalul plu
gurilor, procent extrem de mic, fapt oare ne arată că în a-
ceastă parte a ţării, lucrarea pământului se face în condi-
ţiuni cu totul înapoiate. Repartizate la suprafaţa de ară
tură, un astfel de plug revine la 103,0 jug. cad. Cele mai
multe le găsim în judeţul Alba (960) şi Cluj (513).
Numărul cel mai mic ni-1 dă jud. Arad (17) şi Turda
(124).
Plugurile schimbătoare (gemene, de coastă), care sunt
întrebuinţate cu deosebire în părţile cu terenuri accidentate,
unde ele sunt foarte potrivite, se găsesc în număr de 3292,
adică 13,0% din totalul plugurilor, revenind un plug la 71,1
jug. cad. arătură. După *cum vedem ele sunt mult mai bine
reprezentate decât plugurile cu grindeiul de fier, fiind po
trivite acolo unde terenul are o înclinare miai mare. Judeţul
Hunedoara ocupă locul de frunte cu 1801 pluguri de coastă,
după care urmează judeţul Alba cu 936. Numărul cei mai
mic al acestor pluguri îl găsim în Arad (9) şi Bihor (27).
Plugurile compuse (polibrăzdare) cu două sau mai
multe brazde, sunt puţin răspândite. Pe întreg teritoriul
Munţilor Apuseni, constatăm prezenţa a 47 pluguri, ceeace
faţă de totalul plugurilor repreizăută, deabea 0,2%, reve
nind un plug la 4981,7 jug. cad. teren arătură. Prezenţa lor
restrânsă, o găsim numai în trei judeţe şi anume în Cluj
(28), Alba (11) şi Hunedoara (8).
Rariţa este un instrument care se poate întrebuinţa şi la
arătură însă este mai mult întrebuinţat la tragerea pămân
tului în jurul porumbului şi altor plante prăsitoare, din oare
cauză se mai numeşte şi muşuruitor. Totalul rarlţelor între
buinţate în Munţii Apuseni este de 320, revenind o rajriţă
la 125,6 jug, ca,t. teren cultivat ou plante prăsitoare. Din
— 134 —
totalul prăşitoarelor 94,3%, adică 302 revin jud. Alba. In 2

judeţe sunt cunoscute, iar restul de trei judeţe, la un loc,
deabea reprezintă 5,7% din total. Majoritatea rariţelor sunt
de lemn şi anume 301, adică 94,1%, şi numai restul de 19, a-
dică 94,1%, şi numai restul de 19, adică 5,9% siunt de fier.
Alt instrument, care se întrebuinţează mai mult în a-
grioultură, după plug, este grapa. Ea nivelează arătura, sfă-
rână bulgării, îngroapă şi distruge buruiana.
Numărul grapelor, în raport cu lucrarea pe care o pot
efectua, este foarte mare şi anume 20.790, aprcpiindu-se de
acel al plugurilor. La distribuirea lor pe judeţe constatăm
că cele mai multe sunt în judeţele Hunedoara (5299) şj Alba
(4840).
Dintre diferitele feluri de grape ce se întrebuinţează în
Munţii Apuseni, cele mai răspândite sunt grapele de lemn ca
dinţii de fier. Numărul acestora este de 19.978, adică 96,1%.
Numărul grapelor de fier este foarte redus şi anume 233,
sau 1,1%. Majoritatea le găsim în judeţul Hunedoara (153).
Ecarte puţin cunoscute sunt grapele de mărăcini pe care
le găsim numai în 3 judeţe şi anume în Alba (286) Hune
doara (283) şi Bihor (10).
Dacă repartizăm totalul grapelor la suprafaţa de ară
tură, vedem că o grapă revine la 11,3 jug. cad. teren de ară
tură, suprafaţă apropiată de acea a plugurilor.
Lucrările care sunt efectuate de tăvălugi sunt tot atât
de multiple ca şi ale grapelor. Acest instrument sfărâmă bul
gării, netezeşte arătura, apasă pământul afânat, nimiceşte
buruienile, apasă sămânţa şi plantele tinere, care sunt în
creştere, etc. Prin îndesarea şi presiunea exercitată asupra
pământului mobilizat de către plug, se înlătură golurile mai
mari din pământ şi se măreşte puterea capilară, astfel că
pământul nu poate să se usuce aşa de repede ca atunci
când este prea afânat.
Dacă privim cifrele din tabelă, găsim în total 134 tăvă
lugi, care repartizaţi la suprafaţa ocupată de semănături, re
vine pentru un tăvălug 1027,3 jug cat. Din acest număr de
ţine jud. Cluj 113, adică 84,3%, iar restul judeţelor nu re
prezintă decât 15,7%.
Maşinile de semănat sunt de mare însemnătate pentru
agricultură, pentru că, ele ne dau posibilitatea să regulăm
cantitatea de sămânţă distribuită, iar dacă sunt în rânduri,
135 —
distanţa şi adâncimea, făcând mare economie de sămânţă,

timp şi cheltueli şi sporind astfel în mod considerabil forţa
productivă a omului.
întrebuinţarea acestei maşini în Munţii Apuseni, din
nenorocire, e foarte puţin cunoscută. Sunt numai 27 de ma
şini, astfel că o maşină revine la 5098,5 jug. cat. teren se
mănat. Dintre aceste maşini cele mai numeroase sunt rnaşi-
Vedere din Munţii Apuseni. Spre Ciucea

Fotofilm Cluj
nile de semănat în rânduri, care reprezintă 88,9% iar ma

şinile prin împrăştiere reprezintă 11,1%.
In judeţul Alba găsim 10, şi 9 bucăţi în judeţul Hune
doara.
Maşinile de cosit putem spune că sunt aproape ne
cunoscute în Munţii Apuseni. Găsim numai în judeţul Cluj
2 bucăţi. Repartizate la întreaga suprafaţă a fâneţelor na
turale şi artificiale, ar reveni o maşină la 94.251.0 jug. cad.
In toată regiunea Munţilor Apuseni mai găsim 44 ma-
neje -pentru maşini de treerat şi bătut porumb , mânate de
vite, revenind un manej la 2.818.9 jug. cad. cultivate cu ce
reale. Cele mai numeroase se găsesc în judeţul Bihor (29).
3. Maşini purtate de mână

Intre maşinile pentru curăţirea seminţelor avem văntu-
rătoarea şi triorul. Scopul lor este' de a elimina corpurile stră
— 136 -
ine din seminţe ca: pae, spice, pământ, seminţe străine praf,
etc. Triorul axe o însemnătate niai mare, prin faptul că cla
sează seminţele după mărime, elimină seminţele stricate şi
pe cele străine (de burueni) economisind lucrări ulterioare
prin această alegere, astfel eă sunt de mare folos pentru ori
ce gospodărie agricolă.
Cele dintâi sunt mai numeroase (459), pe când trioarele
sunt în număr de aproape jumătate faţă de cele dintâi (253).
Vânturătorile sunt mai răspândite în judeţul Bihor, unde
le găsim în număr de 131 bucăţi, adecă 28,5% din total şi în
judeţul Turda, în număr de 120, adecă 26,1%. Faţă de în
tinderea ocupată de cereale o vânturătoare revine la 270,2
jug. cat. '
Numărul ţrioarelor, după cum am arătat este mult mai
redus, ou toate bunele servicii pe care le aduc agriculturii Sa*
alegerea seminţelor. Cele mai múlté trioare le găsim în ju
deţul Hunedoaxp, (57), Cluj (52) şi Turda (51) Reparti-
zându-le la suprafaţa ocupată de cereale un trior revine la
341,6 jug, cad,
In Munţii Apuseni mai găsim 48 de maşini pentru bătut
■porumb, mişcate ou mâna. Cele mai multe sunt în judeţul
Turda (15) şi! Hunedoara (14) ; sub raportul suprafeţei ocu
pate de porumb, găsim ică o maşină revine a 782,8 jug. cad.
O maşină foarte puţin răspândită în Munţii Apuseni şi
care în regiunile de munte chiar, poate aduce servicii nepre
ţuite, este maşina de tăiat nutreţ, purtată eu mâna. Pe întreg
teritoriul găsim numai 51 bucăţi, revenind o bucată la 4591,0
jug cad. de arătură. Cele mai multe se găsesc în judeţul
Turda şi anume 22 adecă 43,1% faţă de numărul total.
4. Altele. Carele şi căruţele
Ca număr, se apropie de acel al plugurilor; pe întreg te
ritoriul Munţilor Apuseni sunt 23.979. Cele mai multe care şl
căruţe ie găsim în judeţul Turda (6013), Hunedoara (4916)
şi Alba (4158). Repartizate la suprafaţa agricolă, în care se
cuprind păşunile şi pădurile, ar reveni un car sau căruţă la
52,9 jug. cad. Acest raport ne arată o situaţie defavorabilă
pentru care şi căruţe, oare nu poate fi explicată decât prin
faptul că mulţi dintre agricultorii proprietari de pluguri* sunt
lipsiţi de car, iar caii lor servesc individual la transportul
mărfurilor, pe spinare.
— 137 —
Carele şi căruţele au fost împărţite în două categorii: cu

osia de lemn şi cu osia de fer. Cele mai numeroase sunt cele'
cu osia de lemn şi anume 19,423, eeea-ce reprezintă faţă de
totalul carelor, 81,0%, număr considerabil care ne arată să
răcia din această regiune, Cercetând pe judeţe, -cele mai mul
te le găsim în Turda (4462), Hunedoara (4238) şi Alba
(3452). Repartizate la suprafaţa agricolă a regiune!, vedem
că un -car cu osia de lemn revine la 65,2 jug. cad.
In toată regiunea Munţilor Apuseni găsim un număr
restrâns de eare cu osia de fer şi anume 4556, adecă 19,0%
din -totalul carelor, procent extrem de mic. Cele mai multe
care ou osia de fer sunt în judeţul Turda (1551) şi Cluj
(1385). Repartizate Ia suprafaţa agricolă, un car cu osia
de fier revine la 278,2 jug. cat.
Raportul cel mai favorabil al căruţelor cu osia de fier
faţă de căruţele ou osia de lemn îl găsim în jud. Cluj, unde
éle reprezintă 36,0°/o adecă mai mult de 1/3 din totalul ca-
relor.
Cazanele pentru ţuică sau rachiu le găsim mai răspân
dite în regiunile cu livezi de pomi. Numărul acestor cazane,
în Munţii Apuseni, este de 414. Judeţele Hunedoara (159) şi
Alba (112) dispun de cele mai multe cazane. Repartizate la
suprafaţa ocupată cu sădiri, un cazan pentru ţuică sau ra
chiu reivne la 20,9 jug. cad.
- 138 —
Cascadă în Galbina (Bihor)
Fotofilm Cluj
CAPTOLUL VI.
PĂDURILE DIN MUNŢII APUSENI
Suprafaţa acoperită cu păduri în regiunea Munţilor

Apuseni, este în întindere de 608372 jugăre cad. însemnăta
tea pădurilor este prin urmare evidentă, ele contribuind pe
lângă agricultură, la cererea de bunuri pentru satisfacerea
unei părţi din nevoile locuitorilor din regiune.
Această suprafaţa întinsă de păduri se repartizează la.
diferiţi proprietari şi anume : (Tabl. Nr. 37), 30,33% (184511
jug.) Statului ; 26,80%- (163065 jug.) com unelor; 25,92%
(157660 jug.) urbarialiştilor 9,84% (59857 jug.) persoanelor
particulare din comună; 4,76% (28976 jug.) particularilor
din alte comune; 2,16% (.13149 jug.) diferitelor confesiuni
religioase şi în fine 0,19% (1154 jug.) aparţin şcolilor. Ve
dem prin urmare că cei mai mari proprietari de păduri în
Munţii Apuseni sunt Statul, comunele şi urbarialiştii, propri
etari cari nu urmăresc exploatări individuale şi deci deopo
trivă de interesaţi pentru o îngrijire şi pază bună. Vom vedea
mai la vale întru cât aceste deziderate se şi realizează de fapt,,
în împrejurările specifice din Munţii Apuseni.
Cele mai întinse suprafaţe de păduri le are statul în.
jud. Bihor: 83652 jug. (45,34%) jud. Cluj 40660 jug. (22,04%
şi jud. Turda 3058 jug. (16,57%) iar comunele, în judeţele
Bihor 51464 jug. (31,56%), Turda 41058 jug. (25,18% şi
Cluj 40454 jug. (24,81%). In aeelaş timp, cele mai întinse'
masive de pădure le au urbarialiştii în judeţele Turda
57667 (36,58%) Cluj : 31067 jug. (19,70%) Alba : 24267 jug.
(15,39%) şi Arad: 20065 jug. (12,73%) iar particularii din
O
r*
fi»
er
2
•e
Repartizarea pădurilor din Munţii Apuseni, după felul posesiunii, în 1933
140 —
—
141 —
comună au în jud. Hunedoara 19182 jug. (32,05%) Alba

17532 jug. (29,29%) şi Turda 15473 jug. (25,85%). Proprie
tarii din alte comune au în judeţul Cluj 14496 jug. (50,03%)
păduri, iar în celeilalte judeţe, suprafeţele sunt reduse. Cei
lalţi proprietari au suprafeţe relativ mici.
Această repartizare pe proprietari ne demonstrează că,
prin reforma agrară s’a căutat a se trece pădurile în mâinile
celor ce le ştiu şi stăpâni, fie direct în grija statului, fie prin
exercitarea tutelei acestuia (comune). Urbarialiştii, au fost
deasemeni ocrotiţi de oare-ce organizaţiile lor simt supuse
controlului statului şi se conduc după prescripţiunile codului
silvic în vigoare.
Spre a ne da seama mai bine de situaţia pădurilor din
Munţii Apuseni în tabloul de mai jos nr. 38, vedem că, din
cele 608372 jug. 295338 jug. (46,55%) sunt ocupate cu fag
(judeţul Bihor : 89976 jug., Alba 57158 jug., Turda 52886 jug.,
Hunedoara 40474 jug. şi Cluj 34850 jug.) apoi 151085 jug.
răşinoase (24,83%) cea mai mare suprafaţă în judeţele Turda
(64081 jug.) Cluj (41186 jug.) şi Bihor (37183 jug.) şi în
fine 131082 jug. stejar (21,54%) codru şi crâng; prin urmare
vedem că fagul şi răşinoasele predomină.
Tabloul nr. 39, ne arată iarăşi că din 184511 jug. cât stă
pâneşte statul, 76127 jug. (41,26%) sunt păduri de fag,
60855 jug. (32,98%) sunt păduri de răşinoase şi 42257 jug.
(22,90%) sunt păduri de stejar. (Codru şi crâng).
Comunele din tabl. nr. 40 au 81433 jug. (49,94%) păduri
de fag, 42861 jug. (29,29%) de răşinoase şi 27323 jug.
(16,75%) de stejar. Repartizarea pe esenţe a pădurilor celor
lalţi proprietari, se vede din tablourile următoare: nr. 41,
42, 43, 44 şi 45.
Aşa dar, observăm şi din aceste date* că în repartiţia
esenţelor predomină fagul şi răşinoasele iar stejarul are
numai o importanţă secundară. Mai reese iarăşi că Statul
stăpâneşte o însemnată suprafaţă în deplină proprietate, cea
mai mare parte provenind prin reforma agrară din proprie
tăţi particulare expropriate după ce s’au satisfăcut trebuin
ţele diferitelor comune.
Pădurile acestea, simt gospodărite de către stat prin
instituţiile (CAPS) şi organele sale de supraveghere (Regim
silvic) . Pentru a intra şi în posesiunea acestor rezerve bine
administrate, muntenii fac tot felul de încercări, căutând
•
p>
—
ZS
O
‘ i.
•4
*cr
d
H
Repartizarea esenţelor, pe judeţe, în 1933
142 —
—
£
3c3
O
S3
Suprafaţa pădurilor apârţinâud statului, pe esenţe, în 1933
— 143 —
► ■3
û
»-*
er
S
3
o
s
Suprafaţa pădurilor aparţinând comunelor, pe esenţe, în 1933
144 —
-
»
CÖ
0
1 <
H
sr
Ó
.O
Suprafaţa pădurilor aparţinând urbarialiaştilor in 1933
Munţii Apuseni
145
10
»—*
H
er
oes
st
a
I
Suprafaţa pădurilor aparţinând particularilor din comună în 1933

— 24fi —
3
£
Sh
Sr*
O
03
Suprafaţa pădurilor aparţinând particularilor din alte comune în 1933
147
03
"î
5!
er
o
Suprafaţa pădurilor aparţinând confesiunilor religioase în 1933
— 148 —
— 149 —
O
C3
’S l ' B W ‘B ţ 'B J 05 o
-BJdns utp % “B l o
7ci3
53 73 d
O H
3 ci
• c8
Ci
>ci ö O
3 o3
I (
ci ffl «
■4-a IO
O 53
o
>■ H
CÍ
-(->• O
ci f-i
ci
!h
o
a
3
w 3
•coi
Suprafaţa pădurilor aparţinând şcolilor, în 1933
S o
o
73 o
o
ci o
ci
iJ £2 o
o
ţuasndv
ion;-]A[ iniBţoi
*ci
u0
3
d> H
ow
53
a g o*
3
< a ■o
d 2
53 o
o
.s
’-S •
H
CQ
05 73
05 ci
-M*
05
*0
53
*“ D ci
53
a
<3
<3
« 03
05O bù
<3iJ d
53
O W 73
o
<dÍcH
i
É* o
fc Ü
O W 2 ;
» CO d ci
a » ci
o
05
o
03
ci d H
*5? ‘w
>ci*
00 os
— 150 —
orice mijloace spre a obţine lemne din aceste păduri. De

aceia ei tae într’aseuns material din proprietatea statului, în
mare parte sunt surprinşi de agenţii statului şi deferiţi jude
căţii pentru delict silvic. Procesele silvice abundă în regiunea
Munţilor Apuseni şi ele formează un însemnat subiect elec
toral, cu care delà Unire încoace, se operează sistematic de
către doritorii de voturi multe, cari promiţând amnistie pen
tru delictele silvice, ajung deseori să reprezinte şi să susţină
„durerile“ muntenilor, în Parlamentul Ţării.
Acest procedeu aproape s’a patentat în regiune şi astăzi
nu se poate înţelege solicitare de voturi fără aminstia delic
telor silvice de pe urma cărora, cal care totdeauna pierde,
este Statui şi pădurea .
Origina nevoilor locuitorilor din Munţii Apuseni pentru,
a poseda păduri, este foarte veche şi ea se pierde în trecutul
poporului românesc de baştină, popor care odinioară a stă
pânit aceste planuri fără multe legi şi constrângeri. Muntea
nul a avut totdeauna nevoe de lemn, care i-a dat posibilitatea
să-şi îmbunătăţească un trai amărât. Industria casnică a
lemnului deşi primitivă şi fără o organizaţie serioasă, s’a des-
voltat totuşi rezemându-se pe păduri, care se regenerau în
mod natural.
Cerinţele mai reduse din trecut de obicei nu puneau în
pericol existenţa masivelor păduroase, care erau ocrotite to
tuşi de legi severe şi agenţi cărora politica nu le putea cauza
neajunsuri.
Numai revoluţiile din secolele trecute răvăşeau toate în
grădirile şi de aceia astăzi găsim suprafeţe întinse proprii
numai pentru pădure, desbrăeate de lemnul care împiedeca
formarea de torenţi a căror acţiune pustiitoare înspăimântă
întreaga regiune.
Dar acţiunea populaţiei muntene pentru obţinerea pă
durilor mai are ca scop şi formarea de păşuni. Am văzut ia
capitolul păşunilor că Munţii Apuseni au suprafeţe întinse,
care însă exploatate fără chibzuială şi extensiv, nu vor ajunge
niciodată, să satisfacă nevoile chiar dacă s’ar împărţi tot ce
mai există ari ca pădure.
Despre o reglementare în exploatarea păşunilor de
munte, după norme care să se şi aplice, astăzi nu putem
vorbi, cu toată legea păşunilor în vigoare. Munteanul este
cu totul neînvăţat eu lucruri ordonate şi vor trece zeci de ani
<J>JCT
GS
3 S
~3 3
U C Ö.
Ç 2
25,.= 2—«
0 3- 'S K
.2 G
.G
cl v-i t—
ro
u ■ -r-,S
— S
a û
a) *—•■<«- O
c« Ű
- -ss 2 GV y G <<■*
« O
2S s^ «.ffi *GH O *tSG
G°O >a3 ai 2,
-2 G CO
a «J "a
S -o c -h V- CO
'0/5 0 v
O *-<
' Ca ® 'S a
G <y
G ’T J yj
® Û
CU
>^ ^
> N O) ’T5
O Q
>
iZ ■_£
— 151 —
până când se va -convinge că trebue să-şi schimbe obiceiurile.

In împrejurările de astăzi, munteanul găseşte mai uşor să
tae, cu sau fără voe, brazi mulţi spre a găsi imul care să
crape bine pentru doniţe ori ciubăre. Pe el nu-l doare şi nu-1
interesează ce Ee întâmplă mai departe cu bradul răsturnat
degeaba, peste -care se aşterne putregaiul şi ciupercile de tot
felul. Ceia ce vedem astăzi în pădurile din Munţii Apuseni nu
poate fi descris. Este o adevărată tragedie, care se desfăşoară
: nestingherit înaintea ochilor noştri înmărmuriţi şi dacă, toţi
aceia cari varsă lacrimi pentru o soartă mai bună a munteni
lor, ar merge să vadă lucruri pe cari nu voesc să le audă,
atunci forţele lor creatoare nu s’ar risipi decât pentru înfăp
tuiri reale.
Despăduririle din trecut1), făcute individual sau de so
cietăţile de exploatare organizate, nu pot fi uşor îmbunătă
ţite. Pădurea se regenerează greu şi acolo unde s’au făcut
plantaţiuni, ele trebuesc păzite şi ocrotite. Ori, acest lucru se
vede numai rar în Munţii Apuseni din pricina aceluiaş păşu-
nat neregulat şi din pricina aceloraşi capre împrăştiate peste
tot, parcă intenţionat. Nepăsarea 'munteanului pentru pă
durea lui este un fenomen, care ar merita să fie studiat şi din
punct de vedere psiholçgic.
Statul face sacrificii în fiecare an, plantând s-uprafeţe
întinse şi -corectând torenţi. Lucrările executate de ex. în
raza Inspectoratului silvic Cluj, de către Ocolul Turda sunt
însemnate şi trebue să fie arătate mai pe larg1 2) .
Aşa, perimetrul „Căprariu” aparţine părţei de hotar
„Căprariu’’ şi este format din bazinele de recepţie ale toren-
ţitar: Rusului, Mărului, Borfotei, Ootueştii, P-ietrii, Pleşcuţii şi
Văratecului, care se varsă în Arieş.
Suprafaţa perimetrului Căprariu este de 364,41 Ha. Din
această suprafaţă, majoritatea (301,18 Ha.) care constitue
zona de consolidare, este degradată în urma păşunatului
abuziv pe terenuri cu pante repezi, cu soiul superficial.
Restul de 63,23 Ha. constitue zona de apărare.
1) Ln ţinutul Halmagiului -defrişarea codrilor începe în 1896 când se

introduce linia -ferată Arad-Brad. (T. Maţi er: Ţinutul Halmagiului).
2) Datele, descrierea şi fotografiile -ce urmează ne-au fost pus-e la
dispoziţie cu -multă bumă-voinţă de către -d-1 ing. silvic I. Do-brescu, şeful
Ocolului silvic Turda, a cărui activitate rodnică este unanim recunoscută.
// BIGJOTECA
— 152
Perimetrul este străbătut delà Nord - Vest la Sud - Est

de torenţii specificaţi mai sus, caracterizaţi prin bazine de
recepţie întinse, despădurite spălate de ploi, canale de scur
gere lungi de 1—2 km. cu talvegul eu pante repezi, cu ma
lurile adesea abrupte; conurile de dejecţie, formate pe C. F.
R. şi şoseaua Turda-Abrud, acopăr suprafeţe întinse.
Astfel torentul Borfota, cel mai activ torent din perime-
Moară pe „Valea Caselor"

tru, are un con de dejecţie în suprafaţă de circa 6 Ha., iar

volumul materialului depozitat ise ridică la circa 150.000 m. c.
Judecând după mărimea conurilor de dejecţie după
cantitatea colosală de materiale transportate, ne dăm seama
că una din caracteristicile acestor torenţi este o stare de to-
renţialitate accentuată, concentraţia apei în timpul marilor
viituri fiind foarte mare. Aceasta reese şi din ceeace am putut
afla delà locuitori.
Astfel cantonierul de cale ferată delà Vidolm, spune că
înainte de războiu în timpul viiturilor torenţiale, venia puho
iul ca un zid de lavă, transportând în masa de puhoiu blo
curi mari de piatră, bolovani şi pietriş, formând depozite
imense de material.
— 153 —
De câte ori venea apa mare se produceau inundaţiuni,

^cantonierul fiind silit să se refugieze în podul casei. Intr’un
an torentul Borfota a depozitat atâta material încât a în
gropat stâlpii de telegraf depe marginea căii ferate.
Relatările cantonierului, care ar putea părea exagerate,
sunt confirmate de datele furnizate delà serviciul C. F. R.
asupra pagubelor produse de aceşti toranţi prin inpotomoli-
rea liniei ferate şi întreruperea circulaţiei.
Din anul 1921 până în 1932 C. F. R. a curăţit 17.000 m.
c. depozite formate pe linie în timpul marilor viituri.
C. F. R. a cheltuit cu deispotmolirea liniei din anul 1921
până în 1932 lei 799.900, iar serviciul technic al judeţului
circa 1.599.800 lei. In această sumă nu intră pagubele cau
zate prin întreruperea circulaţiei de câte 2—3 cri în fiecare
an, timp de 2—3 săptămâni.
*
înainte de războiu s’au făcut baraje mici de piatră în

zidărie uscată, chiar în conul de dejecţie de către serviciul
de drumuri: maghiar, care au fost imediat îngropate în de
pozite, fără a avea vreun efect.
Tot serviciul (silvic _maghiar a executat plantaţiuni de
pin şi salcâm numai pe versanţii dinspre şosea şi C. F.
pentru a fixa coastele depe cari se surpau blocuri mari de
piatră periclitând circulaţia depe Valea Arieşului.
In lungul canalelor de scurgere şi în bazinele de recepţie
n ’au executat nici un fel de lucrare, aşa încât lucrările delà
gura torenţilcr n’au putut rezista puhoaelor de apă, noroi şi
bolovani ce erau transportaţi din partea superioară, de
torenţi.
După războiu, prin anul 1927 serviciul apelor a început a
construi Q serie de baraje la gura torenţilor.
Pe restul torentului n’au executat nici o lucrare, aşa
încât efectul acestor oonstrucţiuni a fost temporar.
Timp de 2 ani (1927 şi 1928) torenţii n’au depozitat deloc
materiale pe C. F. R., materialul transportat depunându-se
în (spatele barajelor.
După ce s’au umplut barajele, din anul 1929 furia toren-
ţilor se deslănţue din nou. In acest an torenţii din perime
trul Căprariu au transportat în vale 11076 m. c. material în-
potmolind iarăşi şoseaua şi C. F.
— 154 —
S’a cheltuit atunci eu crăţitul drumului si C. F. R circa

364.560 lei.
In anul 1929, fastul ocol Baia de Arieş, a executat plan-
taţiuni şi semănături1 de salcâm pe o suprafaţă de 61 Ha.
cheltuindu-se suma de lei 39.440. Lucrarea este în general
nereuşită, de oare-ce a fost executată mai mult pe taluze
cu pante repezi, surpătoare, fără a face în prealabil lucrări
transversale de corecţiuni, pentru ridicarea albiei, oprind, ero-
ziunele delà fund şi obţinând un profil transversal de echi
libru.
In anul 1930, fosta Direcţie a torenţilor din Cluj, a plan
tat o suprafaţă de: 29 Ha. cu salcâm şi pin, cheltuindu-se
suma de lei 84.000. Reuşita a fost foarte slabă (20%) dato
rită secetei excesive din acel an.
De aceia în anul 1932 s’a făcut plantaţia în gropi mari
şi adânci, de dimensiunile 40/40/40 cm. pentru a feri pueţii
de uscare în cazul unei secete.
In anul 1930 s’au construit 194 baraje mici de piatră, în.
zidărie uscată, 1084 m. c., praguri de piatră învelite în sârmă
şi 315 m. liniari fascinaje, costul acestor lucrări ridicându-se
la suma de lei 222.459.
In primăvara şi toamna anului 1931, ocolul silvic Turda
a executat plantaţiuni pe o suprafaţă de 56,5 Ha. cu pueţi
de salcâm, pin, frasin şi stejar.
S’a semănat sub mărăcini», pe versanţi cu expoziţie nor
dică, 3 Ha. brad cu 50 kgr. sămânţă de brad şi 5 Ha. cu 12:
HI. ghindă de gorun, pe versanţii cu expoziţia sudică, în so
luri mai profunde. Cu aceste lucrări s’a cheltuit suma de lei
118.440.
In toamna anului 1931, ocolul silvic Turda a construit
19 bucăţi baraje de piatră în zidărie uscată, în volum de 239
m. c., cheltuindu-se suma de lei 47.524.
La aceste baraje s’a adoptat alt tip de profil transver
sal. Pragurile construite în 1930 aveau un fruct exa
gerat (1/1).
Pietrele cărate de torenţi în itimpui marilor viituri de
apă cad pe rosturile eşiite în afară, provocând dislocarea lor
şi minarea pragurilor.
Pentru acest motiv în anul 1931 s’au construit baraje
cu un fruct numai de 0,25 m. din înălţime.
Deasemenea în acest an începe să se construiască şi ba-
Foto: Ing. Dobrescu-Turda.
G) fÔ i G i
G> ai ô ai
G
O N
O
in X
G) ^ N
3 N ai
co
a>
4)
G> G
G
3 ai i_
o a *-
u 0Í S
* g>
"g > G>
'S X CO U
G) i- Ih
a sC ai
-a ~G
G
û> .- i >ai ai
CO
’C
G)
t"-
co
co
'(/)' o
«J
X
O
CO
•
§ 3a 3
"o
1—1
o
a (fi ^G 75
CTj G)
h
g
o "g
co
O'
.2
C
B
o
C
o
v>
? O. ai
X ai
w>
O
*3 .S JH
y co
co 03U COCO
Cl -aG •C
CT3 ai
ai
V-c
O
O
TT ăi
p
fi
ai
G
c
G
Ä 'c/> y
-a
O'
•
O CiO
*-*'
eu C
T
í 3
ai soi
G ai ai ■+■* d
G O û)
na
G
CO
0)
-T3 -a
û) «J
c
O
U ta ^ E
O G
^
S
> G
— 155 —
rajé mari acolo unde albia era mai strâmtă iar malurile şi
fundul torentului mai rezistente.
LUCÄRI EXECUTATE IN ANUL 1932
a) Lucrări forestiere.
Din anul 1932 nu s’au mai executat plantaţiuni în acest
perimetru .decât primăvara, deoarece terenul are expoziţia
generală sudică, solul este uşor şi pueţii plantaţi toamna
simt expuşi a fi deşosaţi, din cauza variaţiuinilor mari de
temperatură în timpul unei zile de iarnă.
In primăvara anului 1932 s’a semănat direct suprafaţa
de 1 Ha. cu 30 kgr. sămânţă de brad şi s’a plantat suprafaţa
de 36 Ha. steril astfel :
1,50 Ha. c u ............
11.200 pueţi de larice
34,50 Ha. c u ............
165.000 pin austriac
112.000 salcâm_________
Total 36 Ha. cu . . . 288.200 pueţi
Pentru executarea acestor lucrări s’a cheltuit în total
suma de lei 49.410 revenind la Ha. 1380 lei.
b) Lucrările de corecţiuni.
1) S’au construit 600 m. liniari garduri pentru fixarea
malurilor surpătoare ale torenţilor.
Pentru construitul gardurilor s’a cheltuit suma de lei
15.000, revenind m. 1. la 25 lei.
2) S’au construit 1848 m. c. baraje de piatră în zidărie
uscată, cheltuindu-se suma de lei 217.469, revenind m. c.
baraj ia 117 lei.
3) S’au executat 205 m. c. baraje în gabioane de 2 m.
înălţime, cheltuindu-se suma de lei 56,170; revenind m. c.
de gabion la 274 lei.
Gabioanele se construese sub formă de prisme dreptun
g h i u l a r e de piatră măruntă învelite, în plasă de sârmă zin-
cată, prismele având dimensiunile de 0,50/1/1,30 m.

La m. c. de gabion intră 5 m. p. de plasă de sârmă zincată
şi 0,5 kgr. sârmă zincată de legătură.
LUCRĂRILE EXECUTATE IN ANUL 1933

S’a plantat suprafaţa de 63,50 Ha. ou următoarele
specii :
— 156 —
1- Larix e u ro o ae a ...................................................... 12.000 pueţi

2. Abies Douglasii, glanca şi v i r i d i s ........................ 11.000
3. Finus s y lv e s t r is ................................................... 28.000
4. „ Banksiana................................. 48.000
5. „ a u s t r ia c a ................................. 83.300
6. Juglans nigra ....................................................... 200
7. „ c i n e r e a ................................................... 300
8. „ re g ia ......................................................... 2.500 „
9. Quercus r u b r a .................................... 600
10. Ailanthus glandulosa........................... 9.000
11. Bignonia C atalp a................................................... 5.000 „
12. Quercus sessiliflora .............................................. 21.500
13. Robinia Pseudoacacia.......................................... 146.000 „
14. Sophora japonica . . . ........................................... 4.300
15. Ainus glutinosa....................................... fi.000 „
16. Picea excelsa......................................................... 50.000
Total . . 427.700 pueţi
S’a cheltuit în total 93.890 lei, revenind Ha. la 1480 lei.

b) Lucrări de corecţiuni.
S’au construit 350 m. c. baraj de piatră în zidărie us
cată cheltuindu-se suma de lei 51.516, revenind m. c. la
146 lei.
LUCRĂRI EXECUTATE IN ANUL 1934
In primăvara anului 1934 s’au executat numai lucrări de
plantaţiiuni. S’a plantat suprafaţa de 50 Ha. cu următoarele
specii :
1. Robinia Pseudoacacia ......................... 100.000pueţi
2. Picea excelsa............ ............ 228.000 „
3. Abies Douglasii viridis ............... 1.200
4. Pinus Banksiana . . . ............ 1.800 „
5. Juglans nigra . . . . .........................4.000„
6. Larix europaea . . . . ......................... 4.000„
7. Bignonia Catalpa . . . ........................ 1.400„
8. Carya a l b a ............... . . . . . 600 „
9. Ainus glutinosa . . . ......................... 4.000„
10. Ulmus montana . . . ' •• • • SO00 »>
Total . . 350.000 pueţi
S’a cheltuit în total 40773 lei, revenind Ha. la 816 lei.

Pentru plantarea bazinelor şi fixarea solului, ocolul sil
vic Turda posedă două vaste pepinere silvice în com. Jara (15
specii forestiere) şi Turda (18 specii forestiere) pepiniera
— 157 —
Mihai Viteazul), care sunt întreţinute în eondiţiuni admira

bile. Din aceste pepiniere, în anii 1929 până în 1934 inclusiv,
s’au plantat 2.435.700 pueţi pe o suprafaţă de 420 Hectare
din perimetrele Căprariu, Sălciua de jos şi Dătăşeni.
Astfel de lucrări ise fac mai mult pe terenurile statului
unde există siguranţa unui control şi a unei paze bine or
ganizate.
Cantonul brigadierului silvic de sub dealul Bucesi

Corectarea torenţilor din Munţii Apuseni este o ade

vărată problemă de stat, care în alte împrejurări nu s’ar fi
născut. Toleranţa condamnabilă pornind delà autorităţi şi
indolenţa specifică munteanului pentru bunurile comune,
au cauzat pagube care astăzi aproape că nu se pot îndrepta.
De aceia, toţi aceia cari tae un lemn, în mod neregulat din
pădurile de orice fel ca şi aceia care sprijină pe orice cale
consumarea acestui fapt fără ca să fie sancţionat, sunt deo
potrivă de vinovaţi fie că stau în colibă sau în fotolii luxoase.
Pădurile din Munţii Apuseni îndeplinesc pe de altă
parte un rol important în regularea debitului apelor de
munte, care gravitează către şesuri. Despăduririle pun în
pericol viaţa economică a câmpiei şi de aceia ţările vecine au
obţinut prescripţiuni precise în privinţa acţiunii ce trebue să
ducem pentru oprirea, dezastrelor a căror origină porneşte
din această regiune.
— 158 —
Noi nu avem o situaţie absolut exactă a terenurilor din

Munţii Apuseni pentru că ceia ce a înscris cadastrul din
1865, care urmărea interese opuse nevoilor de astăzi, nu pot
fi luate ca date precise. Locurile sterile ca şi acele bune pen-
Cetatea Roşiei. Cel mai impunător monument al stăpânirei Romane din

toate vremurile. Exploatările aurifere se făceau la lumina zilei prin lucrări
la suprafaţă. Uşile şi ferestrele cetăţii sunt galeriile romane şi urmează
filoanele aurifere ale fostului vulcan
Foto : Prof. V. Stanciu
tru păşuni ori fâneţe dar acoperite cu tufişuri spinoase,

ocupă suprafeţe întinse şi de aceia, vedem păşunile bune
din apropierea comunelor supraîncărcate cu animale de tot
soiul iar cele mai depărtate nu pot fi folosite deloc. O
■exploatare raţională prin urmare, nu găsim nicăiri şi nu
mărul vitelor crescând mereu nu eiste în acord şi echilibru
cu pădurile, păşunile şi fâneţele de munte.
— 159 —
Locuitorii regiunilor despădurite se sbat într’o lipsă

crescândă pentru că singură pădurea le asigură bună starea
şi desvoltarea economică a regiunii.
Pe de altă parte astăzi figurează oa păduri, suprafeţe
slab împădurite, adecă unde arborii sunt rari. Păşunatul aici,
dacă nu cauzează pagube, totuşi împiedecă regenerarea nor
mală şi muntenii se mulţumesc să aibă loc de păşune, pentru
vite, decât să activeze pentru împădurire.
Masivele compacte şi încheiate, se exploatează individual
de către comune sau săteni şi numai pe proprietăţile sta
tului organizarea exploatării este raţională. Organizaţiuni
cooperatiste, care ar pune în valoare masivele ajunse a fi
exploatate nu se găsesc. Abea în ultimul timp o înjghebare
cu caracter cooperatist a luat în exploatare fabrica de che
restea delà Gilău (Cluj) şi dacă nu ar fi la mijloc şi interesé
«electorale, ar trebui să avem speranţe bune.
, _ *
Din cele expuse până aici, reiese în mod limpede că,

situaţia pădurilor din Munţii Apuseni nu este bună. Aceasta
se datoreşte neglijenţei oamenilor şi lipsei unei organizaţiuni
sănătoase, care să pună capăt desmăţului de până acum.
Este nevce prin urmare, ca : toleranţa de până acum să
Înceteze, locuitorii să fie organizaţi în cooperative de exploa
tare şi desfacere, care să-i constrângă a respecta arborii odată
cu o intensă acţiune de regenerare prin plantarea locurilor
sterile şi amenajarea torenţilor.
— 160 —
Fotofilm Cluj
CAPITOLUL VII.
REFORMA AGRARĂ IN MUNŢII APUSENI
Reforma agrară, care a pus bazele aşezării noui a sta

tului nostru, a fost măsura destinată să rezolve şi în Munţii
Apuseni două probleme capitale: a pădurilor şi păşunilor
de care depinde existenţa întregii populaţiuni muntene.
Datele de mai la vale, ne vor arăta în mod detailat fe
lul cum s’au rezolvat aceste probleme şi ne vor da posibili
tatea ca să putem trage concluziuni pentru viitor.
Din totalul suprafeţei de 1.325.466 jug. cad. cercetată
de noi, în munţii Apuseni s’au expropriât 204.234 jug. cad.
ceia ce face 15,41%. (Taibloul Nr. 46).
Suprafaţa cea mai întinsă s’a expropiat în judeţul Bi
hor (61.581 jug. sau 21,66%) cu 30,15% din totalul întinde
rii expropriate, urmând apoi jud. Cluj (59,165 jug. sau
20,80%) cu 28,97%, jud. Turda (58.428 jug. sau 17,83%)
cu 28,61% şi jud. Alba (15.655 jug. sau 7,29%) cu 7,67%.
Suprafeţele cele mai reduse s’au expropriat în judeţele Hu
nedoara (9078 sau 5,28%) cu 4,44% şi Arad (327 jug. sau
0,77%) eu 0,16% din totalul întinderii expropriate. (Tabloul
Nr. 47).
Aceste suprafeţe expropriate sunt repartizate în 199 co
mune din cele 276 câte am cercetat. In 59 comune expro
prierea s’a făcut în folosul sătenilor (29,65%) în 190 co
mune în folosul comunelor (95,48%) în 44 comune în fo
losul bisericilor (22,11%) în 46 comune în folosul şcolilor
(23,12%) iar în 14 comune (7,04%) în folosul altora (locuri
de tir, sport, case naţionale, pentru ocoale silvice, jandarmi,
etc.).
Munţii Apuseni U
— 162 —
Tabloul Nr. 46
Suprafaţa teritorială pe judeţe, în raport cu întin
derea teritorială
La%dinîntinde-
La % din totalul
i rea teritorială
s’a expropriat
întinderii ex
întinderea
propriate
curent
J U D E Ţ E L E terito expro-
rială pr ată
î Nr.
jugăre cadastrale
i
1 A lb a ..................... ............... 214.813 15.655 7,29 7,67
2 A r a d ................................. 42.381 327 0,77 0,16
3 B i h o r ................................. 284.283 61.581 21,66 30,15
4 C l u j .................................... 284.436 59.165 20,80 28,97
5 H u n e d o a ra ........................ 171 927 9.078 5,28 4,44
6 Turdi ............................... 327.626 58.428 17,83 28,61
Totalul Munţilor Apuseni. 1.325.466 204 234 15,41 100,00
Suprafaţa de 204.234 jug. expropriată se repartizează

după modul de folosinţă astfel (Tabloul Nr. 48): 100.214
jug. pădure (49,07%) păşune 92.714 jug. (45,40%), fânaţ
4958 jug. (2,42%) arabil 3406 jug. 1,67%), neproductiv
2609 jug. 1,28%) şi locuri de casă 333 jug. (0,16%).
Aceste cifre sunt foarte instructive; ele ne arată precis,
care au fost trebuinţele cele mai mari şi mai apropiate în
munţii Apuseni, trebuinţe care nu erau individuale şi egoiste.
Păşunea şi pădurea sunt pentru munteni mijloace de exis
tenţă pe cari le folosesc în comun.
Este demn de reţinut faptul căv suprafeţele expropriate
pentru teren de cultură sunt reduse din cauza configura
ţiei terenului; totodată suprafaţa de 333 jug. expropiată
pentru locuri de casă este foarte redusă faţă de suprafaţa
cercetată şi faţă de întinderea expropriată. Aceasta se da-
toreşte împrejurării că majoritatea locuitorilor îşi aveau ca
sele lor de lemn împrăştiate pe toate dealurile şi numai
în satele mai compacte se simţea oare care nevoe de locuri
de casă mai ales pentru familiile numeroase.
Judeţele Bihor, Cluj şi Turda sunt acele unde reforma
Numărul comunelor în care s’a făcut expropierea
N r. c o m . în c a r e e x p r o p ie r e a L a % d in m \ t o t a l a l c o m .
-B J
s ’a fă c u t în fo lo s u l : îm p r o p r . p e ju d . r e v in e
u ip
•p n f
- o o ' ib
[n i« ţ o i
B ,S
j o
ţu a s n d v
a d
J U D E Ţ E L E
- a ţ jd o id u n
jo r a u n u io o
m p *
B 0 j3 ţd o jd x 3
ţu g jn a
IB ÎO ţ
9JB 0
u
u
8 u n u i
a ţ iin i
iiţ u n H
n
lo n io o è
lo n u a iç s
U N
la o ija s r g
B J O ţţV
r o ir a o ţu s
ţa o u a s ţg
jo ţ a u n r a o o
jo n io o §
n
ţn o
B J O ţJ V
a o ta u n x w o o
U I
- u io o
%vj
T-H
L
3 ,7 0
ÇD
1 4 ,8 1 1 1 ,1 1
CO
27 24 4 7 5 ,0 0 2 5 ,9 3 8 8 ,8 9
—
i-H
A l b a ........................................................
i
1
1 0 0 ,0 0
t-H
CO
3 3 1 8 ,7 5
c<i
A r a d ........................................................
163 —
(M
C-
co
1 1 ,4 8 3 ,2 8
CO
B ih o r .................................................. 61 59 7 7 9 1 ,0 4 9 ,8 4 9 6 ,7 2 1 1 ,4 8
^
4 3 ,2 4 4 0 ,5 4 1 0 ,8 1
-sF
CO
C l u j ........................................................ 37 37 15 8 0 ,4 3 6 4 ,8 6 1 0 0 ,0 0
16
S I
m
LO
3 4 ,3 7 1 5 ,6 2
CD
11 3 4 .3 7
CO
H u n e d o a r a ..................................... 32 28 11 5 0 ,7 9 ’ 3 7 ,5 0 8 7 ,6 0
01 I
00
1 5 .3 8 2 5 ,6 4 5 ,1 3
CQ
cd
T u r d a .................................................. 39 39 6 10 8 1 ,2 5 2 5 ,6 4 1 0 0 ,0 0
O
rH
lO
rH
05
05
00
rH
05
L~”
05
05
2 3 ,1 2 7 ,0 4
CD
CO
<rq
T o t a lu l M - ţ ilo r A p u s e n i 7 2 ,1 0 2 9 ,6 5 2 2 ,1 1
— 164 —
05 Ol 45 CC to h-* Nr. curent
^ ; K o to > >
O
ct- c & C 5- CT
,■ h
P-* *-ţ p P c_,
o CD O a
c p •-S
►
—* a . c!
o
g p o
c; fu M
3
-H
Raportul între întinderile expropriate după felul de folosinţă în 1933

> H
« f
S M
Xfi
rt>
3 ,
K -**
co ►
—1 Arabil *!
45 05 45 CD to 1 h--* C
►D«
—
o 05 O Ol h k
o> CD .O 05 o h-k C
h~l
45. 1
— ‘ to h-k £l
CC h-k O to 1 h-*l c Fânet CD
Oi <1 CC CC O»I O aq
09 Ol 4»- 05 4 CD
«9 to to to pc
co Ol K-‘ 0 0 co -3 0
CC to CC K-k -3 •-J Păşune h3*•
t— * CC to 05 (C
—Dk o» C
45 -3 o to to to h-C
k CD *0
rrh
P<
O CC to to o
O p p 05 c o -3l Pădure P
to h-k h-k CC co h-k O p
h-k bO C
h-D 45 to -3 O l
4 5. 4* k 49k 05 Ol 45 a ♦-Í
CD
V
—* p Nepro- 0
tO CC h-k
05 O Ol to
h-k CC O ductiv
O CC »-* 00
co «3 o
1 Locuri X
CC
C (—
k to 1 de casă *o
C to
o to CD
■CC CD to o
to CD
o Ol oi 0-5
h k h-k »-S
45. 00 p D
k 4* o b
C 45. 45. to
45l. 45 h-* 4k- 45. 45 45 a
O CC CC -4 00 05 CD Păşune s
4». CC 45 CD Oi 45. CO
O 05 45 45 -3 00 00 ct-
45 O l 05 4* 45. Ol 45.
CD K-k 00 4* 00 CO oo ! Pădure 0
O Ol M Oi 45 bi to 1
05 O CC CC to Ol
CD
h-» O o O © X
bo
CC
to Ol CC b i
1 05 .
Neproductiv *o
09 05 05 -3 Oi 45. 1 o
! *0
o O O O o 1 1 I Locuri de i-i
»-«•
V* O h-k b i o casă
05 45 CC o o
>—• h-» h-k t—» h-k h-k h-k
O O o o o o O
o O o o o p CD rotai
o
o O
o o o o b b
o o o o o
— 165 —
o O O 03 O O o
1—C3H o
o
o
o"
O
o
O
O
O
O o*
©^
o"
4^ o o o O o o o
O rH rH rH rH rH rH rH
d
CM CM 00 O IA IA
2 <cS rH O co CM p i rH
a i i O
1 o" o “ O O O
o CM CM 03 tH ÏH
03 rH CO CM O rH
0) o
0 >
a o n io o â o 1 O O O O ©
-o P i
jH .r t rH CM CM
co
1) Aci se cuprind terenurile date pentru tir şi sport, ocoale silvice, jandarmerie, cantonieri, etc.
03 T* IA O rH tH
+ 3 »CÖ
I9 0 II9 S IH CO 1 O O cm " o" ©
Suprafaţa expropriată, repartizată după felul de posesiune
< 3 *
r ţ 'O
IH
00
co o
o
io
tH
CM
©
o ÍH
CO 00
■ o v i-
jo iţ u n u io o o"
o
t -
03
CM
03
co
t -
00
03 ©
03
rH
O CM 03 tH ©
03 oo tH O O ©
jo iţ u a ţ 'B g O cm’ CO r ji" rH
1 CM
00 lA
CO
CO
tn
00
CM co
d
CO 00 iA rH o ■ cfi CM
tO rH 03 03 oo' T fî
O rH co iA iA
CM
>cö H
Ű
•rH
03
rt rH CM
00
rH
tH
CM
CM
©
l—
H CM
( t B IO ţ IV ’S 1
ö c- CO CM ©
t - 03 CM lA
'C rH CO
o jo in o o â 1
-J-3 O
oi
T3 CO rH 03 ■ <* CM CM
LA CO ©
0) ia o u a s ig
>p
Ofl
• co
I
CM
CM
CO
CO
rH
rH
»H P
0> tH lA 00 co CM ©
CSI CM co LA ©
Ö jo ia u
00
ia
eo eo co CO tH
4^ -n u io o 03 cd tH CO
C rH lA IA tA ©
H
CO tH IA
£h CO CM ©
J 0[ tH 03 rH CO CO
-ţ u a ţ iB S rH CO CM cd
0
a
)
CO
• P
P<

•O că P
U
<v
-O O ■O 'd
X l d
u
£
•H
P p p
4^
O
< < ffl o M Eh Eh
ţ u a jn o *j n
1—( CM 00 IA co
— 166 —
agrară s’a făcut mai adânc în ce priveşte păşunile şi pădu

rile. Ele au posedat de fapt şi cele anal întinse suprafeţe
cu păşuni şi păduri, care erau în posesiunea marilor pro-
prietari ori a instituţiilor de mână moartă.
Felul cum s’a repartizat suprafaţa expropriată diferi
telor categorii de împroprităriţi, se arată în tabloul Nr. 49
din care vedem că: împroprităriri individuale se fac pe 8354
jug. (4,09% din întinderea expropriată), comunelor se dau
ca păşuni şi păduri comunale 193.766 jug. cad (94,87%);
se împroprietăresc bisericile cu loturi (sesiuni) bisericeşti,
cantorale, etc. pe 1462 jug. (0,72%) ; se împroprietăresc şco
lile cu 350 jug. 0,17%) şi în fine se dau loturi de interes
general, pe o suprafaţă de 302 jug. (0,15%). Felul cum s’a
desfăşurat această repartiţie pe fie-care judeţ în parte, se
arată în tablou.
Ceeace trebue scos în evidenţă, se referă la suprafeţele
date comunelor, lucru care l-am arătat şi mai sus. Păşu
nile şi pădurile au fost totdeauna nevoia de căpetenie a
muntenilor şi ele dându-se prin expropriere comunelor, se
folosesc în comun, după regulele legilor în vigoare.
Suprafaţa de 1462 jug. dată bisericilor ca şi cea de 3Ö0
Suprafaţa expropriată în baza legii pentru Reforma

I
F âneţ
t ă r iţ ilo r s ă t e n i ş i a lte
Arabil Păşune
N u m ă ru l im p r o p r ie -
No. curent
d in p r o p r ie t a t e a d in p r o p r ie ta te a d in p r o p r ie ta te a
a u to rită ţi
Particu
Particu
Statului
Statului
1Statului
Particu
larilor
larilor
larilor
JUDEŢUL
Total
Total
Tota
J
Jugăre cad Jugare cad. Jugărp cad.

!
1 Alba . . . 179 74 37 111 109 50 159 5992 1.739 7.731

2 Arad . . . 3 — — — — - — — 152 152
3 Bihor . . . 519 — 250 250 930 324 1254 12418 17.494 29.912
4 Cluj . . . 2,427 139 1767 1906 — 2036 2036 726 21.094 28.362
5 Hunedoara 906 — 470 471 903 231 1134 — 1.220 1.220
6 Turda . . 450 20 649 669 7 368 375 12148 13.189 25.337
Tatai M. A. 4.484 233 3173 3406 1949 3009 4958 37 826 54.888 92.714
167
jug. dată şcolilor, este prea redusă, faţă de nevoile biseri

ceşti şi culturale din aceste părţi. Trebue de ştiut că în
trecut, părţile muntene fiind româneşti, erau părăsite din
Cetatea Roşiei. In fund stânca străbătută de galerii cari urmăresc filoanele

aurifere. Această stâncă este umplutura de lavă consolidată în craterul de
odinioară al vulcanului. împrejurul acestui gâtlej încremenit avem cenuşa
vulcanică scurmată de cazmalele sclavilor minieri ai Daciei Felix (petecul
alb delà mijlocul tabloului în dreapta). — Această cenuşă (tuf vulcanic) a
fost năpădită de vegetaţie
Tabloul Nr. 50
agrară, pe întreg teritoriul M u n ţilo r apuseni.
Pădure Neproductor Locuri de case 1 o t a 1

d i n p r o p r i e t a t e a d i n p r o p r i e t a t e a ! d i n p r o p r i e t a t e a d i n p r o p r i e t a t e a
J
Particu
Particu
Statului
Statului
Particu
P a r t i c u l a
Statului
Statulu
larilor
larilor
larilor
Total
Total
Total
Total
r i l o r
Jugăre cad. Jugăre cad. Ju°ăre cad. Juaăre cad.

___
6.481 1.073 7.554 100 — — — — 12.756 2.899 15.655

O
O
175 — 175 — — — — — — - 175 152 327

16.445 13.381 29.826 60 277 337 2 2 29.853 31.728 61.581
7.488 18.856 26.344 40 178 218 299 299 14.935 44.230 59.165
1.715 4.476 6.191 — 51 51 12 12 2.618 6.460 9.078
22.301 7 823 30.124 1.900 3 1.903 — 20 20 36.376 22.052 58.428

1
i
-4 !
54.605 45.609 2.100 509 2.609 — 333 333 96.713 107.521 204.234
to
O
^
f
V
Tabloul Nr. 51
întinderea expropriată în baza legii pentru reforma agrară şi dată în folosinţa sătenilor
•c-p
Arabil ! Fâne Păşune 1 Pădure 1|Neproductiv| Locuri de casă Total 1

împroprietăriţi
Numărul celor
D in p r o D in p r o D in p r o D in p r o D in p r o D in p r o D in p r o
p rie ta te a p r ie t a t e a ; p r ie ta te a p r ie ta te a
Nr. curent
p r ie ta te a p r ie t a t e a p r ie ta te a
Statului
Particu
Particu
Particu
Statului
Statului
Particu
Particu
Particu
Statului
Statului
Statului
Particu
Statului
larilor
JUDEŢELE
larilor
larilor
larilor
larilor
larilor
larilor
Total
Total
Total
Total
Total
Total
Total
Jugăre cad. Jugăre cad. 1Jugăre cad. |1Jugăre cad. 1Jugăre cad. |1Jugăre cad. j Jugăre cad. |
*3
99
1
A l b a ............... 140 36 36 72 30 46 76
— 168 —
89 155
I
co
1
1
1
1
1
A r a d ...............
I
ca
1
668
1
B ih o r ............... '439 181 181 899 205 1104
C
30
I
30 .8 8 515 1414
!
»
£>>
1
1
1
601
............... 2347 109 1573 1682
~1
1
Cluj 1605 1605 400 400
í
286 286 3864 3973
!
cn
h-*
N-i
t-*
to
1
1
668
1
K
Hunedoara . . . 841 406 406 899 219 1118 524 524 8 8 10 10 1288 2187
i
i i
11
1
9
Turda . . . . 391 6 531 537 68 68 20 20 619 625
l
O II '
CO ii
s i l
1 1
1
CO
O
to
1
-»
»-»
t-L
O)
o»
Totalul Munţilor Apuseni. 4158 151 2727 2878 1828 2143 3971
H
C
954 954
C
16 16 1979 6375 8354
I
169
Izvoarele Someşului — Cald

Fotofilm Cluj
170 —
toate punctele de vedere pentru că interesul principal era

promovarea regiunilor unde se putea lucra cu folos în ve
derea desnaţionalizării. De aceia, la munte nu găsim bise
rici bogate nici şcoli cum ar cere nevoile. Credinţa s’a păs
trat însă neştirbită chiar în bisericuţele mici de lemn pi
tite după dealuri; totuşi slujitorii altarului se puteau între
ţine numai cu greutăţi foarte mari. Astăzi, ar fi fost ni
merit ca să se dea bisericilor româneşti suprafeţe mai în
tinse spre a se putea menţine demn şi spre a se desvolta
repede câştigând tot ce s’a pierdut în trecut. Ba, în unde
părţi, unde bisericile aveau oare-eari suprafeţe de pădure,,
s’au expropriat şi acestea. Desigur, s’a făcut o greşală mare,,
dar asta s’a întâmplat acolo unde nu existau alte posibili
tăţi pentru satisfacerea trebuinţelor de păşune şi păduri
a comunelor. Apoi, luând în considerare configuraţia te
renului şi calitatea pământului, l^Jfeniunte era nevoe de su
prafeţe îndoite decât la şes ori la câmpie.
Atunci bisericile şi şcolile se puteau întări iar proprie-
Intinderea expropiată şi dată

|
Arabil Fâneţ
1N u m ă r u l c o m u n e l o r
Păşune
jiu proprietatea pin proprietatea din proprietatea
j Îm p r o p rie tă rite
1Nr curent
Statului
Statului
Particularilor
'O
Particularilor
Judeţele ' • P
3
Total
Total
Total
tô
+3
a. 1 w
L.
Jugăre cadastrale
1 Alba . . . 23 38 - .8 53 — 58 5.992 1.732 7.724
2 Arad . . . 3 — — —■ - — — — 152 152
3 Bihor . . . 60 — 69 69 — 98 91 12.418 17.263 29.181
1 Cluj . . . 35 — 4 4 — 296 296 7.268 21.082 28.350
5 Hunedoara 27 — 8 8! ~ — — — ■ 1.097 1.097
6 Turda . . 39 13 8 14 4 282 286 12.148 13.177 25.325
Total M. A. 187 51 82 133 63 676 738 37.828 54.503 92.329

— 171 —
tatea lor era un bun, care nu se puitea înstrăina şi prin ur

mare rămânea oa cea mai bună garanţie pentru viitor.
Din tabloul Nr. 50 vedem că atât statul cât şi particu
larii expropriaţi au fost aproape deopotrivă interesaţi la ex
propriere. In adevăr, din cele 204.234 jug. expropriate, 96,713
jug. au privit proprietatea statului şi 107.521 jug. proprie
tatea particulară. Din aceste suprafeţe revin 37.826 jug. pă
şune şi 54.605 jug. pădure delà stat şi 54.888 jug. păşune şi
45.609 jug. pădure delà particulari. Judeţele Bihor, Turda şi
Cluj contribue cu suprafeţele cele mai mari, după cum am
mai spus.
De oarece categoriile de împroprietăriţi amintiţi mai sus,
folosesc terenurile primite sub diferite forme, am găsit ne
cesar să desfăşurăm şi provenienţa fie-cărui fel de teren,
pe judeţ. Astfel în tablourile Nr. 51, 52, 53, 54 şi 55 se arată
în acest fel, terenurile date spre folosinţă sătenilor, comu
nelor, bisericilor, şcolilor şi altora.
Reforma agrară în munţii Apuseni a rezolvat în parte
Tabloul Nr. 52
în folosinţa comunelor.
Pădure Neproductiv Locuri de casă Total
din proprietatea din propriefatea din proprietatea dinproprietatea
■H .^4 S ca *5 o
C3 & '3
ea 1
—H "3 CB i—1 s 'S ta
C3 OS ”
3
4-3 4-3 oS
î= » 4-3 c3
O o 4-3 O 4-3 O
03 ex. H 03 O- pl m ta- H 03
Jugăre cadastral e
6.458 473 6.931 100 — 100 — — — 12.646 2.205 14.851
175 — 175 — — — — — — 175 152 327
16.432 13.216 29.648 60 269 329 — — — 28.910 30.915 59.825
7.488 13.081 25 569 40 177 217 — 12 12 14.796 39.652 54.448
1.715 3.802 5.517 — 41 41 — — — 1.715 4.948 6.663
22.301 7.823 30.124 1.900 3 1.903 — ' -- — 36.366 21.286 57.652

;j
54.569 43.395 97.964 2.100 490 2.590 — 12 12 94.608 99.158 193766|

— 172 —
05 Ol rf» CO (O Nr. curent
A r a d ........................
A l b a ........................
Totalul Munţi. Apus.
Turda .....................
C l u j ........................
Hunedoara
B i h o r .................. ..
JUDEŢELE
............
întinderea expropriată şi dată în folosinţa bisericilor

N u m ă ru l B is e r ic ilo r
12
îm p r o p ie t ă r it e
18
<D
8
4
7
1
ţj &
to S ta tu lu i
co I l 1. 1 1 3 -b
Arabi
“
Jugare
P a r tic u
214
-4 to £ ! ! ! la r ilo r ® ?
co 00 00 1 1 1 0
236
140
Total
73
23
to S ta tu lu i
■0&
18
4
s ? *1
cadastrale
P a r tic u r S P>
CD ® ? J3
77
la r ilo r
10
00 P» O
2
ci*
122
Total
77
28
2
1
d in p r o
p rie ta te a
S ta tu lu i
1
Păşune
; 1 1 I I 1 1
P a r tic u
109
88
la r ilo r
12
7
2
109
Total
88
12
7
!1
p r ie ta te a
d in p r o
S ta tu lu i
Pădure
O 1 1 1 1 1 's
1—1 h-i h-i 05 P a r tic u
985
1 01 O 00 1 0 la r ilo r
1 O O Ol > o
995
150
100
135
610
Total
Jugăre
Neproductiv |
ts a
S ta tu lu i
1 1 1 1 1 1 1 rp
P a r tic u
la r ilo r © ?
1 1 1 1 1 1 1 P
Total
cadastrale
1 1 1 1 1 1 1
d in p r o
p rie ta te a
S ta tu lu i O
1 1 1 1 1 1 1 J5
P a r tic u - ' &
la r ilo r CD
1 1 1 1 1 1 1 O
0
03
1 1 1 1 1 1 1 Total V»
H
P
d in p r o
p r ie ta te a
Ol
22
S ta tu lu i
18
12
o*
05
Total
4
t—<
O
e
1406 1462
P a r tic u
307
180
233
604
82
la r ilo r
5;
329
251
616
184
Total
82
1
întinderea expropriată şi dată în folosinţa şcolilor
1 ;
Arabil Păşune Pădure ÜNeproductiv |Locuri de casă!) T o t a l 1
D in p r o D in p r o D in p r o D in p r o D in p r o D in p r o - ] D in p r o
p rie ta te a p r ie t a t e a p rie ta te a p rie ta te a p r ie ta te a p r ie ta te a p rie ta te a
ioii’toos
, JUDEŢELE
ûaano
m ox
m ox
m ox
m ox
mo x
m ox
m ox
jopauj
JOţTJÎ
aoiţauţ
aoţiaui
aoiţaui
JOIIJUţ
JOI1JUI
un
ininţBţg
ininţBţs
tninţuis
-noiii'Bd
-noţţiBd
iniivms
-noiijud
-UDlijUd
-noiraud
-noţirud
ininveţs
înţnţ'eţs
înţnţuţs
-noçM'Bd
aûândojduiţ
-[ruBiuriN
Jugăre cad. Jugăre cad. j Jugăre cad. Jugăre cad. ]1Jugăre cad. |! Jugăre cad. I Jugăre cad. I
.
1 ! !— =-
-
i
i
I
A l b a ............... 2
I
*H
1 1 13 13 14
1
13 1
1
1
1
1
1
1
I
I
i
A r a d ...............
CSI
1
1
1
1
1
1
I
I
173 —
.
*
co
B ih o r ............... 6 11 19 13
lA
m
13 77
CO
21 56
1
1
1
1
1
1
l
5
.
C l u i ............... 18 58 58 87
1
6 185 191
CD
1
»-<
1
1
1
39 45
t*H
i
i
Í
Hunedoara . . .
tn
15 24 24
csi
1
CSI
1 26 26
. 1
1
1
1
co
Turda ...............
t-(
9 31 32 2 5
1
4
CO
iO 38 42
1
1
1
1
1
1
1
o
o
o
r-
n
Oi
o
C
co
O
co
Tot. Mţ. Apuseni
C-
H
co
O
co
c*
CSI
m
m
CS
I
00
in
1
co
co
00
Tt*
1
1
1
m
i-H
1
<M
174
05 Oi rfk 00 CO ►
-* Nr. curent
Totalul M-ţilor Apus.
Turda .....................
B i h o r .....................
A r a d ........................
C l u j ........................
A lb a ........................
Hunedoara
JUDEŢELE
............
întinderea expropriată şi dată în folosinţa „altora1

N u m ă ru l a lto r a îm
11
10
O p r o p r ie tă r iţi
3
1
jd in p r o p r -
S t a t u lu i
tO iI l I I I
Arabil
p a r t ic u la
Ol
33
13
Ol 1 rilo r
9
Jugăre cadastrale
oi
-J 1*-*
10 00 ! ! ! Total
0 CO ül 1 1 1
Jdin p r o p r .
tc 11 1 1 C* 1 5
S ta tu lu i
Fâneţ
p a r t ic u la
tO 1
14 14
r ilo r
7
i Total
19
Ol 1
7
d in p r o p r .
S ta tu lu i
1 1 1 1 1 1 1
Păşune
p a r t ic u la
-3 11 r ilo r
1 1 1 1
-3 11 1 1 o 1 1
Total
din. p r o p r .
S ta tu lu i
Pădure
1 1 1 1 1 1 1
p a r t ic u la
188 188
188, 188
rilo r
1
1
Total
Jugăre
Pi
Neproduc. Loc. de casă
1 I l 1 1 1 1
S ta tu lu i 5*
d
•o-}
p a r t ic u la
rilo r d
co i 1 to 1
—» 1 1 1 p
1—‘ Total
cadastrale
00 1i to 1 1 1
â
1 1 1 1 ! 1 1
S ta tu lu i s
d
p a r t ic u la o
r ilo r d
(O II 1 1 1 to 1 1
H
co II 1. 1 1 co ! ! Total P
cr
t—
pi o
S ta tu lu i d
2B
19
5
2 222 i24
d H—
H
Total
p a r t ic u la 0
2 16 302
d
27 27
18 18
r ilo r ►1
9 14
VI
Total C il
19
1
— 175 —
In genere, şi astăzi nemulţumiţi; de oare-ce statul are prea

multe suprafeţe de acest fel în posesiuna sa, suprafeţe pe
care locuitorii nu le pot folosi aşa cum ar voi. Prin reforma
agrară s’a pus capăt devastărilor nechibzuite şi defrişări
lor samavolnice care puneau în pericol existenţa puţinelor
locuri de cultură.
Reforma agrară a dat comunelor strâmtorate păşuni şi
păduri în limita maximă a posibilităţilor şi nu trebue să.
fie nici un motiv nou de nemulţumire faptul că statul ocro
teşte pădurile, care regenerându-se atât de greu, constitue
un bun de care trebue să se bucure şi generaţiile viitoare.
Reforma agrară s’a înfăptuit aici ca şi în restul ţării,
ţinând seama de împrejurările speciale şi de nevoile popu
laţiei. Ea trebue să ise desăvârşească prin ultimile lucrări de
măsurătoare, care să stabilească suprafaţa exactă pentru în
scrierea legală în cărţile funduare.
176
Vedere din Someşul Cald
Fotofilm Cluj
CAPITOLUL VIII.
INDUSTRIA
a) M o r i
Ori-cât de redusă ar fi producţia de cereale pentru hra

nă în Munţii Apuseni, este nevoe ca ele să fie transformate
în făină. Această industrie — primitivă în cea mai mare
parte — se găseşte într’un oare-care stadiu de desvoltare,
mai mult din punct de vedere numeric decât tehnic.
In Munţii Apuseni găsim un număr total de 1227 mori
oare sunt purtate cu , o forţă metrică de 3289 cai putere.
Dintre acestea, morile de apă ţărăneşti sunt cele mai nu
meroase şi ele desvoltă 3120 cai putere. Restul se împarte
între morile de aburi şi benzină (128 cai putere) şi cele elec
trice (41 P. S.). Cele mai multe mori le găsim în judeţul
Turda (323 mori cu 729 P. S.), Hunedoara (268 mori cu 657
P. S.) şi Alba (261 mori cu 648 P. S.). Judeţul Cluj are 182
mori cu 608 P. S., Bihor 142 mori cu 522 şi Arad numai 51
mori eu 125 P. S.
Aceste mori au 1507 garnituri de pietre ceeace revine
în mediu 1,22 pietre de fie-care moartă. (Tabloul Nr. 56).
Din acest fapt reese că morile acestea sunt mici şi adaptate
aproape nevoilor individuale.
Morile din Munţii Apuseni macină mărfuri în valoare
de 15.036.000 lei ceeace în mediu revine la 11.818 lei valoa
rea producţiei, care este în raport direct şi cu producţia şi
necesitatea de hrană a populaţiei. Cea mai mare valoare ne-o
arată judeţul Bihor, apoi urmează jud. Hunedoara şi Turda.
M u n ţ ii A p u s e n i 12
— 178 -
05 Ol co to N r . c o r.
•-3 X Q
1—*
w >
HJ
>
O c a c a- p o*
p £L O a p
1—- C
D
a Q*
O
P ci
g hs
a P »
G
a
•et-
M
O -H
> H
•o r
c
U
n>I H
Numărul morilor, pietrelor şi lucrătorilor (1933)

a
H-»
to CO to H-* H-* to N r. m o r ilo r
to to 05 00 ►*. Ol 05
-q 00 r-> to to H* l-A
co >
O
H*
to
05
CC
05
O
Ol Ol
H*
H-»
to
05
co O •a
P<
o 00 CO -q 05 Ol o
P o p
H*
»—1
A b u r i ş i 2
3
b
o
tO Ol 1 »-» B e n z in ă
TI
00 05 co 00 05 o
C p o
E le c t r i- C+P<
OO 1 1 1 CD c it a t e
h-» «
o< p
O co 00
?. 3
CD T o ţ i lu i o
to -0 05 05 Ol l-A 05 HI
00 to Ol O to to M o r ilo r H«
co co -a 00 to Ol 00 '
to to I—
l co N r . p ie t r e lo r
o co 00 co o
Ol 05 00 3 -q
05 »-* H-*
V) P r o :u c ţiă
tft co Ol co 00 00
05 00 00 05 to k-A 05
H*
cn to CO to co to •rt M ^
o *© Ï—1 bi H-t 00 3 3 &
05
o
00
00
H-»
-q
CO
co
p
k
—
Ol
l 05
CO
n
cd
0
r- •-'» EÎ
O Ö o Ö o Ö Ö
O o o o o o o C
O
o o o o o o o
t—‘
tO co to *-* B ă r b a ţ i
-a -q 00 -q Ol £
co to •q Ol co 00
3
*a p<
CD 5
F e m e i
H-» »—
» 1 co B •-
05 Ol co co -q
P g*
5
CDo
w
C o p ii
1 1 1 B P<
•et- et-
H-* Ol Ol k-*
HJ
H-* I—<
to to H-* to T o t a l O
rf*. to 00 to 00 oi 00
05 ►Ê» Ol h-‘ to co 1
—‘
179 —
Arătam mai sus că morile sunt în genere primitive şi

adaptate nevoilor strict locale. Acest fapt se demonstrează
cu numărul lucrătorilor permanenţi cari activează la aceste
mori. In adevăr, la 1227 mori găsim un personal de 1446
lucrători din cari 1279 bărbaţi. Revine deci un lucrător —
care de obicei este şi proprietarul morii — pentru fie-care
moară.
Morile primitive ţărăneşti, sunt foarte simple. Ele sunt
instalate chiar în corpul casei şi ori unde se poate conduce
o vână de apă, oare se abate din orice pârâu cu oare-care
debit regulat. Apa pune în mişcare o roată de lemn rudi
mentară, care printr’un angrenaj simplu de lemn acţionează
asupra fusului şi pietrelor. Toată instalaţia este redusă la
strictul necesar. Pietrele se procură din regiune sau se cum
pără delà Reteag (Someş) de ex. unde se confecţionează
pietre cu oare care renume. Este interesant de ştiut că să
tenii macină mai bucuros la morile de apă decât la cele
purtate de motoare ori electricitate. Ei spun că făina iese
mai bună şi mai gustoasă.
In concluzie, nu putem vorbi de o industrie propriu
zisă a morăritului în Munţii Apuseni pentru că instalaţiile
mai mari sunt puţine (abea 169 P. S. din totalul de 3289
P. S.) iar valoarea măriei prelucrate de fie-care moarsă este
extrem de redusă. Dacă socotim şi cheltuelile de înnoire, în
treţinere şi impozitele, atunci suma medie de 11,818 lei este
încă şi mai redusă. Pe de altă parte, trebue să avem în
vedere şi faptul că această medie este foarte ridicată în ju
deţele Alba, Bihor, Cluj, Hunedoara şi Turda, de către mo
rile purtate cu aburi, benzină şi electricitate. In realitate
prin urmare, marile ţărăneşti din Munţii Apuseni nu reu
şesc să întreţină nici pe proprietarii lor.
b) Industria lemnului.
Industria lemnului în Munţii Apuseni are importanţă

deosebită pentru că ea dă posibilitatea ca locuitorii să gă
sească ocupaţiune, la ei acasă. Industria lemnului se prac
tică în fabrici sistematice şi în cherestele de apă. Este prin
urmare mai mult, transformarea arborilor în scânduri.
După cum ne arată talboul Nr. 57 găsim în Munţii
Apuseni un număr de 227 instalaţiuni de cherestea care au
— 180 -
Oi UI 45 co to h-* Nr. curent
H ►3 w o w 0>
I-S
>
O
Ci-
e p 5* p* p ' 5 «H
P & o a p O
(D
e p a
O 0
p
K . l-s M
c p
+3
P
H
O
i-s f
> ta
frumărul cherestelelor şi numărul lucrătorilor permărienţi

V
Numărul ehe-
to K-*
to to UI h-* restelelor
-3 00 1—1 o 45 to to
>
-3 45 1 to Q •o
CD CJi o 45 co p<
O -a 05 o Ui to
P
Aburi O
►-* 1 h-* l-t
45 1 O 45 1 1 Şi
CD tO -3 p
oo 45 45
V benzină
£ g
1 Electri- O
>-» 1 1
co bO Q citate I-S
00 o o 00
I-S pc
bO I—
» fD
rf5 45 bO Ui l—
l Total
bC -a 45 co I-» 05
05 -a o o 45 Ui O

00 CO 45
to 1—‘ UI CO
bO 05 Ul la 45. -a
t—» -a O 00 05 CO o
co co o o 00 to a a Valoarea
© Ö o C~) Ö Ö Ö
o o o o O O o
o o o o o O o
k-*
45 h~* Ui Bărbaţi z:
CO 00 -a o 05
co Ui CO tO co to to
»-s 3
_ pt
1 s Femei T3 l-t
(D C
42
36
1 i-S »—
Ui l—i
3 -
P c
to
! 1 l- l
1 1 Copii g i
2 ss[
o o o 0 e-t>
*2 :0
45 05 05 Total 1
co 00 K* 05
UI CJ1 co 00 00 to CO
O -
cr
Bî? UI
CD
P H l-s
«> % <
Cu C i- p
<D <P • ci-
H ,«9 P
O
O p
— 181
*o forţă motrică, în total de 2462 P. S. Această forţă este re

partizată în felul următor: 790 cai putere se desvoltă la che
restelele purtate de apă, 1498 c. p. la cele purtate de aburi
ori benzină şi 134 c. p. la cele purtate cu electricitate. Din
această situaţie reese că, cherestelele purtate de apă des
voltă aproape 50% din forţa cherestelelor purtate cu ben
zină ori aburi. Cele mai numeroase instalaţii de cherestea
sunt în judeţul Turda (128) apoi în jud. Cluj (50), Alba
(32) şi Bihor (14). Majoritatea simt cherestele de apă (fe-
răstrae sau fireze de apă).
Aceste ferestrae de apă sunt instalate primitiv şi se gă
sesc ori-unde este posibilitatea conducerii apei, cu un debit
relativ constant. Asupra modului cum este instalat un ast
fel de ferestrău, găsim o bună descriere în lucrarea „Indus
tria casnică a lemnului în Munţii Apuseni“ de Dr. loan
P opa1). Producţia totală aproximativă a celor 227 cheres
tele este de 19.603 vagoane în valoare de 82.219.000 lei
Cantităţile şi valorile cele mai mari se produc în judeţul Bi
hor (15.892 vag. cu 43.468.000 lei şi Cluj (2944 vag. cu
35.780.000 lei). In producţia mare a acestor judeţe trebue
luat în considerare că se fasonează şi lemne de foc.
Cherestelele dau dp lucru la 1495 oameni din cari 1433
bărbaţi, 42 femei şi 20 copii. Numărul acesta este extrem de
redus faţă de populaţia activă în industria lemnului.
Din cauza stărilor cu totul specifice din Munţii Apu
seni, cherestele sistematice sunt rare iar cele ce au existat
acum îşi lichidează lucrările. Ele aparţineau diferitelor so
cietăţi străine, care cumpărau pădurile foştilor mari pro
prietari. Este delà sine înţeles că există o speculă vădită în
ce priveşte tăiatul în pădure, transportul la fabrică, prelu
cratul şi transportul la gară. Lucrătorii acestor întreprin
deri nu se alegeau aproape eu nimic, pentru că lucrând tot
timpul afară, în condiţiuni grele de munică, trai şi higienă,
erau expuşi la tot felul de speculă pentru întreţinere. Tot
câştigul lor merge la cantină pe mâncare şi mai ales pe ra
chiu. întreprinderile româneşti de cherestea sistematică pro
gresează mai încet, din cauza lipsei unor capitaluri solide.
Totuşi ele s’au introdus bine peste tot, lucrează serios, prc-
1) Dr. loan Popa : Industria casnică a lemnului în Munţii Apuseni,

Cluj, 1932— 36 pg.
— 182 —
*
duc marfă de cea mai bună calitate şi tratează lucrătorii
cu omenie.
Cherestelele ţărăneşti de apă (firezele) nu pot produce
.marfă de calitate. Fiind instalate rudimentar, numai cu o
pânză de tăiat, lucrează extrem de încet (abea dacă tae
55—65 buc. scânduri pe zi) iar materialul ce rezultă nu
este uniform: ori prea îngust, ori prea lat, ori prea gros. In
nici un caz mu sş pot găsi două bucăţi de scânduri asemă
nătoare şi drepte. Apoi, tot materialul produs de firezele aces
tea este zdrenţos şi are un aspect care nu place ochiului.
Totuşi pentru condiţiuniile grele de viaţă din Munţii Apu
seni firezele pot produce atât cât să dea existenţa nnei fa
milii căreia îi este posibil să facă o asemenea instalaţie. Un
astfel de firez dă un venit de 80— 120 lei pe zi.
Materialul produs de ferestraele ţărăneşti se transportă
la târgurile din apropiere unde se vinde eu 30—40% mai
ieftin decât materialul din fabricele sistematice; el este su
pus şi unei specule neomenoase de oare-ce odată ajuns în
piaţa de desfacere, se produce un boicot organizat, care du
rează până după terminarea pieţei când cel ce a adus marfa
este nevoit s’o vândă cu orice preţ spre a nu o mai trans
porta îndărăt sau la alt târg.
Este interesant de cunoscut un fapt, care trebue fixat.
Fabricele sistematice străine au speculat pădurea şi munca.
Locul acestora l-a ocupat acum în parte speculantul român,
localnic, care s’a înstărit tot pe spinarea muncitorului mun
tean. Speculantul de astăzi apropiindunşi (titluri şi drep
turi naţionale, procedează exact după metodele fabricelor
străine. Aceste hiene mai au o acoperire: politica, care a
otrăvit toate coclaurile Munţilor Apuseni şi lucrează siste
matic spre acelaş scop: umilirea muncitorului. Astăzi pu
tem vedea în multe locuri din MunţiiApusenii milionari ră
săriţi din nimic ori din cârciumari de rând, care au ştiut
în scrută vreme (10— 15 ani) să stoarcă tot ce au produs
braţele muntenilor, speculând fără de milă nevoile lor.
In ultimul timp, se pare că lucrurile au luat o înfăţi
şare mai omenească. S’a pornit o acţiune de îndrumare a
cooperaţiei în terenul industriei lemnului. S’a format o
cooperativă care a luat în exploatare o fabrică a statului (la
G ilău).
— 183 —
Am putea spera în tro îndreptare dacă şi aici nu ar lu

cra interese mai mici sau mai mari politice. Timpul, va con
firma sau va infirma afirimiaţiunea noastră.
c) Alte industrii.
Din cauza complectei desinteresări pentru piaţa econo

mică din Munţii Apuseni în această regiune, nu putem
vorbi de o industrie desvoltată. Şi aceasta nu pentru că in
dustria nu ar avea teren bun de desfăşurare ci datorită lip
sei de organizare care a caracterizat epoca dinainte de unire
ca şi aceia de după unire. înainte de unire, problema s’a
pus pentru protecţia regiunilor maghiare create artificial
în mediul românesc şi boicotarea regiunilor româneşti iar
după unire, vina trebue căutată un timp în momentele de
fericire prea îndelungat exploatate, în necunoaşterea împre
jurărilor din diferitele ţinuturi cât şi lipsa noastră de orga
nizare, caracteristică în parte, neamului. De aceia, astăzi
nu avem ocazia să găsim în Munţii Apuseni un regim indus
trial. Nu găsim nici chiar o desvoltare serioasă în ce pri
veşte ramurile industriale existente în trecut de oare-ce ele
fiind străine de neam şi ţară, odată cu schimbarea împreju
rărilor, au apucat alte căi.
De aceia, tabloul Nr. 58 ne înfăţişează o situaţie extrem
de anemică a altor diferite fam ici existente acum în munţii
Apuseni şi numai judeţul Alba, Turda, Cluj şi Hunedoara,
au unele stabilimente în funcţiune, — care întrebuinţează
însă abea un total de 260 lucrători permanenţi.
Cea mai importantă fabrică aparţine statului şi este în
legătură cu exploatările miniere din regiunea Zlatna (Alba),
unde pe lângă aur şi argint găsim o fabrică de sulfat de
cupru şi pucioasă. Judeţul Alba stă astfel în fruntea celor
lalte judeţe desvoltându-şi activitatea celor 717 cai putere
pentru o producţie totală de 1.574.656 kgr. în valoare to
tală de 34.556.000 lei.
In judeţul Cluj găsim şi o fabrică de spirt, care însă nu
funcţionează. Ea face parte din tipul fabrioelor de spirt
agricole, care sub regimul maghiar, se bucurau de o serie
de avantaje, ce desvoltaseră această industrie bazată pe pro
ducţia agricolă.
Restul fabricelor existente în munţii Apuseni sunt pri-
»—
o*<•
5!
H
*”S
o
P
£
Alte diferite fabrici
Numărul fabri
Unitatea de mă
N r. lu c r ă to r ilo r
Forţa motrică
p erm a n en ţi
Valoarea
Nr. curent
Aburi şi
benzină
Electri
sură
Producţia
JUDEŢELE citate Felul produselor
Total
Bărbaţi
cilor
Apă
Femei
Total
Copii
Cai putere 1L e i
1 F“
V-»
1
\6
1
-a
-J
1
s te a m p u ri p . a u r ş i arg.
A l b a ........................ 1.574.656
h*
«3
Kgr. 34.556.000
oo
6
co
“
3
-3
/l
184 —
s u lfa t d e c u p r u
tsD
1
1
1
1
1
A r a d ........................
II
os
1
—
1
1
1
1
Bihor ..................
»I
It
!
tfi.
1
1
&
CO
C l u j ........................ I l lâ n ă , v a t ă ş i u lei
CJl
t-*
15.000 Kgr. 350.000 12
-o
i
/1 s p i r t (n u fu n c ţ io n e a z ă )
1
ÇJI
1
1
1
m
............
OO
00
CO
CO
Hunedoara 360 vagoane 1.500.000 Var
l
O*
\ ] s c ă r m ă n ă t o a r e d e lâ n ă
1
1CO
Turda .....................
tí
235.000
H*
16.500 Kgr.
!
11
llc o
co
“
[• 3 p i u ă d e u lei
;
J7 d u b e d e h a in e
co
to
co
co
1
os
-»
Totalul M-ţilor Apus.
Ol
00
Ol
co
co
-3
36.641.000
os
I
co
ä
o
.
1) Motorină
— 185
mitive fiind vorba- mai mult de piue şi scărmănători de lână

acţionate în majoritate de apă şi stând în legătură cu mo
rile şi ferestraele Ut apă. Ele prelucrează lâna ţărănească
pentru folosinţa imediată a sătenilor eonfecţionându-se o
stofă grosieră din lână, pănură, pături miţoase şi altă ţe
sături fără pretenţie trebuincioase în gospodăria locuitori
lor -delà munte. In unele părţi se practică şi un comerţ in
tens cu aceste produse, care se adună delà producători de
către localnici şi se valorifică apoi pe pieţele centrelor mai
mari din apropiere.
Starea aceasta de neogranizare nu se poate lămuri de
cât prin lipsa totală de iniţiativă şi interes atât din partea
statului cât şi din partea particularilor. Munţii Apuseni
oferă însă posibilităţi mari pentru dezvoltarea multor in
dustrii, prin faptul că are nenumărate bogăţii şi forţe natu
rale nepuse în valoare şi un mare număr de braţe omeneşti,
neîntrebuinţate 'astăzi.
In condiţiunile specifice din .această regiune pot lua
maştere şi industrii specializate chiar dacă pentru unele ma
terialul brut ar trebui adus din alte părţi. In munţii Apu
seni se poate desvolta şi moderniza industria mecanică a
varului, a pietrei, a cimentului, a porcelanului, a lânei, a
pielei ş. a. pe lângă promovarea industriei lemnului cu spe
cializările ei şi a industriei casnice.
Instalaţiile societăţii „Mica".
CAPITOLUL IX.
MINELE
Cea mai mare bogăţie a munţilor Apuseni sunt minele.

Exploatarea acestora se face din timpuri străvechi. Romanii
şi Dacii au apreciat aurul şi argintul de aici, unde au avut
exploatări organizate bine, după cum s’a putut dovedi prin
urmele găsite în decursul anilor.
In timpul stăpânirii maghiare exploatările se făceau de
societăţi- cu capital străin, dar şi separat de către proprie
tari mai mici, în cont propriu. Minele delà Săcărâmb au
fost la început proprietatea Coroanei (Familiei Regale) ;
apoi au trecut în proprietatea Satului, care le-a exploatat
până în prezent.
In Roşia Montană, exploatările de sub nivelul de limi
tă, adecă un plan .orizontal cu 10—30 metri deasupra nive
lului galeriei Sf. Cruce, au aprţinut totdeauna Statului.
Aci este cazul de a arăta că, atât Statul cât şi capitalul
au fost chemaţi a interveni în exploatările miniere în mo
mentul când micile exploatări nu mai puteau continua lu
crările fie din cauza apelor, fie din cauza epuizării zăcămin
telor în zona de suprafaţă, singura accesibilă micilor ex
ploatări. Statul şi societăţile au ajutat prin intervenţia lor
la desvoltarea mineritului, în momentul când băştinaşii nu-1
mai puteau continua.
Trebue să afirmăm, în mod obiectiv, că nu se poate
vorbi de o operă de acaparare a bunurilor miniere de către
vechile societăţi, pentru bunul motiv că, în tot timpul regi
mului austro-ungar s’a menţinut în vigoare un regim ju
ridic al proprietăţii miniere foarte liberal şi adânc încetă-
— 188 —
m
ţem ţ în spiritul localnicilor, graţie tradiţiei lui seculare. Lo

calnicii îşi vindeau drepturile în momentul când zăcămintele
lor se însărăceau sau deveneau greu exploatabile.
Trebue să mai semnalăm existenţa proprietăţii miniere
m ijlocii dintre care bogatele mine ale lui Albini, din Dealul
“Ungurului în Stănija, cât şi ale unei relativ mari asociaţiuni
miniere din Roşia-Montană, Bucium, etc. care au produs
însemnate cantităţi de aur.
Distingem deci :
1) Domenii miniere mari: Stat şi Societăţi;
2) Domenii miniere mijlocii: Particulari locălnici şi mari
asociaţiuni miniere;
3) Domenii miniere mici: Localnici şi mici asociaţiuni
miniere.
Aurul se găseşte în Munţii Apuseni în stare nativă, di
seminat în quarţ şi pirită, ceeace face ca exploatarea să aibă
loc în eondiţiuni grele. Dar în cursul vremurilor se face
amintire şi despre cuiburi de aur în stare nativă, care au
atins ceva mai puţin de 70 kgr.
După război, exploatările mici, din lipsă de capital în
tâmpină greutăţi foarte mari, astfel că multe încetează să
mai lucreze.
Exploatările mici simt astfel organizate încât au nevoe
de un capital foarte mic, pe care îl acoperă în general aso
ciaţiile acestor fel de întreprinderi.
Motivele pentru cari micile întreprinderi aurifere, ca
de altfel şi cele mari, nu au fost multă vreme după război
active sunt :
a) In timpul războiului galeriile nelucrate' s’au surpat.
b) După război, preţul aurului a fost menţinut de Stat
şi de Banca Naţională la un preţ cu mult inferior celui
mondial, aşa că în această epocă de inflaţie, exploatările
de aur nu-şi puteau găsi nici o rentabilitate. Deşi capitalul
se găsea din abundenţă şi cu toate că deţinătorii de mine îşi
ofereau proprietăţile lor, nimeni nu voia sau foarte puţini
au fost aceia care se interesau de exploatările de aur.
c) Cea mai mare parte din minierii din regiune au fost
chemaţi să lucreze în minele de cărbuni' înfloritoare delà
Petroşani şi din vechiul Regat, care se aflau atunci în plină
desvoltare, aşa încât iniţiativa particulară a micilor între
prinzători de aur a fost mult redusă.
189 —
d) In line, o cauză care a contribuit în foarte mare mă

sură la delăsarea activităţii miniere, a foşt piedeca, voită
sau nu a Statului.
Principala piedică a fost introducerea unui regim juri
dic minier foarte greu, punându-se în stare de nevalabili-
Intrarea în „Corande" Bucium (exploatări subterane)

Foto : P r o f . V. S t a n c iu
täte cea mai mare parte din drepturile miniere. Prin legea,
minelor din 1924 s’au introdus condiţiuni de validare foarte
anevoioase pentru drepturile miniere, astfel încât până as
tăzi, numai o parte au fost recunoscute de Statul Român.
Este evident că în această situaţie nimeni nu este dornic aşi
risca averea şi munca într’un domeniu, care depinde de ar
bitrarul oricui.
In epoca de amorţire a întreprinderilor aurifere, din mo
tivele arătate mai sus, delà 1920 la 1929, s’a organizat cu
enorme dificultăţi, Societatea Mica. Din momentul crizei
— 190 —
1930— 1931 şi în epoca când aurul s’a plătit la preţul mon

dial, intervalul 1929— 1932, toate întreprinderile aurifere au
suferit un reviriment. Atunci s’a organizat Societatea Pyrit,
Societatea Albini, Soc. Mines d’Or de Stanija, mai târziu
Sec. Aur, (fostă Societatea Auriferă).
Societatea Mica a reuşit a se orgazina graţie însuşirilor
cu totul excepţionale ale conducătorului ei şi unui stat ma
jor de tehnicieni foarte buni.
Importante sunt minele delà Săeărâmb, singurele în
Europa care exploatează telururi de aur şi de argint. Mercu
rul se găseşte în Valea Dosului (Alba), iar Bauxita atât de
căutată astăzi s’ar putea exploata din 13 zăcăminte situate
în NV. munţilor Apuseni (Sohodol).
Pirita formează zăcăminte la Techereu, Almásul Mare,
Poiana, Trâmpoaele, Almăşel (Hunedoara), In Baia de Arieş
exploatarea a încetat. Cărbunii (Tebea), marmoră (tăiată,
cioplită), andesitul, riolitul, dacitul şi granitul, se exploa
tează de societăţi ori particulari în cantităţi importante, ca
litatea lor fiind unanim recunoscută.
Concesiunile de terenuri aurifere situate pe Dealul Fra
sin, Dealul Meselor, Vuilcoi, Corabia* Boteş, apoi acele din
Brad, Caraci, Stănija, Neagra, Breaza, Trâmpoiele, etc., sunt
de o bogăţie indiscutabilă şi ele asigură cantităţi importante
de aur.
Situaţia alăturată (tabloul Nr. 59) ne arată după sta
tistica minieră din 1932 că în 6 judeţe din munţii Apuseni,
existau apeoximativ 233 proprietari de mine care exploatau
7815 jug. terenuri aurifere (pentru extragerea aurului şi ar
gintului şi 450 jug. terenuri conţinând alte minerale şi roce
(cărbune, granit, marmoră, etc.) dintre aceştia, cei mai
mulţi se găsesc în judeţul Alba şi Hunedoara.
In aceste mine şi cu deosebire în acele ale societăţilor
organizate raţional, sunt ocupaţi 3336 lucrători permanenţi
din cari 3315 bărbaţi şi 21 femei. Din pricina lipsei de ca
pital cât şi din faptul epuizării totale sau parţiale a zăcă
mintelor din zona accesibilă, unele mine au încetat lucrul
iar altele se exploatează puţin şi rudimentar astfel că, nu
ise poate extrage tot metalul preţios aşa după cum se ob
ţine în instalaţiunile modeme prelucrând prin amalgamare,
flotaţie şi cianurare.
Steampurile mici nu au posibilitatea să se perfecţioneze
— 191 —
Tabloul Nr. 59
Proprietarii de mine şi suprafaţa terenurilor
(A supra datelor din acest tablou n u luăm nici o răspundere)
ducţiei în 1932
Valoarea pro
în t in d e r e a t e r e n u lu i c o n N u m ă r u l lu c r ă to r ilo r
u
•H
c é d â t d e là s u p r a fa ţa so
p*
o .
lu lu i p e n tru că u ta rea
p erm a n en t
tarilor
imărul pr
r. curent
JUDEŢELE aurului alte mi •r—

4
şi argin nerale şi (A •H
tului roce * ) XI O) Total

Im a
>c3 o
m
z
& Jugăre cadastrale Lei
1 Alba . . . . 198 21)3 4.394 — 36.834.704 1299 5 1.304
2 Arad . . . . — — — — — — —
3 Bihor . . . . 2 s) 38 1 119.980 6 — 6
4 Cluj . . . . 8 1 121 6.436.500 798 — 798
5 Hunedoara • 17 4) 3.322 350 203.183.649 1.126 16 1.142
6 Turda . . . 8 56
*) 98 31 464.000 86 — 86
Totalul Mun
ţi or Apus.. 233 7.815 540 247.038.833 3.315 21 3.336
iar pe de altă parte se întovăreşesc cu greu; de aceia vedem

că 22 mine (6 Hunedoara şi 16 în Alba) produc cel puţin
1 kgr. aur pe an, iar cele 35 exploatări (5 în Hunedoara şi
30 în Alba) produc sub 1 kgr. aur pe a n 8).
Aurul produs în ţară, e cumpărat de Banca Naţională,
dar specula face ca mari cantităţi de aur, să treacă graniţa
sub toate formele. Exportul fraudulos de aur se datoreşte
în bună parte faptului că Banca Naţională nu plăteşte pre
ţul mondial, deşi este obligată prin dispoziţiunile legii. Pe
1) La alte minerale ,şi roce se cuprind: granit, -piatră de pavaj, praf de

marmoră, cărbune, nisip pentru schelă etc. >
2) In 133 mine nu se lucrează
3) In 1 mină nu se lucrează
4) In - mină nu se lucrează; 1 cărbuni, iar în 6 exploatarea a îniceiput
in 1933.
5) In 4 mine nu se lucrează
6) „Exploatările miniere din Transilvania $i Banat în anii 1919-
1928" de I. Iancu, Inspector General în Direcţia Minelor. Volumul „Tran
silvania, etc." 19.
— 192 —
de altă parte, hoţii de aur valorifică aurul lor în acest mod.

Organizarea contrabandelor de aur este o plagă a vremuri
lor noastre. Pagubele care se aduc ţării nu pot fi îndeajuns
de apreciate.
Am arătat mai sus că, Societatea „Mica“ este cea mai:
însemnată societatea românească, oare exploatează aurul.
Datorită organizării model pe care o are această socie
tate, este o datorie a noastră să ne oprim un moment si
să cercetăm mai în amănunţime cum a luat naştere orga
nizarea precum şi lucrările ce a înfăptuit în legătură cu ex
ploatările ce-i aparţin*).
In 1782 se înfiinţează o asociaţie minieră pe cuxe cu
numele „Ruda 12 Apostoli“ proprietatea familiei grofilor
maghiari Toldalaghi. In 1884 familia Toldalaghi vinde ace
ste proprietăţi miniere firmei germane „Harkortsche Berg
werke und Chemische Fabriken“ cu sediul la Gotha, care a
exploatat minele până în 1920 tot sub denumirea de „Ruda
12 Apostoli“ , sediul acestei asociaţii miniere pe cuxe fiind
la Brad. In 1920 societatea „Mica (fondată în anul 1919 cu
capital românesc) a cumpărat toate părţile (128 cuxe) delà
societatea posesoară germană, iar în 1927 desfiinţându-se-
asociaţia minieră pe cuxe, concesiunile şi instalaţiunile in
tră în patrimoniul S. A. R. M. „Mica“ cu sediul în Bucu
reşti, str. Benilto Mussolini 36—38.
Suprafaţa teritoriului în exploatare, din 1920 până în
1933 este în creştere. Astfel, în 1920-21 societatea are 1500
ha. iar în 1933 are 1762, 0397 ha.
In 1920 la preluarea concesiunilor de către societatea
„Mica“ , erau în exploatare numai minele: Musariu, Ruda-
Barza şi Valea Morii veche; dintre acestea numai prima
producea, exploatarea în ultimele două fiind foarte redusă,
deoarece filoanele erau aproape epuizate.
In perioada 1928— 1930, prin lucrările de explorare în
treprinse, s’au descoperit noi filoane bogate în regiunea
Brădişor şi Valea Morii, producţia de aur fiind în continuă
creştere.
Prin galeriile transversale de explorare actualmente în
curs de executare, se speră să se întretaie noi filoane, mă-1
1) Datele ce urmează ne-au fost puse la dispoziţie ou multă bună
voinţă de către Direcţia Minelor Mica din Brad, căreia îi exprimăm aci .
mulţumirile noastre.
REPARTIZAREA PRODUCŢIEI DE AUR A PRODUCŢIA DE AUR , ARGINTsiCUPRU
ANULUI 1 9 3 4 a s o c i e t a t e /„m i c A a i n 1934
IN T R E D IV E R Ş I P R O D U C Ă T O R I.
>
*
a
5
5
Cj
u
u
'C
M
IO
CSI
Cj
O
NO
«O
**
5
V
*
S
5:
1-
<T
5:
ir»
•0
co
N"
R
î
x
«
5
ű
O
Q
QC
3
5
o
IO ©
-J o
&
et - j
fo
î l p.
N <T
00 a?
193 —
rind astfel rezervele de minereu şi prelungind durata ex

ploatărilor în această regiune, unde aurul este extras de
atâtea secole, încă pe foarte mulţi ani.
Foarte interesante şi demne de cunoscut sunt lucrările
şi instalaţiile făcute de Societatea „Mica“ până astăzi, pen-
Intrare în mină
tru punerea în valoare a terenui'ilor aurifere ce posedă. Tre-

bue să remarcăm dealtfel că, minele din Brad, sunt cele mai
mari din Europa, iar instalaţiunile atât cele din mine cât
şi cele delà suprafaţă, cuprind tot ceeace tehnica modernă
poate utiliza pentru tipul de filoane exploatate, constituind
un model de perfecţiune tehnică şi organizare minieră; pen
tru nci este de relevat că cea mai mare parte din aceste
realizări este integral operă românească.
Dintre principalele lucrări menţionăm :
a) Lucrări subterane: Pentru punerea în valoare a ză
cămintelor s’au săpat atât galerii în steril cât şi galerii pe
M u n t i i A p u s e n i
13
— 194 —
filoane la diverse etaje. Lungimea galeriilor principale de

transport, echipate pentru tracţiune electrică este de 15 km.
iar a galeriilor transversale de expierare săpate în ultimii
ani de 6,5 km. Lungimea galeriilor săpate pe filon, şi actual
mente întreţinute, depăşeşte 50 km.
In afară de galerii, pentru a putea exploata s’au săpat
puţuri de extracţie echipate cu maşini acţionate electric, ca
mere de maşini subterane, rampe de încărcare, bazinuri de
apă, etc.
b) Maşini şi instalaţii : Pentru- transportul atât al per
sonalului cât şi al minereului din mină până la staţia de
antezdrobire, sunt în funcţiune 5 locomotive electrice tota
lizând o putere de 180 HP. Sunt deasemeni în funcţiune 3
puţuri de extracţie având respectiv 100, 120 şi 200 m. adân
cime, echipate cu maşini de extracţie acţionate electric şi
cari totalizează o putere' de 250 HP. In fundul acestor pu
ţini sunt amenajate bazinuri pentru apă şi câte o staţie de
pompe pentru evacuarea apelor.
Pentru acţionkrea ciocanelor perforatoare, s’au instalat
în diverse puncte din mine ,compresoare de aer, aerul com
primat fiind apoi distribuit la fronturile de lucru printr’o
reţea de conducte. Debitul total al acestor compresoare sub
terane este de cca 60 m.Vminut la 6 atm. iar forţa consu
mată de cea 500 HP.
In diverse puncte unde aerajul natural nu este suficient,
s’au instalat ventilatoare acţionate electric aspirând sau su-
flând aerul prin nişte tuburi de tablă de zinc de 30 cm.
diametru. Pentru a ameliora aerajul în m ina1Musariu, s’a
instalat la gura unei galerii superioare, un ventilator de
1800 m 3/mrnnt. care aspiră aerul viciat din mină.
Minereul care ese din mină înainte de a fi condus la
uzina dé prelucrare este trecut la staţia de antezdrobire,
unde o serie de 6 conoaşoare îl sparg reducându-1 la o m ă
rime de 2—5 cm. In urmă este încărcat în vagonete şi trans
portat cu ajutorul unui funieular de 1800 m. lungime, la
uzina de prelucrare din Gurabarza.
Această uzină are mai multe subdiviziuni :
1) Prelucrarea minereului de aur nativ. Minereurilé
foarte bogate cu aur vizibil, conţinând 5000— 15.000 gr./to.,
sunt prelucrate separat, extracţia aurului făcându-se prin
amalgamare. - Instalaţia se compune dintr’un><concasor,ose-
— 195
rie de 12 móri cu bile, un butoi pentru spălarea amalgama-*

lu i şi o instalaţie pentru presat amalgamul.
2) Stamparea şi amalgamarea minereurilor. Această
instalaţie prelucrează minereurile ordinare cu un conţinut
variind între 5—25 gr./to. Instalaţia se compune din 14 ba
terii de şteampuri fie-care eu câte 10 săgeţi a 360 kgr. Amal
gamarea aurului se face în parte în interiorul piuelor, pe
plăcile interioare şi în parte la eşire din piue, pe plăcile ex
terioare.
3) Spălătoria de pirite. Tulbureala cáré părăseşte plă-'
cile de amalgamare exterioare este trecută pe o serie de
mese vibrătoare cari aleg sulfurile (în cea mare mare parte
pirita) de materialul steril. Aceste pirite sunt apoi cianurate.
4) Fiotaţia I. O parte din minereuri din cari aurul nu
se poate extrage prin amalgamare, este flotat direct. Ins
talaţia se compune dintr’o moară cu bile, un clasificator,
pompe cu aer comprimat, agitatoare, celule cu agitaţie me
canică şi altele eu agitaţie pneumatică, îngroşătoare şi filtre.
Produsul final este un concentrat aurifer conţinând 100—
120 gr/to aur. Aceste concentrate sunt preschimbate la;
Topitoriile Statului delà Firiza de jos lângă Baia-Mare, unde
surit tratate prin proceduri metalurgice, valorizâmdu-se'
aurul, argintul, cuprul şi plumbul.
5) Fiotaţia II. O instalaţie identică cu precedenta însă
având o capacitate mai mare, tratează rămăşiţe delà stam-
pare a căror conţinut este încă prea mare pentru a fi arun
cate. Concentratele obţinute cu uri conţinut de Cea. 30 gr/to
sunt valorificate pe loc, aurul extrăgându-se prin cianure.
6) Cianuarea. In această instalaţie sunt tratate atât
piritele provenite delà spălătorie cât şi concentratele delà
instalaţia precedentă. Instalaţia se compune dintr’o serie de
rezervoare cu agitaţie mecanică, pneumatică sau fără nici lin
fel de agitaţie, în care se încarcă materialul de cianurat fin
măcinat. Prin acţiunea cianurei de sodiu, aurul este dizolvat,
soluţia bogată în aur fiind trecută apoi într’o serie de cutii,
unde aurul se precipită cu ajutorul zincului. Nămolurile auri
fere simt supuse unei serii de operaţii cari au de scop curăţi
rea lor de impurităţi şi în urmă sunt topite şi turnate în
bare (lingouri).
7) Distilarea amalgamului şi topituFwUralui. Totalitatea
amalgamului strâns într’o jumătate de luriâ, este supus dis-
— 196 —
tilărei în nişte retorte şi apoi topit în creuzete făcute dintr’un

amestec de grafit şi magnesită. Aurul este în urmă turnat în
forme speciale ca mai sus.
8) Instalaţia de clarificare a apelor. Apele,tulburi cari
părăsesc uzina de prelucrare, sunt conduse într’o serie de
bazinuri de decantare cari au de scop clarificarea apelor.
Particulele mai mari (nisipurile), sunt depozitate într’un sEoz
cu ajutorul unei bene (greifer) şi transportate pe dealul din
spatele uzinei, cu funicular. Particulele mai fine (nămolurile)
sunt pompate cu ajutorul unor pompe cu aer comprimat,
în nişte lacuri indiguite.
9) Laboratorul de analize. Aici se fac analize zilnice
asupra numeroase probe din diverse puncte ale circuitelor
procedeurilor de extracţie descrise mai sus, pentru a se de
termina cantitatea de aur extrasă, cea pierdută în rămă
şiţe şi randamentul.
Tot aici se analizează probe de minereuri provenite din
galeriile de înaintare de pe filoane cu scopul de a determina
conţinutul mediu a unui filon şi a putea stabili cantitatea de
aur conţinută.
10) Laboratorul de încercări şi studii. Aici se fac în mic
încercări cu minereuri de provenienţă şi compoziţii diverse,
pentru a putea determina în prealabil care eşte procedeul
de extracţie, care convine mai bine.
Capacitatea de prelucrare a uzinei de prelucrare este
de 450 tone în 24 ore pentru instalaţiile delà 1, 2 şi 4. Cele
lalte instalaţii tratează răm ăşiţe'sau concentrate obţinute
din aceste minereuri.
Energia necesară pentru acţionarea tuturor instalaţiilor
atât cele din mină cât şi çele delà suprafaţă precum şi lumi
natul, este furnizată de o centrală electrică cu o putere ins
talată de 4000 Kv. Sunt două grupuri turbogeneratoare şi o
maşină Tandel, alimentate cu aburi delà o baterie de 4 ca
zane. Cărbunele necesar este furnizat de mina Tebea, care.
aparţine deăsemeni societăţii „Mica” şi este transportat la
centrală cu ajutorul m ű i funicular de 4,5 Km. şi a unei
căi ferate industriale de 6 Km.
Diferite ateliere : mecanic, de ferărie, de tâmplărie, asi
gură reparaţiile necesare exploatărilor.
— 197 —
Capitalul învestit de Societatea Mica creşte delà

24.632.000 lei (cu 767.650 lei fond de rezervă statutar) în
1920, la 250.000.000 lei în 1936 (cu alte ca. 127 milioane dife
rite fonduri).
*
Producţia de aur brut este în continuă creştere. Delà

1884/85 până în 1919 producţia variază delà 60 Kgr. până la
2002 Kgr. aur brut cu 7.85 - 19.48 grame extracţia pe tonă.
Din 1919 creşterea este din ce în ce mai mare, ajungând
la 3969,291 Kgr. aur brut în 1935, conţinutul extras variind
între 10,90 şi 27,24 grame aur brut pe tonă.
Din aurul brut se extrage aur fin şi argint. In anul 1935
Soc. Mica a produs 2843,316 Kgr. aur fin, ceeace reprezintă
62% din producţia totală a României. Producţia de argint pe
acelaşi an a fost de 1362,292.
Preţul aurului fin a variat foarte mult delà 1920 încoace;
Astfel :
1928 . Kgr. aur fin = 108.739,50 Lei
1929 . . „ „ „ = 110.213,00 „
1929-15.11,, „ „ =111.111,10 ,,(stabilizarea)
1935 Iunie „ „ „ =141.111,10 (Primă de 30.000 lei Kg.)
O operă remarcabilă pentru desvoltarea minieritului şi
progresul industrial în general al regiunii Munţilor Apuseni,
a fost realizată de Soc. Mica prin construirea unei reţele de
distribuţie de forţă motrice în toată această regiune. Forţa
motrică este furnizată de Centrala electrică a Soc. Mica din
Brad, în care funcţionează actualmente o turbină de 2500
Kw. In curând se va instala un nou turbo-agregat de 5000
Kw. care va asigura complect necesităţile consumului.
Prin această uzină electrică se pun în valoare cărbuni de
calitate relativ slabă delà Tebea, într’un mod ideal, iar în
acelaşi timp întreaga industrie din regiune se bucură de bine
facerile unei aprovizionări directe cu forţă motrice, în con-
diţiuni extrem de avantajoase. Astfel s’a pus deja în func
ţiune linia de înaltă tensiune (30.000 volţi) care furnizează
curent electric minelor din Săcărâmb şi foarte curând va fi
instalată o linie pentru Societăţile Stanija, Pyrit, Breaza,
Zlatna şi Aur (Bucium ).
Evident că toate comunele aflate pe acest traseu, vor
profita într’o atât de largă măsură, încât numai viitorul va
— 198 -
putea aprecia la justa măsură marea importanţă a acestei

opere.
Societatea Mica acţionând în Munţii Apuseni, este im '
portant să cunoaştem şi ceia ce a realizat din punct de ve
dere agricol şi social spre a ne da seama apoi de starea mo
rală şi materială a minerilor ca locuitori ai regiunii.
Astfel, în 1933 ia fiinţă Secţia agricolă pentru îmbună
tăţirea gospodăriilor ţărăneşti, pe lângă secţia silvică exis
tentă mai de mult.
Pomicultura. Societatea Mica a adus şi distribuit mii
de altoi de soi, de pomi fructiferi. S’a înfiinţat o pepinieră,
eare actualmente posedă : 20.000 altoi meri „Ionathan” ,
20.000 pruni „Tuleu gras” , 20.000 nuci de Sibişel, 20.000 cireşi
diferite varietăţi, 10.000 peri şi 50.000 duzi. Din primăvara
1937 şcoala de pomi va pune anual pe piaţă cca 30.000 —
40.000 altoi din soiurile amintite mai sus, alegându-se numai
soiurile cari merg şi se potrivesc mai bine regiunii, pentru o
comercializare mai bună.
Creşterea animalelor. Societatea a adus tauri şi a înfiin
ţat staţiuni de montă de rasa „Pinzgau” în comunele Brad,
Crişcior, Ormindea, Ţărăţel. S’a înfiinţat şi o mică herghelie
aducând armăsari de rasă pentru staţiunea de montă. Se fac
încercări pentru introducerea oilor de rasa „Karakul” ; dea-
semeni pentru ameliorarea rasei porcilor.
Siricicultura. încă de acum 2 ani s’a început să se dis
tribue gratuit de către Societatea Mica sămânţă de viermi
de mătase familiilor muncitorilor (1500 grame în 1935),
Societatea cumpărând apoi gcgoşile. In centrul Bălţa, cu co
munele Hărţăgani, Ormindea, Crăciuneşti, Sălişte, Vălişoara
şi Chişcădaga s’au împărţit deasemenea 1000 grame sămânţă
obţinându-se o recoltă frumoasă. S’au plantat şosele cu duzi
şi s’a distribuit în mod gratuit muncitorilor 4000 duzi. In
primăvara 1936 s’a construit un atelier propriu în care se
va prelucra, cu muncitoare manuale, toată recolta de gogoşi
până ia pânza de mătase. Anul trecut au lucrat 4 maşini de
filat şi 2 războaie, iar anul acesta lucrează 10 maşini de filat
şi 4 războaie. Atelierul este condus de o maestră absolventă
Şcoalei superioare de sericicultură.
Plante medicinale. In primăvara anului 1935 s’au plantat,
în câmp de experienţă, un hectar de nalbă de grădină (Althea
roşea var. nigra) şi un pogon de Mentha piperita. Aceste 2
— 199 —
plante recomandate ca bune de către Institutul de plante

medicinale din Cluj, au dat de fapt rezultate foarte frumoase.
In anul acesta se speră la o recoltă de 5-600 kgr. flori uscate
de nalbă iar din 100 kgr. de mentă s’a putut extrage 10 kgr.
ulei pur rectificat cu un procent de 60% menthol. Pentru
acest scop Societatea a instalat 2 cazane de distilat, o insta
laţie de rectificare şi a plantat în 1936, 22 hectare de menthă,
1A
Bucium Şaşa. Cea mai importantă ■aşezare de minieri români băştinaşi

din care 10 Ha. s’au plantat la diferiţi gospodari şi munci

tori, iar 12 Ha. pe terenurile proprii ale Societăţii. Se speră
ca în toamna 1936 să se obţină cca. 400 kgr. ulei de mentă
rectificat.
Din 2500 muncitori, numai vre-o sută nu au avere. Toţi

ceilalţi au gospodărie, vite şi ceva pământ. Pentru promova
rea stării materiale a muncitorilor, s’a înfiinţat în 1931 o
Cassă de economii şi de împurumut a muncitorilor. Capitalul
acestei casse este în continuă creştere, fiind format din
reţineri de 5% asupra salariilor. Până la 1 Ianuarie 1935 capi
talul cassei era de 6.315.968 lei.
— 200
Pentru a li se asigura muncitorilor putinţa (te aprovi

zionare cu alimente şi mărfuri de bună calitate şi în preţ de
cost, funcţionează la Gurabarza, Musariu şi Stănija, câte un
„Consum’’. O parte din alimente şi în anume cantităţi, după
membrii de familie, li se dă chiar sub preţul de cost, conform
contractului colectiv de muncă. Pentru a-i desvăţa de alcool,
a cărui vânzare este prohibită la Consum, li sè servesc vinuri
cu preţuri foarte reduse, din cele mai bune podgorii ale ţării.
Societatea posedă şi câteva Casinouri : unul la Gura
barza, unul la Brad şi altul la Musariu; pentru 1936 s’a
proectat o sală de spectacole la Gurabarza, cu cinematograf.
Societatea a mai înfiinţat biblioteci separate, pentru
muncitori şi funcţionari Deasemeni 2 case culturale, una la
Ţărăţel şi alta la Ţebea ; a construit biserica ortodoxă dn
Brad şi anul acesta una la Musariu. A înfiinţat o fanfară
pentru muncitori şi o echipă sportivă, Societatea ccmstrpjpd
arena şi suportând toate lOheltuelile. O instalaţie de băi func
ţionează la Gurabarza şi altele similare se vor construi în
curând la Barza, Musariu şi Valea Arsului.
Societatea mai distribue deasemeni burse, ofrande şi aju
toare, cari se ridică la 2.500.000 lei anual.
Muncitorii fiind în mare parte ţărani de prin satele din-
prejur, locuinţe nu sunt decât pentru funcţionari şi o mică
parte dintre muncitori. Cât priveşte starea morală a munci
torilor, aceasta este destul de bună pentru că ei îşi au traiul
asigurat, pe lângă micile lor venituri agricole sau casnice.
De câtva timp se observă însă oarecari nemulţumiri din
cauza agitaţiilor făcute de către socialişti.
*
In regiunea Munţilor Apuseni, alte exploatări mai im
portante sunt următoarele: Soc. Pyrit-Zlatna; Soc. Breaza-
Zlatna; Soc. Aur ; Soc. Mines d’or de Stanija; minele Albi,ni -
exploatările statului delà Roşia-Montană şi cele delà
Săcărâmb.
Am insistat mai mult asupra, organizării şi operei sociale
a Societăţii Mica, de. oarece aceasta a luat .un avânt mare în
ultimul timp şi credem, că este folositor ca munca româ
nească desfăşurată aici cu atâta pricepere şi stăruinţă, să
fie cunoscută în cercuri cât mai largi.
*
PRODUCŢIA DE AUR A ROMÂNIEI
I N T R E A N II 3 0 3 9 - 3 9 3 4 IN K gr.
Kar.
3800
3400 —
3000
26 0 0
1200
3800
3400
•
3000
= 11111= ^
600 =
200
01 II 20 23 22 23 24 25 26 27 28 2 9 30 33 32
— 201 —
Problema producţiunii aurului este actuală. Specialiştii

noştri au studiat amănunţit chestiunea şi au propus o serie
de măsuri menite să mărească şi să intensifice producţiUnea.
Intr’o recentă lucrare a d-lui Inginer Al. Dinopol1) cer-
•cetându-se problema, d-sa se întreabă : ce se cere industriei
de aur ? Şi răspunde :
a) să producă mult şi ieftin
b) să descopere cât mai multe şi însemnate rezerve
c) să realizeze pe lângă prelucrarea minereurilor bogate
şi pe a celor cât mai săra.ce.
Pentru ajungerea acestor scopuri, d. Inginer Al. Dinopol
propune :
1) capital abundent şi ieftin,
2) putinţa de a efectua la timp plăţile pentru materialele
şi maşinile importate, deci putinţa de a dispune de devizele
necesare şi aceasta fără sporul de 38%,
3) să poată obţine explositoilele necesare (care reprezintă
30% din costul săpatului galeriilor (eu un preţ de cel mult
70 lei kgr. în loc de 94 cât a fost până la 1 Ianuarie şi 110
lei astăzi,
4) scutire de taxe pentru motorină şi benzină grea (1,81
şi 2,37 lei de kgr.) necesare producerei forţei motrice, precum
şi scutire de impozite pentru curentul electric necesar. In
dustria de aur să fie asimilată cu morile ţărăneşti, cari benè-
ficiază de acest avantagiu,
5) micşorarea costului prelucrării în topitoriile statului
al concentratelor aurifere la cel mult 1000 lei în loc de 2800
lei — 20 grame aur de tonă concentrate. La preţul -actual
concentratele sărace cu 30 gr./tonă aur nu pot fi valorificate,
6) posibilitatea de a obţine lemnul de mină, care deaşe-
menea reprezintă o cotă parte însemnată în costul de săpare
al galeriilor, la preţul de cost şi pe loc,
7) scutire de orice impozite asupra producţiei de aur
obţinută din minereurile şi concentratele sărace (sub 8
gr./tonă aur minereu şi sub 30 gr./tonă aur concentrate),
8) sporirea cotei de amortizare a investiţiunilor la supra
faţă şi posibilitatea de a amortiza integral în cursul unui an
toate investiţdunile şi lucrările făcute în mină pentru desco
perirea unor noi zăcăminte, sau dezvoltarea celor cunoscute,
1) Posibilităţi de intensificarea producţiei de aur. Rev. Bursa 1936.

/
— 202 —
9) darumuii carosabile bune şi întreţinute în bună stare,

' 10) pentru micii producăotri şi obştiile ţărăneşti să se
construiască instalaţiuni regionale de stat pentru prelucrarea
minereurilor ce le aparţin,
11) în fine, aurul produs să fie plătit realmente la preţul,
mondial.
*
> Propunerile d-lui Inginer Dinopol sunt judicioase şi

obiective. La acestea trebue însă să mai adăogăm :
' Recunoaşterea complectă şi grabnică a tuturor dreptu
rilor vechi de explorare, valabil instituite şi conservate, de
oarece lucrările de explorare au fost până acum oprite din
cauză că formalităţile începute în 1924 nu au fost efectuate
decât pentru o foarte mică parte din terenurile din regiune.
După cum am arătat aceasta a constituit şi constitue o mare
piedică pentru desvoltarea minieritului. In general, se im
pune un regim minier drept, echitabil şi corespunzător con-
diţiunilor din regiune.
*
In concluzie, pentru a putea intensifica producţiunea de

aur, este nevoie în primul rând de capitaluri pe cari statul
ar trebui să le investească sub formă de împrumuturi cu ter
men lung şi dobândă mică, acordate producătorilor.
Instalaţiile în mare parte, se cer modificate şi moderni
zate pentru a putea îmbunătăţi randamentul de extracţie,
lucrând astfel mai economic.
Preţul aurului chiar cu prima de 30.000 lei acordată în
acest an, este încă mult sub preţul oferit pe pieţile străine.
Acordându-se de către Banca Naţională un preţ mai ridicat,
s’ar încuraja micii producători, cari azi lucrează încă cu pier
dere, s’ar evita contrabandele de aur câştigându-se toată
această cantitate de aur, oare actualmente trece peste graniţă
şi care este pierdută pentru economia naţională şi în fine,
s’ar mări rezervele, deoarece ar deveni rentabile şi mine
reuri cu un conţinut în aur mai scăzut, minereuri cari la.
preţul de astăzi nu se pct prelucra decât cu pierdere.
CAPITOLUL X
OCUPAŢIUNILE LOCUITORILOR DIN MUNŢII APUSENI
Din datele care le-am văzut până aici, reese destul de

limpede că, oricât s’ar părea de curios, ramura în care locui
torii Munţilor Apuseni sunt mai activi, este agricultura. De
aceiaş însemnătate este munca în pădure unde se întrebuin
ţează însă un număr limitat de braţe. In legătură cu pămân
tul şi cu pădurea, s’au desvoltat în Munţii Apuseni un ne
sfârşit număr de alte ocupaţiunii din care îşi trag existenţa
locuitorii de ambele sexe. Felul cum se practică aceste înde
letniciri, nu este însă deosebit; sunt îndeletniciri primitive
oare-cum, cu excepţiuni rare şi care se practică de vreme
imemorabilă.
Aceasta ne arată pe deoparte obârşia străveche a româ
nilor şi continuitatea lor în aceste părţi, — unde au pătruns
numai foarte puţini străini, atraşi de bogăţiile de tot felul
ale subsolului pământului, — iar pe dealtă parte, nevoia
de a întregi un câştig neînsemnat, care cu greu îl dă un
pământ accidentat şi neproductiv.
Aşadar, în primul rând, ocupaţiunea de căpetenie este
agricultura. Aceasta ise practică de către familia întreagă
dar numai începând din primăvară până în toamnă. Durata
acestei ocupaţiuni este prin urmare scurtă însă cu atât mai
intensivă. Atenţia cea mai mare se dă la cositul, făcutul şi
păstratul fânului, care se recoltează târziu: către sfârşitul
lunei Iulie şi mijlocul lui August, după cum suprafeţele de
fânaţ sunt aşezate către Nord ori pe locuri înalte. In acest
timp, satele sunt goale pentru că toţi locuitorii, cu mic cu
mare, sunt la cosit, adunat şi clădit. Anii ploioşi cauzează
204 —
Ocupaţiunile principale
|
P O P U L A Ţ I A A C T I V Ă
A l b a A r a d B i h o r
1 N r. c u r e n t
B ă r b a ţ i]
B ă rb a ţi
B ă rb a ţi
r“H
Fem ei
Fem ei
Fem ei
O C U P A Ţ IIL E
T o ta l
T o ta l
c3
O
N u m ă r N u m ă r N u m ă r
1 A g r i c u l t u r ă ................... 9.543 12.143 21.686 2.088 2.462 4.550 9.524 10.409 19.933
a g r ic u l t u r ă . 2 601 6.005 8.606 1.545 1.401 2.946 2.150 4.735 6.885

2 M u n c i-
to ri cu p ă d . (t ă e t o r i) 1.511 — 1.511 329 — 329 3.852 — 3.852
z iu a in
s e r v it o r i . . 332 597 929 105 39 144 653 690 1.343
3 C i u b ă r a r i ........................ 6 — 6 27 — 27 5 — 5
4 Ş i n d r i l a r i ........................ 20 — 20 8 — 8 8 — 8
5 C e r c u i t o r i ........................ — — — 13 — 13 4 — 4
6 B ărd a şi 309 — 309 21 — 21 163 — 163
7 R o ta ri 41 — 41 15 — 15 48 — 48
8 S p ă ta ri . . . . . . . — — 3 — 3 3 — ;
9 H o l o a n g ă r i ........................ 120 3 123 30 — 30 — . — —
10 L i n g u r a r i ........................ 19 — 19 — — — 43 19 62
11 T â m p l a r i ........................ 67 — 67 9 — 9 17 — 17
12 C i s m a i i 137 1 138 15 — 15 74 — 74
lc| F e r a r i (F a u r i) . . . . 84 — 84 13 — 13 107 — 107
1 4 ] C o jo c a r i ( p i e p t ă n a r i) 38 13 51 14 — 14 29 2 31
15 D u b ă l a r i (p ie la r i) . . 41 — 41 2 — 2 5 — 5
16 E ă e ş i in m i n e . . . . 4.0 6 8 — 4.068 80 — 80 — — —
17 S p ă l ă t o r i d e a u r . . . 46 12 58 — — — — — —
18 O la r i . 5 — 5 33 — 33 132 17 149
19 L u c r ă t o r i în fa b r i c ă 220 — 220 2 — 2 66 27 93
>0 L u c r ă t o r i la c h e r e s t e a 77 — 77 — — — 549 40 589
!1 S e r v ic ii p u b lic e ( S t a t ) 302 24 326 73 4 77 175 20 195
!2 S e r v ic ii p a r t i c u l a r e . 113 6 119 22 2 24 18 2 £0
!3 C o m e r c i a n ţ i ................... 170 20 190 19 1 20 88 50 138
!4 G e a m g i i ............................. — — — — — — — — —
!5 A l t e le 374 64 438 1 — 1 86 83 169
T o ta l g e n e r a l. . . 20.244 18.888 39 132 4.467 3.909 8.376 17.79 16.094 33.893

205 —
Tabloul Nr. 60
ale populaţiunii active
IN JUDEŢE:
C l u j H u n e d o a r a T u r d a T o t a l
•r—i •
H
+•>* -t^>* +3*
că •
H
p—t că că •
H nă
O CD CD CD
-Q că c3 & că că
S-t
>că
a S-t aCD -t-j
O
S-t
>cî
S -*-3
O
S-l
>că
a
CD O
<1) O >C5 CD
« Ph B ca t. H ffl fa Eh « fa Eh
N u m ă r N u m ă r N u m ă r N u m ă r
9313 11.954 21.267 10.665 11.455 22.120 11.457 14.262 25.719 52 .58 0 62.68 5 115.275
3090 6.506 9.596 5.4 78 6.609 12.087 2.606 5.255 7.861 17.470 30.511 47.981
2505 — 2 .5 0 5 463 -- 463 3.856 — 3.856 12.516 — 12.516
378 507 885 234 359 593 921 1.361 2.282 2.623 3.553 6.1 76
23 — 23 55 — 55 1470 233 1.703 1.586 233 1.819
225 3 228 2 — 2 365 — 365 628 3 631
7 — 7 6 — 8 781 — 781 811 — 811
918 — 918 94 — 94 152 — 152 1.657 ^ — 1.657
27 — 27 23 — 23 64 — 64 218 — 218
2 — 2 381 495 876 — — — 389 495 884
19 — 19 70 — 70 1293 — - 1.293 1.532 3 1.5 35
8 — 8 35 — 35 10 — 10 115 19 134
49 —' 49 44 — 44 102 — 102 288 ’ — 288
54 — 54 44 — 44 67 — 67 391 1 392
70 — 70 52 — 52 104 — 104 430 — 430
18 — 18 49 7 56 89 49 138 237 71 308
5 — 5 13 — 13 5 2 7 71 2 73
100 — 100 2156 14 2170 84 — 84 6.488 14 6.5 02
2 — 2 4 — 4 51 30 81 103 42 145
1 — 1 136 59 195 16 16 32 323 : 92 415
474 10 484 358 — 358 80 — ■. 80 1.200 37 1.237
712 20 732 — — — 331 8 3S9 1.669 ’ 68 1.737
137 13 150 195 84 279 253 54 307 1.135 199 1.334
27 27 155 67 222 14 1 15 349 78 427
146 13 159 116 43 156 116 39 155 655 166 821
996 — — — — —J : Ţ. .— —
1213 — 1213 62 3 65 44 — 44 1.780 150 1.930
20.519 19 026 38.549 20.890 10.195 40.085 24 331 21.310 45.641 107254 98.422 205 676
— 206 —
pagube însemnate şi o muncă întreită pe lângă că şi cali

tatea scade.
Cercetările noastre, ne arată eă, 115.275 locuitori din
care 52.590 (49%) bărbaţi şi 62.685 femei (63,7%) sunt activi
în agricultură din totalul de 205.676 locuitori. Repartiţia pe
judeţe a acestei populaţiuni activă în agricultură, ca şi a
celorlalte ocupiaţiuni, se vede detailat în tablourile oare
urmează (No. 60 şi No. 61).
Se observă delà început proporţia mai mare a femeilor,
fapt care ne dovedeşte că, femeia fiind mai mult legată de
gospodărie, rămâne să execute lucrările câmpului, în timp ce
bărbaţii cutreeră ţara cu plasarea obiectelor din industriile
pe cari le practică, după tradiţie şi regiune.
Pe lângă populaţia, care se ocupă cu agricultura în
gospodăria şiipe .pământul propriu, avem în Munţii Apuseni
un însemnat număr de muncitori cu ziua activi în agricul
tură (47.981 sau 23,3%) din care 17.470 bărbaţi (16,3%) şi
30.511 femei (31%). Aceştia sunt lucrători de sezon, cari for
mând cete (10-12) şi grupuri (20-30 sau mai mulţi), se în
tovărăşesc în timpul secerişului şi cositului delà câmpie şi
coboară delà munte, pe jos, cu trenul ori căruţa, fiind anga
jaţi de obiceiu în zilele de târg, pentru secerat şi cosit în
jUid6ţeile'^Dâ!lt^dCe'/isau' " 3n trecut, aceste cete
şi grupuri, lucrau în fiecare an aproape la acelaş mare pro
prietar. Astăzi ei sunt angajaţi de proprietarii, cari au rămas
şi cetele sunt mai mici. Cosaşii şi secerătorii, lucrează mai
mult peiítrü ceièalef(gfâu lori/porumb);.^Plata lor în hani
este mai rară. De obiceiu, la isecerat ei primesc procente din
clăi (1/10/ -1/14) iar la treer procente din cereale. Pe lângă
acestea, li se dă hrană în natură săptămânal, pe care ei o
prepară singuri: cam e, făină de grâu şi porumb, slănină,
rachiu tare, sare, ardei, oţet ş. a. în cantităţi, care variază
după obiceiu şi înţelegere. Ceata îşi are bucătarul sau bu
cătăreasa ce şi-o aleg dintre ei. Lucrătorii munteni, cari se
deplasează pentru astfel de lucrări, execută muncile în con-
diţiuni bune, dacă au o supraveghere bună. Ei se întorc a-
la câmpie, aducându-şi hra
na câştigată eu căruţele proprii sau cu trenul, care se plă
teşte de proprietar. Dacă anul agricol a fost bun, câştigul
de peste .vară al muntenilor, este frumos şi asigură întreţi
nerea pe timpul iernii. Locuitorii din Munţii Apuseni, cari
— 207 —
nu au terenuri proprii pentru cultură, fac la câmpie şi la

şes învoeli pentru cultura în parte a porumbului, pe care îl
lucrează delà însămânţare până la recoltare. In aceste ca
zuri, deplasările se estind pe o perioadă mai îndelungată de
vreme, când ei mai câştigă hrană ori bani şi cu alte munci
făcute in regiunea în care se găsesc.
In industria forestieră, găsim muncitori cu ziua mai pu
ţini şi aceştia sunt numai bărbaţi cari lucrează fie în pădure
Un şteamp ţărănesc din Roşia

Foto : P r o f. V. S ta n ciu
ca tăetori, fie în fabricile pe cari le^m descris. Găsim astfel,

un număr de 2516 lucrători bărbaţi isau 11,7%.
O ocupaţiune, care impresionează, desigur nu prin nu
măr, este aceia a servitorilor. Găsim că 2623 bărbaţi (2,4%)
şi 3553 femei (3,6% activează ea servitori angajaţi în cea
mai mare parte în oraşele şi centrele mai însemnate din a-
propiere sau mai depărtate. Se găsesc foarte mulţi servitori
din Munţii Apuseni şi în Capitală, da particulari şi la hote
luri cu deosebire. Salarizarea acestora este numai în bani.
Cei harnici şi istrângători, după un număr de ani, au reuşit
să-şi adune sume frumoase cu care apoi şi-au cumpărat pă
mânt şi au construit case în comunele de unde au plecat.
Acest fenomen este interesant de studiat pentru că el ne a-
rată măsura mare şi dragostea neţărmurită a munteanului
— 208 —
1
LA % D IN T O T A L U L OCU
N r. cu re n t
' A l b a A r a d B i h o r
1 O C U P A Ţ IIL E
B ă rb a ţi
B ă rb a ţi
E ă rb a ţi
Fem ei
Fem ei
Fem ei
T o ta l
T o ta l
T o ta l
1 I A g r i c u l t u r ă ................... 47,2 64,3 55,4 46,' 63, C 54,3 53,5 64,r 58,8
I a g r ic u ltu r ă . 12,6 31,8 2 2 ,C 34,6 35,8 35,1 12,1 29.4 20,3

2 M u n c i-
t o r i c u { p ă d . (t ă e t o r i ) 7,5 3,9 7,4 3,9 21,6 11,4
z iu a în 1
(. s e r v it o r i . . 1,6 3,2 2,4 2,4 1,0 1,7 3,7 4,3 4,0
3 C i u b ă r a r i ........................ 0,0 — 0.0 0,6 — 0,3 0,0 0,0
4 Ş i n d r i l a r i ........................ 0,1 — 0,1 0,2 — 0,1 0,0 — 0,0
5 C e r c u i t o r i ........................ — — — 0,3 — 0,2 0,0 — 0,0
6 B ă r d a ş i ............................. 1,5 — 0,8 0,5 — 0,2 0,9 — 0,5
7 R o t a r i .................................. 0,2 — 0,1 0,3 — 0,2 0,3 — 0,2
8 S p ă t a r i .................................. — — — 0,1 — 0,0 0,0 — 0,0
9 H o l o a n g ă r i ........................ 0,6 0.0 0,3 0,7 — 0,4 — — —

10 L i n g u r a r i ........................ 0,1 — 0,0 — — — 0,3 0,1 0,2
11 T â m p l a r ............................. 0,3 — 0,2 0,2 — 0,1 0,1 — 0,0
12 C i s m a r i ............................. 0,7 0,0 0,4 0,3 — 0,2 0,4 — 0,2
13 F e r a r i ( F a u r i) . . . . 0, 4 — 0, 2 0, 3 — 0, 2 0, 6 — 0, 4
14 C o jo c a r i ( p i e p t ă n a r i) 0,2 0,1 0,1 0,3 — 0,2 0,2 0,0 0,1
15 D u b ă l a r i ( p i e l a r i) . . 0,2 — 0,1 0,0 — 0,0 0,0 — 0,0
16 B ă e şi în m in e . . . . ! 20,1 — 10,4 1,8 — ■' 1,0 — — —
17 S p ă lă to r i de au r . . . ! 0,2 0,1 0,2 — — — — — —
18 O l a r i ...................................... 0,0 —. 0,0 0,7 — 0,4 0,7 0,1 0,4
19 L u c r ă t o r i î n fa b r i c i . | 1,1 0,5 0,0 — 0,0 0,4 0,2 0,3
20 L u c r ă to r i la c h e r e s te a 0,4 — 0,2 — ■ — — 3,1 0,3 1,7
21 S e r v ic ii p u b l ce ( S t a t ) | 1,5 0,1 0,8 1,6 0,1 0,9 1,0 0,1 0,6
22 S e r v ic ii p a r t ic u la r e . 0,5 0,0 0,3 0,5 0,1 0,3 0,1 0,0 0,1
23 C o m e r c ia n ţi . . . . . 0,8 0,1 0,5 0,5 0,0 0,2 0,5 0,3 0,4
24 A lte le . . . . . . . . 1,9 0, 3 U 0, 0 — 0, 0 0, 5 0, 5 0, 5
T o ta l g en eral . ioo,o 100,0 100,0 L00,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
îi
— 209 —
Tabloul Nr. 61
PAŢIILOR IN JUDEŢELE :
C l u j H u n edoara T u r d a T o t a 1
B ă rb a ţi
B ă rb a ţi
B ă rb a ţi
B ă rb a ţi
F em ei
Fem ei
F em ei
T o ta l
Fem ei
T o ta l
T o ta l
T o ta l
j
47,7 62,8 55,2 51,1 59,7 55,2 47,1 66,9 56,4 49,0 63,7 56,1
15,8 34,2 24,9 26,2 34,4 30,2 10,7 24,6 17,3 16,3 31,0 23,3
12,8 — 6,5 2,2 — 1,1 15,9 — 8,4 11,7 —
6,1
1,9 2,7 2,3 1,1 1,9 1,4 3,8 6,6 5,0 2,4 3,6 3,0
0,1 — 0,1 0,3 — 0,1 6,0 1,1 3,8 1,5 0,2 0,9
1,2 0,0 0,6 0,0 — 0,0 1,5 — 0,8 0,6 0,0 0,3
0,0 — 0,0 0,0 — 0,0 3,2 — 0,8
1,7 —
0,4
4,7 — 2,4 0,5 — 0,2 0,6 — 0,3 1,5 —
0,8
0,2 — 0,1 0,1 — 0,1 0,1 0,2
0,3 — —
0,1
;o,o — 0,0 1,8 2,6 2,2 — — — 0,3 0,5 0,4
0,1 — 0,1 0,3 — 0,2 5,3 — 2,8 1,4 0,0 0,8
0,1 — 0,0 0,2 0,1 0,0 — 0,0 0,0
0,1 0,0
0,3 — 0,1 0,2 — 0,1 0,4 — 0,2 —
0,3 0,1
0,3 — 0,1 0,2 — 0,1 0,3 — 0,1 0,4 0,0 0,2
0,4 — 0,2 0,3 — 0,1 0,4 — 0,2 0,4 —
0,2
0,1 — 0,0 0,2 0,1 0,2 0,3 0,2 0,3 0,2 0,1 0,2
0,0 — 0,0 0,1 — 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0
0,5 — 0,3 10,3 0,1 5,4 0,3 — 0,2 6,0 0,0 3,2
0,0 — 0,0 0,0 — 0,0 0,2 0,1 0,2 0,0
0,1 0,1
0,0 — 0,0 0,7 0,3 0,1 0,1 0,1 0,1
0.5 0,3 0,2
2,4 0,0 1,2 1,7 — 09 0,3 — 0,2 1,1 0,0 0,6
3,1 0,1 1,9 — — — 1,4 0,0 0,8 1,6 0,1 0,9
0,7 0,1 0,4 0,9 0,4 0,7 1,1 0,2 0,7 1,1 0,2 0,6
0,1 — 0,1 0,7 0,3 0,6 0,1 0,0 0,0 0,3 0,1 0,2
0,7 0,1 0,4 0,6 0,2 0,4 0,5 0,2 0,3 0,6 0,2 0,4
6,2 _ZU. ___ 3 J 0,3 0,0 0,2 0,2 — 0,1 1,7 0,2 0,9
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Munţii Apuseni
14
— 210 —
pentru munţii şi plaiurile unde s’a născut şi a crescut. Do

rul nemărginit pentru natura aceasta fără pereche a făcut
ca muntenii, cari s’au dus în America înainte de război, să
nu rămână acolo; ei s’au înapoiat în ţară unde, cu toate că
nu câştigă mult şi nu au la îndemână bunurile unei civili
zaţii înaintate trăesc liberi şi pot să-şi potolească necazu
rile în nesfârşitele drumuri ce le fac prin ţară pentru plasa
rea produselor industriei lor de lemn.
Intr’adevăr, nici o regiune din ţară, nu ne arată o va
rietate mai mare de ocupaţiuni în industria lemnului, ca
Munţii Apuseni. Din vremuri străvechi, aici s’a desvoltat o
industrie a lemnului atât de variată şi de specializată încât
locuitorii Munţilor Apuseni au devenit adevăraţi artişti, abili
şi plini de gust. învăţând de mici copii cioplitul lemnului,
ei transmit din tată în fiu, generaţii dearândul, o ocupaţiu-
ne cinstită şi rentabilă dacă ar exista şi o organizaţie, care
să valorifice omeneşte produsele confecţionate.
Astăzi, ca şi în trecut, în felul cum se practică îndeletni
cirile privind industria casnică a lemnului la locuitorii din
Munţii Apuseni nu se poate constata o organizaţie pusă pe
baze raţionale. Aceasta se datoreşte desigur întâi spiritului v
individualist şi egoist al munteanului, apoi lipsei de interes
din partea autorităţilor şi în genere a statului ca şi a specu
lanţilor localnici, cari urmăresc specularea produselor con
fecţionate.
In primul rând, lipseşte o organizaţie serioasă cu pri
vire la extragerea lemnului.
Legile silvice, foarte bune şi aspre, nu se pot aplica în
Munţii Apuseni pentru că ele întâmpină rezistenţa organi
zată a locuitorilor, obişnuiţi de vreme îndelungată, să nu
respecte lemnul. La aceasta contribue demagogia politici-
anilor de toate categoriile, cari delà Unire încoace, au găsit
în Munţii Apuseni un teren bun de activare. De aceia, mun
teanul nu are o noţiune clară despre codul silvic iar dacă o
are, când se vede în codru, o uită. Atunci îl interesează nu
mai: etatea, mărimea, grosimea şi calitatea trunchiului !
Pe aceasta îl „încearcă“ , îl doboară, îl despică, ia atâtea
„boem i“ câte îi trebue sau câte sunt bune iar restul rămâne
pe loc, să putrezeasecă şi să formeze în decursul anilor, sub
stratul pe care peste alt secol, alt muntean, va face ca şi
străbunul său. Cine a cercetat pădurile statului sau comu-
OCUPAŢIILE PRINCIPALE ALE PO PU LA ŢIE I A C TIVE DIN M U N ŢII APUSENI IN 1933
•q:
5:
N
211
nelor, în regiunea unde industria lemnului este oeupaţiu-

nea de căpetenie, nu poate rămâne rece şi nu poate înţelege
gândurile acestor oameni, neînvăţaţi cu regula şi nici cu res
pectarea drepturilor şi prescripţiunilor legale. Este interesant
de reţinut faptul că, în privinţa aceasta, foarte puţini sunt
conducătorii care ar stărui pentru o cruţare şi o exploatare
raţională pentru că, se pare, interesele individuale ocupă
mai mult atenţia fiecăruia decât gândurile pentru viitorul
Împărţirea minereului aurifer

Foto : P r o f. V. S ta n ciu
nu prea îndepărtat. Există de aceia în Munţii Apuseni o stare

pe cât de tristă pe atât de tragică de care se fac vinovaţi con
ducătorii mai mult de cât locuitorii.
Industria casnică a lemnului, în Munţii Apuseni este
divizată şi specializată. Una şi aceiaş persoană în cele mai
multe cazuri nu cunoaşte decât o singură specializare la per
fecţie; bine înţeles că poate executa lucrări şi din alte spe
cialităţi dar îndeletnicirea odată fixată, îi rămâne credincios
toată viaţa.
Confecţionarea vaselor de Lemn, este îndeletnicirea care
se întâlneşte mai peste tot în Munţi şi cu deosebire în re
giunea Arieşului superior, locuită de aşa numiţii „Moţi“ lo
— 212 —
calizaţi în comunele: Albac, Scărişoara (cu cătunele Lă-

zeşti, Arieşeni, Garda), Avram lancu, Vidra (de jos şi de mij
loc), Ponorel, Neagra şi Secătura.
Aceşti locuitori sunt adevăraţi artişti şi numele de „eiu-
bărar“ pentru ei este în cinste deosebită, dubărarii simt de
mai multe feluri: acei ce lucrează acasă şi nu se deplasează
cu plasarea mărfii produse; acei ce vagabondează sub nu
mele de „holoangări“ oare-s dubărarii ambulanţi ce-i în
tâlnim prin toate oraşele lucrând sau reparând vase de lemn
de tot felul mai mult pentru hrană decât pentru bani, apoi
găsim plasatorii de vase, numiţi sfâmari, cári „cumpără iéf-
ten şi vând scump“ transportând marfa în căruţe cu coviltire
ori pe spinarea cailor şi în fine ciubărari, cari îşi desfac sin
guri1marfa ce o confecţionează.
Cine călătoreşte prin Munţii Apuseni trebue să se în
tâlnească cu şirurile lungi de căruţe cu coviltir sau cu ca
ravanele de cai mărunţi, albi, suri' ori murgi, încărcaţi cu
vase de lemn în spinare, de toate mărimile. Ei străbat zi şi
noapte distanţe mari, trecând prin oraşe şi sate unde vând
ciubăre pentru cereale şi bani. Aceste caravane de oameni
paşnici» pot aduce şi pagube prin păşunatul zonelor de drum
şi până când cel d ’intâi guvern Vaida n ’a dat deslegare a-
cestei chestiuni, ei aveau de lucru necontenit cu tot felul
de judecăţi.
Ciubărarii Munţilor ApUseni, cei mai tipici Cutreerători
de ţară, ajungeau înaihte de război cu marfa lor până la
Budapesta, Viena şi Belgrad iar astăzi se pot întâlni în toată
ţara, mânându-şi domol şi cu răbdare caii oţeliţi la drumuri
lungi, vara ca şi iama. Am amintit la capitolul care a tra
tat desprfe caii Munţilor Apuseni, calităţile acestora, mărite
şi sprijinite de un tratament blând şi omenos ca şi inima
stăpânilor lor.
Ciubărele sunt un articol căutat peste tot ; la oraş ca şi
la ţară, toate gospodăriile nu se pot lipsi de ele iar calitatea
bună a acestor vase, confecţionate cu trudă multă şi cu
multă risipă mai ales de lemn, le fac foarte căutate pretu
tindeni. Dacă aceşti producători, ar fi mai puţin individuali
şi cu un spirit de întovărăşire mai desvolitat, ar putea ob
ţine preţuri mai bune şi ar scuti un peregrinaj interminabil
dublând astfel producţia. Peregrinajul acesta este însă in
filtrat se vede, până în cele mai adânci fibre ale locuitorilor
— 213 —
Munţilor Apuseni pentru că altfel nu se poate înţelege lipsa

aceasta de întovărăşire şi de economisire a forţelor. '
Iată aici, un câmp nesfârşit de activitate pentru ó coo
peraţie cinstit şi româneşte înţeleasă !
Comunele amintite mai sus, fac parte din judeţul Turda.
Ele singure ne arată 1470 bărbaţi (6% ) şi 233 femei (1,1%)
deci în total 1703 locuitori a căror ocupaţie principală este '
ciubăritul. Celelalte judeţe abea ne arată cifre de 5— 55
locuitori, care se ocupă cu această industrie casnică.
Pentru cunoaşterea amănunţită a felului cum se con-
struesc ciubărele şi alte obiecte d e. lemn, recomandăm lu
crarea d-lui dr. Ioan Popa : „Industria casnică a lemnului
din Munţii Apuseni“ Cluj 1932, în care autorul arată unel
tele şi denumirea lor, necesare construirii vaselor, precum şi
tehnica specifică,
O altă oeupaţiune, care în trecut mai ales era foarte
rentabilă este şindrilăritul. Şindrila sau şindila serveşte pen
tru acoperitul caselor şi durează 25—30 ani, Astăzi se între
buinţează mai puţin din cauza concurenţei ce face ţigla,
care este mult mai durabilă şi casa acoperită cu ea are altă
înfăţişare.
Şindrila din Munţii Apuseni se face din molid, care se
despică uşor şi bine şi până se găseşte un lemn bun (delà
40 cm. grosime în sus) se încearcă o mulţime de arbori, cari
ca şi cei încercaţi pentru doagele ciubărelor, zac pe loc până
putrezesc complect. Ea se confecţionează şi din lemn de fag,
dar nu este durabilă, putrezind uşor; de aceia de multe ori se
îmbibează eu diferite materii oare o conservă, înainte de a fi
întrebuinţată.
In Munţii Apuseni se face numai şindilă cu uluc şi ge
luită iar cea obişnuită în Moldova şi Otenia, aşa numita
draniţă, nu este cunoscută.
Găsim în Munţii Apuseni un număr de 631 lucrători şin-
drilari din cari 628 bărbaţi (0,6%) şi 3 femei. Aceştia sunt
repartizaţi în comunele din judeţele Cluj (228) şi Turda (365)
şi datorită faptului că nu au o concurenţă prea mare, îşi scot
o existenţă bunişoară.
Cercuitorii pe cari îi găsim în Munţii Apuseni lucrează
alături de eiubărari şi ei valorifică şi cercuri de brad dar mai
ales de alun pe care nu le cojesc imediat, spre a nu se usca.
Tot atât de abili, ei eercuesc vasele şi cu balot de 811, din
— 214 —
mărul acelora care se ocupă cu cercuitul este de 811, din

cari 781 (1,7%) sunt în judeţul Turda.
O specialitate depsebită în Munţii Apuseni este cio
p litu l lemnului cu barda. Aşa numiţii bărdaşi îi găsim în
număr de 1657 în toate judeţele de munte. Ei găsesc în a-
ceaştă oeupaţiune un venit important,fasonând cu înde
mânare, grinzi de toate dimensiunile şi calităţile şi „Coarne“
care se întrebuinţează la construcţia caselor, magaziilor, graj-
Transportul minereului,delà mină la şteampuri se face şi azi în exploatările

ţărăneşti cu aceleaşi mijloace primitive
durilor ş. a. Acest material se ciopleşte cu barda sau cu to

porul pe toate feţele, se încarcă în căruţe şi se aduce la târ
gurile din apropiere (Cluj, Turda, Huedin, Alba Iulia, Deva,
Beiuş, Brad, etc.) unde se valorifică în condiţiuni favorabile
fiind mai eftine decât aceleaşi produse din fabricatele de
cherestea.
In regiunea Huedinului şi Câmpenilor aceşti cioplitori
fac şi case gata pe care le montează apoi, transpcrtându-le
unde trebue. Aceste case, după stilul obişnuit la munte, se fac
în întregime din grinzi şi coarne, au o înfăţişare plăcută, se
pot şi tencui dacă peste lemn se bat leţuri, şi sunt ieftine.
Majoritatea caselor din regiunea de munte la sate, orăşele şi
chiar periferia oraşelor, se fac în felul acesta *).1
1) O astfel de casă compusă din 2—4 încăperi, montată gata, cOiStă

astăzi 20— 50,000 lei.
— 215 —
Rotăritul este o ocupaţiune mai specializată şi se reduce

de fapt la meseria însăşi, desvoltată pentru nevoile locale. Cei
218 rotari sunt de aceia aproape uniform repartizaţi în toate
judeţele cercetate. Şcoala de meserii agricole din Câmpeni
instrueşte şi rotari, cari apoj se stabilesc ca meseriaşi la sate.
Foarte interesanţi sunt spătarii din jud. Hunedoara. Ei
confecţionează spete pentru răzfooaele de ţesut. înainte, când
se ţesea în casă mult şi când produsele de fabrică nu erau
atât de răspândite, spătarii realizau câştiguri foarte fru
moase. Astăzi ocupaţiunea aceasta s’a localizat şi cei 884 spă
tari (389 bărbaţi şi 495 femei) aleargă mai mult pentru pla
sarea spetelor artistic şi solid executate, pe care le vând în
zilele de târg atât în localităţile din Transilvania cât şi în
regat.
Spetele din lemn găsesc mai multă întrebuinţare în in
dustria casnică a pânzei, covoarelor şi scoarţelor, industrie
care astăzi sufere din cauza mărfurilor similare de fabrică,
lipsite de gust, artă şi calitate.
HoloangărM sunt eiubărarii ambulanţi, 'cari vagabon
dează din sat în sat şi din oraş în oraş, ducând în spinare o
traistă, câteva cercuri şi instrumentele necesare reparării
vaselor de lemn. Cei 1535 holoangări, din regiunea moţilor
(Truda) aproape toţi (1293) sunt expresia tipică a stărilor
din Munţii Apuseni ea şi a acelora, cărora nu le place să se
lege de pământ. Ei preferă viaţa aceasta de nesiguranţă, de
oboseală şi de nemâncare decât să stea şi să producă pe loc.
Lucrările ce le fac ei nu sunt deosebite de acele ale mese
riaşilor satelor şi dacă ar exista organizaţii cooperatiste de
producţie în industria casnică a lemnului, ei ar putea fi mai
uşor folosiţi şi ar produce înzecit, economisind energia pe
care astăzi o risipesc în nesfârşitele lor peregrinări.
Din punct de vedere social, este o datorie a statului, ca
să ise ocupe serios de soarta acestor cetăţeni.
Lingurari simt de őbiceiu ţiganii, aici în Munţii Apu
seni ea şi în restul ţării. Ei fac coveţi şi cioplesc linguri din
lemn moale iar marfa şi-o desfac pela diferitele târguri din a-
propiere. Cei 134 lingurari, se repartizează aproape uniform
în toate judeţele cercetate.
Rotarii şi tâmplarii din Munţii Apuseni construesc care
şi căruţe pentru nevoile locale, juguri de frasin, de jugaa-
tru, greble, cozi de topor şi de coasă, tulnice (buciumele ca-
— 216 —
racteristiee din Munţii Apuseni), furci de lemn, lăzi ţără

neşti pentru zestrea fetelor, mobile simple şi mai bune ş. a.
care se desfac in târgurile din apropiere.
Tâmplarii, fierarii, cismarii, dubălarii şi cojocarii sunt
meseriaşii satelor, localnici sau de origină străilnă. Ei sajtisfac
trebuinţele locale cu produsul braţelor lor, ducând o exis
tenţă destul de grea. Fiind specializaţi şi trăind de obiceiu în
centrele mai însemnate, din punct de vedere al intereselor de
breaslă, sunt mai organizaţi, depărtându-se într’o măsură
oarecare, de mediul ‘rural al celorlalţi locuitori.
O ocupaţiune mult răspândită este aceia a băeşilor de
mine (mineri). Aceşti scormonitori ai bogăţiilor pământului .
nostru, duc o viaţă grea şi numai datorită organizaţiilor deo
sebite pe care le-au creat Societăţile pentru exploatarea mi
nelor de tot felul, se observă un progres din punct de ve
dere social. Minieritul este străvechi în Munţii Apuseni. Din
motive cunoscute, vechile Societăţi preferau lucrători străini
astăzi romanizaţi şi numai astfel ne putem explica de ce în
tâlnim în aceste părţi chipuri de un tip străin şi nume, care
nu sună româneşte.
Băeşii lucrează în minele de aur în special, apoi în cele
de cărbuni, piatră de var, marmoră, granit şi ç. Cei mai mulţi
îi găsim în judeţul Alba (4068 sau 10,4%) apoi în jud. Hene-
doara (2170 sau 5,4% ).
Spălătorii de aur în număr de 145 îi găsim lucrând har
nic în apele din jud. Arad (58) şi Turda (81) etc. Şi în pri
vinţa aceasta există o specializare, o technică pe care nu ori
cine o mânueşte astfel ca să aibă folos. Ei scurmă nisipurile
aduse de ape toată ziua, le spală, produsul îl amalgamează
şi obţin un aur brut, a cărui valoare de astăzi îi asigură
60— 100 lei pe zi. Delà sine înţeles însă că, ocupaţiunea a-
ceasta se poate practica numai pe timpul călduros, din pri
măvară până în toamnă. Spălătorii de aur aparţin tipicului
regiunii şi ei vor dăinui cu această ocupaţiune din tată în
fiu, câtă vreme şuvoaele de ape vor rostogoli la vale bul
gări de aur.
Nu fără importanţă sunt cei 415 olari, pe cari îi găsim în
Munţii Apuseni. Oalele şi vasele de lut pe cari ei le confecţio
nează, sunt mult căutate şi rivalizează cu produsele similare
ale secuilor. Desigur concurenţa fabricilor mecanice este
mare, totuşi această ocupaţiune aduce un venit însemnat.
— 217
Mai răspândiţi sunt olarii în judeţele Bihor (149) şi Hune

doara (195).
O bună parte din populaţia Munţilor Apuseni se ocupă cu
lucrul în fabricile de cherestea şi altele. In astfel de între
prinderi, ei sunt. simpli lucrători, prin urmare lipsiţi de iniţia
tivă şi trebuind să execute lucrări comandate. Nu vom găsi
aicj şi nici nu se vor putea crea, organizaţiuni independente
specifice nevoilor individuale.
Ocupaţiunile din serviciile publice şi particulare, se re
feră mai mult la intelectuali. De multe ori aceştia nu sunt
localnici, dar astăzi ei sunt preferaţi pentru că sunt cunos-
cătpri ai împrejurărilor specifice din regiune şi astfel pot
acţiona mai cu folos.
Comercianţii s’au ridicat în multe cazuri din popor şi
formează acea clasă de m ijloc sănătoasă, din care se regene
rează pătura centrelor mai mari, care în trecut erau năvălite
de cei străini de neam. Comerţul din Munţii Apuseni are un
câmp larg de lucru, pentru că necesitând un „hinterland”
aprovizionările trebue să se facă cu ajutorul intermediarilor
capitalişti. Şi în această privinţă, cooperaţia şi asociaţia pot
schimba radical înfăţişarea de astăzi a satelor şi centrelor
mai mari. .
Pe lângă aceste ocupaţiiuni, nu putem trece cu vederea
pe geamgii, cari numai în judeţul Cluj sunt în număr de
993 şi cutreeră toată ţara, cu cutia de geamuri în spinare,
însăşi, Capitala este peste tot cercetată de aceşti harnici lo
cuitori din Munţii Apuseni care cu banii adunaţi, şi-au înte
meiat frumoase gospodării în isatele lor de origină, şi-au
cumpărat pământ şi vite frumoase. Nu trebue să uităm nici
pe morari, croitori, bărbieri, zidari, cioplitori în piatră, căr
bunari, mecanici, scărari, sitari, perieri, negustorii de vite şi
de lemne. Toţi aceştia, cu toate că sunt în număr mai mic
(1970) îşi au obârşia din aceste ţinuturi, sunt oameni vred
nici, muncitori şi sârguincioşi, şi prin spiritul lor de iniţia
tivă au reuşit să-şi formeze o stare bună, în mijlocul semeni
lor lor.
Ocupaţiunea femeilor din Munţii Apuseni, atunci când
nu lucrează efectiv şi în industriile mici arătate până aici, m
rezumă la conducerea gospodăriei — destul de rudimentară
şi complect lipsită de pretenţiuni. Pe lângă acestea, femeea
este activă la munca pământului, apoi ţese covoare, pănură,
— 218 —
pături, face dantele şi cusături cu salbănaşuri. Dantelele şi

cusăturile sunt bine cunoscute în oraşele dinprejur iar fe
m e ile din Călata cutreeră ţara peste tot. Dar, nici munca fe
meilor nu este organizată. De aceia produsele lor se desfac
individual şi de cele mai multe ori cu aşa de reduse preţuri
încât nu se obţine nici măcar contravaloarea materialului în
trebuinţat. Şcolile de economie casnică din jurul Munţilor
Ş te a m p . M o a r a d e m ă c in a t p ia t r a a u r ife r ă d in M u n ţii A p u s e n i. S = săge

ţile , c a r i su n t r id ic a t e d e fu s u l r o ţ ii (R ) şi m ă r u n ţe s c m a t e r ia lu l p ie t r o s
a ju n s su b e le . H = h e rria , u n d e s e s p a lă a u r u l
F oto : Prof. V. Stanciu
Apuseni, contribue în oaire-care măsură la îmbunătăţirea

stării ţărancelor pe care le învaţă în primul rând pregătirea
raţională a mâncărilor şj confecţionarea de îmbrăcăminte
proprie regiunii stăruind la păstrarea portului naţional,
simplu dar curat şi impunător.
Din cercetările noastre, tragem concluzia hotărâtă că,
femeia din Munţii Apuseni este foarte vrednică şi ea for
mează stâlpul gospodăriei pe care o susţine aprig cu slabele
ei puteri.
*
Ocupaţiunile descrise pe scurt până aici, ne arată câtă

diversitate este în Munţii Apuseni şi în aceiaş timp 'câtă lipsă
de organizare şi înţelegere pentru o regiune, care deşi izolată,
se caracterizează printr’o situaţie cu totul specială. Cu spiri
219 —
tul său inventiv, locuitorul Munţilor Apuseni a căutat să se

adapteze nevoilor şi greutăţilor locale de tot felul şi nu a aş
teptat ca străinii din afară să se intereseze de el. In această
luptă aprigă, de multe ori este învins de elemente mai puter
nice decât voinţa şi mijloacele lui, în ori ce caz însă trebue
să admitem că (acest locuitor are o voinţă şi o putere de viaţă,
care iese din co-mun şi nu se găseşte în alte regiuni simi
lare.
Odată acest material prim existând, nu rămâne decât de
găsit mijloace şi o metodă proprie adequată stărilor, pentru
a pune în mişcare o energie care astăzi este insuficient ex
ploatată. Cu alte cuvinte, dând un nou imbold acestor ocu-
paţiuni, aşezându-ie pe alte baze şi stăruind cu perseve
renţă în desvoltarea lor, vom putea crea uşor aici aceiaş stare
înfloritoare ca şi aceia creată de germani ori elveţieni în
regiuni similare, dar mult mai sărace în bogăţii naturale.
Ocupaţiunile locuitorilor din Munţii Apuseni trebuesc
studiate sistematic, organizate şi îndrumate, ele fiind baza
pe care să se sprijine toată acţiunea de îmbunătăţire a stă
rilor grele de astăzi.
Pentru complectarea datelor descrise mai sus, dăm mai
la vale un tablou al ocupaţiunilor din Munţii Apuseni cu ară
tarea comunelor şi a numărului locuitorilor, care practică
Qcupaţiunea (tabloul nr. 62) :
Tablou Nr. 62
JUDEŢUL TURDA
Ciubărari Şindrilari Cercuitori Bărdaşi
1. Arieşeni (431) 1. Albac (106) 1. Albac (15) 1. Arada (20)

2. Avram Iancu 2. Arada (160) 2. Arada (15) 2. Albac (20)
(227)
3. Bistra (3) 3. Bistra (6) 3. Arieşeni (70) 3. Bistra (18)
4. Gárda de sus 4. Câmpeni (10) 4. Gárda de sus 4. Câmpeni (18)
(106) (79)
5. Neagra (117) 5. Certege (12) 5. Tara (3) 5. Lupşa şi Va
lea Lupşei (10)
6. Ponorel (85) 6. Gárda de sus 6. Lupşa şi Va 6. Ponorel (10)
( 20 ) lea Lupşii (30)
7. Secătura (80) 7. Lupşa şi Va 7. Neagra (158) 7. Săcătura (10)
lea Lupşii (20)
— 220 —
8. Scărişoara 8. Săcătura(30) 8. Ponorel (40)

(456/)
9 Vidrá (228) — 9. Săcâtura (100)
.— 10. Scărişoara (33)
— 11. Vidra (236))
JUDEŢUL ALBA

— — 1. Abrud sat (18)
— — 2. Bucium (20)
— — 3. Cărpiniş (10)
— — 4. Rimetea (17)
— — 5. Sohodol (152)
— — 6. Zlatna (26)
JUDEŢUL ARAD

1. Hălmăgel (20) 1. Hălmăgel (8) 1. Hălmăgel (6) 1. Poiana (10)
2. Hălmagiu (7) — 2 Hălmagiu (7) —
JUDEŢUL BIHOR

— — 1. Criştiorii de
sus (24)
— — 2. Ferice (10)
— — 3. Petroasa (28)
— , —, 4. Sohodol-Lazuri
(25)
JUDEŢUL HUNEDOARA

1. Birtin (8) — ,1. Birtin (6) 1. Brad (35)
2. Leant (41) — — 2. June (20)
3. Prihodişte (6)
— 221 —
JUDEŢUL CLUJ

1. Rogozel (6) 1. Căleţele (4) 1. Valea Drăga- 1. Bologa (6)
nului (7)
2. Vişag (10) 2. Fineciu (7) — 2. Gilău (5)
3. Mărişelu (170) — 3. Mănăsturul
Românesc (4)
4. Rogojel (25) — 4. Măgura (346)
5. Valea Drăga- — 5. Mărişelu (450)
nului (10)
6. Văleni (4) — 6. Rogojel (41)
7. Valea Drăga-
nului (25)
8. Vişag (30)
JUDEŢUL TURDA
Rotari Spătari Holoangări Lingurari

1. Albac (8) — 1. Albac (1) 1. Avram Iancu
(3)
2. Arada (8) — 2. Arada (1) 2. Iîupşa şi V a
lea Lupşei (7)
3. Câmpeni (6) — 3. Avram Iancu
(1154)
4. Săcătura (5) 4. Neagra (20)
5. Vidra (4) — 5. Scărişoara
— (97)
6. Zlatna (6) — 6. Vidra (20)
JUDEŢUL ALBA
1. Abrud sat (4) 1. Abrud oraş (3)

2. Abrud sat (8)
3. Ţechereu (4)
JUDEŢUL ARAD

— 1. Halmagiu (15)
— 2. Hălmăgel (15)
— 222 —
JUDEŢUL BIHOR

1. Pietroasa (4) 1. Briheni (4)
2. Burduneasa
(11)
— 3. Ghighişeni-
Cucuceni (6)
4. Măgura (6)
— 5. Roşia (23)
6. Sohodol-La-
zuri (11)
JUDEŢUL HUNEDOARA

1. Brad (4) 1. Dobroţ (45) 1. Brad (43) 1. Brad (4)
2. Dobrot (5) 2. Rişculiţa (795) 2. Bulzeşti (20) 2. Bulzeşti(15)
3. Leanţ (5) 3. Valea Mare 3. Harţăgani (4)
de Criş (35)
4. Prihodişte(lO)
J UDEŢUL CLUJ

1. Gilău (6) 1. Horlăcea (8) 1. Horlăcea (3)
2. Mânăstireni(5) 2. Rogojel (3) 2. Morlaca (4)
3. Tranişu (6)
JUDEŢU L TURDA
Tâmplari Ferari Cojocari Băieşi de mine

1. Albac (20) 1. Albac (6) 1. Albac (7) 1. Lunca (20)
2 Arada (20) 2. Arada (6) 2. Arada (7) 2. Lupşa şi Valea
Lupşei (30)
3. Câmpeni (12) 3. Câmpeni (9) 3. Baia de Arieş 3. Ocoliş (30)
(4)
4. Iara (7) 4. Lupşa şi Valea 4. Bistra (4) —
Lupşei (7)
5. Lupşa şi Valea 5. Săcătura (5) 5. Câmpeni (8) —
Lupşei (12)
6. Scărişoara (10) 6. Lupşa şi Va- —
Lupşei (35)
— 7. Ponorel (11) —
— 8. Vidra (27) —
— 223 —
JUDEŢUL ALBA
Tâmplari Ferari Cojocari Băieşi de mine

1. Abrud-oras 1. Abrud-oras 1. Abrud-oraş 1. Abrud-oraş
(14) ( 10) ( 10) (105)
2. Abrud-sat (7) 2. Abrud-sat (5) 2. Abrud-sat’(5) 2. Abrud-sat (96)
3. Peneş (5) 3. Bucium (5) 3. Bucium (5) 3. Almaşul Mare
(80)
4. Roşia Montană 4. Fenes (4) 4 Sohodol (15) 4. Bucium (2277)
(4) '
5. Sohodol (8) 5. Mogoş (4) 5. Zlatna (4) 5. Cărpiniş (84)
6. Zlatna (4) 6. Pătrăngeni (4) — 6. Corna (157)
— 7. Ponor (4) — 7. Roşia Monta
nă (424)
8. Rimeţ (5) 8. Sohodol (26)
9. Roşia-Monta- 9) Zlatna (800)
nă (4)
10. Sohodol (7)
11. Zlatna (6)
JUDEŢUL BIHOR
Tâmplari Fierari Cojocari Băieşi de mine

1. Vaşcău (6) 1. Cărbunari (4) 1, Vaşcău (10)
2. Ghighişeni- —
Cucuceni (4)
3. Rieni (4) —
4. Văscău (14) —
5. Vărzar i de —
jos (7)
JUDEŢUL ARAD

1. Hălmăgel (4; 1. Hălmăgel (4) 1. Hălmăgel (12) 1. Vârfurile (80)
JUDEŢUL HUNEDOARA

1. Băiţa (4) 1. Blăjeni (5) 1. Băiţa (4) 1. Băiţa (30)
2 . Blăjeni (10) 2. Brad (6) 2. Brad (3) 2. Brad (159)
— 2 24 —
3. Brad (15) i. Telea (4) — 3. Bucuresci (87)

4. Bulzeşti (4) — — 4. Câinelui de
sus (80)
— — 5. Căraciu (16)
— — 6. Vrăciuneşti
(15)
— — 7. Crişan (18)
— — 8. Criscior (367)
— — 9. Curşcltfu (155)
— — 10 Hărligani (40)
— — 11. Luncaiul de
jos (30)
— — 12. Luncaiul de
sus (100)
— — 13. Mesteacăn (14)
— — 14. Ormindea (150)
— — 15. Peşterea (50)
— ■ •— 16. Rovina (50)
— — 17. Ruda-Brad
(80)
— — 18. Şesuri (15)
— — 19. Scajina (23)
— — 20. Târâtei (280)
— — 21. Tebea (111)
— — 22. Valea Brad
(120)
— — 23. Zdrapţ (154)
J U D E ŢU L CLUJ
1. Bologa (5) 1. Bălce;ti (41 1. Gilău (3) 1. Bologa (50)
2. Horlacea (6) 2. Gilău (7) 2. Mânăstireni 2. Mânăstireni
( 8) (50)
3. Mânăstireni 3. Mânăstireni 3. Valea Drăga-
4. (7) (4) nului (4)
5. V orlaca (4). 4. Morlaca (5)
5. Poeni (4)
JUDEŢUL TURDA
Spălători dé Olari Lucrători de Lucrători de
aur fabrică cherestea
1. Bistra (14) 1. Iara (32) 1. Câmpeni (80) 1. Albac (50)
2. Lupşa şi Va 2. Arada (50)
lea IiUpşei(60)
— — 3. Bistra (30)
— — 4. Guda de sus
(44)
— — 5. Scărişoara
(140)
— 225 —
JUDEŢUL ALBA
Spălători de Olari Lucrători de Lucrători de

1. Abrud-oraş l. Abrud-sat (4) 1. Abrud-sat (4) 1. Bucium (30)
(15)
2. Bucium (27) — 2. Pătrăngeni 2. Sohodol (36)
(10)
3. Colţeşti (6) — 3. Rimetea (6) —
4. Rimetea (10) — 4. Zlatna (200)
J U D E Ţ U L A R A D

1. Târnăviţa (25) —
J U D E Ţ U L B I H O R

— l. Campanii de 1. Cusoriş (10) 1. Băiţa «20)
sus (2)
2. Cărpinet (37) 2. Hinghir;ş (29) 2. Brădeţ (44)
3. Criştiorii de 3. Petroasa (45) 3. Broaşte (24)
jos (63)
4. Leleşti (47) — 4. Bosuteşti (15)
— — 5. Chiscău (32)
— — 6. Damiş (65)
— — 7. Dumbrăvani
(28)
— — 8. Hărzeşti (40)
— — 9. Hinghiriş (65)
— — 10. Gura văii (26)
— — 11. Lazuri de
Beiuş (60)
— — 12. Leleşti (15)
— — 13. Măgura (18)
— — 14. Petroasa (58)
— — 15. Poenii de sus
( 12)
— — 16. Sând (18)
— — 17. Sudrighin (21)
~ — 18. Valea Neagră
de sus (14)
19. Valea Neagră
de jos (20)
Munţii Apuseni 15
226 —
JUDEŢUL HUNEDOARA

— 1. Obârşia (194) 1. Brad (300) —
— — 2. Crisciori (58) —
JUDEŢUL CLUJ

— —
l. Bâlceşti (51) 1. Bâlceşti (23)
— — 2. Ciucea (28) 2. Bologa (20)
— 3. Lunca Vişagu ■ 3. Călăţele <23)
lui (10)
— — 4. Poieni (90) 4. Ciucea (10)
— — — 5. Ciuleni (272)
— — — 6. Fineni (25)
— ■__ — 7. Gilău (10)
— — — 8. Mânăstireni
(40)
— — — 9. Poieni (70)
— — — 10. Someşul Rece
(46)
— — — 11. Valea Drăga-
nului (150)
— — 12. Văleni (35)
CAPITOLUL X I.
COLONIZAREA LOCUITORILOR DIN MUNŢII APUSENI
Odată cu aplicarea reformei agrare, s’a pus şi problema

colonizării muntenilor, crezându-se că în acest fel se va
soluţiona pe cale scurtă, cea mai grea chestiune: aceia a
existenţei şi a traiului acestor locuitori. Ca în toate lucrările
deslegate la repezeală şi în acest caz, nu s’a studiat nimic,
nu s’a cunoscut nimic şi nu s’a îndrumat nimic temeinic. Se
pare că şi aici apoliticul” a jucat rolul său nefast : la sta
bilirea celor ce urmau să plece, la distribuirea loturilor de
colonizare şi la schimbarea acestora în fiecare an.
Colonizarea este o lucrare, care se face de obiceiu după
un plan studiat până în cele mai mici detalii şi prin ea se
urmăreşte întărirea elementului naţional în anumite regiuni.
La noi, graniţa de Vest, s’a hotărât a fi colonizată cu ele
mente româneşti, care să formeze o pavăză şi o garanţie pen
tru viitor. Pentru aceasta s’a crezut că muntenii şi în special
„Moţii” vor fi cei mai apţi pentru colonizare. Nu s’a studiat
însă mai înainte felul lor de viaţă de acasă, gradul de adap
tabilitate la împrejurări schimbate şi nici posibilităţile lor
materiale.
De aceia, în listele de colonizare, s’au înscris de obiceiu
elementele cele mai slab pregătite pentru viaţă şi cele mai
sărace din punct de vedere imaterial.
Din precauţie, muntenii nu s’au avântat dintr’o dată la
lotul de colonizare. Cu spiritul lor speculativ au încercat întâi
să vadă calitatea pământului, clima, condiţiile de lucru şi
şansele pentru viitor. Anii dearândul el au fost sau simpli
părtaşi cu alţi localnici pe loturile date provizoriu sau numai
— 228
exploatatori vremelnici, fára a arăta aptitudini deosebite de

colonist. Fixarea lor pe lot se face greu pentru că se despart
anevoe de munţi, pe lot nu şi-au organizat toţi gospodării,
le lipseşte inventarul viu şi mort şi nu se acomodează uşor
cu împrejurările specifice delà şes. In acelaş timp, statul
n'a ajutat coloniştii în măsura care ar fi trebuit astfel că,
lipsurile coloniilor formate sunt cât se poate de însemnate.
O stradă din colonia Baba Novac, jud. Satu Mare.

Foto : In g . L. P e r ia n
Colonizarea la graniţa de Vest este un imperativ de o

covârşitoare importanţă naţională. De aceia era necesar delà
început: atenţie şi conştiinţă românească. Moţii colonizaţi
sunt de fapt în număr redus iar rezervele de terenuri ce au
mai fost, servesc pentru colonizarea altor cetăţeni neîndrep-
tăţiţi, din judeţele unde se fac colonizări.
In situaţia de astăzi, scopul colonizărilor la graniţa de
Vest cu Moţi şi locuitori din Munţii Apuseni nu s’a atins.
Acţiunea aceasta s’a mărginit la un număr redus de locui
tori şi nu se urmăreşte cu stăruinţa necesară.
Dăm mai la vale centrele de colonizare formate cu lo
cuitori din Munţii Apuseni în judeţele Arad, Bihor, Satu-
Mare şi Sălaj unde s’au stabilit aceşti colonişti. (Tabloul
nr. 63).
— 229 —
Tabloul Nr. 63.

judeţul Arad
1. Centrul de colonizare Ädea plasa Chişineu-Criş
Din comuna Ravena (Rănuşa) jud.Arad./. . . 3 colonişti
„ „ Tălaji jud. Arad,... . . . . . . . . 4
„ „ Vidra jud. Arad . . . / . .‘ . . ■ . 5 ____
T o ta l . . 12 colonişti
2. Centrul Crişana plasa Chişineu-Criş
Din comuna Chişindia jud. A r a d ..................... 8 colonişti
Cristeşti jud. Arad . . . . . . . . 5 ■..~
„ . Tomnatic jud. Hunedoara . . . . .
Total . . 87 colonişti
2. Centrul de colonizare Arad
Din comuna Arada şi Albac jud. Turda . . . . 11 colonişti
4. Centrul Aradul-Nou plasa Arad
Din comuna Furcşoara jud. Hunedoara . . . . 28
5. Centrul de colonizare Sânnicolaul-Mic plasa Arad
Din comuna Băeăia jud. Hunedoara . . .' . . . 13
6. Centrul de colonizare Ságul plasa Arad
Din comuna Balşa jud. Hunedoara . . . . . ■ ■■ 3
Total . . 55 colon şti
7. Central Horia plasa Chişineu-Criş
Din comuna Buhani jud. Arad ...................... 7 colonişti
„ „ Brusturi „ „ . ................... 7
„
„
„
„
„
, Moneasa ,,
Ravna.
Lazuri
„
„
„
„
„
. ...................
............... • .
.....................
3
2
16
„
„
„ „ Dulc le „ „ ..................... 4
„ „ Vidra „ „ . . . . . . . . 11
„ „ Valea Mare „ ..................... 16
„ „ Rănuşa „ „ ..................... 2
„ ,, Neagra „ „ . . . . . . . . 2
8. Centrul de colonizare Traian plasa Ineu
Din. comuna Bodeşti jud. A r a d ..................... 6 colonişti
„ ,. Brusturi „ „ ............... ... ■ 8
9. Centrul de colonizare Moţiori plasa Ineu
Din comuna Lăpuşi jud. Turda . . . • ............ 96 colonişti
10. Centrul de colonizare Gurba plasa ineu
Din comuna Neagra jud. T u r d a ..................... 16
11. Centrul de colonizare Avram iancu plasa Ineu
Din comuna Neagra jud. T u r d a ..................... 37 ,,
12. Centrul de colonizare Satu-Mic plasa Târnova
Din comuna Bulzeşti jud. Hunedoara . . . 25 „
Total general . . . 413 colonişti
Judeţtil Satu-Mare
1. Centrul de colonizare Baba-Novac plasa Arded
Din comuna Ciucea jud. Cluj . . . . . . 37 colonişti
I* 11 Poeni ii • . 26 „
,, 11 Vânători » ii • H „
11 Săcueu ii
ţ 4
1 11 Curtuiuş ti ii 9 „
Total . , 87 colonişti
2. Centrul de colonizare Gelu plasa Arded
Din comuna Someşul cald jud. C l u j ............... 14 colonişti
Dretea „ „ . . . . . . 2
Lâpus eşti „ „ ................ 29
Bedeci „ ....................... 4
Buteni „ „ . . . . . . 2
Valea Drăganului jud. Cluj . . . . 3
Ciucea jud. Cluj ......................... 1
Mănăştureni jud. C l u j ............... 17
Râsca de m u n t e ........................ 1
Dângăul m a r e ..................... ... . ,19
3. Centrul de colonizare Craidorolt plasa Arded
Din comuna Ciucea jud, Cluj . . . . . . . . 27 colonişti
„ „ Poeni „ ........................... U „
„ Vânători jud. C l u j ............... 25
„ „ Valea Drăganului jud. Cluj . 1
Total 64 colonişti
4. Centrul de colonizare Colonel Paulian plasa Satu-Mare
Din comuna Bologa jud. C lu j........................... 15 colonişti
„ „ Muntele rece jud. C l u j ................ 8 „
„ „ Valea Drăganului jud. Cluj . . . . 1
5. Centrul de colonizare Lazuri plasa Satu-Mare
Din comuna Bălceşti jud. C l u j ................. 4 colonişti
„ „ Valea Drăganului jud. Cluj . . . . 4 „
„ „ Poşagâ de jos jud. Cluj . . • . 1 „
Total . . 9colonişti
Total general . . . 276 colonişti
Judeţul Sălaj
1. Centrul de colonizare Janculeşt, plasa Cărei
Din comuna Albac jud. T u r d a ....................... 47 colonişti
„ „ Horia Arada jud. T u r d a ........... 46
,, „ Scărişoara jud. Turda . . . . 3 „
— 231 —
2. Centrul de colonizare Marna plasa Cărei

Din comuna Mărişel jud. C l u j ..................... 32 colonişti
„ Bica Română jud. Cluj . • . . ^ 7
Total . 39 colonişti
3. Centrul de colonizare Horia plasa Cărei
Din comuna Albac jud. T u r d a ...................... 13 colonişti
„ „ Beliş jud. C l u j ........................ 1
Văleni „ „ ........................ 3
„ „ Mărişel jud. C l u j ..................... 4
„ „ Lăpusteşti jud. Cluj ................ 1
„ „ Bucea „ „ ............... 12
„ „ Arada jud. Turda ............... 49
„ Scărişoara jud Turda . . . . ^ 4
Total . 87 colonişti
4. Centrul de colonizare Scărişoara nouă, plasa Cărei
Din comuna Secătura jud.T u rd a ............ 9 colonişti
„ „ Scărişoara „ „ 102
„ „ Ponorel „ ,, 16 „
5. Centrul de colonizare Simion, plasa Cărei
Din comuna Josenii Grubăneşti jud.Bihor 12colonişti
6. Centrul Dindeşti, plasa Cărei
Din comuna Albac jud.T u r d a ................. . 3colonişti
Total .. 3colonişti
7. Centrul de colonizare Vezendin-Portiţa, plasa Cărei
Din comuna Albac jud.T u r d a ................. . 5colonişti
Total .. 5colonişti
8. Centrul de colonizare Cehul Silvaniei, plasa Cehul
Silvaniei
Din comuna Albac jud. T u r d a ....................... . 3colonişti
Totai .. 3 colonişti
Total general : .. 372 colonişti
Judeţul B ih or
1. Din centrul de colonizare Roşiori
Din comuna R o ş i a ............................................. 65 colonişti
„ ,, S o h o d o l.............................................. 34
„ „ S u n c u iu ş ........................................... 12
„ „ C urăţele.............................................. 38
„ ,, D răgeşti........................................... 1
„ „ Cărpeştii-M ici.................................. 8
Total . . .158 colonişti
— 232* —
2. Centrul de colonizare Sălard

Din comuna Negreni : ; . ' . . . 25 colonişti
-}J ii Dameş’ . . . .
,, ff ■ Valea-Mare . ............... 1
*> Gruilung . . . ... . . . . 2 , ; c
T o ta l. ‘ . v 39 colonişti
itrul de colonizare Diosâg

Din comuna C e i c a ............ ... T . . . . 22 colonişti
„ „ Dobreşti ..............................................33
„ T o p e ş t i ..................... , r. . . . . . 16
„ Sâmboşag ........................................ 4 „
„ „ B u c iu m ......................... 7
„ „ P a r h id a ............................... 1
„ „ D răg e şti............................................ 1
T o ta l. . 84 colonişti
4. Centrul de colonizare Salonta

Din comuna Bucureasa....................................... 38 colonişti
„ Câmpanii de s u s............................. 12 „
„ „ S ă u d .................................. ............... 8 „
„ , „ C ă b e ş t i ............ .............. .. . . . . 1
Tot al . . . 59 colonişti
5. Centrul de colonizare Regina Maria

Din comuna P o n ă u .................. 33 colonişti
„ „ S it a n i................... 33
„ „ Verzarii de jos . . 18
„ Căbeşti . . . . . . 50
„ „ Pom ezeu................ 5
„ „ Câmpani................ 1
„ „ V a la n i................... 1
„ „ Sârbeşti............ ... 8
„ „ N i m ă e ş t i ............. 20
„ „ Budureasa. . . . . 30
P ic le u .................. 2
„ ,, C o rn iţe i................ 1
„ „ Valea Neagră . . . 4
„ P o n o a ra ................ 19
,, „ T e l e c ................... 1
„ „ I n c e ş t i ................ 1
„ „ C o tig le ţ................ 1
„ „ Copăceni ............ 1
„ „ C e i c a ................... 6
B u c iu m ............... 2
„ „ Corbeşti . . . . . . 1
„ ,. D ră g e şti................ 2
T ota l. . . 240 colonişti
— 233 —
6. Centrul de colonizare Ghiarac

'• Bin eomüna Ferice . . . • . . ; . . . . . . , . 17 colonişti
„ • % Burda . . . . . . . . . 21 „
„ ■ „ Ppenii de sus . . . ...... . . . . . 25 „
Total . . . 63 colonişti
7. Centrul de colonizare Gepiu

Din comuna Nimăeşti. 25 colonişti
■„ „ Borod . . . .
Total . . ... 32 colonişti
8. Centrul de colonizare Boiu
Din comuna Ferice . . . . ............... 9 colonişti
„ „ Burda . . . . ...................12
Poenii de sus .................. 13 „
Total . . . 34 colonişti
S. Centrul de colonizare Re ?ele Ferdinand I
Din comuna Bratca .............................................. 18 colonişti
„ „ T o b o liu ........................................... 1
„ „ Jud. A l b a ........................................ 2
„ „ G iriş ................................................. 5 „
„ „ Sânt a n d r e i ..................................... 2 ,,
„ „ G e i c a .............................................. 4
Refugiaţi din U n g a r i a .............................. ... • . 84
Tot a l . . . 116 colonişti
Total general . . 825 colonişti
R e c a p i t u l a r e
S ’au colonizat locuitori din Munţii Apuseni:

In judeţul A c a d ..................... , . . . 413
„ S a tu -m a re ........................ 276
,, S ă l a j ........................... .. . 372
B ih o r........................ .. 825
Jotal . . . 1886
Pământurile sunt de calitate bună în genere, fiind re-

•zerve din moşiile latifundiarilor expropriaţi pe graniţă.
Cu toată sârguinţa celor fixaţi pe loturi, organizarea
coloniilor moţeşti de pe graniţă, după terminarea mutărilor
anuale, se face destul de încet. Unele colonii au progresat; cu
deosebire acolo unde un preot sau un învăţător de inimă şi-a
făcut un crez din ajutorarea aproapelui. In aceste colonii,
s’au făcut case corespunzătoare, cu străzi largi plantate, cu
— 234
ogrăzi împrejmuite şi plantate, cu pieţe, şcoală şi biserică.

Altei?, mai lăsate în părăsire, abea dacă au căsuţe din pă
mânt acoperit cu pae. In singurătatea pustei delà graniţa de
vest, aceste aşezări sărace dovedesc lipsa noastră de grijă şi
organizare, după atâtea experienţe păgubitoare.
Loturile de colonizare sunt în mărime de 8 şi 10 jugăre.
Coloniştii vor plăti aceste loturi cu preţul de expropiere plus
cheltuelile de măsurătoare.
Casa unui colonist fruntaş din colonia Baba Novac, originar din
Munţii Apuseni.
F o t o : Ing. L. Periau
CAPITOLUL XII.
OBSERVAŢIUNI ŞI ASPECTE DIN VIAŢA LOCUITORILOR.

MUNŢILOR APUSENI
Am văzut că, agricultura şi creşterea vitelor, pot fi con

siderate ca ooupaţiuni însemnate în Munţii Apuseni pe lângă
industria casnică a lemnului. Felul cum se practică aceste
ocupaţiuni are şi părţi caracteristice, care trebuesc cunoscute
şi fixate, pentru a putea trage concluziunile adevăratelor
stări din aceste părţi.
Din punct de vedere agricol, munteanul preferă locurile
joase, aşezate pe văi şi la poalele dealurilor, locuri cu pămân
turi mai bune, aşezate, bogate în humus şi oare se lucrează
uşor. Productivitatea acestora este totuşi relativă faţă de a
pământurilor din regiunile agricole ale ţării şi ea nu se poate
menţine fără o gunoire regulată, care însă nu are putere
normală (2-—3 ani) pentru că din pricina regimului de ploi
şi a subsolului niisipo-pietros, materiile nutritive şi organice,,
sunt regulat spălate. Arăturile de toamnă nu sunt cunoscute
şi nici necesare pentru că prin spălarea ploilor, solul s’ar
sărăci prea mult. Locurile mai bune se însămânţează cu po
rumb in fiecare an aproape, gunoindu-se foarte intens. Po
rumbul se seamănă cu mâna, extrem de des şi la prăşit se
răreşte foarte puţin. De aceia el creşte înalt, subţire şi nu
produce ştiuleţi mulţi. Locuitorii motivează acest fel de a
cultiva cu nevoia de nutreţ pentru vite. Ei preferă nutreţul
cocenilor de porumb în caz când din pricina timpului nefa
vorabil, ştiuleţii nu ar ajunge la maturitate.
O rotaţiune raţională a plantelor nu se poate constata
nicăiri. Plantele de nutreţ, trifoi, lucemă, reuşesc bine pe lo-
— 236 —
-curile proprii şi cu toate că viaţa lor este mai scurtă decât la

câmpie (cel mult 4 ani), au o acţiune favorabilă de „legare”
a pământului. Şe obsearvă la aceste plante 3— 4 coase pe an,
cu o abondentă producţie (1800-2400 kgr. la jugăr).
Cultura cartofului se face tot pe locuri îngrăşate ca şi
a porumbului. Soiuri selecţionate nu se cunosc. Producţia
■este redusă (6000—8000 kgr. la jugăr) şi nu este introdus
prea mult în alimentaţia umană. Munteanul nu cunoaşte fo
loasele unei culturi mai intensive a cartofului.
Terenurile mai înalte sunt mai puţin proprii pentru cul
turile agricole, dar din pricina lipsei de pământ, ele se cul
tivă peste tot însămânţările făcându-se dese ori chiar cu sapa.
Subsolul pietros iar solul cu o pătură productivă subţire nu
permite decât cultura grâului de primăvară, ceva orz şi
ovăs. Şi aici găsim arături de primăvară numai, rotaţii de 2
ani cel mult şi recolte cu totul reduse, care în unii ani, nu
produc nici sămânţa.
Din cauza climei şi solului nefavorabil, cerealele se sa-
mănă în Munţii Apuseni în cantităţi cu 20—30% mai mari
pe unitatea de suprafaţă, decât la câmpie.
Dealurile acestea se gunoesc mai totdeauna cu oile şi
cine nu are pământ la vale, cară gunoiul de grajd cu spatele.
Seminţe alese sau de soiu, nu se cunosc. In ultim ii ani,
acţiunea Camerelor de agr'cultură s’a îndreptat şi spre aceste
regiuni, dându-se un grâu selecţioanat şi un porumb timpu
riu. Nu s’a depus însă stăruinţă destulă pentru continuarea
acestei acţiuni aşa că cerealele sunt tot slabe, necurăţate şi
cu greutate hectolitrică redusă (în genere sub 75 kgr.).
In general, cunoştinţele agricole ale locuitorilor din
Munţii Apuseni sunt cât se poate de reduse şi până acum nu
s’a făcut nimic aproape pentru îmbunătăţirea lor.
Din punct de vedere al creşterii vitelor cunoştinţele lo
cuitorilor din Munţii Apuseni nu sunt mai avansate. Dacă se
'observă vite bune, aceasta se datoreşte fânaţelor şi păşuni
lor, dar nu unor îngrijiri bune şi raţionale. Regiuni asemănă
toare din alte ţări, ne dovedesc un progres fără pereche în
creşterea vitelor şi trebue să credem în posibilităţile regiu
nilor noastre, care se potrivesc unei exploatări intensive puse
pe baze raţionale.
Creşterea şi exploatarea vitelor se face astăzi în Munţii
Apuseni în condiţiuni nesatisfăcătoare. După o iernare slabă,
237
vitele se scot la păşune pe fânaţele mai apropiate până după

topirea zăpezilor de pe păşunile adevărate care-s mai departe
de casă şi pe înălţimi mai mari. Astfel fâneţele se pasc, se bă
tătoresc, vegetaţia întârzie, se cosesc târziu când flora este
îmbătrânită şi prin urmare recolta de fân este redusă. Dacă
se cosesc pe timp ploios, nu ajută nici aşa numitele „capre“
pe care se aşează pentru uscare pe lângă că prin spălare, se
Colonistă din Munţii Apuseni.

Foto : Ing. L. Perion
scade calitatea unui astfel de nutreţ. La păşuni, animalele se

pasc aproape individual. Numai în puţine părţi şi cu deo
sebire la compcsesorate, vitele se pasc în comun. In acest
caz, păşunile pot fi îngrijite (curăţate de spini, de scaeţi, de
vegetaţie arborescentă pitică, pot fi grăpate, chiar gunoite
şi aprovizionate cu apă de adăpat).
In anii secetoşi, fânul se face puţin aşa că de multe
ori locuitorii sunt siliţi să-şi vândă vitele pe nimic sau să
le hrănească cu rămăşiţe de pae ori coceni; în astfel de ca
zuri vitele se iernează cu greu şi primăvara sunt cu totul
slăbite. La această stare mai contribue şi grajdul cu totul
necorespunzător: din lemn, mic, strâmt, fără lumină, aer şi
căldură este mai mult un adăpost cu totul sumar contra
vânturilor şi frigului dar nici de cum un adăpost unde ani
malele să se poată nutri şi desvolta normal.
\
- 238 -
In acelaş timp, dacă nu găsim peste tot în Munţii Apu

seni vite frumoase şi bine desvoltate, aceasta se datoreşte
reproducătorilor, care sunt in număr redus şi nu se folosesc
raţional, locuitorii preferând orice taur pe care îl pot avea la
îndemână. Din această pricină produşi! sunt corcituri de tot
sóiul, fără nici o garanţie în ce priveşte’ conformaţia şi pro
ducţia.
Astăzi producţia de lapte este atât de redusă încât poate
fi considerată cu drept cuvânt ca un rău necesar îh Munţii
.Apuseni. Lipsa de organizare nu ambiţionează pe nimeni şi
de aceia se pierd anual valori imense prin faptul că nu se
exploatează produsul vitelor albe şi nu se valorifică cum ar
fi raţional.
Caii, porcii şi oile nu au o situaţie mai bună, dacă privim
chestiunea în general şi dacă o supunem unei critici mai se
vere. In Munţii Apuseni aceste animale sunt atât de trebuin
cioase încât nu trebue demonstrat. Exploatarea lor se face
rudimentar şi fără sistem din cauza nepriceperii şi a totalei
lipse de organizare. Caii sunt degeneraţi în genere pentru
că nu se aduc armăsari suficienţi şi corespunzători; porcii se
ţin cu greu din cauză că lipseşte hrana şi nu se cunoaşte or
ganizarea producţiei laptelui de vacă iar oile nu au pro
ducţie normală din cauza sistemului individualist în păşu-
nare şi a necunoaşterei în manipularea laptelui şi fabrica
rea brânzeturilor.
In părţile unde se Înţelege rostul păşunatului în comun
al oilor, stările sunt mai înaintate şi rezultatele mai bune.
Acolo se obţine şi o valorificare mai omenească a produselor.
De menţionat simt câinii ciobăneşti din Munţii Apuseni
şi cu deosebire din regiunea Moţilor şi a Beiuşului. De o mă
rime apreciabilă, desvoltaţi şi puternici, aceste animale simt
extrem de preţioase p'entru păstori. Nu se poate spune că
sunt o rasă fixată din cauză că nici nu s’a cercetat acest
lucru până în prezent. Dl. prof. E. Racaviţă delà Universi
tatea din Cluj, â relevat pentru prima oară caracterele cu
totul deosebite, ale acestor câini şi dacă s’ar lua măsurile
necesare, desigur că s’ar putea crea în Munţii Apuseni un
câine vestit aşa cum au Elveţienii Berrîhardinii lor.
In legătură cu creşterea animalelor stă îngrijirea păşuni
lor şi fâneţelor. In Munţii Apuseni lipseşte total înţelegerea
pentru aşa ceva. Muşchii, muşuiroaele, buruienile, spinii şi
— 239 -
•arbuştii de tot felul împiedecă desvoltarea unei flore, care

•după cum am văzut la început, este variată şi bogată r Mun
teanul nu face nimic pentru îndreptarea păşunilor şi fâne-
ţelor. De aceia producţia este mică şi lipsa de nutreţ simţită
în timpul iernei.
Adăposturi de păşuni pentiru vite nu se găsesc. Anima
lele sufăr din cauza ploilor şi furtunilor iar bălegarul, care
aici ar trebui să fie cel mai preţios îngrăşământ, se pierde
-complect.
Din punct de vedere silvic găsim în Munţii Apuseni cea
mai tipică exploatare rapace. Locuitorul de aici nu cunoaşte
hotarele între ceia ce are dreptul şi ceia ce nu are dreptul
să tae. El tae unde vrea şi ce vrea. Nu-1 opreşte nimeni pentru
că ştie să se păzească sau „să facă legătură” cu cei în drept
iar dacă este prins asupra faptului, procesul de delict silvic
se prelungeşte până când regimul politic care vine, propune
amnestia. Dezastrul este îngrozitor şi cei ce propun amnes-
tia delictelor silvice din Munţii Apuseni ar trebui ca mai
înainte să facă o escursie acolo unde se tae ziua şi noaptea
pe furiş. S’ar convinge de realitate.
Lemnele furate, se vând la speculanţii satelor, care le
fasonează la ferestraele de apă sau sistematice. In Munţii
Apuseni găsim mulţi milionari printre aceşti speculanţi, cari
sunt în acelaş timp şi exploatatorii suferinţelor locuitorilor
de aici, aţâţătorii la nesupunere şi acei care îndrumă pe
adevăraţii muncitori la fel de fel de cereri, care totdeauna
se aprobă şi apoi se exploatează de ei, după cum le dictează
interesul. Stârpirea acestor lipitori, va face să rennască în
Munţii Apuseni adevărata viaţă liberă şi cinstită.
Alte ramuri de producţie ca : pomicultura şi stupăritul
se parctică rudimentar şi nu găsim o înţelegere pentru a-
cestea. Despre o îngrijire raţională a pomilor sau a stupilor
nu se poate vorbi decât în ultimul timp când acţiunea Ca
merelor agricole s’a îndreptat mai intens către aceste re
giuni. Domneşte însă adânc empirismul care cu greu se va
putea doborâ. Munteanul aşteaptă totul delà natură şi atâta
vreme cât are pădure de tăiat din care să confecţioneze o-
biecte de lemn, nu duce multă grijă.
Cooperaţia este inexistentă în Munţii Apuseni. Cele
câte-va bănci populare nu îndreptăţesc să vorbim mai pe larg
— 240
despre cooperaţie. Nici regimul maghiar, care n’avea interes

şi nici regimul românesc n’au făcut nimic pentru cooperaţie
în Munţii Apuseni. Aceasta are aici un teren vast de activi
tate dar va avea de luptat cu spiritul egoist şi extrem de in
dividual al munteanului.
Cooperaţia de producţie şi consùm astăzi necunoscută
aici, poate lua un avânt nebănuit cu o îndrumare raţională,
Familie de colonist din colonia Baba Novac. Originară din Munţii Apuseni.
Foto : Ing. L. Perion
plină de tact. Cooperaţia de aprovizionare existentă prin

centrele miniere, are însemnătate pur locală şi nu vine în
folosul grasului populaţiei.
Vânatul şi pescuitul se practică la întâmplare. Legile
de astăzi protejează natura dar omul de multe ori, înfrânge
puterea lor. Războiul a pus capăt cerbăriilor vestite, ursul a
dispărut aproape complect, vânatul mic s’a împuţinat de
tot şi numai lupii, protejaţi de ascunzătorile naturale, se
prăsesc în voe.
Pescuitul în apele de munte pare a se îndrepta în ultimul
timp. Totuşi dinamita face ravagii nebănuite şi păstrăvii
nu-şi găsesc liniştea de odinioară. De aceia cele mai bogate
râuri în trecut, astăzi nu mai oferă bucurii prea mari nici
sportmenilor măcar. Pagubele pescuitului clandestin sunt
— 241 —
extrem de mari şi nu se poate constata nicăiri înţelegere pen

tru această frumoasă ramură de producţie.
*
Viaţa domestică şi socială este monotonă în Munţii Apu

seni. Aceleaşi griji şi nevoi de secole, au încrustat o seriozi
tate şi o dârzenie, care se manifestă în orice împrejurare.
Satele din Munţii Apuseni au gospodăriile împrăştiate.
Gospodăria este simplă. Casele sunt de lemn, din bârne
necioplite sau încheiate cu măestrie, tencuite sau nu. Au
acoperise înalte cu 4 feţe înclinate, sunt acoperite cu pae,
şindrilă, coceni şi mai rar cu ţiglă ori tablă. Ele au 1—2 în
căperi mai mici ori mai mari după oum este şi familia de
numeroasă. Tâmaţul sau pridvorul se întâlneşte des. De
multe ori într’o încăpere se adăpostesc iarna şi animalele
mici: paseri, porci, viţei, care găsesc un mediu mai cald.
Hibernarea aceasta în comun este de multe ori mişcătoare.
Mobilierul este simplu şi rustic de tot. Munteanul doarme pe
scânduri aspre pentru că aspră este şi viaţa lui, mereu în
luptă cu greutăţile de tot felul.
Casele au vatră liberă pentru fiert şi. încălzit, cu un
coş piramidal pentru fum, fără hornuri. Dl. profesor Vuia ne
spune: Casa cu tindă este adevăratul tip al casei româneşti
din aceste părţi*).
Şurile şi grajdurile, tot din lemn, au acelaş aspect de
sărăcie. Oare care arhitectură şi gust de aranjement se ob-
searvă la casele vechi, rămase izolate prin satele de pe văi,
unde tradiţia a mai păstrat câte ceva.
Trebue să observăm că, în genere, aşezările de pe văi
arată mai multă civilizaţie şi adaptare la progresul de astăzi,
pe câtă vreme „prediile’’ sau „crângurile” (cătunele) acăţate
pe dealuri şî creste ori înfundate în văi, sunt mai refractare
progresului, mai tradiţionaliste. Aceasta se datoreşte împreju
rării că, fiind mai depărtate de centru (unele la mulţi K ilo
metri chiar) ele nu pot ţinea un contact intim şi în timpul
iernei pierd orice legătură chiar cu biserica şi şcoala. Nu
trebue să ne mirăm de starea de însălbătăcire a locuitorilor şi1
1) R. Vuia : Aşezările, caseile şi portul ţăranului român din Ardeal

şi Banat Bucureşti 1929.
Munţii Apuseni. ^
— 242 —
nici să-i condamnăm, câtă vreme nu avem posibilităţi de

îndreptare.
îmbrăcămintea muntenilor de aici este foarte simplă,
atât a bărbaţilor cât şi a femeilor. Se confecţionează în casă,
din lână, cânepă şi bumbac, fără înflorituri şi complicaţii,
pentru că femeia fiind permanent ocupată eu grijile inter
minabile ale gospodăriei, nu are timpul necesar pentru cu
sături alese mai deosebite, aşa cum se găsesc în celelalte ţinu
turi ale ţării. Totuşi, îmbrăcămintea este sobră, severă şi im
punătoare prin simplitatea ei.
Femeile poartă „cârpă neagră cu flori, cămaşă cu foduri
şi garnisită la guler şi pe umeri cu o cusătură îngustă de co
loare roşie” ,
înainte, ca şorţ, se poartă o zadie lată şi neagră de lână,
iar îndărăt o zadie îngustă de mătase cu (vârste) în co
lorile roşu, galben şi negru. Când timpul e rece, ele poartă
ţundra cu cline pe sub mâneci sau cojocul măestru înflorit
de sucii (cojocarii) din partea locului. Bărbaţii au păstrat
mai puţin din vechiul port, ce pare a nu fi lipsit de influ
enţe străine şi mai ales orăşeneşti. Ei poartă cămaşa în cioa
recii albi şi strâmţi de lână garnisită ou şinoare (găitane)
albastre dealungul cusăturii. Opinca şi pieptarul le-au mai
păstrat din portul cel vechiu, dar „căbatul” e cumpărat la
oraş. Numai în Sălciua şi împrejmurirni s’a mai păstrat ve
chiul port bărbătesc al Moţilor unde se mai poartă şi acum
ţundra albă cu dine” x) .
Locuitorul Munţilor Apuseni este în genere tăcut şi cum
pătat. Distracţii nu are. Adunări se fac rar (exceptând pe
cele politice). Cercuri culturale nu întâlnim decât foarte rar,
în comunele de pe văi, care-s mai concentrate. Jocuri în
afară de „ţarina” monotonă nu sunt şi nici nu se fac decât
rar. Nu este nici viaţa veselă delà satele din câmpie.
Munteanul cinsteşte pe intelectual deşi nu-i crede toate.
Cinsteşte şi se încrede în preot şi învăţător şi dă ascultare
agronomului şi veterinarului. Preotul, în cea mai mare parte,
cu toate că nu are pământ ca la câmpie, nu o duce rău pen
tru că locuitorii răsplătesc munca ce le-o prestează. In unele1
1) R. Vuia : în „aşezările, casa şi portul ţăranului român din Ajrdeal

şi Banat" Bucureşti 1929.
— 243 —
locu ri1) preoţii au şi câr ciume chiar; acest lucru înjoseşte

rassa.
învăţătorul are tui mare câmp de activitate. Şcoala însă
merge greu din cauza configuraţiei terenului, care împiedică
pe capii să vină regulat la şcoală, cu deosebire în timpul
ierinei. Analfabetismul este mare. Frecvenţa foarte redusă.
Lupta contra analfabetismului se face cu mijloace extrem
de slabe1 2). Trebue de admirat însă în aceste părţi sufletele
mari ale învăţătorilor şi eu deosebire a celor tineri, mulţi
veniţi din regat.
Bolile sociale sunt în plin progres. Mediul le este favo
rabil pentru că şi higiena este complect necunoscută. Sifi
lisul şi tuberculoza seceră fără de milă. Simt comune întregi
contaminate într’un grad foarte mare. Echipele Sanitare
luptă din greu nu numai cu flagelul însăşi dar mai ales cu
încăpăţinarea oamenilor, cu lipsa de medicamente uneori,
cu depărtările mari, eu drumurile rele şi cu lipsa de înţe
legere.
In Munţii Apuseni ceia ce nu doboară nevoile, grijile şi
necazurile de tot felul, doboară aceste boli sociale, contra
cărora suntem atât de slab înarmaţi.
Ţăranii deşi deştepţi nu sunt orientaţi din punct de
vedere cultural şi economic. Se citeşte din cale afară puţin.
Se găsesc totuşi următoarele ziare şi publioaţiuni : Univer
sul, Curentul, Libertatea, Lumina satelor, Dreptatea, Viito
rul, Arieşul, Glasul Moţilor, Chemarea Românilor, Solia Drep
tăţii, apoi calendare, cărţi de visuri, Vieţile sfinţilor, Lumea
şi Ţara, înfrăţirea poporului, Urnirea poporului, (Blaj) ş. a.
Biblioteci şcolare şi parohiale pe care să le cetească să
tenii, aproape că nu sunt. Casele culturale sunt deasemeni
rare.
Hrana muntenilor se compune din lapte, brânză, verde
ţuri, slănină, mălai, pâine neagră făcută din mălai şi se
cară. Carnea în genere o consumă rar, la Crăciun şi Paşte
1) Cam. Teibea şi citat de Ion Clopoţel în ; Direcţia realismului so-

cial-economiic Cluj 1926 pg. 12 şi 13,
Corn. Baia de Criş ! Cele 3 cârciumi fără de brevet sunt ale preoţilor
Indrei şi Tisu din. Tebea.
2) In scărişoara 95% din totalul populaţiei sunt analfabeţi. In Al/bac
75%. Vezi : Ion Clopoţel op. cit.
— 244 —
(de porc) şi în timpul mieilor. Femeile nu cunosc pregătii

rea raiţonală a mâncărilor. Ouăle şi paserile se consumă
rar dar ise dau pentru rachiu ori alte lucruri necesare în
gospodărie. După cuim vedem hrana este sărăcăcioasă şi
fără variaţie.
Cu toată cuminţenia sa, munteanul îşi apără cu în
dârjire drepturile. De aceia procesele sunt frequente şi se
nasc din orice neînţelegere1).
Ar fi extrem de folositor pentru economia noastră rurală,

dacă am avea date exacte asupra quantumului de câştig, din
toate ramurile de ocupaţie ale locuitorilor din munţii
Apuseni.
O astfel de culegere de date ne-ar lămuri în primul rând
asupra raportului dintre exploataţie şi familie problemă, a
cărei însemnătate pentru economia noastră rurală, trebue
îndeosebi arătată1 2) .
Ne-ar lămuri iarăşi, asupra realităţii şi rentabilităţii di
feritelor ocupaţiuni şi astfel s’ar pune capăt odată pentru
totdeauna tuturor supralicitărilor şi târguelilor ce se fac pe
socoteala locuitorilor acestei regiuni.
Exagerările în plus sau în minus, se datoresc în pri
mul rând lipsei de aprofundare, de sinceritate, de încredere
şi în genere lipsei de interes pentru o cercetare serioasă.
Tini îl autori3) ne arată că, semănând 8 litre de grâu la
jugăr (1 litră — 16 kgr. deci 128 kgr. la jugăr) se recol
tează, în plasa Câmpeni 200—250 kgr. iar o familie de 5
membri are nevoe de cel puţin 7500 lei anual spre a-şi
procura bucatele ce-i lipsesc.
Lucrătorii la păduri câştigă 80— 140 lei pe zi, şindrilarii
40 iei pe zi, scândurarii cca. 80— 100 lei pe zi iar ciubărarâi,
cári duc vase câştigă 70 lei pe zi.
Se pare că, lucrătorii la păduri câştigă cel mai bine,
1) Im 1927 s'au încasat în Câmpeni numai, 6 milioane din vânzarea

timbrelor,
2) N. Cornăţeanu : Cercetări asupra rentabilităţii agriculturii ţără
neşti, Bucureşti 1935.
3) P. Suciu : Ţara Moţilor. Cluj, 1929.’
245
ceeace de fapt este şi explicabil în regiunile acoperite cu

masive păduroase.
Datele acestea trebuesc luate sub rezervă pentru că,
simple declaraţii, nu constitue un document indiscutabil
mai ales atunci când cercetătorul, bazat pe oare-care spirit
Centrul de colonizare Baba Novac, jud. Satu Mare. Femee la spălat,

originară din Munţii Apuseni.
Foto : Ing. L. Perian
de observaţie şi cu puţină abilitate, crede a scoate adevă

rul din ascunzişurile tăinuite ale persoanelor interesate.
De aceia, pentru lămurirea acestor chestiuni, este ne
apărată nevoe de o temeinică cercetare locală, sistematic or
ganizată numai de specialiştii în materie.
Nu fără oarecare nedumerire trebue să arătăm aici,
mentalitatea locuitorilor din Munţii Apuseni, «ari pleacă în
— 246 —
Regat pentru plasarea măriei lor. In special „in regat ciu-

bărarii merg cu teamă“ . D. P. Suciu, cercetând plasa Câm
peni ne arată următoarele : „Câştigăm noi bine acolo, dar
ne fură de ne uscă, trebue să fim cu ochii în patru, spunea
un scărişorean“ (locuitor din corn. moţească Scărişoara). Şi
mai departe: „Noaptea trebue să stea pe rând câte unul la
pază, altfel se pot trezi şi fără cal şi fără marfă. Regretă
mult Pusta Ungariei, care era pentru ei foarte bună piaţă
de desfacere“ .
Desigur astfel de întâmplări sunt regretabile. Ele se
petrec însă la fel în regat ea şi aiurea şi de aicj nu trebuesc
trase nici un fel de concluziuni.
Pe muntele Găina la târgul de fete

F o t o fi l m C lu j
CAPITOLUL XIII.
îm b u n ă t ă ţ ir e a s t ă r il o r e c o n o m ic e d in m u n ţ ii
* ’ APUSENI
Cercetările noastre de până aici, ne îndreptăţesc să

ajungem la concluzia principală, care se desprinde lămurit
din documentarea cifrelor: Munţii Apuseni, având o situa
ţie centrală şi specială, ascund o populaţie românească a
cărei vigoare nu a putut fi înfrântă dealungul secolelor şi
care duce o existenţă grea în luptă cu elementele naturii;
această populaţie, lăsată în voia ei, nu este astăzi organi
zată deloc din puncit de vedere economic şi astfel nu con
tribue cu toate forţele ia progresul economic al ţării. Acea
stă populaţie are prin urmare nevoe grabnică de îndrumare
şi ajutor, acolo unde în adevăr mijloacele proprii nu sunt
îndestulătoare, pentru că în primul rând trebuesc puse în
valoare, forţele de care ea dispune in mod natural.
De aceia, felul cum s’a înţeles până astăzi ajutorarea
munţilor Apuseni este greşit; locuitorii aceştia nu vor milă
şi nici continuarea practicelor nenorocite de până acum, ca
rezultat al supralicitărilor de tot felul şi din cari „politicul“
şi-a făcut arma cea mai principală.
Populaţia Munţilor Apuseni1este demnă şi dârză; luptă
greu în umbra-munţilor şi cântecele lor de jale îşi împrăştie
ecoul numai din deal în deal. Buciumele, îin chemarea lor,
adună aceleaşi dureri şi aceleaşi doruri stăpânite pe cari
numai el le cunosc şi le cântă. Cetatea aceasta, care de mii
de ani, apără comori şi suflete, trebue să fie odată ridicată
la rangul de prim post de veghe, către orice neajuns s’ar
ivi la hotarele ei.
248
Planurile de redresare alcătuite până astăzi, au la bază

un studiu sumar, o cunoaştere din fugă a împrejurărilor
şi nu se sprijinesc pe date studiate. Aceste planuri s’au fă
cut din nevoia de a găsi soluţiuni urgente pentru anumite
împrejurări dictate de momente critice. Ele pot servi ca un
fel de ghid pentru o desvoltare reală şi avem datoria să
punem la îndemâna conducătorilor materialul documentat
cu datele care rezultă din cercetarea făcută.
Vom expune şi enumera mai la vale, propunerile ce re
zultă din acest studiu, aranjate pe ramuri de producţiune
economică şi clasificate după importanţa lor.
a) Agricultura cu ramurile ei.
Ca bază a existenţei locuitorilor din regiune, agricultura

are neyoe de îmbunătăţiri radicale. Acestea trebuesc indi
cate şi îndrumate de către stat prin oficiile sale de specia
litate şi ca atare, după ce aceste oficii vor primi o altă or
ganizare decât aceia de astăzi, care să fie într’adevăr co
respunzătoare împrejurărilor ţării naostre, vor urmări :
Tehnica agricolă : schimbarea şi îmbunătăţirea mijloa
celor de cultură a solului (maşini şi unelte) ;
înfiinţarea de puncte de maşini şi unelte, pe plasă;
Schimbarea şi îmbunătăţirea sămânţei de orice fel, pro
movând pe aceia, care s’a dovedit mai proprie în câmpurile
de experienţă;
Introducerea culturei plantelor textile şi de nutreţ unde
este posibil (trifoi, lucernă, sparcetă, sfeclă, etc.);
Introducerea cunoaşterai amănunţite a valorii şi trata
mentului gunoiului de grajd ;
Promovarea culturei cartofului şi a zarzavaturilor ne
cesare gospodăriei, reducând cultura cerealelor depe locurile
improprii ;
Să îndrume o altă tehnică în cultura de astăzi a po
rumbului.
Animale : Să studieze mai bine regiunea din punct de
vedere al creşterii vitelor de toate spéciié; Cursuri de pro
pagandă pentru creşterea raţională a vitelor şi lăptărie ;
Să se dea tauri de către Stat- şi judeţ cu ajutorul Ca
merei Agricole şi al comunelor, tauri îndestulători din rasa
şi greutatea proprie regiunii; să se destine taurilor teremi-
— 249
rile trebuincioase pentru facerea fânului; castrarea tuturor

taurilor neapţi şi care fac astăzi montă necontrolată; ins
talarea de grajduri comunale în centrele comunelor şi .în
predii, de oare-ce animalele femele nu pot fi mânate pe dis
tanţe mari ca astăzi. In aceste grajduri, să se dea îngri
jirea corespunzătoare pe răspunderea personală a organe
lor locale sau a celor de specialitate, în centrele unde ar fi;
introducerea şi promovarea controlului laptelui prin
agenţi specializaţi;
înfiinţarea de cooperative pentru valorificarea laptelui,
cu lăptării în centrele mai mari, care să producă brânzetu-
rile şi untul cerut de capitalele din ţară;
înfiinţarea de sindicate pentru creşterea vitelor precum
şi a unui sindicat de export, special pentru această regiune;
propagandă pentru prepararea raţională a brânzeturi-
lor, direct în gospodăria munţilor;
aprovizionarea comunelor cu reproducători necesari pen
tru porci şi oi, după ce se va studia care ar fi rasele cele
mai rentabile în condiţiunile naturale date, de sol şi climă
şi ţinând seama de cerinţele pieţei, care reclamă came,
grăsime, lână şi brânză de calitate; în acelaş timp, se va
urmări legătura ce trebue să existe între lăptărie şi creş
terea intensivă a porcilor, prin valorificarea rezidiilor;
atenţie deosebită .pentru creşterea oilor;
îmbunătăţirea condiţiunilor de hrană a oilor, studiindu-
se în amănunţime problema păşunilor (păşuni comune,
stâni-şcoli, oerii şi căşării demonstrative) ; localizarea oieri-
tului în munţii Apuseni; credite şi fonduri speciale desti
nate O'viculturii şi industriei brânzeturilor; promovarea des
facerii favorabile a lânei şi brânzeturilor de oae; cooperative
de oieri;
studierea posibilităţilor în vederea creării păşunilor pen
tru porci, a păşunatului acestora în păduri şi a îngrăşatului
la ghindă, paralel cu o stăruitoare acţiune pentru comba
terea bolilor porcilor;
restrângerea creşterii caprelor şi reglementarea păşunâ-
tului acestorax) ;1
1) In 1927 Italia introduce o taxă specială pentru păşunatul capre
lor în pădure. Aceasta s'.a făcut cu scop de a reduce numărul lor, de
oarece distrugeau pădurile şi plantaţiunile. Măsura a avut rezultat pentru
că, după câţi-va ani, numărul caprelor scade cu 40 la sută;
regenerarea rasei de cai, prin înfiinţarea de staţiuni de
montă în puncte cât mai numeroase, fie cu armăsari locali
care se vor găsi proprii în acest scop, după o severă şi com
petentă alegere, fie cu armăsari huţuli. In acest timp, se
va urmări prin propagandă susţinută .creşterea raţională a
calului (păşuni şi grajduri de adăpost);
Stupăritul : organizarea de cursuri apicole ambulante,
în fie-care comună;
înlocuirea stupilor ţărăneşti prin coşniţe sistematice ;
organizarea construirii de stupi sistematici la şcoala de
meserii agricole Câmpeni ;
procurarea de stupi sistematici şi unelte necesare în
apicultură prin magazinele cooperative ;
organizarea valorificării produselor apicole, prin ace
leaşi magazine ;
Păşuni : organizarea păşunilor actuale de deal şi de
munte (comunale, composesorale şi individuale) şi găsirea
de noi posibilităţi acolo Tinde se vor arăta nevoi ;
obligaţiunea îmbunătăţirii păşunilor prin gunoire (bă-
leger, urină, îngrăşăminte chimice ) ;
crearea de adăposturi contra intemperiilor (în acest mod
se produce şi gunoi); construcţie de fântâni şi adăposturi,
consolidarea terenurilor şi drumurilor de acces;
crearea de câmpuri experimentale pentru păşuni;
îngrijirea raţională a păşunilor prin grăpat; stârpirea
buruenilor, arbuştilor, scaeţilor, ş. a.
Fâneţe : Studierea chestiunii fâneţelor din Munţii Apu
seni, organizarea lor, înfiinţarea de câmpuri experimentale
pentru fâneţele de munte şi fâneţe demonstrative, mărirea
suprafeţelor de fâneţe unde terenul este propriu şi există
posibilităţi de îngrijire raţională a fâneţelor de munte prin
curăţire de spini, arbuşti, burueni, grăparea lor regulată şi
îngrăşarea regulată (cu îngrăşăminte de grajd şi artificiale).
In fine, exploatarea raţională a fâneţelor de munte şi asi
gurarea de adăposturi pentru depozitarea fânului în vede
rea transporturilor de iarnă.
Pomicultură : studierea problemei pomicole în Munţii
Apuseni şi intensificarea plantaţiunilor de pomi crescuţi în
pepiniere locale (comunale sau de plasă, conduse de spe
cialişti) . Răspândirea numai a soiurilor proprii şi care se
aclimatizează uşor; Industrializarea fructelor de tot soiul în
— 251
instalaţii create pe loc. Uscătorii de fructe, (marmeladă,

conserve). Organizarea şi asigurarea unui debuşeu pentru
fructele din munţii Apuseni în centrele apropiate şi mai de
părtate.
Desfacerea fructelor prin cooperative ;
înfiinţarea unei şcoli de pomicultură de iarnă într’un
centru care s’ar găsi propriu pentru acest scop;
Colonist din Colonia Baba Novac-, Originar din Munţii Apuseni.

organizarea a .6 centre speciale cu câte 3 specialişti pen

tru combaterea bolilor la pomi şi propagandă pomicolă, în
zestrate cu tot instrumentarul şi materialele necesare.
Piscicultura : Organizarea şi exploatarea păstrăvului în
apele de munte, proprii;
înfiinţarea unei crescătorii raţionale a Statului de păs
trăvi americani, pentru repopularea râurilor după modelul
aceleia proprietatea Episcopiei gr. cat. din Oradea delà Beiuş-
Huta. Industrializarea păstrăvilor şi desfacerea lor;
organizarea pazei râurilor şi stricta aplicare a Legii pes
cuitului în apele de munte.
Plante medicinale : organizarea cultivării, culegerii şi
uscării raţionale a plantelor de leac;
desfacerea lor prin cooperativa de plante medicinale
— 252 —
„Adonis“ ale cărei instalaţii moderne (1934) se află în Cluj

(Academia de înalte studii Agronomice).
Reuşita acestor (propuneri este în funcţie de complecta
reorganizare a agriculturii oficiale, care prin organele ei tre-
bue să îndrume şi să execute măsurile de detalii ale atâtor
probleme, Este vorba prin urmare, de o descentralizare a
regiunilor agricole în fruntea cărora inginerii agronomi, aju
taţi de toţi specialiştii trebuincioşi, să aibă posibilitatea miş
cării şi dispunerei libere. Fără organizarea regiunilor agri
cole, celulele întregii organizaţii agronomice, orice încercare
nu va fi complectă. Dotarea regiunilor cu personalul şi ma
terialul necesar în toate ramurile de activitate arătate mai
sus, este o condiţie esenţială şi indispensabilă.
Propaganda organizată, oficial, trebueşte sprijinită în
ăcelaş timp printr’o susţinută acţiune culturală de'speciali-
, täte, prin şcoli agricole de iarnă şi cursuri de sezon, care
să se organizeze de Camerele Agricole ale judeţelor din Mun
ţii Apuseni împreună ou Prefecturile respective.
Cooperaţia trebue propovăduită intens. Echipele speciale
! trebuesc alese cu cea mai mare grijă şi să se compună din
•fanatici al căror crez să fie binele obştesc. Greşelile de până
. acum din cooperaţie nu trebue tsă se repete şi aici pentru că
; atunci orice muncă este cu totul zădărnicită. Se cere . în
! special alegerea elementelor celor mai corecte şi care- pot
asigura cea mai mare garanţie.
b) P ă d u r i
Găsirea mijloacelor proprii pentru a infiltra în locuito

rii munţilor Apuseni :
a) dragostea pentru păduri (prin şcoală);
b) respectarea strictă a legilor silvice (încetarea inter-
venţionismului politic şi a amnistiilor);
c) respectarea dispoziţiunilor cu privire la reglementa
rea păşunatului în păduri. Controlul sever al pădurilor prin
organele silvice şi identificarea strictă a provenienţei lem
nului care se transportă.
Organizarea exploatării lemnului din pădurile statului
numai prin cooperative, care să aibă o conducere tehnică
competentă şi să cunoască piaţa şi comerţul lemnului (fa
brici de cherestea).
— 253 _
Continuarea şi răspândirea încercare! făcute cu coope

rativa forestieră delà Gilău şi în celelalte centre ale mun
ţilor Apuseni.
Tarife raţionale pentru lemnul provenit din pădurile
statului, ţinând seama de comunicaţia grea cât şi pentru
transportul pe C. F. R.
Raţionalizarea exploatărilor din pădurile de stejar şi
fag existente pentru renaşterea dogăritului şi a lemnului
de lucru fasonat.
Intensificarea corectării torenţilor şi a plantaţiunilor cu
esenţe tari şi răşinoase.
c) V â n a tul
înfiinţarea unui parc de cerbi şi căprioare pentru re

popularea pădurilor statului eu vânat nobil (cerbi,căprioare).
Organizarea stârpirii haitelor de lupi.
Intensificarea pazei vânatului prin aplicarea strictă a
legii vânatului.
d) Industria casnică
Mărirea şcolii de 'meserii agricole din Câmpeni, singura

din ţară, spre a putea primi cel puţin 100 de copii ai locui
torilor din Munţii Apuseni (aici se predau pe lângă lecţii
practice de agricultură, pomicultură şi creşterea vitelor : ro-
tăria, tâmplăria, ferăria, fabricarea de jucării de lemn (sin
gurul atelier special existent), fabricarea sitelor, veştilor şi
periilor, împletitul, morăritul şi fasonatul mecanic al scân
durilor.
Desvoltarea fabricării casnice de jucării şi obiecte de
lemn în ateliere proprii unde fie-care membru al familiei să
aibă de lucru.
Industrializarea paelor de secară.
îndrumarea, desvoltarea şi raţionalizarea actualelor in
dustrii casnice: văsărit, olărit, spătărit, etc. prin introduce
rea de maşini moderne de lucru. Raţionalizarea desfacerii
acestor produse spre a stăvili vagabondajul actual (depozite
locale).
— 254 —
e) Căi de comunicaţie
înfăptuirea actualului program de căi de comunicaţie,

_propus şi promis a se executa în această regiune şi anume 1) :
1. Şoseaua Câmpeni-Scărişoara;
V. ,, Albac-Bălceşti;
3. „ Vidra-Hălmagiu;
4. Calea ferată Cluj -Gilău-Câmpeni ;
5. Normalizarea căilor ferate Turda-Abrud şi Alba-Iulia-
Zlatna;
6. Calea ferată Vascău-Halmagiu şi Brad-Deva.
Paralel cu aceste lucrări, refacerea drumurilor actuale
judeţene şi comunale este o necesitate care nu mai poate
şatepta. Refacerea trebue înţelasă altfel dcât prin aceia că
se cară şi se aruncă prundiş pe drum, pe bază de prestaţie
în natură pentru lichidarea debitelor din impozit. Este ne-
voe ca prundişul să fie presat de compresoare, astăzi ine
xistente.
Reţea telefonică complectă pentru legarea tuturor că
tunelor.
f) M i n e
Pentru apărarea drepturilor micilor proprietari de mine

băştinaşi să se iniţieze şi promoveze cooperativele miniere,
care să întreprindă lucrări de prospecţiune şi exploatare şi
să obţină perimetre pentru exploatarea minereurilor de aur,
argint, aramă, plumb, fier. Cooperativele vor avea astfel pu
tinţa organizării de instalaţiuni modeme valorificând apoi
produsele extrase. Raza de acţiune a cooperativelor trebue
să fie nelimitată şi pentru început este nevoe să li se acorde
şi credite ieftine.
Punerea în valoare a terenurilor concesionate de stat
şi a minelor părăsite din lipsă de capital.
Ieftenirea explosibilelor.
Exploatarea carierelor de piatră (andezit, granit, bazalt,
porfir, etc.) şi promovarea industriei din piatră cioplită, tot
pe cale cooperatistă.
1) Dr, Ion Poţpa : Industria casnică a lemnului în Munţii Apuseni,

Cluj, 1932.
— 255 —
Aprovizionarea regiunilor miniere prin cooperative de

consum.
Obligarea societăţilor miniere care lucrează în prezent,
de a nu angaja decât mineri români.
Obligarea acestor societăţi de a da cea mai mare aten
ţie stării morale şi sociale a minerilor, cooperând pentru,
propagarea gospodăriei şi agriculturii din regiunea în care
lucrează, după modelul introdus de Societatea „Mica“ .
Copii de şcoală, originari din Munţii Apuseni [jtid. Cluj). Centrul de

colonizare Baba Novac
g) C o o p e r a ţ i e
Educaţia cooperatistă şi desvoltarea spiritului de aso

ciaţie din punct de vedere economic.
Organizarea cooperaţiei de credit. Participarea statului
cu fonduri speciale.
Organizarea de cooperative de producţie şi anume în
ramurile: lăptărie, stupărie, pomicultura şi industria casni
că de tot felul.
Cooperative de aprovizionarea obiectelor casnice şi unel
telor agricole.
Organizarea aducerii şi distribuirii de produse agricole
(grâu, porumb, nutreţuri de tot felul şi concentrate) sub
— ■2E6 ~ -
forma unui monopol, pentru împiedecare speculei neome

noase de astăzi, în legătură chiar cu cooperativele de exploa
tarea lemnului.
Magazii de cereale în toate centrele din munţii Apuseni
dar mai ales în Câmpeni, Abrud, Zlatna, Brad, Beiuş, Vas-
cău, Huedin, Gilău.
Organizarea cooperativelor de exploatarea pădurilor şi
de transformarea lemnului.
Industrii
îndrumarea şi protejarea desvoltării tuturor industrii

lor în legătură cu producţia de fier, pirít, marmoră, alaba
stru, granit, bazalt, etc. Pentru acest rezultat, se cere elec
trificarea întregii regiuni prin aprovizionarea curentului
electric delà uzinele din Aghireş.
Dată fiind mâna de lucru îndestulătoare se vor putea
desvolta cu timpul şi industriile în legătură cu mecanica de
tot felul, după exemplul regiunilor similare din Apus.
Turismul
Regiunea extrem de pitorească a Munţilor Apuseni,

oferă prilejuri nemărginite pentru desvoltarea turismului.
De pe urma acestuia, în alte ţări, s’a desvoltat acea indus
trie hotelieră, care este foarte bănoasă. Imbunătăţindu-se
căile de comunicaţie şi prin electrificare, turismul va pro
gresa delà sine î-ntr’o măsură pe care nici nu ne-o putem
imagina. Pentru aceasta, avem pilda regiunilor asemănă
toare chiar delà noi din ţară. Organizarea staţiunilor clima
terice după exemplul minunat dat de Episcopia gr. cat. Ora
dea la Stâna din Vale (Bihor).
Primitivitatea de astăzi, nu atrage decât pe cei mai cu-
ragioşi. Secolul nostru cere însă şi ceva mai mult decât cu
raj; Nu putem precupeţi cerinţele de confort pentru că ră
mânem în urma tuturor vecinilor, cari prind mai bine ne
voile timpului.
CAPITOLUL XIV.
INCHEERE
Stările economice din munţii Apuseni, îin lumina cifre

lor din lucrarea de faţă, se deosebesc de acelea din restul
ţării dar, în multe privinţe, se aseamănă cu stările caracte
ristice munţilor în genere.
Deosebirile mai importante se referă: la caracterul dârz
al locuitorilor, la râvna lor de a cultiva cereale pentru hra
nă chiar pe terenurile cele mai înalte şi nepotrivite, la di
versitatea industriei-casnice, la arta confecţionării obiecte
lor din lemn, la viaţa nomadă a aşa numiţilor Moţi veşnic
în căutare de lucru şi hrană, la ocupaţiunea căutării şi
spălării aurului în apele râurilor, ş. a.
' Regiunea cercetată este săracă din punct de vedere agri
col. Cu toate acestea nu se poate spune că agricultura cu
ramurile ei, nu este ocupaţiunea de căpetenie a locuitorilor
din munţii Apuseni. Această agricultură însă nu se practică
nici raţional şi nici totdeauna de bărbaţi; ea este mai mult
ocupaţiunea femeilor şi copiilor rămaşi acasă. Bărbaţii lu
crează în pădure şi sunt ocupaţi cu desfacerea măriei de
lemn pe oare o poartă sub diferite forme, prin târgurile şi
crasele cele mai depărtate.
Din cauza configuraţiei terenului, aşezările omeneşti
sunt diseminate pe toate dealurile. Lipseşte aproape com
plect legătura între centrele comunelor şi cătunelor răsle-
ţite în acest fel. De aceia, prima consecinţă este lipsa de
şcoli, frequentarea neregulată şi analfabetismul aproape in
tegral. De aicea rezultă toate relele.
Munţii A pu se n i. 17
— 258 —
Căile de comunicaţie puţine şi prost întreţinute, lipsa

unei orgianizaţiuni sanitare complecte pentru combaterea bo-
' Iilor sociale adânc infiltrate în populaţia munţilor Apuseni,
fac din acest colţ de rai, o ţară de plâns.
Pentru că, nu sunt rare cazurile când acei ce mor iama
în căsuţele acăţate pe dealuri şi nu pot fi transportaţi la
cimitirele îndepărtate, sunt păstraţi în sicrie, în pod, până
se desprimăvărează ! Şi iarăşi, alţii legând sicriul de un
trunchiu îl acaţă de tânjală şi aşa, dintr’un şanţ în altul,
alunecă mortul prin văgăuni până la locul de îngropare.
Forţele naturale şi inteligenţa se găsesc din plin. Lip
seşte iniţiativa, curajul, organizarea şi banul.
Ceeace se plănueşte nu se execută ori se face cu timidi
tate, răzleţ, pe apucate sau după interese (personale sau
altele) aşa că, micile înfăptuiri se destramă şi se distrug
apoi se reiau de alţi bine intenţionaţi, cu un cuvânt, până
astăzi, nu s’a înfăptuit aproape nimic serios şi nici într’un
domeniu.
In schimb, aproape nu este publicaţie, care să nu fi re
zervat măcar un rând, pentru „tragedia moţilor“ .
Greşală imensă !
Nu este nici o tragedie, nu este nici o disperare în plus.
Este aici aceiaş stare de nepăsare şi neglijenţă, care se
vede peste tot acolo unde e vorba de „oameni necăjiţi“ .
Locuitorii munţilor Apuseni luptând ou greutăţile speci
fice unei regiuni muntoase, a unei clime neprietenoase şi a
unor împrejurări vitrege nu cerşesc milă şi nici nu vor să
trăiască la umbra unor ocrotitori, cari le-ar lua soarele şi
apa. Ei cer numai drepturi egale de desvoltare şi o ÎNDRU
MARE CINSTITA spre a progresa omeneşte în mediul în
care s’au născut. Râvnesc spre mai bine, au drept la acea
sta, li se cuvine poate mai mult ca altora şi în baza unor
lupte din vremi depărtate când au ţinut aprinsă cu dârze
nie flacăra naţionalismului neînfricat.
Astăzi, sub oblăduirea statului nostru naţional, locuito
rii Munţilor Apuseni se simt rămaşi în urmă, îndepărtaţi
par’că din gândul multora şi îşi dau seama că, dacă li se
aruncă ceva, se face când din silă, de milă, sau de ruşine
şi nu se înfăptueşte nimic solid şi hotărât din convingere.
Cifrele, care ilustrează lucrarea de faţă, nu exagerează
o stare de fapt ci o confirmă şi o întăresc. De aceia ele tre-
— 259 —
buesc înţelese cu toată grija, care o cer stările din munţii

Apuseni.
Călăuziţi de ideea de a pune la îndemâna cercetători
lor, organizatorilor şi înfăptuitorilor un material documen
tar cât mai real, şi care dorim să se desvolte şi complecteze,
găsim necesar să afirmămă că, Munţii Apuseni pot deveni
în scurtă vreme un însemnat centru a cărui desvoltare, de
pinde numia de însufleţirea, voinţa, capacitatea şi perseve
renţa noastră.
A N E X A
Pentru a înlesni lucrările cercetătorilor, cari ar voi să

aprofundeze studiul nostru, dăm în paginile ce urmează ta
blouri detailate asupra comunelor cercetate din cele 6 ju
deţe cu arătarea repartizării: terenului, populaţiei, anima
lelor, apiculturii, pomilor roditori, suprafeţele ocupate de
semănături, ş. a., aşa cum au existat în 1933.
— 260 —
Repartizarea pământului din punct de vedere agricol
jfăra goluri
Semănă
^statornice
1Nr. curent '
productiv
Teren ne
Livezi de
naturale
1pomi rod.
Fâneţe
; Păduri
Ogoare
Păduri
COMUNELE
turi
Total
>
Ju g a r e c a d a s t r a 1e
J u d e ţ u 1
n A brud-oras. . . 39 ___ 26 ___ 700 375 960 95 2.195

2 Abrud-sat . . . 68 587 32 — 4.825 809 6.354 284 13.509
3 Almaşul-Mare . 1.627 1.176 226 — 1.807 — 1.134 304 6.474
14 Almaş.Mic M-te 557 565 6— 889 —
739 279 3,035
5 Almásul mijloc . 344 294 7 — 929 —
141 165 1.880
6 Ampoiţa . . . . 699 548 20 26 339 1.197 1.269 353 4.751
7 Bucium ............ 47 160 5 — 3.891 1.630 6.302 436 12.471
8 Cărpiniş . . . . 595 233 54 — 1.276 1.197 1.134 148 4.637
9 C i b .................. 1.140 1.121 10 — 1.671 —
741 275 4.958
10 Colţesti............ 1.123 399 44 — 880 602 1.584 475 5.107
11 Corna ............ 11 34 18 — 916 197 739 244 2.159
12 Deal. Geoagiului 178 373 — — 645 180 877 37 2.290
13 Feneş ............... 1.012 839 17 — 1.913 827 6.000 227 10,835
14 G a l a ţ i ............ 843 323 6— 592 305 1.171 122 3.362
15 Găureni . . . . 147 150 6- 217 218 879 94 1.711
16 G l o d ............... 254 204 6 — 758 — 314 179 1.715
17 Intregalde . . . 825 1.200 — — 1.122 1.000 6.531 1.042 11.720
18 Isvoarele . . . . 577 398 29 — 1.533 781 205 276 3.799
19 M eteş............... 700 638 26 — 950 1.580 2 603 403 6.900
20 M o g o ş ............ 2.550 2.295 50 — 3.700 2.000 3.920 580 15.095
21 Nădăştia . . . . 420 394 6— 448 — 228 86 1.582
22 Pătrăngeni . . . 1.011 511 16 863 346 3.003 246 5.996
23 Poiana Ampoiului 344 333 10 — 595 434 2.464 178 4.358
24 Ponor ............... 900 984 7 — 1.768 2.071 633 217 6.580
25 Prisaca-Ampoiul. 705 454 8— 702 401 1.450 186 3,906
26 Râmet . . . . . 1.643 1.597 45 — 2 368 3.862 3.154 765 13.434
27 Rimetea . . . . 950 308 13 — 261 807 1.725 524 4.588
28 Roşia-Montana . 22 104 53 — 1.146 533 486 337 2.681
29 Sohodol . . . . 1.169 2.558 44 — 3.323 3.435 3.902 219 14.650
30 T ă u ţ ............... 277 336 21 10 315 799 1.242 251 3.250
31 Techereu . . . . 240 354 6— 505 — 520 82 1.707
32 Trâmpoaiele . . 400 460 40 — 1.775 364 4.197 177 7.413
33 Valea-Dosului . 500 532 49 — 1.447 568 3.626 144 6.866
34 V alea-Geoagiului 600 687 2 — 1.115 1.592 288 114 4.398!
35 Vălisoara . . . . 447 217 39 — 406 353 1 276 29 2.767
36 Z l a t n a ............ 1.044 1.045 70 — 2.830 904 5.690 451 12.034
Total jud. Alba 24.557 22.411 1.017 36 49.720 29.367 77.681 10.024 214.813
r u d e ţ u 1
1 Avram Iancu 360 969 50 _: 112 794 4.069 103 6.457
2 B ăn eşti............ 145 89 10 — 490 430 280 98 1.542
3 Brusturi . . . . 319 149 15 — 497 99 3382 53 4.514
4 Budeşti............ 125 132 28 4 — 150 945 18 1.402
5 Cris testi . . . . 64 — 5— 176 233 536 47 1.061
6 Hălmăgel . . . . 466 503 45 — 217 621 1500 208 3.560
7 Hălmagiu . . . . 555 95 9— 192 788 4 93 1.736
8 L a z u r i ............ 617 —
39 — — 385 4295 56 5.392
9 Luncşoara . . . ! 12 745 9— 15 812 2300 91 3 984
— 261
Nr. proprietarilor
de culturi anuale
( b ă r b a ţ i d e l à 12-60
PopulaţiQ
ani şi f e m e i d e là
Animale (adulţi şi tineret)
P op u la ţie a ctiv ă
Capi de familie
15-55 a n i)
Oi şi ber
Bivoli şi
bivoliţe
beci
Capre
Porci
Vaci
Bărbaţi
Total ’cő O
Pernei
O ffl
C a P e fc e
A 1b a
440 1.183 1.282 2.465 646 1.824 47 180 58 _ 138 5 35
1.104 2.786 2.070 4.856 1.239 3.118 84 794 686 1.936 2 82
480 600 672 1.272 480 813 62 285 312 — 3.400 180 360
161 250 305 555 161 400 19 128 141 — 1.280 150 75
155 250 277 527 155 427 22 100 136 — 1.207 107 87
242 438 460 898 260 502 47 143 302 2 3.228 93 318
1.533 2,600 2.450 5.050 964 4.800 190 1.195 361 — 2.583 50 175
421 784 732 1.516 418 962 36 420 256 — 1.183 7 94
265 424 500 924 265 724 65 254 268 — 2.039 201 150
413 552 549 1.101 316 820 61 285 66 13 940 332 125
227 394 341 735 170 281 84 189 14 — 297 18 28
139 255 291 546 109 436 38 110 120 — 1.079 27 102
250 600 700 1.300 300 973 66 145 200 — 4.000 150 300
238 300 370 670! 166 510 3 81 90 — 790 57 48
96 145 324 369 122 242 8 39 47 --- 711 62 15
127 200 260 460 127 350 38 162 131 _ 1.008 63 136
222 762 683 1 445 380 868 191 213 260 — 2.918 56 111
237 531 411 942 286 797 7 169 218 2 1888 332 117
241 468 481 949 313 605 89 121 234 — 2.677 125 180
797 1.530 1.670 3-200 970 2.730 280 529 665 7 520 7 323
131 150 167 317 70 207 21 92 62 — 680 42 46
493 500 650 1150 • 400 690 12 121 105 — 2.650 170 400
182 243 280 523 223; 396Í 11 45 108 — 449 74 27
411 500 582 1.082 140 875 47 100 149 --- 2.400 16 132
160 325 405 730, 160 527 6 128 74 — 2.500 100 180
550 953 1.124 2-077i 478 1.677 510 291 543 — 4.955 105 281
409 757 597 1.354 436 940 97 112 199 156 663 189 2)1
275 1.148 1.272 2.420 615 1.350 108 429 100 — 311 60 42
871 2.714 2.081 4.795; 1.329. 3.203 76 916 579 — 2.798 40 252
184 373 361 734 234I. 445 9 117 208 — 1.380 223 76
128 150 185 335 94 2601 9 75 104 — 610 118 104
481 516 509 1.025 310 924 24 208 210 — 2.300 48 160
483 560 455 1.015 252 942 35 186 220 ----- 2.300 36 230
176 388 424 812 176 630' 57 184 164 —
3.080 _ _
83
384 382 277 659' 201 560j 23 60 107 5 963 180 101
1.005 2.166 1.632 3.798 980S 3.325 ! 57 467 318 238 3.328 220 287
14.105 26.877 25.729 52.606!13.945 39.132 2.539 9.173 7.795 476 72.189 3.645 5.513
A r a d
216 716 570 1.286 320 939 324 381 128 _ 79 955 122
112 236 322 558 112 367 58 196 76 — 140 33 127
203 492 631 1.123 203 898 109 326 79 — 427 143 152
57i 151 153 304 68 189 9 55 61 2 88 47 128
46 88 129 217 47 178 14 60 16 — 51 42 31
225 653 688 1.341 255 974 34 96 100 6 200 400 400
411 593 648 1.241j 327 691i 65 201 55 9 146 14 216
106 460 480 940! 195 747j 156 140 98 — 443 118 127
124 528 497 1.025 189i 663 84 55 10 — 105 30 30
262 —
f ă r ă g o lu r i
Semănă
naturale
T eren n e
s ta to r n ic e
p r o d u c tiv
p om i rod .
L iv e z i de
iâneţe
Ogoare
P ă d u ri
P ădu ri
P
AS C O M U N E L E
turi
U Total
S
OS 1—
«
>
J u g ă re c a d a s t r a 1e
Jud. Arad
10 Măgulicea . . . 429 177 53 ___ 113 1.174 784 36 2.7661
11 P o i a n a ................ 100 197 60 — 200 248 998 59 1.862
12 Poienari . . . . 261 295 10 — 11 287 200 25 1.089
13 Sârbi .................... 54 645 20 — 9 100 450 64 1.342
14 Târnăviţa . . . 24 116 10 42 95 383 22 692
15 T o h e ş ti................ 50 261 18 — 40 100 401 25 895
16 Vârfurile . . . . 289 790 50 — 154 1.113 1.536 155 4.087
Total jud. Arad 3.870 5.163 431 4 2.268 7.429 22.063 1.153 42.381
J u d e ţ u I
1 B ă i ţ a .................... 120 71 43 _ 291 934 5562 84 7105

2 B ă l e n i ................ 370 — 3 1 31 301 166 30 902
3 Beinsele . . . . 745 1 — 338 1.008 8005 358 10.455
4 Belegeni . . . . 209 — — — 21 135 109 38 509
5 Brădet ................ 408 82 3 — 173 1.167 969 33 2835
6 B r ih e n i................ 133 — 13 — 573 926 1613 40 3298
7 B r o a şte................ 212 63 1 — 17 208 8 14 523
8 Budureasa . . . 581 60 3 — 353 8.796 43.672 490 5 i,955
9 B u l z .................... 400 408 — — 2,633 1.276 6556 223 11.496
10 Bunteşti . . . . 598 190 3 — 47 650 560 58 2.106
11 Burdă ................ 304 — — — 152 592 1603 53 2.704
12 Călugăii . . . . 902 — 74 — 803 2441 3174 62 7 4S6
13 C â m p .................... 302 253 47 — 778 1498 507 52 3.437
14 Câmpanii de jos 180 135 23 — 51 320 200 36 945
15 Câmpanii de sus 85 164 5 — 137 321 355 48 1.118
16 Cărbunari . . . 210 54 — — 175 254 1143 36 1.872
17 Cărpineţ . . . . 325 88 28 — 64 796 305 44 1.650
18 Chiscău . . . . 546 65 8 — 198 1029 5594 86 7.526
19 Cociuba-Mice . . 242 18 6 — 122 639 492 21 1.540
20 C o l e s t i ................ 178 108 24 — 529 261 1.085 72 2.257
21 Cresnia ................ 335 — — — 420 495 4.525 78 5.853
22 Crisciorii de jos . 279 125 10 — 188 740 929 54 2.325
23 „ „ sus. 195 406 9 — 303 992 5.693 82 7.680
24 C u c u i s ................ 850 — 45 6 283 569 842 111 2 786
25 Damis . . . . 325 428 — —
491 1.033 4.564 281 7.122
26 Dumbrăvani . . 439 163 1 — 20 191 5 33 852
27 F â n a t e ................ 198 101 36 — 359 531 519 53 1.797
28 Fărcăiţa . . . . 600 474 17 —
271 532 7.388 82 9.364
29 F e r i c e ................ 428 228 40 — 365 548 973 53 2.635
30 Hârzesti . . . . 118 152 1 — 61 187 140 15 674
31 Hinghiniş . . . 894 —
45 2 734 1.222 3.430 131 6.458
32 H o tâ r e l................ 211 — 15 — 10 448 479 21 1.184
33 G h ig h i ş e n i - C u c u c e n i . 996 —
57 6 672 516 5.094 107 7.448
34 G u r a iii................ 378 30 10 — 782 2.052 4.030 69 7.351
35 Izbuc ............................. 723 —
53 — 966 1.363 1.051 47 4.203
36 Lazuri de Beiuş 617 — 19 3 136 585 141 37 1.538
37 Leheceni . . . . 239 185 6 — 75 537 687 32 1.761
263 —
t i >
ft SS o
> n
•1—I .(-1
m ■“ o o
A C a p e t e
continuare
88 400 480 880 192 490 50 66 64 62 60 160
111 243 188 431 87 234 83 90 86 70 99 116
94 198 212 410 77 308 36 45 16 7 20 30 44
130 318 381 699 117 442 20 25 20 170 100 60
82 184 158 342 62 231 14 40 8 120 100 30
84 152 150 302 66 247 26 16 40 50 20 40
181 616 494 1.110 264 778 160 323 147 131 53 183
2.270 6.028 6181 12.209 2.581 8376 1.242 2.115 1.004 24 2.302 1.444 1.966
B i 1i o r
179 368 372 740 177 333 31 182 18 _

300 188 45
92 175 193 368 155 303 14 50 50 3 17 29 30
180 500 300 800 180 370 48 315 195 63 250 70 380
85 186 179 365 69 230 24 63 57 10 136 34 36
165 322 368 690 166 415 37 114 56 7 1.217 54 42
167 276 267 543 155 332 38 80 114 —
547 131 27
81 149 175 324 82 200 15 62 33 /2 85 14 38
223 510 415 925 170 593 71 148 122 3 617 315 64
475 600 640 1.240 670 1.050 9 310 32 15 3.000 300 90
211 312 325 637 ’ 195 542 46 134 44 27 80 67 32
80 278 150 428 80 263 20 90 41 19 102 36 32
317 610 620 1.230 362 788| 80 150 219 830 215 41
200 649 594 1.243 402 761 51 155 176 ___ 1.955 288 47
101 283 280 563 103 344 30 110 50 4 350 80 20
98 197 166 363 68 182 25 60 72 6 260 200 50
117 213 181 394 85 266 26 58 32 2 260 80 18
139 319 319 638 193 412 60 122 93 — 131 308 50
191 467 579 1.046 187 600 60 156 112 — 1.321 124 96
95 176 225 401 92 372 12 35 95 ___
305 54 15
120 363 356 719 215 441 30 53 80 — 913 90 28
130 450 300 750 115 420 38 233 72 19 280 48 197
122 329 325 654 153 420 86 128 72 —
35 164 102
162 352 366 718 193 450 36 213 149 — 650 317 137
173 450 461 911 368 626 99 193 198 23 653 275 209
306 608 574 1.182 306 792 2 206 168 ___
1.213 49 148
156 174 175 349 97 231 35 92 71 6 215 28 44
108 313 298 611 115 413 26 126 40 4 300 150 70
211 403 492 895 164 648 32 76 79 —
530 243 50
200 423 422 845 203 688 76 269 134 9 1.114 90 45
92 16 174 342 76 220 12 81 44 — — 35 4
196 537 553 1.090 445 810 21 212 241 19 2.206 472 221
117 177 175 352 108 208 2 35 93 2 168 53 47
706 650 671 1.321 248 1.046 59 184 232 8 1.090 204 120
235 443 635 1.078 262 798 64 162 184 —
1.028 205 49
253 727 598 1.325 352 792 96 112 138 — 1.057 168 32
1641 335 349 684 249 474 13 100 90 16 199 123 106
159 316 311 627 152 366 64 85 61 1 3 69 56
264 —
I
Semănă
go lu r i
naturale
ne
p o m i rod .
s ta t o r n ic e
L iv e z i d e
p r o d u c tiv
Il Nr. curent
Făneţe
Ogoare
COMUNELE
P ădu ri
P ăd u ri
turi
Total
1 T eren
fă ră
>
J u g ă re c a d a s t r a 1e
Jud. B iho r
38 Leleşti . . . . . 256 98 2 32 329 329 _ 53 1.099
39 Lunca ............ 773 — 43 233 1.046 832 — 84 3.011
40 Măgura . . . . . 137 5 — 260 436 832 — 14 1.684
41 M e z ia d ............ 1.086 545 48 477 1.049 2.846 — 140 6.191
42 Petrileni . . . . 363 — 28 3 150 134 308 36 1.022
43 Petroasa . . . . 339 — 6— 829 1.242 8.380 132 10.928
44 P o i a n a ............ 125 150 3 — 807 1.595 3.268 52 6.000
45 Poenii de jos . . 324 124 10 — 51 363 52 42 966
46 „ sus . . 352 117 6 — 321 531 687 39 2.053
47 Ponoară . . . . 555 — — — 1.507 1.033 6.458 48 9.601
48 R e m e ţi............ 958 423 68 12 59 404 695 85 2.709
49 R ie n i............... 370 — 44 3 232 477 93 43 1.262
50 Roş a ............ 332 313 90 1 1.025 5.194 2.640 234 9.829
51 S a i a ............... 413 50 2— 7 374 252 26 1.124
52 Sălişte de Beiuş 410 62 2— 29 473 182 25 1.183
b3 Sălişte-yâşcau . 205 176 6— 172 1.101 700 47 2.407
54 Sârbeşti . . . . 339 3 36 — 56 537 466 24 1.461
55 Sând . . . . • 270 84 5— 23 339 499 43 1.263
btj S e b i ş ............... 737 — — — 46 362 699 53 1.897
57 Seghiste . . ; . 546 — 23 — 58 301 280 33 1.241
58 Sighistel . . . . I 4O 93 18 — 295 180 1.612 116 2.454
59 S t e in ............... 44I — 18 — 34 621 356 29 1.499
60 Sohodol-Lazuri . 7i8 907 22 — 394 3.238 3.072 188 8.540
61 Sudrighin . . . . 305 — 16 1 212 523 185 76 1.318
62 S u s ţ i n ............ 445 ' 5 26 1 16 318 566 37 1.413
63 Valea-N-gră de sus 185 74 — — 36 237 290 20 842
64 ................ jos 37I 41 — — 45 369 373 23 1.222
65 Vărzarii de jos . I 5O 134 32 — 31 483 406 16 1.252
66 „ „ SUS . I 92 169 32 — 87 549 793 38 1.861
67 Vascău ............ 3^0 385 60 — 64 473 901 108 2.311
Total jud. Bihor 27.032[ 8.014] 1.296] 39] 21.210] 60.407|l61.217 5.068 284.283
u d e ţ u 1
1 Alunişu............ 562 289 6 _ 110 401 683 56 2.107
2 B ilceşti............ — — — — 1.499 14.911 4.880 7.780 29.070
3 Bedeciu............ 544 267 2— 799 398 1.058 115 3.183
4 B o c iu ............... 281 430 8— 339 825 744 61 2.680
5 B o l o g a ............ 178 641 10 — 510 142 1.091 160 2.732
6 Brăişoru . . . 462 312 5 — 564 130 204 48 1.723
7 B u t e n i ............ 241 377 8— 365 441 _ 43 1.475
8 B i c a ............... 252 125 2— 1.449 60 192 116 2.198
9 C ă l a t a ............ 290 400 10 — 160 1.655 300 76 2.891
10 Călăţele . . . . 145 160 1— 1.013 531 1.790 132 3.772
11 Ciucé ............ 183 196 30 — 864 727 2.341 121 4.462
12 C iu le n i............ 195 1.017 10 — 426 703 643 168 3.162
13 Dăngăul-Mare . 321 — — — 181 862 2.644 82 4.090
14 „ Mic . . 323 — --- — 108 133 546 12 1.122
— 265 —
continuare
119 244 247 491 115! 391 21 109 56 11 ____
70 43
257 531 475 1.006 283 574 80 146 142 2 70 169 131
87 183 204 387 71 191 8 102 28 — 1.109 92 48
449 934 1.011 1.945 413 1.318 167 309 140 6 500 130 23
229 259 267 526 108 371 18 98 84 18 80 76 83
230 476 609 1.085 263 804 72 97 184 — 1.088 293 29
171 395 434 829 202 508 35 252 108 — 618 203 99
158 255 267 522 108 429 25 178 102 19 85 70 68
169 398 396 794 123 679 35 141 112 21 381 fi6 67
368 586 607 1.193 316 871 48 238 140 — 1.727 50 107
288 753 834 1.587 380 1.109 93 402 172 111 143 98 283
297[ 357 375 732 135 442 53 99 127 18 24 42 57
5971 1.412 1.283 2.695 741 1.819 132 824 504 6 3.634 613 333
72 176 152 328 61 182 38 76 43 — 35 11 27
92 265 252 517 110 362 34 62 26 2 145 52 12
166 327 346 673 156 432 56 122 84 — 148 131 111
113 248 244 492 141 275 12 89 57 4 8 108 19
107 221 236 457 102 352 30 113 62 15 65 40 45
167 250 241 491 91 287 13 114 103 4 56 25 41
208 369 263 32 174 383 38 143 86 2 — 80 53
101i 206 196 402 66 239 18 100 — 38 350 200 45
170 293 253 546 93 347 41 103 57 13 — 45 56
264 659 585 1.244 354 833 34 533 363 — 1.925 488 175
198 288 294 581 109 339 26 113 116 12 18 71 58
169 265 245 510 168 306 22 108 37 — 53 94 64
81 175 212 387 72 188 24 64 37 — 518 69 47
147 306 323 629 174 368 36 58 54 6 312 42 68
100 232 245 477 158 299 18 75 62 ----- 4 72
81 148 161 309 92 203 31 49 46 — ----- 35 11
250 621 603 1 224! 461 1 809 73 184 57 5 — 46 81
12.711 25.640 25.443 51.083 13.192 33.893 2.819 10.067 6.946 581 36.513 8.971 5.315
Cl uj
235 348 359 707 203 601 1? 107 70 150 672 54 125
588 1.094 1.047 2.141 444 1.-51 1 136 836 625 — 857 23 171
318 606 568 1 174 200 596 86 122 88 128 708 11 120
204! 357 337 694 214 493 3'. 112 32 3 1.623 280 68
286 490 593 1 083 229 903 20 190 80 40 1.200 200 100
300 338 170 508 163 414 2 147 56 240 300 — 140
120 330 345 675 195 444 26 33 24 34 540 10 78
117 192 195 387 92 227 10 31 71 2 168 —
36
232 564 704 1.268 285 880 25 138 118 84 860 52 196
275 539 633 1.172 258 762 39 161 215 27 378 46 262
523 760 1.036 1.796 458 1.560 30 286 258 14 665 179 115
217 496 491 987 192 641 12 80 34 16 750 —
65
199 336 340 676 125 59ii 124 424 128 — 1.304 52 67
91j 122 131 253 64 218 32 208 48 — 324 26 45
— 266 —
Semănă
fă r ă g o lu r i
naturale
T eren n e
s ta to r n ic e
p om i rod .
L iv e z i de
p r o d u c tiv
Fâneţe
Nr. curent
Ogoare
P ă d u ri
P ă d u ri
COMUNELE
turi
Total
‘
£
Ju g ă re c a d a s t r a 1e
J u d . C lu j
15 D r e t e a ............ 298 148 42 — 117 520 49 42 1.216

16 Domosu . . . . 41b 221 8 — 144 473 38 90 1 390
17 Feni ş e i ............ 380 265 19 — 275 300 800 70 2.109
18 F i n c i u ............ 142 138 — — 501 334 255 47 1.417
19 G ilă u ............... 1.320 1.324 25 — 1 634 1.295 3.648 500 9.746
20 Horlăcea . . . . 192 90 9 — 72 394 81 37 875
21 Lăpuştesti . . . 63 130 — — 131 290 673 35 1.322
22 Lunca-Visagului 70 — 10 — 180 1.700 900 80 2.940
23 Mânăstireni . . 922 1.768 3 — 4.858 2.695 430 296 10.972
24 Mânăsturul-Românesc 387 111 20 — 2.501 322 270 75 3 686
25 M oriaca............ 588 804 166 — 862 942 1.497 213 5.072
26 Muntele-Rece . 80 83 — — 1.428 1.155 4.662 110 7.518
27 M â rg ă u ............ 900 900 3— 3.701 1.782 2420 226 9.932
28 M ă g u r i............ 75 292 — — 2.166 5.422 39.059 751 47/ 65
29 Măriselu . . . . 330 1.364 — — 2.391 3.620 8.187 1 707 17.599
30 Nearşova . . . . 354 204 39 — 211 494 169 92 1.563
31 Păniceni . . . . 364 256 6— 653 604 1.125 81 3.089
32 P o i e n i ............ 211 191 13 .— 685 626 796 73 2.595
33 R iş c a ............ ... 90 10 10 — 602 204 750 64 1.730
34 R o g o jel............ 121 376 — — 1.213 1.680 7.501 187 11.078
35 Rechiţele . . . . 95 171 — — 1.930 1.705 12.333 295 16529
36 Sâncraiul . . . . 883 633 7— 338 302 720 116 2.999
37 Saula ............... 262 165 24 — 100 120 112 47 830
38 Scrind-Frăsinet 30 35 — — -31 412 3.000 95 4.003
39 Someşul-Cald . . 130 94 — — 441 727 6.131 188 7.711 <
40 „ Rece . 154 312 15 — 827 546 4.330 202 6.386
41 Săcueni............ 178 356 20 — 890 764 1.624 188 4.020
42 Tranisiu . . . . 177 708 — — 951 255 2.513 133 4.737
43 Val. Drăganului 472 501 3— 1.329 1.269 2.662 294 6.530
44 Văleni . 430
• . . 841 5— 1.340 1.678 1.408 180 5.891
161
45 V is a g ............................. 465 — — 1.469 1.682 10.122 504 14.403
46 Z a m .............................
713 400 21 — 294 408 207 73 2.116
Total jud. Cluj 114.974 17.570 560 - 43.044 56.639|135.588 16.061 284,436
J u d e ţ u I
1 Baia de Cris . . ' 40 71 27 .... 187 128 351 87 1.191

2 B ă i ţ a ............................. 183 — — — 45 133 HO 81 612
3 Baldovini . . . . 175 21 4 .— 86 322 358 20 986
4 Basarabasa . . . 249 196 46 — 56 280 268 79 1 174
5 B i b i t a ............ 732 237 127 — 257 271 592 82 2.298
6 B irtin ............... 414 69 31 — 180 528 3.569 131 4 922
7 B lă je n i............ 1.355 6.863 124 — 648 1.931 2.411 424 13.756
8 B r a d ............... 1.703 824 288 — 280 650 3.560 270 5.575
9 Brătuna . . . . 159 174 8 — 45 184 16 34 620
10 Buces............... 690 1.075 15 — 440 862 953 112 4.147
11 Bucuresci . . . . ! 482 208 20 — 85 316 236 162 1.509
12 Bulzeşti . . . . j 278 230 65 — 514 1.510 2.249 130 4.985
de culturi anuale
267
! Nr. proprietarilor
( b ă r b a ţ i d e l à 1 2 -6 0
Populaţie Animale (adulţi şi tineret)
P o p u l a ţ i e a c t iv ă ,
Capi de familie
a n i şi fe m e i d e là
1 5 -5 5 a n i )
Oi şi ber
Bivoli şi
bivoliţe
beci
Capre
Porci
Vaci
Bărbaţi
Cai
Total
Femei
O
m
!
C a P e t e
continuare
190 312 601
289 142 434 40 25 53 137 185 — 113
188 218 235
453 150 383 25 51 33 84 158 — 98
214 420 380
800 163 607 74 79 50 70 700 10Q 20
130 245 498
253 135 299 18 89 131 — 378 32 25
881 1597 1.760
3.357 780 2.138 164 684 72 134 1.070 34 398
65 130 261
131 75 175 26 43 41 27 227 — 52
78 166 321
155 70 254 7 101 52 — 706 35 30
89 280 640
360 159 525 3 178 54 — 1.519 105 73
405 865 1.800
935 535 1.320 154 320 340 72 3.200 80 260
208 360 730
370 200 603 35 490 85 2 250 15 X50
544 771 1.585
814 340 1.385 34 221 188 350 1.800 500 420
251 632 1.187
555 210 997 137 193 78 — 863 43 j49
694 1.096 2 341
1.245 673 1.492 180 371 400 — 2.336 40 29
375 786 1.636
850 355 1 455 100 200 40 — 2 000 — 80
676 1.189 2.303
1.114 525 1.903 60 250 100 — 3.000 — 3OO
99 205 220 425 110 323 40 46 63 90 216 — l07
232 388 371 759 166 444 48 120 49 92 900 50 73
274 520 700 1.220 292 1.304 25 168 78 55 1200 80 l80
370 690 750 1.440 300 1.190 41 80 76 127 276 14 173
178 650 750 1.400 345 1.030 8 264 190 — 2.760 191 93
445 1.180 1.109 2.289 590 1.395 16 283 104 — 2.300 41 46
,359 523 561 1084 353 810 58 61 66 189 327 21 229
69 135 164 299 67 223 16 80 10 24 160 — 67
109 287 306 593 97 415 9 87 62 — 780 24 39
205 416 337 753 130 639 35 99 42 6 778 76 50
312 642 672 1.314 271 1.047 114 168 62 4 905 40 86
171 460 444 904 239 774 22 149 139 5 800 47 83
220 600 700 1.300 330 960 15 310 26 — 2.171 207 215
498 818 1.300 2.118 430 1.880 130 370 100 4 1.500 300 250
407 694 768 1.462 287 968 70 178 229 91 2.300 46 262
232 530 400 930 237 710 25 117 70 — 600 45 80
306 392 476 868 218 782 34 160 60 — 600 5 200
13.179 24.769 26.423 51.192 13.096 38.549 2.352 8.910 4.990 2.501 47.314 3.104 2.64.2
i u n e d o a r a
228 410 440 850 240 570 47 103 30 4 21 12 110
100 370 378 748 220 613 10 54 6 — 37 8 36
68 136 136 272 75 209 22 97 34 5 114 43 65
135 242 260 502 110 410 12 63 76 — 17 3 17
391 601 440 1.041 214 767 11 251 73 5 511 — —
133 283 260 543 141 413 22 255 140 — 250 106 172
510 2.200 1.400 3.600 950 2.800 123 410 636 — 255 183 450
678 2.268 2.067 4.335 980 2.490 98 262 450 41 150 55 350
66 138 140 278 66 235 24 55 60 — — —
12
162 371 440 811 187 568 62 209 126 — 1.558 137 145
130 250 336 586 150 473 7 67 80 — 200 6 90
470 1.145 1.373 2.518 470 2.208 - ---- 250 150 — 1.875 195 199
— 268 —
|
Ogoare |
Semănă
1f ă r ă g o l u r i
naturale
L iv e z i de
p om i rod .
T eren n e
s ta to rn ice
p ro d u c tiv
'1Nr. curent
Pânete
COMUNELE
P ădu ri
P ădu ri
turi
Total
i>
1
Jug à ] e c a d a s t r a 1e
Jud. Hunedoara
13 Câinelui de Sus . 650 —
60 _ 59 99 297 38 1.203
14 C ăraciu............ 211 68 36 — 269 612 466 29 1.691
15 Caraslău . . . . 287 47 18 — 81 440 1.Ö50 86 2.009
16 Căzăneşti. . . 345 21 28 — 217 1.444 5.599 98 7.752
17 Ciungani . . . . 362 612 31 — 318 698 2.534 53 4.608
18 Crăciuneşti . . . 576 — 36 — 59 102 146 137 1.056
19 C r i ş a n ............ 725 439 38 — 57 223 598 212 2.292
20 Criscior . . . . 1.078 88 68 — 280 752 1.620 114 4.000
21 Curechiu . . . . 922 595 14 — 582 774 1.371 155 4.413
22 Dobroţ . . . . . 139 8 4 — 103 71 1.237 19 1.581
23 După-Peatră . . 1.611 1.474 75 — 2.301 501 2.515 602 9.079
24 G r o h o t ............ 292 195 4 — 89 170 41 70 861
25 Hărtăgani . 2.577 28 331 _. 274 184 1.679 158 5.231
26 J u n e ............... 1.670 664 82 — 92 666 647 250 4 071
27 Leanţ ............ 105 12 4 — 70 55 901 34 1.181
28 Lunca . . . . . 439 185 81 — 164 174 1.184 124 2.531
29 Luncaiul de Jos . 393 . 191 30 158 348 1.839 52 3.011
30 Luncaiul de Sus . 422 518 30 — 57 73 448 49 1.597
31 Mesteacăn . . . 1.036 40 46 — 228 70 449 69 1.938
32 Mihăleni . . . . 105 195 2— 70 347 1.656 1.021 3.396
33 O bârşia............ 90 — 7— 181 253 2.611 42 3.184
34 Ormindea . . . 1.222 — 65 — 88 368 408 128 2.279
35 Peşterea . . . . 675 —
21 — 18 109 107 23 953
36 P o d e l e ............ 438 308 30 — 132 328 495 76 1.807
37 Potingani . . . 146 167 9— 12 418 178 87 1.017
38 Prăvăl eni. . . . 384 318 59 — 202 518 1.873 61 3.415
39 Prihodiste . . . 182 74 25 — 173 270 2.191 58 2.973
40 Ribicioára . . . 1.310 343 113 _ 50 499 864 199 3.378
41 R is c a ............... 289 — 27 — 79 205 393 69 1.062
42 Risculiţa . . . . 112 323 15 _ 262 546 1.759 48 3.065.
43 R o v in a ............ 901 451 47 — 245 467 1.329 164 3.604
44 Ruda-Brad . . . 112 36 15 — 48 203 1.015 64 1.492
45 S ă lis t e ............ 771 — 32 _ 140 53 1.266 28 2.290
46 Ş e s u r i ............ 549 314 51 — 231 547 284 191 2.167
47i St ani j a............ 718 887 40 — 1.051 1.111 1.461 401 5.669
48 S t e i a ............... 342 — 6— 208 267 354 37 1.214
49 Steiărel . . . . 285 397 29 — 46 793 491 39 2 080
50 Strâmba . . . . 140 — 4— 202 77 251 30 704
51 Stărăţel . . . . 291 139 22 — 79 561 587 81 1.760
52 Târnava de Cris 451 36 16 — 568 184 464 60 1.779
53 Tătărâşti de Criş 186 10 21 — 92 236 1.412 35 1.992
54 Tebea ............... 517 68 76 — 417 541 1.217 104 2.940
55 Tiulesti . . . 266 — 4— 150 97 635 30 1.182
56 Tomeşti . . . . 367 — 20 — 275 304 372 20 1.358
57 Tomnatec . . . 322 1.396 12 — 327 374 1.064 85 3.580
58IT re s tia ............ 496 — 43 — 152 318 1.207 28 2.244
59 Uibăreşti . . . . 420 164 17 — 55 210 236 94 1.196
60 Valea-Brad . 1.025 445 58 — 69 220 1.361 62 3.240
61 Valea-Mare Criş ! 92 7 3— 61 32 62 10 264
269
Ú0>
de cultur» anuali
Nr. proprietarilo:
( b ă r b a ţ i d e l à 1 2 -6 (
a n i ş i fe m e i d e là
P o p u la ţie a c t iv a
Capi de familie
1 5 -5 5 a n i )
Oi şi ber
Bivoli şi
bivoliţe
beci
Capre
Porci
Bărbaţi
Vaci
Total
Cai
Boi
‘5
s0)
1 ...
1
El* C a P e t e
continuare !
136 310 322 632 153 520 6 98 112 __ 253 47 75

83 136 135 271 104 172 4 89 85 — 162 12 38
168 226 298 524 133 389 44 174 50 11 220 100 89
290 120 66 95 — 178 57 7
135 278 568 430 24
145 500 435 935 182 860 8 93 276 2 643 104 144
144 201 217 418 154j 320 4 129 22 — 245 — 32
166 400 380 780 179 451 24 198 263 — 548 265 89
350 900 1.128 2.028 723 1.838 31 174 94 3 460 13 120
190 423 455 878 200 715 3 145 100 — 800 75 128
71 171 161 332 96 269 21 29 64 8 23 63 49
420 1.075 1.078 2 153 432 1.518 93 421 464 — 2.967 161 251
74 150 146 296 74 258 — 95 36 — 257 31 68
498 751 772 1.523 467 1.140 19 258 225 — 653 58 98
222 780 671 1.451 211 1.060 20 103 157 — 712 — 143
53 120 107 227 65 193 6 52 47 8 69 27 35
178 278 340 618 136 467 10 237 118 5 62 25 180
138 396 315 711 176 384 18 129 126 — 229 19 101
168 345 354 699 182 514 15 135 130 — 207 2 49
165 360 380 740 150 660 23 237 182 8 69 28 42
150 450 340 790 200 623 16 61 76 — 358 20 150
100 197 198 395 116 • 319 54 32 36 — 51 37 46
450 598 605 1.203 305 950 9 253 197 — 376 7 141
124 235 236 471 134 381 2 59 24 — 87 13 7
148 302 216 518 126 278 5 114 82 — 274 8 63
43 105 115 220 48 177 2 46 42 — 148 101 8
209 445 440 885 180 706 20 92 148 — 250 94 120
136 191 223 414 90 324 28 123 86 — 251 212 152
180 460 324 784 180 550 2 164 40 ----
■ 518 44 52
124 234 247 481 123 388 25 191 62 18 29 . 39 110
221 598 610 1.208 221 1.100 26 186 54 4 114 130 170
120 295 354 649 163 587 3 105 100 — 624 60 100
56 236 245 481 126 294 9 58 56 — 70 27 22
165 280 284 564 154 420 19 113 132 — 166 14 80
180 350 324 674 230 577 4 180 80 — 823 70 350
201 520 490 1.010 201 756 34 202 240 — 1.277 45 412
101 231 248 479 112 385 24 145 103 — 71 17 69
292 222 514 332 4 82 88 — 308 85 60
163 128
81 180 216 396 89 300 — 74 58 ' ---- 19 21 74
130 541 591 1.132 246 825 2 123 112 — 240 124 48
157 346 316 662 166 517 33 224 133 1 24 10 85
59 156 167 323 84 243 16 64 28 — 243 98 58
312 631 616 1.247 460 761 48 398 170 64 379 63 144
79 145 150 295 74 214 2 74 61 5 148 41 69
113 210 207 417 108 313 4 129 121 6 176 38 109
190 385 424 809 190 700 12 110 86 — 800 41 107
108 290 292 582 144 487 7 135 102 — 342 — 117
86 175 180 355 78 250 4 85 43 — 252 9 64
181 485 547 1.032 200 886 5 223 188 — 463 258 52
27 63 60 123 26 87 — ;32 49 2 35 10 33
©
^
Semănă
f ă r ă g o lu r i
naturale
T eren n e
p r o d u c tiv
p o m i rod .
L iv e z i de
©
Fâneţe
Ogoare
P ădu ri
COMUNELE
turi
1 £©
'Ö Total
& 5
ffi
Jugăre c a d a stra le
Ju d. Hmnedoara
62 Vata de Jos. . . 235 27 2 — 31 136 110 61 602
63 Zdrapţ . . . . . . 820 213 83 100 565 462 85 2.338
Total j ud. Huned 34.868 21.481 2.745 — 14.094 25.728 65.529 7.482 171.927
J u d e ţu l
1 A lb a c ............... 1.915 _ 2 _ 1.965 3 245 3 476 1.061 11.664
2 Arada ............ 2.123 439 98 — 2.998 5128 4.793 1.540 17.119
3 Arieseni . . . . 1.051 — 2 — 900 1.600 10.131 146 13.830
4 Avram Iancu • • 630 — 114 — 3.555 2.088 10.524 344 17.255
5 Baia de Arieş . . 73 207 14 — 902 733 1.053 153 3.135
6 Băisoara . . . . 346 148 89 — 310 486 1.659 100 3.138
7 B l s t r a ............ 1.535 1445 35 — 1.455 2.909 11.399 366 19.144
8 Boereşti . . . . 74 201 139 — 604 93 1.779 1.566 4.456
9 Borzeşti . . . . 413 200 28 — 252 460 1.659 891 3.101
10 Brăzeşti . . . . 59 302 42 — 779 387 1.053 143 2.765
11 B u r u ............... 77 23 7— 171 161 502 137 1.078
12 Cacova Ierii . . 651 572 70 — 1.000 700 1.559 911 5.463
13 Câmpeni . . . . 275 813 78 — 1.216 3.493 2.558 239 9.272
14 Certege............ 858 506 46 — 1.097 1.656 4.718 90 8.971
15 Făgetul Ierii . . 518 256 10 — 57 163 675 436 2.Í15
16 Filia de Jos . . 605 279 59 — 267 552 317 64 2.143
17 Filia de Sus . . 404 201 27 — - 202 123 200 65 1222
18 Gárda de Sus . . 750 - ---- 5 — 1.539 1.745 7.840 330 12.209
19 Geamăna . . . . 1.383 1 .0 0 0 8 — 1.482 257 1.309 427 5866
20 Haj date . . . . 802 316 74 — 1.423 624 16 856 251 20.346
21 Iara ......................... .... 2.182 21 20 — 848 857 682 587 3 197
22 Lita . . . . ■ . 542 258 4— 303 419 134 54 1714
23 Litenii de Sus . 395 188 16 — 137 462 364 80 1.642
24 Lunca ........................ 376 147 57 _ 506 154 1.093 474 3.007
25 Lupşa şi V. Lupsei 1.568 1511 10 — 3.196 823 4.980 662 12.750
26 Măgura Ierii . . 131 67 8— 88 493 709 98 1.594
27 M u n c e l ........................ 251 280 20 — 483 291 1.156 129 2.610
28 Muntele Băişoar. 346 673 — — 1.813 1.619 2 414 132 6.997
29 Muntele Filii . . 67 133 — — 496 143 2.522 76 3.437
30 M u s c a ....................... 581 499 5— 1.090 922 703 442 4242
31 Neagra ....................... 358 922 52 — „1.300 1.980 5.578 92 10.282
32 O c o l i ş ....................... 1.120 894 ' 166 — 2.564 900 1.875 607 8.126
33 Ocolisel........................ 434 371 8 — 468 299 100 603 2 283
34 Ponorel ........................ 400 1.021 50 — 776 1.508 3.733 101 7.589
35 PosagadeJos. . 616 442 146 — 1.091 745 986 259 4.285
36 Posaga de Sus . 619 757 153 — 2 819 2.012 2.641 443 9 444
37 R u n c ............................. 531 555 114 — 1.294 850 1264 649 5.257
38 Săcătura . . . . 367 1.080 90 — 970 2.410 3.626 236 8.779
39 S ă c e l ............................. 651 292 57 — 874 765 1.719 119 4.477
40 Sălciua de Jos . 1.189 1.184 216 — 1 . 0 1 1 1.155 2.869 1.302 8.926
41 Sălciua de Sus . 1.023 1.149 208 — 1.345 773 1.115 484 6.097
42 S a r t ă ş ............ 43 292 22 — 790 536 1.448 141 3.272
— 271 —
Çh CD
»2 cB
( b ă r b a ţ i d e l à 1 2 -6 0
Capi de familie
a n i şi fe m e i d e là
'E 2
P o p u la ţie a c tiv a
*a* 0
03
1 5 -5 5 a n i )
Oi şi ber
CD
Bivoli şi
bivoliţe
ag
beci
Capre
Porci
SS
Vaci
Cai
cB T ota l O
a ffl
>cö CD
£ TJ m fo c a P e t e
continuare
100 260 256 100 375 34 48 21 2 27 24
215 432 512 258 765 9 162 80 — 350 30 284
13.100 40.085 1.273 9.0 25 7 .4 1 5 200 23.038 3.601 6.764
Tur da
1.100 1.600 1.477 3.077 642 2.120 110 637 416 2.862 189 219
1.651 1777 1.722 3 499 860 2.508 304 800 697 —
2.8 26 100 419
482 1.005 1.010 560 1539 160 680 406 —
2.3 00 650 630
921 2.231 1.833 1.003 3.053 481 74.1 98 — 1.980 20 459
261 .4251, 5Û3 268 233 9 131 70 ' 978 147 57
210 471 479" 210 715 72 90 71 25 903 200 60
1.050 2.232 2.768 1 400 3.400 74 1.480 350 4 2.8 50 50 1.07S
101 183 225 95 245 — 82 78 4 547 4 30
165 329 358 687 178 498 20 53 180 80 1.600 160 250
80 189 225 414 108 261 5 110 85 2 798 47 55
89 191 198 389 96 266 10 35 40 8 260 80 50
285 559 561 1.120 254 667 49 200 200 35 3.000 120 180
674 1.725 1.501 3.226 6 2 7 2.395 103 428 477 — 1.035 45 -»6 2
340 604 680 1.284 2 8 0 966 20 _412 234 — 858 9 38
140 296 282 578 160 275 20 67 70 134 1.600 60 80
325 440 306 746 147 523 39 15 57 188 860 —
110
182 240 160 400 90 278 24 10 26 145 560 — 60
584 1.343 1.243 2 586 732| 1.787 215 1.026 340 — 3.500 760 416
255 648 640 1.288 2 5 5 886 23 248 110 — 1.823 18 88
381 815 690 1.505 3 0 0 915 72 260 100 167 800 72 50
601 989 1.030 2.019 570 1.210 67 209 144 170 1.255 139 460
190 560 330 890 184 773 516 252 14 194 650 10 50
185 305 402 707 140 485 83 140 46 68 480 20 71
127 208 207 415 157 289 27 62 46 26 567 98 39
658 1.510 1.506 3.016 654 2.089 62 880 440 — 6.4 49 170 320
741 148 164 312 88 201 13 50 50 30 450 70 67
139 233 246 479 114 400 5 170 92 — 572 40 100
218 497 490 987 198 685 53 342 294 — 2.202 24 138
63 143 130 173 1 62 160 21 180 102 — 782 18 96
245 646 664 1.310 334 886 18 396 106 — 1.701 85 179
439 1.096 1.130 2.226 462 1.336 154 388 144 — 980 38 190
254 399 417 816 254 544 89 205 168 — 2.8 74 15 114
109 177 206 383 105 238 14 115 36 4 1.500 46 51
417 945 814 1.759 360 1.039 83 292 164 — 579 37 110
198 396 390 786 2 3 2 456 46 166 140 10 932 95 139
402 683 691 U74 411 729 143 310 192 — 3.865 216 916
195 303 318 621 122 388 84 128 120 — 2.317 49 102
472 1-040 1.085 2.125 506 1.236 109 348 332 —
966 38 216
226 432 453 885 196 643 46 69 111 99 1.161 190 91
299 715 616 1.331 4 0 2 986 41 429 298 15 2.365 168 518
528 612 639 1.251 384 838 47 254 166 10 1.638 171 412
91 207 261 468 1 1 2 320! 4 68 32 10 345 — 8
272 —
Ö—
4-
r
1> f-, 3 ôSA tí u
>cő M
S .3 -3 a 3 Total
öO
03
>cö .
CD ß <C0 -ţf
Ai ’£
CO O JG f ii «3
WC
J u g ă r e c a d a s t r a l e
Jud. Turdc
43 Scărişoara . . . 1.516 ' --
4 2.200 2.598 8.468 1.000 15.786
44 Surdiic . . . . . 331 2—
216 276 227 1.223 122 2.397
45 Şchiopi ............ 512 16 ---
277 348 294 523 42 2.012
46 Valea Ierii . . . 138 — — 1.222
71 888 4.982 200 7.501
47 V id o lm ............ 470 34
359— 355 259 753 353 2.582
48 Vidra ............... 100 — 2.014 2.554 4.574
460 1.074 272 11.046
Total jud. Turda 32.359 21.841 2.525 — 52.851 53.539 146.294 18.217
R E C A P
Jud. Alba . . . . 24.557 22.411 1.017 36 49.720 29.367 77.681 10.024 214.813
„ Arad. . . . 3.870 5.163 431 4 2.268 7.429 22.063 1.153 42.381

„ Bihor . . . 27.032 8.014 1.296 39 21.210 60.407 161.217 5.068 284.283
„ Cluj . . . . 14.974 17.570 560 — 43.044 56.639 135.588 16.061 284.436
„ Hunedoara 34.868 21.481 2.745 — 14.094 25.728 65.529 7.482 171.921
„ Turda . . . 32.359 21.841 2.525 — 52.851 53.539 146.294 18.217 327.626
Total M. Apuseni 137660 96.480 8.574 79 183.187 233.109 608.372 58.005 1.325.466
— 273 —
1 5 -5 5 a n i ) ______
N r. proprietarilor
a r b a t i d e l à 1 2 -6 0
de culturi a n u a le
n i ş i fe m e i d e là
P o p u la ţie
P o p u la ţ ie a c t i v ă
A n im a le (a d u lţi şi tin e re t)
!
S
O i şi ber
B ivoli şi
c3
bivoliţe
beci
Capre
Porci
a> !
V aci
B ărb aţi
73
T o ta l
Boi
F em ei
T -t I "3
p. ! o
;
" ^ CC
6 1 C a P e t e
c o n tin u a r e
1.210 1.406 1.792 3.198 973 2.199 478 1.578 806 ____ 3.700 780 932
119 248 264 512 120 354 32 40 100 20 500 80 60
187 394 413 807 180, 547 25 80 30 170 1 . 0 0 0 88 180
170 468 442 910 182; 753 74 315 109 —
650 11 68
90 175 190 365 91i 283 17 50 84 7 1.245 132 29
709 1.399 1.206 2.605 646| 1.544 247 398 170 — 1.196 49 251
17.891 33.587 33.357 66.944 16.504! 45.641 4.411 15.432 8.471 1.631 74 911 5.608 19.295
T UL A T I E
14.105 26.877 25.729 52.606 13.945;39.132 2.539 9.173 7.795 476 72.189 3.645 5.513
2.270 6.028 6.181 12.209 2.581 i 8.376 1.242 2.115 1.004 24 2.302 1.444 1.966
12.711 25.640 25.443 51.083 13.192 33.893 2.819 10.067 6.946 581 36.513 8.971 5.315
13.179 24.769 26.423 51.192 18.096 38.549 2.352 8.910 4.990 2.301 47.314 3.104 2.642
11.374 26.532 25.909 52.441 13.100 40.0S5 1.273 9.025 7.415 200 23.038 3.601 6.764
17.891 33.587 33.357 66.94416.504 45.641 4.411 15.432 8.471 1.631 74.911 5.608 10.295
71.530 143433 143042 286475 77.418 205676 14636 54.722 35.621 5213 256.267 27.373 32.495
Mantii Apuseni. 18
— 274 —
|
Apicultura P 0 m i c u i
Nr. stupilor Nr. merilor Nr. perilor Nr. pru
Nr. proprieta
Sistematici
1Nr. curent
COM UNEIE
rilor
Nealtoiţi
Nealtoiţi
Rustici
Altoiţi
Altoiţi
Altoiţi
s
J u d e ţ u l
1 Abrud-oras . . . . 10 6 30 120 900 9 80 —

2 A b ru d -sa t............ 53 128 52 2.500 860 970 320 760
3 Aimasul-Mare . . . 50 160 30 900 600 300 500 —
4 Almasul-mic de M-te 15 39 — 1.100 200 — 53 —
5 Almásul de mijloc 15 40 12 200 50 60 20 —
6 Ampoita ................ 65 218 — 200 260 300 80 —
7 B u c iu m ............... 50 150 — 48 100 — — 500
8 C ărpinis............... 23 86 26 1.250 850 680 120 500
9 C i b ..................... 30 80 7 400 20 20 40 —
10 C o lţe s ti............... 5 38 35 713 1.000 58 40 —
11 Corsià ............... 12 51 — 170 150 5 50 —
12 Dealul Geoagelui . 15 80 — — — — — —
13 Fenes .................. 15 35 10 200 50 50 10 —
14 G a l a ţ i.................. 10 11 2 350 50 280 40 —
15 G ă u r e n i............... 3 3 — 100 47 16 60 —
16 Glod .• .................. 8 24 — 35 — 15 — —
17 Intregalde............ 25 48 — — 100 — 20 —
18 I s v o a r e le ............ 4 8 — 50 19 41 20 738
19 M e t e ş .................. 15 47 — 218 100 117 100 —
20 M o g o s.................. 16 76 — 4.500 60 10 350 30
21 N ă d ă s t l a ............ 10 24 — 100 20 20 15 —
22 Pătrângeni . . . . 25 50 10 150 50 100 60
23 Poiana-Ampoiului. 27 48 — 100 130 100 187 —
24 Ponor .................. 38 66 11 150 250 20 50 —
25 Prisaca-Ampoiului. 10 25 8 200 400 100 200 —
26 R âm et.................. 105 209 — 580 1.300 170 830 —
27 Rimetea . . . . . . 12 26 34 750 500 19 50 —
28 Roşia-Montană . . 17 32 75 1.080 400 260 30 30
29 Sohodol ............... 32 226 44 763 11.52 381 205 —
30 T ă u t..................... 10 28 — 230 200 50 100 —
31 Techereu ............ 15 36 4 180 20 106 80 —
32 Trâmpoaele . . . . 36 86 — 3.400 — 800 — 1.000
33 Valea Dosului . 12 26 — 3.500 — 800 — —
34 Valea-Geoagiului . 51 417 — 230 60 30 5 —

35 V ă lis o a r a ............ 7 25 — 1.336 200 43 50 —
38 Z la tn a .................. 58 150 20 5.000 300 1.500 200 5.000

Total jud. Alba . 904 2.802 410 30.803 10.198 7.429 3.965] 8.606
J u d e ţ u l
1 Avram Iancu . . . 20 60 20 7.500 300 500 — 100

2 B ă n e ş t i............... 4 8 14 1.287 132 54 — —
3 Brusturi............... 2 7 4 1.430 520 460 80 —
4 B u d e ş t i............... 2 14 4 1.776 350 262 90 86

5 Cristeştl............... 5 8 — 311 132 43 — —
6 Halmaj e l ............ 27 70 88 2.600 5 500

275 —
t u r ă S u p ra fa ţa o c u p a tă d e se m ă n ă tu ri
M in e M ori C herestele
r ilo r î n ju g ă r e c a d .
juyăre tad. |
praf. solului în|
; întinderea con-|
cedată delà su-]
Producţia măr
N r. p r o p r i e
N r. n u c ilo r
Nr. proprieta
Nr. proprieta
furilor în va
N r. p ie t r e
N e a lt o iţ i
t a r ilo r
goane
P orum b
rilor
rilor
C a r t o fi
lo r
G râu
O văz
O rz
!
A l b a
1.200 — — 4 6 3 __ 1 __ __ 4 10 1 _
4 .7 6 6 _ 180 60 80 25 236 ! — — 14 16 4 35
6.2 00 — 1.400 — 50 150 — 3 215 15 16 — —
138 — 350 — 50 150 — — — 9 9 — —
1.248 — 235 — 55 46 — — — 1 1 — --- -
3.8 00 — 275 8 16 366 — — — 11 11 — —
1.000 — 34 4 5 2 — 4)13 438 19 21 18 45
3.1 00 — 180 110 80 80 — — — 6 8 2 18
1.400 — 950 — 30 150 — — — 2 2 — —
1.563 59 563 24 16 476 — — — 1 1 — —
850 3 3 — 3 — 2 5)43 97 • 2 2 — —
150 -- - 80 60 30 — 8 — — 2 2 — —
1.000 — l) 4 1 5 10 15 500 — — — 4 5 1 1
2 .5 0 0 — 2) 495 . io 15 300 — .--- — 5 9 — —
780 — 69 — 7 60 — — — 1 1 — —
900 — 150 — — 100 — — — 1 1 — —
600 100 453 57 214 53 — — — 13 13 — —
1.0 00 60 301 8 7 238 — — — 4 8 — —
1.580 — 368 5 8 319 — — — 14 14 — —
8.0 00 — 1.200 200 800 200 — — — 37 37 2 2
480 — 280 — ’ 20 114 — — — 2 2 — —
3.5 00 — 3) 588 4 5 390 — — — 3 5 — —
3.2 17 — 250 — — 88 — — — 2 3 — —
1.000 20 225 15 150 500 — — — 18 18 2 4
1.000 — 365 40 46 230 — — — 3 5 — —
6 .7 00 . -- 1.240 10 370 20 — — — 16 16 — —
1.116 70 476 18 20 405 — — — 7 14 — _
1.200 50 6 3 1 4 3 129 1.065 4 4 — _
3 .0 6 2 52 244 138 760 5 — — — 12 20 1 __
2 .3 0 0 — 110 — — 155 — — — 3 3 — —
1.345 — 180 5 5 55 — 3 784 4 4 — _
4 .0 0 0 — 230 — — 60 60 — — 1 1 — —
4 .0 0 0 30 300 — — 135 35 — — 3 3 — _
700 200 300 10 250 20 .— — — 7 7 1 —
1.411 40 264 7 3 122 — — — 4 4 — —
1.000 800 664 — 10 200 12 7 1.795 7 11 — —
7 7 .80 6 1.4841 13.423 805 3.127 5.721 356 198 4.394 261 307 32 105
A r a d
22.500 500 121 ._ 8 180 _ _ _ 4 6 _ _
1.742 142 53 2 8 72 — — — 4 4 — _
3.4 20 1.420 127 4 26 146 — — — 4 4 1 _
2 076 100 60 — 2 56 — — — — --- — _
630 — 23 1 5 30 — — 2 2 — __
7 .0 0 0 1.200 200 2 60 150 — __ .6 7 1 6
1. 2, 3 ) S e c u lt iv ă ş i atacul. 4> 4 n u f u n c ţ i o n e a z ă . 5 ) 37 n u f u n c ţ io n e a z ă .
276 —
Apicultura P 0 m i- c u i
1 Nr. stupilor Nr. merilor Nr. perilor Nr.pru
<s
n U O
COMUNELE a o -J-3
«* o zx ca
a O a O o
O % u
a <D 4-5
#4 Ù
w
3 to •O
4* ’Ő
OS
) •O
*3 «<r> o
£ z 04 3 < z < z ◄
J u d . .Arad
71 Hălmagiu . . . . 12 21 85 854 562 85 15 145

8 L a z u ri............... .j 2 9 — 200 50 200 40 _
9 Luncşoara . . . . 9 36, — 200 800 — 200 —
10 Măgulicea . . . . . 1 92 192 — 707 111 39 — —
11 P o i a n a ............ 5 15 — 1.500 200 100 — _
12 P o e n a r i............ 6 12 — 50 100 20 — _
13 S â r b i ............... 2 8 — 200 450 88 — _
•i
14 Târnăviţa . . . . -1 2 8 — _ 60 — 30 —
15 T o h e ş t i............ 3 7 — 105 — 20 — ■--
16 Vârfurile . . . . 10 201 30 2000 500 50 — —
i
Total jud. Arad ■i 202Í 4951 157 18.208 6.867 1.926Í 955 331
J u d e ţ u l
B ă i ţ a ............... 3 21 __ 400 _ 100 _ 1.000
Ü B ă le n i...............
3 10 — 70 240 50 170 40
a Beiuşele............ — — — 115 85 75 35 353
4 Belej e n i ............ — — ' — 40 30 25 8 190
Brădeţ ............ 5 13 — 310 — 120 — 72
B r ilie n i............ 3 15 — 50 145 49 2 __
7| Broaşte . . . . . . 2 4 — 150 — 50 — 48
Budureasa . . . ' 6 60 6 300 236 101 40 —
B u lz .................. — — 100 150 — 180 —
10 Buntesti............ 5 14 — 450 120 380 70 —
11 Burda ............... . '! — — _ 17 42 8 18 10
12 Călugări . . 3 12 — 620 75 10 2
13 C â m p ............... 2 7 — 180 50 65 — —
14 Câmpanii de jos 3 10 — 150 50 50 20 —
15 Câmpanii de sus — — — 250 __ 50 — —
16 Cărbunari . . . . 2 10 — 100 32 34 20 —
17 Cărpineţ . . . . 10 42 — 300 298 30 — —
18 C h işc ă u ............ 8 24 — 405 45 230 — 70
19 Cociuba-Mică . . 1 4 — 60 — 65 -- !
20 Colesti............... 2 10 .-- 120 30 30 — —
21 Cresnia ............ — — — 15 60 — 10
22 Cristior de jos . . 8 34 10 679 114 107 12 614
23 Cristior de sus 14 43 2 792 137 125 18 728
24 C usnis............... 33 80 200 600 180 400 80
25 D a m iş ............... — — — — — — — —
26 Dumbrăvani . . . : 12 — 240 — 80 — 60
27 Pânata ............ ; 5 3C 200 îoo 80 20 —
28 F ărc ă ita ............ 1 70 •----- 75 — 12 —
29 F e ric e ............... ! IC lf 1.450 300 800 250 ------ .
30 Hârzeşti . . . . . ! ------ — — 120 — 60 — —
31 Hinghiniş . . . . 41 130 — 300 900 260 600 100

Hotărel . . . 4 42 _
360 35 185 10 200
33 Ghighişeni-Cu cu cen i 2 21 — 1 221 250 32 16 : —
277
t u r a S u p r a fa ţa o c u p a tă d e s e m ă n ă tu ri
m u ri
m io r î n ju g ă r i c a d .
! Nr. proprieta- I
i
praf. solului tn
cedată delà su-
întinderea con-
Producţia măr
1 N r. p r o p r ie -
Nr. proprieta
N r. n u c ilo r
furilor tn va
N r. p i e t r e
jugăre cad.
N e a lt o iţ i
t a r i lo r
P orum b
goane
rilor
rilor
C a r t o fi
lo r
G râu
O văz
O rz
í
co n tim ia r e
1.150 112 195 10 165 25 7 14

301 60 407 — —
200 --- ■ — — 4 8 — —
1.500 240 2 — 4 2 2 — —
7 7 —
625 — 150 — 10 150 — — — — — — —
5.8 00 80 35 — —
50 — — — 2 2 — —
250 11 100 —
78 75 — — — — — — —
— — — —
1.800 60 25 —
15 8 —
6 6
250 8 10 —
3 8 — — — — — — —
500 6 16 —
7 20 — — — — — — —
5.000 100 90 — 10 139 — — — 5 7 — —

54.544 1.039 1.614 9 246 1.451 27 — — 51 67 2 f
Bihor
300 60 5 40 2 3
900 140 176 —
17 122 21 — — 1 2 — —
97 — 110 —
30 250 — — — 3 3 — —
40 ------ 100 — 19 90 — — — 2 2 — —
218 350 22 — 8 156 12 — — 2 2 —- —
420 185 49 1 • 3 72 — — — 3 6 — —
160 70 16 _ _ — 94 4 — — 1 1 — —
682 — 88 —
9 152 32 —- —
8 8 4 44
230 — 30 — — 100 50 — — 11 11 2 2
750 800 200 _ _ 40 150 80 — — 1 3 —
72 — — 5 — 167 — — — 3 3 --- - —
3.186 38 541 — — 328 25 — — 9 28 — —

—
1.200 120 123 — 5 113 31 — — — — —
500 160 90 — 10 60 — — — 3 3 — —
— —
500 300 35 — 10 20 — 3 3 — —
232 — 40 — 6 26 11 — — 2 2 1 8
—
1.535 202 130 — 2 163 22 — 5 20 — —
510 780 38 — 12 188 16 — —

8 24 — —
— — 1
800 1.500 60 —
5 145 — 6 — —
400 — 70 —
2 70 14 — — 3 9 — —
90 — _ — 5 135 — — —
3 3 —
315 14 99 — 17 78 69 — —
3 10 — —
394 53 81 3 8 43 35 — —
3 9 1 —
3.000 500 372 14 10 295 33 — —

1 4 — —
— — 120 —
80 110 — — — 2 4 — —
210 170 36 —
10 184 6 — — 3 9 — —
1 .0 0 0 300; 100 — — 88 — — —
2 2 ■
---- —
—
180 20 80 20 —
470 20 — 1 3 — —
1.059 900 110 — —

120 55 — 1 3 — —
500 100 50 —
5 40 — — — 1 1 —
— —
5.000 700 352 7 82 294 22 — — —
—
2.0U0 190 102 2 15 72 — — 1 6 —
3.342 154 512 — 24 372 - — — 2 6 —

278 —
Apicultura P 0 m j c u i
Nr. proprieta
Nr. stupilor Nr. merilor Nr. perilor Nr. prit
Sistematici
+3
fí
rilor
m COMUNELE
Nealtoiţi
U
Rustici
-(-O +3-
Altoiţi
Altoiţi
g 3
03 o
ù <D
<
Judeţul Bihor
34 G u r a n i ............ ." 6 21 46 60 _ 30
35 Izbuc . ............ 3 16 — 1.151 287 20 4 ___
36 Lazuri de Beiuş . . 10 40 — 120 480 110 290 40
37 Leheceni............... 14 93 2 181 88 71 3 609
38 L elesti.................. 8 17 —
245 60 170 25
39 Lunca .................. 6 48 52 685 85 235 25 350
40 M ă g u r a ............... — — —
354 46 40 45
41 M e z i a d ............... 5 28 — 148 869 135 329
42 Petrileni............... 2 6 —
199 42 141 22 _
43 Petroasa............... 10 46 20 100 _ 60
44 Poian a.................. — — — 255 48 51 12 346
45 Poienii de jos . . . 15 28 — 430 125 385 140
46 Poienii de sus . . . 7 16 —
645 180 270 85 _
47 Ponoarä ............... 2 4 — 20 5 15 6 120
48 R e m e ţ i ............... 16 18 14 745 456 189 86
49 R i e n í .................. 1 4 —
185 30 115 —
50 R o ş i a .................. 20 124 30 600 1.200 150 300 800

51 S a c a ..................... 2 14 — 100 82 70 54
52 Săiişte de Beiuş . . 5 13 — 279 —
140 _
53 Sălişte de Vaşcău . 5 60 14 334 106 127 18 557
54 Sârbeşti . . . . . . . 3 14 —
620 15 110 5 200
55 S â n d ..................... 5 18 — 283 65 235 48
56 Sebis .................. 2 12 —
40 5 30 10 70
57 Seghiiste............... 2 30 — 200 12 60 9 500
58 Sighiştel............... — — —
250 50 45 5 2
59 S t e i u .................. 2 20 —
180 6 50 500
60 Sotiodol-Lazuri . . 30 140 — 424 1.100 182 240
61 S u d rig h in ............ 3 20 —
20 25 6 10 _
62 S u s ţin .................. 3 26 2 320 180 75 50
63 Valea Neagră de Sus 6 31 — 200 60 80 _ 21
64 Valea Neagră de Jos 2 4 — 100 80 65 30 18
65 Vârzarii de Jos . . 3 32 — 350 50 45
66 Vârzarii de Sus . . 3 15 40 180 50 60 _
67 V a s c ă u ............... 8 28 — 600 100 150 — —
Total jud. Bihor 388 1.9 89 238 19.442 10.04 1 1 7.060 3.657 7 .7 9 3
Jude ţ u 1
ïfl A lu n iş u ............... i 6 27 4 1.683 6 138 9 97
2 B ă lc e s t i............... — — — — _ _
B e d e c iu ............... 10 20 60 30 — 40 _
S B
4 o c i u .................. 8 68 200 300
200
— 60 110
5 Bologa.................. 14 100 40 750 120 50 13
6 Brăişoru............... 8 56 — 102 100 100 _
7 Buteni.................. 2 10 —
400 —
14 50 _
8 B i c a ..................... — — — 300 — 200 300
4 C ă la ta ............ ••. . 14 32 35 450 — 60 10
— 279 —
t u r a S u p ra fa ţa o c u p a tă d e s e m ă n ă tu ri
M in e M ori
n ilo r i n ju g ă r e c a d .
jugăre cad. |
întinderea con-|
praf. solului în
Producţia măr
cedată delà su-
N r. p r o p r i e
Nr. proprieta
furilor î.i va

Nr. proprieta-
N r . n u c ilo r
N r . p ie t r e
N e a lt o iţ i
t a r ilo r
goane
P orum b
rilor
rilor
lo r
C a r t o fi
G râu
O văz
O rz
I
co n tin t tare
1.500 1.400 140 199 1 6 1 8
— —
3.7 12 — 416 — — 279 20 — — 5 12
—
2.0 00 320 164 2 46 176 — — — 1 4 —
87 5 87 — 14 78 43 — — • 5 20 1 6
—
350 280 120 — —
60 10 — — 1 3 —
2.500 380 368 12 33 305 — — 2 — —

12 —
345 470 8 — — 32 6 — —
--- 1 —
—
1.700 — 343 — 14 529 14 — — 8 8 —
1.582 97 166 — 12 148

1.600 1.200 110 — —
180 — — 1 8 2 1)9 .0 2 4
152 210 28 — 1 21 61 — 4 15 — —
645 540 115 — —

80 30 — 1 3 — —
723 489 100 — — 147 18 —

1 3 —
—
— ----- '
270 — 20 260 — 1 33 —
----- : — —
—
1.6 85 — 462 — 63 399 __ — 4 5 —
1.280 —
184 — 12 132 — — 2 3 — —
1 .0 0 0
—
80 — 20 160 36 — 8 8 1 *) 1.500
— — —
371 —
76 — 14 121 — — —
— — —
465 —
99 — 16 61 50 — —
—
216 2 82 — — 61 52 — 5 5 —
— — — — —
1.500 135 160 5 15 146
— —
368 295 90 — — 85 15 1 1 —
1 —
180 — 400 — 37 300 — — 1 —
1.123 350 258 3 14 245 — — 2 2 — —

— — —
600 300 60 — 10 50 — 1 1
1.200 120 200 8 16 180 — — 2 2 — —
— —
720 — 329 88 18 160 — 6 6 —
— 1 5.3 00
597 58 148 — 12 124 — 1 1
—
1.200 520 202 1 12 190 — — 4 4 —
189 32 16 — —
76 5 — 2 2 — —
297 60 89 — 14 143 6 — 2 2 — —
1.200 50 65 —
3 45 5 — 2 2 — —
— —
1.100 100 66 — 3 70 5 — — —
—
1.800 320 140 — 17 95 5 1 5 5 10 —
63.500 15.805 9.6 33 171 875 10.144 237 2 38 142 198 114 2)15S92
C l u j
731 _ 240 80 90 60 _ _ _ — _ — —
— — — — — — — — — 13 13 23 337
— — —
1.300 250 2 154 105 — — 6 24 —
—
2.8 00 —
186 — 42 12 — — — 2 2 —
2.1 00 30 118 —
15 35 — 1 1 5 5 1 2
420 —
200 — 20 150 — — — 3 4 — —
1.4 00 114 60 34 6 — — — 1 1 — —
— — —
1.700 — 120 1 60 60 — — — —
2 .4 0 0 — 174 6 30 6 — — — 4 8 — —
1) 9000 lemne de foc. 2) Şi lemne de foc.

— 280 —
|
Apicultura P 0 m 1 c u i
Nr. stupilor Nr. merilor Nr. perilor Nr.pru
Nr. proprieta
Sistematici
1Nr. curent
rilor
COMUNELE
Nealtoiţi
Nealtoiţi
Rustici
Altoiţi
Altoiţi
O
<
J u d . C lu j
101 C ă lă ţe le ............... 3 _ 30 47 — 13 — 60
11 Ciucea .................. 6 8 1.010 240 70 25 2.700
12 C riu le n i............... 7 18 12 500 — 50 — 60
13 Dângâul-Mare . . . — — — 300 1.000 200 500 -
14 Dângâul-Mic . . . — — — — — — — —
15 D retea.................. 1 2 — 150 — 50 — 1.000
16 D o m o ş u ............... 3 5 4 837 46 62 17 25
17 tenis e l ............... 4 10 20; 40 30 10 33 —
18 F in c lu .................. — — — ! 17 — 2 — —
19 G i l ă u .................. ‘ 15 45 120 2.000 — 450 50 1.000
20 Horlăcea . . . . . 4 7 28 180 50 30 — —
21 Lăpusteşti............ 2 20 — — — — — 20
22 Lunca-Vişagului. . — — •— 5 15 3 7 —
23 Mănăstireni . . . . 42 90 145 172 210 68 84 135
24 Mânăsturul Românesc — — — — — _ — —
25 M o rlo c a ............... 10 130 50 400 800 100 300 60
26 Muntele-Rece . . . — — — 50 — — — . --
27 M ă r g â u ............... 21 141 4 110 240 10 56 —
28 Măguri ............... — — — — — — — —
29 M ăriselu............... — — — — — — — —
30 Nearşova . . . 4 24 — 140 400 30 60 —
31 Păniceni............... 5 23 14 . 180 60 --- —
32 P o ie n i.................. 3 28 — 500 100 60 60 50
33 R i s c a .................. — — — 100 200 50 80 —
34 R o g o j e l ............... 5 30 — 500 100 40 10 100
35 R ă c h iţ e le ............ 3 17 21 — — — . -- —-
36 S ă n c ra iu l............ 6 12 25 1.216 5 10 3 —
37 S a u l a .................. 2 13 — 200 30 40 12 50
38 Scrind-Frăsinet . . 2 7 — — — — — —
39 Somesul-Cald . . . 3 18 12 300 . -- 10 — —
40 Somesul-Rece . . . 4 18 — 400 100 20 — 320
41 Săcueni ............... 59 83 — 500 70 206 300 700
42 T ran isiu ............... 11 32 — 10 50 5 20 —
43 Valea Drăganului . 10 15 — 200 260 25 30 —-
44 V ă le n i.................. 5 — 117 1.100 340 500 . 230 —
45 V i s a g .................. 6 40 5 120 50 60 30 250
46 Z a m ..................... — — — 1.316 68 325 — 68
Totalul jud. Cluj . 304 1.147 754 17 415 4.930 3.081 2.199 7.19/
Judeţul
1 Baia de Cris . . . . 6 11 27 3.000 — 800 _ 500
2 B ă i ţ a .................. ! 5 10 36 138 — — — —
3 Baldorini . . . . 1 3 9 — 76 12 12 — f 20
4 Basarabasa . . . . 4 25 — 200 100 80 20 —
5 B i l i ţ a .................. 5 50 20 2.000 100 500 10 50
6 B i r t i n .................. 5 25 20 350 180 120 68 —
7 B l ă j e n i ............... 150 150 — 4.800 1.500 1.500 300 —
281
t u r a S u p ra fa ţa o c u p a tă d e se m ă n ă tu ri
M in e M ori
n ilo r î n ju g ă r e c a d .
prar «olului tn
Producţia măr
cedatădela su-
întindere con-
N r. p r o p r ie
Nr. proprieta
Nr. proprieta
N r . n u c ilo r
N r. p ie t r e
furilor în va
jufiăre cad
N e a lt o iţ i
t a r i lo r
goane
P orum b
rilor
rilor
«M
lo r
ESI O
+3
G râu
yn U
>
O rz
CŐ
O O
con tin t ia re
500 12 104 2 19 12 5 5
50 106 10 5 6 63 40 — —
7 8 — —
1.500 — 114 — 36 — — — —- 3 3 1 1.6 60
1.000 — 100 — 62 80 _ — — — — — —
— — 83 42 98 — 60 — — 2 2 — —
1.900 — 180 2 30 80 — — — 2 3 — —
749 — 240 46 55 43 — — — 1 1 — —
852 20 60 20 20 195 — — — 2 2 — —
53 — 115 2 3 — 17 — — — — — —
4.0 00 200 300 50 340 — — 1 2 2 4 — —
240 10 137 4 12 12 — — — 1 1 —
— — 15 10 18 — 5 — — 1 1 — —
10 — — 15 __ 25 — — 4 4 — —•
275 — 850 40 — — — — — 4 6 —
— — 100 62 100 90 — — — 3 5 —
2.000 — 400 20 40 120 — 1 16 2 2 — —
500 — --- ^ 12 26 1 — — — 5 6 5 17
— 580 27 200 3 — — —- 14 14 1 6
580
: — — 10 — 25 — — — — 11 11 — —
— — 30 — — — — 16 16 4 8
100 20
600 10 160 16 90 60 — — — 1 1 — :—
— 24 T00 64 —
— —
3 3 —
1.500 168
850 15 6 60 — — — 2 4 1 650
30 20
200 — 70 10 5 1 100 3 6 — —
5
100 — 109 5 — — — — 3 3 — —
— — 22 10 10 --- — — — 6 6 6 21
1.057 —
650 76 80 65 — — — 2 2 , --- —
40 6 60 50 — — — 1 1 — —
550 110
— — 17 — 13 — — — — — — 2 3
350 6 8 26 — — — 4 7 — —
1.100 14
1.500 300 18 26 38 50 — 1 1 4 5 1 200
— 25 6 — — — 1 7 — —
1.000 60 26 6
120 — 60 6 5 6 — ! — — 5 6 — —
500 200 40 5 12 120 — , î 1 7 14j[ 5 40
— 344 3 26 3 — - — 7 9 — —
1.150
— — 100 16 15 — — — — 1 1
_
1.790 — 432 76 49 50 — — — 8 8 _ —
38.977 1.293 7.3 04 855 2.111 1.686 25 8 122 182 234 50 2.944
H u n e d im r a
4 .5 0 0 — 1 136 16 126 10
120 - 50 —
15 73 — — — 2 2 —
— 76 —
8 84 — — — 2 2 —
1 .0 0 0 50 79 —
15 110 — — —
3 3 — —
—
8.0 00 ! 200 5 100 350 — — — — — —
— — -------. — —
2.321 - 156 4 16 226 4 5
9 .0 00 2.8 00 ! 500 — 180 180 100 — 1 31 35 — —
282 —
Apicultura P 0 m i c u
1 Nr. stupilor Nr. merilor Nr. perilor Nr. pru
c8
j Nr. propriet
Sistematici
1 Nr. curent
rilor
COMUNELE iii
Nealtoiţi
Rustici
40-9
Altoiţi
Altoiţi
Altoiţi
*că
C D
a
J
Jud. H u n e d oa ra
8 B r a d ........................ 50 25 35 4.500 400 800 80 113

9 Brătuna ................ — — — 30 — 15 — —'
10 B u c e s .................... 7 71 — 1.260 141 336 12 —
11 Bucuresci . . . . 4 20 5 2.000 500 1.000 300 —
12 B u lz e s t i................ 5 30 — 2.000 400 1.000 200 —
13 Câineiul de Sus . 5 20 — 181 — 14 — —
14 C â r a c iu ................ 8 22 2 300 30 93 85 —
15 Căraslău................ 4 26 6 206 27 58 22 —
16 Căzăneşti . . . . 4 12 — 250 50 80 20 —
17 Ciungani . . . . 20 40 — 100 600 200 40 —
18 Crăciuneşti . . . 2 10 4 237 — 210 — —
19 C r is a n .................... 10 25 20 183 420 48 101 320
20 C r is c io r ................ 10 20 70 1.250 — 452 — —
21 Curechiu . . . . 10 46 — 700 — 400 — —
22 D o b rot.................... 3 8 — — 114 — 26 —
23 După-Peatră . . 26 180 — 2.230 411 467 84 —
24 Grohot ................ 7 21 — 300 100 50 20 —
25 Harţăgani . . . . 30 81 20 861 — 84 — —
26 J u n e ........................ — — — 1.500 300 300 — 20
27 Leant ................ 3 9 — 114 22 29 — —
28 Luncă .................... 20 40 10 690 260 250 180 —
29 Luncaiul de Jos . 18 20 — 800 — 140 — —
30 Luncaiul de Sus . _ — — 700 — 500 — —
31 Mesteacăn . . . . 12 18 10 324 18 148 __ 2.300
32 Mihăleni . . . . — — '— 800 300 100 — —
33 O b â r ş i a ................ 4 12 — 145 20 29 — 750
34 O r m in d e a ............ 15 31 20 102 20 28 — —
35 Pesţerea . . 6 20 90 — 7 — —
36 P o d e le .................... 18 20 — 312 — 102 — —
37 Potingani . . . . 4 14 248 32 52 18 518
38 Prăvăleni . . . . 15 30 — 400 100 150 — —
39 Prihodiste . . . . 3 22 3 342 564 65 120 4
40 Ribic oara . . . . — — — 300 — — ■ -- —
41 R i s c a .................... 7 26 — 200 150 60 40 —
42 Risculita . . . . 11 33 —
500 200 80 150 -- .
43 R o v i n a ................ 6 15 20 1.578 — 364 — —
44 Ruda-Brad . • . — — — 176 — 32 — —
45 S ă liste .................... 3 15 5 128 — 49 — —
46 Ş e s u r i.................... 10 30 10 500 5C0 300 — --
47 S t a n i j a ................ 18 84 — 1.824 86 583 36 —
48 Steia .................... 4 16 139 12 27 — —
49 Stejerel ................ — — — 186 — 72 — —
50 S trâ m b a ................ 5 14 — 169 21 14 — —
51 Stărătel ................ 4 12 — 246 — 101 — 2.470
52 Târnava de Cris . 3 12 — 419 17 48 — —
53 Tătărăştii de Cris 4 12 4 287 496 37 194 —
54 Tebea .................... 16 29 47 2.055 100 370 120 —
55 T i u l e ş t i ................ 4 9 75 147 6 15 — 397
56 T o m e ş t i ................ 9 39 —
1.260 43 76 — 850
— 283
t u r a S u p ra fa ţa o cu p a tă d e s e m ă n ă tu ri
M in e M ori Cherestele
n ilo r în ju g ă r e ca d .
jugăre cad. |
întinderea con-|
praf. solului înl

cedată delà su-
Producţia măr
N r . p r o p r ie
1
Nr. proprieta
N r . n u c ilo r
Nr. proprieta
furilor în va
O
N e a lt o iţ i
t a r i lo r
goane
P orum b
rilor
C a r t o fi
rilor
.2 n
a °
G râu
O văz
O rz
con tim tare

25.00 0 50 720 7 90 521 4 10
300 — 54 — 5 85 — — — — — — __
5.2 47 360 316 2 236 126 — — — 3 3 — __
4 .0 0 0 — 215 — 30 150 — 6 145 4 4 — —
4.0 00 — 55 17 195 15 — — — 28 28 — __
2.148 __ 299 — 101 185 — — — — — — __
3.128 18 90 3 20 85 — — — 2 2 — —
622 — 96 14 6 166 — — — — — — —
1.500 50 95 — 35 148 — — — 2 2 — —
2.000 200 97 — 29 180 — — — 2 2 — —
2.000 — 264 — 10 280 — 1 8 2 4 — —
4.003 — 320 — 20 350 — — — 3 3 — —
10.000 300 433 — 25 510 — 1 1.410 2 3 1 40
1.700 535 455 — 120 315 — 1 10 1 —1 —
579 — 65 4 9 56 — — — 4 —4 —
16.600 517 760 4 481 282 — — — 15 —
15 —
900 — 103 4 20 75 — — — 6 —6 —
12.556 — 1.072 — — 986 — — — 9 —9 —
10.000 — 400 150 500 600 — — — 12 —
12 —
476 — 50 — 7 43 — — — 5 —5 —
3.254 — 145 16 12 195 — — — 2 —2 —
2.000 — 164 — 12 148 22 1 200 — — — —
1.000 — 180 — • 14 150 26 1 260 1 1 — —
1.840 — 419 — 42 542 — — — 1 2 — —
900 — 50 — 10 30 — — — 2 4 — —
— — 35 4 14 32 — — — 3 3 - —
8.298 — 649 — 101 373 — — — 3 5 — —
1.283 — 300 — 101 259 — — — 3 3 — —
1.500 — 62 8 78 132 18 — — 6 6 — —
214 15 55 . ---- 24 61 — — — — — — —
1.600 150 96 — 35 185 — — — 4 4 — —
1.151 — 78 — 4 96 — — — 4 ‘ 4 — —
4.000 150 400 200 300 400 — — — 7 7 — —
3.400 — 120 — 6 112 — — — 2 2 — —
1.900 — 40 — 12 55 — — — 3 3 — —
2.873 400 368 — 35 455 — — - 2 2 — —
584 — 30 — 4 28 4 1 800 — — — —
1,560 — 371 — 127 223 — — — 5 5 — —
1.500 600 290 — 60 140 — — —
6 6 —
9.800 1.000 348 2 232 116 — 3 . 347 16 16 — —
566 — 165 — 22 147 __ — ' --- 3 5 — —
1.200 — 98 — 8 76 15 — — 2 2 _ —
796 — 67 — 7 60 — — — — — — —
181 — 102 — 16 148 — 1 142 3 3 — —
1.348 — 205 — 43 187 — — — 3 5 — —
7 3 — 71 — 4 87 — — — 1 1 — —
7.911 240 152 11 39 181 — 1 350: 13 14 —
— — 130 — 12 118 — j ■
--- --- 1 2 3 —
— — 164 — 24 140 — ! — — 1 2' — —

— 284
|
Apicultura P 0 m î c u i
j
Nr. proprieta- j
Nr. stupilor Nr. merilor Nr. perilor Nr.pru
1
I
Sistematici
Nr. curent
rilor
COMO NELE
i Nealtoiţi
Nealtoiţi
Rustici
Altoiţi
Altoiţi
1 Altoiţi
1
1
Í
Jud. H u n ed oa ra
57 T o m n a te c ................ 14 42 ___
2.000 300 500 100 500
58 Trestia .................... 3 10 — 341 — 129 — *—
59 U i b ă r e ş t i ................ — — — 1.000 70 100 20 —
60 Valea-Brad . . . . 8 18 — 450 20 132 — 5.168
61 Valea Mare de Criş 2 7 53 12 12 . -- 230
62 Vaţa de Jos . . . . 2 5 — 400 150 100 50 —
63 Z d ra p ţ........................ 4 90 10 642 — 368 — __

Total jud. Hunedoara 640 1.611 473 47.729 8.904 13.788 2.416 14.710
J u d e ţ u l
1 A l b a c ........................ 1 12 30 10 80 120 20 30 —
2 Arada . . ................ 1 4 10 — 100 200 30 90 —

3 A r ie s e m .................... 2 5 3 16 54 2 11 —
4 Avram Iancu . . . 12 54 100 3.500 975 120 70 —
5 Baia de Arieş . . - ! 17 15 35 635 365 18 232 —
6 B ăişoara.................... 8 18 — 1.200 600 80 40 3.000
7 B i s t r a ........................ i 18 220 110 2.000 1.000 300 200 1.000
8 Boeresti . . . . •. 5 20 — 613 387 275 225 —
9 B o r z e ş ti.................... ! 8 40 — 600 100 100 12 —
10 B r ă z e ş ti.................... ! 6 15 7 242 — 56 55 —
11 Buru . .................... 11 10 100 200 24 40 3 360
12 Cacova Ierii . . . . 16 63 19 500 300 50 30 —
13 C âm peni.................... 3 9 47 1.950 800 211 140 2.452
14 C e r t e g e .................... 3 140 22 315 435 60 80 35
15 Făgetul Ierii . . . 10 40 — 200 40 100 20 —
16 Filia de jos . . . 10 65 — 250 300 150 200 —
17 Fil: a de Sus- . . . . 8 32 — 120 150 80 100 —
18 Gárda de Sus . . 4 10 —
100 400 30 80 —
19 G e a m i n a ................ 3 — 5 500 1.500 — 500 —
20 H â j d a t e .................... 8 30 — 150 100 80 150 —

21 I a r a ........................... 7 32 8 230 80 40 14 25
22 L i t a ............................ ! 18 -- . 110 15 42 20 —
8
23 Litenii de Sus . . . 7 55 — 120 — 6 —
—
24 Lunca .................... i 4 2 70 606 40 200 40 40

25 Lupşaşi Valea Lupşei i 58 30 76 1.8C0 400 150 120 60
26 Măgura Ierii . . . ' 6 10 — 140 40 10 10 350
27 M u n c e l .................... Í 20 50 — 200 300 30 50 —
28 Muntele B ăişoarei. 32 84 6 — — — — —
29 Muntele Filii . . . 8 83 — — — — — —
30 M u s c a ........................ 4 30 — 450 1.300 — 380 —
31 Neagra .................... 6 44 3 780 400 160 40 —
32 O c o l i ş ....................... 14 38 — 980 1.020 200 180 250

33 O c o ll s e l................... 10 60 10 — 374 — — —
34 P o n o r e l.................... 5 25 20 1.850 700 — — —
35 Posaga de jos . . . 56 188 59 2.431 816 1.016 1.263 —
36 Poşaga de Sus . . . 142 218 18 1.164 2.392 816 1.835 —
37 R u n c ........................ 12 105 — 1000 60 400 60 2.000
— 285 —
t u r a S u p r a fa ţa o c u p a tă d e se m ă n ă tu ri
M in e ! M ori Cherestele
n ilo r în ju g ă r e c a d .
\
1
jugăre cad. i
praf. solului în!
cedată delà su-!
întinderea con-j
Producţia măr
N r. p r o p r ie
1
1 Nr. proprieta-
n u c ilo r
Nr. proprieta
furilor în va
<D
U
t a r i lo r
goane
P oru m b
Si n
rilor
rilor
C a r t o fi
■O4Ï N a °
G râu
*CQ IS3 XŐ
U > sJ
Nr
Z 0 0
1
1
1
continuare
2.0 00 — 30 8 10 io| - — 8 8 —
” Í
1.203 — 175 — 71 215 — — 3 3 — —
2.000 T- 150 — 60 200 — — — i 4 4 — —
2.527 — 440 — 40 520 — —- — 6 6 — —
— 7 42 — 5 37 — — , - — —
650 - ii 74 — 8 102 — — — 1 2 4 — —
1.975 46311 330 — 8 463 — —• — , 1 1 — —
203.507! 7 .9 05 13.751 463 3.889 12.730 195 17 3.672Ü 268 296 i 40
T ú r d a
100 __ 185 162 194 — 11 — — 16 20 9 5

300 — 745 80 85 — — — — 19 23 a 15
420 41 110 — — — — — 11 lli! — —
4.200 — 4 6 17 — 400 — --- i 19 25 3 1
1.341 57 50 — 2 18 — 1 25 6 9 1 —
1.200 15 150 30 40 80 — 3 3; 14 23 25 20
5.000 — 1.200 50 50 200 — — ! 12 19 9 32
1.500 — 63 1 4 5 — — — ! 3 3 — —-
1.000 100 208 — 5 190 — — — ■ 1 3 —- —
4.1 85 36 40 — 3 15 — — — 3 5 — —
10 — 4 — ---
■ 66 — — 2 4 — —
1.500 — 1 300 10 60 150 — — 1 1 — —
1.900 502 t 280 108 99 201 — , 9 17 2 20
-
280 — i 520 120 120 — — 1 --- 6 9 6 59
500 10 i 224 12 45 200 — ; — — 3 4 — —
10.000 60Í! 400 25 40 115 — — *— 2 3 _ —
5.0 00 20 200 20 15 155 — — — — —
— — — — — __ 17
1.100 100 196 17 4 22
1.000 — 900 32 80 320 50 __ —* 15 15 1 4
1.400 ----- I 290 185 93 177 — — 1 2 — —
530 4i 850 210 160 645 — — — 4 9 — —
450 — 265 140 5 10 — — — 2 2 — —
500 — 200 15 25 135 — — — — —
1.000 500 240 4 2 130 — i 2 6 6 — —
2.000 — , 700 250 556 55 — — 22 26|| 3 12
25 — 81 3 8 25 -- — — 2 4 — -—
400 — 100 150 — — - — — — — — —
— — 173 78! 53 — — — — 11 11 10 22
— — 37 20; 10 — _ — — 2 2 1 3
790 — 330! 5 25 190 30 ■ i 90 7 7 2 12
1.540 — 340 3 5 — — — 13 13 - —
320 340: 900 15 25 180 — i 2 3 5 — —
800 210 — 46 147 — — — 4 4 — —
__ —
3.400 1 375 20 5 -- — 14 18 ’ --- —
3.200 480 ! 415 8 15 174 — — — 8 9! — —
3.200 — ! 357 3 16 239; — — __ 8 8! 7 31
60 180 450 — 6 75 — ! - — 6 6 4 4
— 286 —
1
Apicultura P 0 m i c u i
Nr. stupilor Nr. merilor Nr. perilor Nr. pru
Nr. proprieta
Sistematici
Nr curent
COMUNELE
rilor
Nealtoiţi
Nealtoiţi
Rustici
Altoiţi
Altoiţi
Altoiţi
Jud. Turda
38 sâcătura . . . . . 18 130 32 1.200 200 180 40 —
39 S ă c e l ........................ 14 42 —
30 20 70 30 600
40 Sălciua de Jos . . . 82 318 49 3.216 1.250 1.270 1.646 —
41 Sălciua de Sus . . . 12 216 48 4.852 1.017 1.31b 2.116 48
42 S a r t a s ........................ — — — 164 154 —
76 —
43 Scărişoara................ 5 35 — 400 300 — 60 —
44 Surduc .................... 5 70 — 50 5 15 2 430

45 Ş c h i o p i .................... 22 70 — 300 120 50 30 —
46 Valea Ierii . . — — — — — —
— —
47 Vidolm .................... 15 80 — 700 200 600 250 2.000

48 Vidra ........................ 5 35 170 2.100 825 —
— —
Totalul jud. Turda 741 2.893 1.027 38.138 19 878 8.373 10.530 12.650
EECAP I
1 Jud. Alba . . . . . . 904 2.802 410 30.803 10.198 7.429 3.965 8.608
2 „ Arad ................ 203 495 157 18.208 6.867 1.926 955 331
3 „ B ih o r................ 388 1.989 238 18.442 10.041 7.060 3.657 7.793
4 „ C l u j ................ 304 1.147 754 17.415 4.930 3.081 2.199 7.197
5 „ Hunedoara . . 640 1.611 473 47.729 8.904 13.788 2.416 14.710
6 „ Turda . . . . 741 2.893 1.027 38.138 19.878 8.373 10.530 12.650
Totalul M. Apuseni 3.180 10.937 3.059 171.735 60.818 41.657 23.722 51.289
— 287
t u r a S u p ra fa ţa o cu p a tă d e se m ă n ă tu ri Cherestele
1
M in e M ori
j
n ilo r î n ju g â r e c a d .
jigăre cad. |
praf. solului în]
întinderea con-!
cedată delà su-
Producţia măr
N r. p r o p r ie
Í Nr. proprieta-
N r. n u c ilo r
Nr. proprieta
N r. p ie t r e
furilor în va
N e a lt o iţ i
t a r ilo r
goane
P orum b
rilor
iilor
C a r t o fi
lo r
G râu
O văz
O rz
!
continuare
—
3.6 00 ___ 340 6 10 6 ___ ____ 9 11 3 4
— —
2.4 00 310 35 40 260 — 1 7 1 1 1
4 .2 0 0 865 764 6 21 379 — _ — 9 9 — —
— 18 — — —
5 .0 1 6 655 7 319 — 3 5 1
— — — —
3.8 97 10 24 10 8 — 3 3 —
— — —
750 — 170 266 30 — 13 18 3 6
— 4 — — 3 —
14 173 10 136 — 6 —
1.200 — 266 7 20 188

— — —
—
76 45 17 — — 1 2 2 36
1.000 260 300 10 10 150
3.7 00 75 350 40 — ----- — — — 6 7 — —
86.208 3.494 1 5 .35 5 2 .0 5 6 1.7 94 5.8 44 742 8 129 323 405 128 308
T U L AŢ I E
77.80 6 1.449 13.423 805 3 .1 27 5.721 356 198 4.3 94 261 307 32 105
5 4 544 4.039 1.614 9 246 1.451 27 — — 51 67 2 6
6 3 .50 0 15.805 9.633 171 875 10.144 237 2 38 142 198 14 15 .89 2
38.977 1.293 7 .3 0 4 855 2.111 1.886 25 8 122 182 234 50 2.9 44
2 03.507 7.905 13.751 463 3 .8 8 9 12.730 195 17 3.672 268 296 1 40
86.20 8 3.494 15.355 2.0 56 1 .7 9 4 5 .8 4 4 742 8 129 323 405 128 308
5 2 4 .5 4 2 33.985 61.080 4 .3 5 9 12.042 37 .57 6 1.582 233 8.355 1.227 1.507 228 19.295
Perimetrul „Căprariu". Ravena secundară Nr. 1 Borfota. Construcţiuni de baraje de
piatră în gabroane şi baraje simple în piatră executate în toamna anului 1932.
Plantatiuni în zona de consolidare şi pe ravena executate în 1930— 1931.
Foto : In g . D o b r e s c u - Turdi
R É S U M É
La région, des Montagnes de l’Ouest en Transylvanie

nia pas été étudiée jusqu’à présent de très près au point de
vue économique, malgré qu’elle ait à ce point de vue une
très grande, importance.
Quoiqu’il puisse paraître curieux à ceux qui connais
sent la structure de cette région de la Transylvanie, pour
tant l’agriculture avec ses divers rameaux et spécialement
avec l ’élevage du bétail constitue la première occupation
des habitants de ce pays montagneux.
De même le travail dans les forêts pour l’exploitation
du bois est tout aussi important. En relation avec ces occu
pations d ’autres plus petites et en nombre infini — en
même temps un peu plus primitives peut-être — s’y sont
développées au cours du temps.
L’agriculture est exercée par toute la famille en co-
mençant du printemps jusqu’en automne.
La durée de cette occupation n’est pas trop longue,
mais elle est d’autant plus intense. On accorde la plus
grande attention à la fenaison et à la préparation du foin.
Plus active dans l’agriculture est la femme, car les hommes
parcourent le pays dans toutes les directions pour placer
les objets qu’ils confectionnent avec une grande habilité d-u
bois de sapin en particulier. Le surplus des ouvriers est en
gagé dans les travaux de la récolte dès céréales dans les
plaines, dans dies conditions qui varient d’un endroit à
l’autre. On paye en général ces ouvriers en nature — en
céréales — qu’ils transportent chez eux à la maison par les
chariots ou par le train. Dans l’industrie forestière ce sont
surtout les hommes qui travaillent. On recrute dans les
Munţii Apuseni. 19
— 290 —
Montagnes de l’ouest de nombreux, serviteurs pour lies

centres peuplés.
L’industrie domestique du bois est très développée et
elle est exercée avec un vrai art. Pourtant on ne constate
nulle part une organisation du travail et de la distribution
des objets fabriqués.
On coupe beaucoup de bois des forêts en éludant les
lois, forestières. Les délits forestiers sont régulièrement
amnestàés, chose qui contribue à leur répétition. La divi
sion et la spécialisation de l’industrie domestique du bois
a créé des ouvriers parfaits. Ces montagnards sont fameux
dans la confection des baquets et autres objets similaires
et ils parcouraient avant lia guerre tout le long du pays
jusqu’à Budapest et à Vienne pour le placement de leur
marchandise.
Les habitants si intéressants de ces régions, connus par
leur courage et leur sacrifices des siècles passés, — car ce
sont ces Roumains qui firent les grandes révolutions contre
l’oppression hongroise de 1784 et de 1848 — sont de même
très appréciés pour leur métiers très variés et qu’ils exercent
avec beaucoup d’habilité, tels que le métier de Charrcms, de
baquetiiers avec tous les accessoires, d ’échandoliers, de tan
neurs, de menuisiers, des confectionneurs de cuillers en
bois, de forgerons, de pelletiers, des mineurs, de très adroits
laveurs de sable aurifères — tout à fait caractéristiques
dans la région — de potiers, de charbonniers, de taimisiers
(les confectionneurs des tamis), des confectionneurs de ras
qui garnissent le métier des tisserands, des brossiers, des
marchandes de bétail, de bois etc.
Les femmes conduisent le ménage, tissent des tapis, des
bures et des couvertures en laine, font des dentelles et
des broderies de toute espèce.
Toutes ces occupations ne sont pats suffisament étu
diées et elles ne sont ni organisées. Les connaissances agri
coles et zootechniques sont très arriérées et les connaissan
ces de l’industrialisation du lait des vaches sont nulles. La
pomiculture et la culture des abeilles sent encore très ru
dimentaires. La coopération est prèsqu’inexistente. La
chasse et la pêche sont pratiquées au hazard et les lois qui
s’y réfèrent sont facilement éludées.
La vie domestique et sociale esit assez monotone. Les
— 291 —
vilages ont leurs maisons dispersées, chose qui rend la fré-

• qum tation des écoles par les enfante de ices endroits très
difficile.
Les ménages sont simples, les maisons sont construites
en bois (en poutres non façonnées), crépies ou non. Les
villages dies vallées montrent un plus grande civilisation,
tandisque les hiameux des maniaques sont plus réfractaires
au progrès.
Le vêtement est simple et les étoffés des habits sont
confectionnés dans les ménages. Les vêtements sont pour
tant sobres, sévères et imposante par leur simplicité. Les
hommes sont taciturnes et sobres. On rencontre rarement
des cercles culturels. Les dansas sont monotones. Les intel
lectuels sont respectés. Les maladies sociales sont assez ré
pandues. On y lit peu. Le® bibliothèques villageoises n’exis
tent prèsque point.
La nourriture de ces paysans est simple et prèsque com
plètement dépourvue de viande. Dans cette région on ne
connaît pas la préparation plus rationelle des aliments.
Les habitante gagnent peu .par leur travail. Ce ne sont
que les travailleur® employés à l’abattage du bois dans les
forêts qui gagnent davantage.
Les voies de communications sont peu nombreuses et
mal entretenues. On ne peut pas dire que jusqu’aujourd’hui
on ait fait quelque chose de plus remarquable en vue de
l’amélioration de l’état de la population des Montagnes de
l’Oùest.
Et même les premiers tâtonnements pour l’amélioration
de la situation pour l’amélioration de la situation de cette
population ne sont pas assez énergiques ; ils ont été plutôt
timides.
n est tout a fait nécessaire d'accorder la plus grande
importance et la plus grande attention à cette region, l’une
des plus belle® de notre pays, avec tant de richesses natu
relles et avec des paysages si magnifiques, si peu connus et
moins encore exploités au point de vue du tourisme jusqu’à
présent.
Les promissions des différente gouvememenite, qui se
sont succédés au pouvoir depuis l’Union doivent se réaliser
sans rétard et avant que les habitante de l’endroit pèrdent
leur confiance en ceux qui se sont engagés à les effectuer.
DIFERITE LĂMURIRI1)
Aprobate :
Colecţie de Legi din secolul al 17-lea adunate
şi promulgate sub Principele Gheorghe Rá
kóczi II la 1653 după 'smulgerea Ardealului
de Ungaria în urma dezastrului delà Mohács.
Compilate :
Idem idem idem sub Mihail Apaffy la 1669.
Tripartitul :
(Decretum Tripartitum) : Legea lui Verböczi
după răscoala din 1514 a ţăranilor din Cri-
şana şi Bihor, care leagă pe ţăran de glie
pentru vecie frustându-l de orice avere şi
mişcătoare şi nemişcătoare.
Jeterii :
(inqulini, zeleri, pălmaşi :) mai săraci1ca io
bagii, au fost luaţi mai1târziu de proprietari
pentru a avea braţe pe moşie. Aveau casă,
curte, grădină şi puţin extravilan. Cei cu con
tracte pe vecie sau temporare se numeau
ConvenţîonaMşti. Mai lucrau şi în parte sau
în arendă delà boeri şi coloni. Nu plăteau bir.
Iobagi sau coloni :

Clăoaşi primitivi, bine situaţi. Foloseau pă-
’ mânt mult şi bun în schimbul boierescului.
1) După G. Maior : Politica agrară la Românii, Buc. 1906

— 294 —
Moşiile se moşteneau cu învoirea boerului şi

rămâneau ca proprietate familiară până ce
iobagul putea face slujbă.
Lipituri
Ţărani supuşi fără case ori colibe proprii, şe
deau în chirie la alţii. Făceau zile de lucru
la Domni pe an.
Curialişti :
Slugile Curţii, feciorii boeereşti şi oamenii de
încredere ai Curţii, care căpătau loc de casă
şi pământ delà boeri (din pământul allodial
sau comnal) drept recompensă pentru ser
vicii având a face anumite zile ale daturi pe
an ei şi urmaşii lor.
Taxalişti :
Acei ce plăteau regulat cu bani pe sume sta
bilite toate sarcinile urbariale în loc de
clacă şi ruşfeturi în natură. Alţii se răscium-
părau pe vecie sau timp limitat pentru o su
mă mai mare. Nu aveau drepturi politice.
Urbariu :
Catagrafie generală în ţară a numărului lo
cuitorilor, a proprietăţilor şi pământului din
mâna iobagilor precum şi a sarcinelor de tot
felul ce apasă asupra lor.
CUVINTE PARTICULARE DIN MUNŢII APUSENI.
Ţapi = locuitorii ce locuesc pe Valea Arieşului mic; sunt

mai ales ciubărari.
pene = flori,
vox = vax.
mojere = piuliţe
grumpiri, boabe, pere, picioiicd = cartofi (în Bistriţa se nu
mesc boboase).
mazăre = fasole,
laifoăre — vestoaine (veste),
pomesteală = lut gol, uscat,
cureehiu = varză. ' 1
iuş (isuri) = părţi, unităţi,
căncei = căni din lut, arse şi gâtuite spre vârf.
raf — fier pentru roţi.
iortoane = acareturile gospodăriei: cămară, şură, grajduri,
cocine.
camniţă == postament de cărămidă sau piatră aflat în casă
pe care se face foc.
rozolie = băutură preparată de către săteni, din alcool, cu
gust dulce.
cepălău = ceapă tocată cu chisăliţa (borş).
tăul negru = un lac cu nămol negru,
se dubeşte la piuă = se îndeseşte la piuă.
stean = pământ pietros,
se vaeră = se plâng,
chindee = ştergare, şterguri (.prosoape),
fingie =■ cănuţă, ulcică ,de porţelan,
gonget = musca columbacă.
— 296
târmaţ = gang, pridvor, coridor, terasă,

a butica = a da peste ceva.
tăniere = bliduri, farfurii,
oluri = ulcioare.
hude = gropi (găuri), (a huderi = a găuri),
o bolovică = o jumătate măsură, cam 11,1/2 kgr. de bucate,
abros, măsăriţă = faţă de masă.
parsechiuri = dulap de pahare (delà pobarszek ?).
spătăritiul = confecţionarea de spete pentru războaele de
ţesut.
tárhat == povară. Acuzativul unguresc delà tehér (raniţă),
ţâfă = rezidurile nisipoase delà curăţitoarele de aur.
porţie = dare, impozit,
filigorie = foişor.
oprege (zadie) = cătrinţe care se poartă de femei la costu
mele naţionale (fote),
lepedeu = cearşaf.
nedeă — joc comun al mai multor sate la un loc .
nedéá = joc comun al mai multe sate la un loc
zămăchişe = lapte acru, brânză de vacă.
căuaci = potcovari, fierari,
cergă = covor.
pârlău = vas de spălat rufele. ,
podişor = dulap.
şpor = maşină de gătit.
a se sgodi = a se nimeri.
ciughir, liveş, sigir = must acru de poame.
măştioae = mamă vitregă.
ungheţ = colţul casei.
budureţ = deschizătură la camniţă prin care iese fumul,
buduroi = gura coşului delà cuptor sau delà camniţă.
bediug = tuciu.
dioabe, ghioabe = bote de apă, putini pentru lapte, brânză,
cohe = cuptor (bucătărie de vară).
rădăcini = zarzavat.
molhaşuri = mlaştinile de munte, iezăre.
fedeleş = vas pentru apă la câmp.
holoangări = locuitorii din corn. Vidra, care cutreeră ţara
cu unelte de lucru în spate. Repară vase de lemn, pu
tini, etc.
puiuţ, = seltar.
mezdrea = cuţit cu două mânere pentru făcutul doniţelor,
ghimătoare = cuţitoae curbă din oţel, care se întrebuinţea
ză la facerea ciubărelor.
cioareci = pantaloni de lână. .
ţundră = veston de lână,
jolji rz= giulgiu.
galiţe = găini, păsări.
cipcă = dăntelă.
crâng = grupuri de case la munte,
chişiţă = o legătură de ciubăre (14 bucăţi),
ureche = două urechi fac o chişiţă (7 buc.).
călăbaşi = vânzători ambulanţi de fructe în coşuri pur
tate pe spinarea cailor.
aldaşul băişagului = urare la minerii aurari, binecuvântare
de a găsi mult aur. Se mai spune şi aldaşul lui D-zeu,
când recolta cerealelor este foarte bună (delà ungure
scul áldás),
văsar = dogar,
arnieu = coviltir.
stfârmar = negustor (dar nu tocmai de meserie).
bituşa = bunda lungă de piele de oae a moţului
gorjobă =- scobită.
ghenătoare = râzătoare cu coadă lungă,
ţircalău -- compas de lemn.
potenzău = riglă ascuţită la un capăt, care serveşte la fi
xarea cercurilor pe vas.
sâlhă = molift,
a cepui = a curăţi de crengi,
mâtcă = intervale dintre cioturi la arbori,
bocuri = butuci de 20—60 cm.
cloţ = 1/4 din butuc,
şuştar = vas de lemn.
fereţ — vas de lemn de oca. 30 litri,
ferdeleţ = vas de lemn de oca. 50 litri,
pătrăreţ = vas de lemn de oca. 75 litri,
părlăul mic = vas de lemn de cca. 100 litri,
părlăul mare = vas de lemn de cca. 130 litri,
ghiobă = putină pentru brânză,
feluri, zdróbe = cofiţe mici cu un chenar negru,
bucate = cereale,
firez = ferestrău de apă, joagăr.
— 298 —
gat. =■ stăvilar.
uşe •= stăvilă.
jilip = uluc.
roştar = grătar (de lemn),
jupelniţa = uluc de scânduri cu panta foarte pronunţată
( 60— 8 0 ° ) .
frunte = intersecţia jilipului cu jupelniţa.
troacă terminaţia curbată a jupelniţei. . '
vancoş = cusinet la roata de apă.
cocârlă = manivelă,
tânjală = bielă.
urşi = pereţii laterali ai joagărului.
jug = rama ferestrăului .
brâncari = grindă de susţinere,
custură = pânza de ferestrău.
ţuguri, bigle = agăţătoare de fier.
cioace ---- scoabe.
grăunţarul = dispozitiv din 2 braţe pentru transmiterea miş
cării la ferestrău.
şrof = şurub.
roata cu rânsă = roată dinţată
crinc = osia roatei.
ortac = tovarăş.
doaşte = margini de scândură.
horj, horjitor = instrument de fier în formă de arc pentru
fabricatul şindrilei,
horj = ulucul şindrilei,
bocşeri = cărbunari.
foroame = găuri de ventilaţie la grămezile de ars cărbuni,
şlamuri = lemne mărunte cu care se umplu grămezile de
cărbuni.
ştimp = pământ ars amestecat cu praf de cărbune,
târşire = tăerea pădurii, scoaterea butucilor şi rădăcinilor,
hânse ■— corpuri mai mici de pădure izolate prin terenuri
arătoare.
tenjeri = comercianţi mici de vite, cereale, fructe.
crânguri = cătun, -ă.
a se gui = a se ţuica.
a se urla a vale = a se coborî.
tăpinaşi = lucrători la păduri, tăetori la păduri.
tapşa = taxa la pădure.
— 29«) —
intămitat = încărcat (ne-o întămitat cu mare tapşă).

tiincuş = bon de plată,
trunţi = trunicM.
zdrăncane = cofiţe cu fund dublu, care sună.
văitae = ciubăraşe mici.
tşir = apă turburată cu făină fiartă la foc şi turnată peste
pâine sfărâmată.
cordii = frunze de curechiu (varză).
zobon = nădragi făcuţi acasă din bumbac şi in (Vidra).
MEMORIUL
COMISARILOR GENERALI AI MUNŢILOR APUSENI
ÎNAINTAT IN 1919 FOSTULUI CONSILIU DIRIGENT
Iată care a fost programul de înfăptuiri propus de acel

oficiu :
Onorat Consiliu Dirigent,
Starea de derăpănare, la care populaţia din munţii Apu

seni a fost adusă parte prin vitregia împrejurărilor, în cea
mai mare parte însă prin totala lipsă de solicitudine din
partea guvernelor de sub stăpânirea ungurească, ba chiar
prin o vădită şi intenţionată neglijare şi asuprire v’a în
demnat ca din primul moment al guvernării d-voastre să
vă îndreptaţi toată grija părintească către această populaţie
şi prin o generozitate bine motivată de consideraţiuni isto
rice, naţionale şi economice să instituiţi pentr u aceşti Munţi
Apuseni un comisariat guvernial cu menirea, ca acesta să
ia în grija sa deosebită toate interesele specifice ale acestor
munţi şi prin o activitate conştientă şi sistematică să le pro
moveze; încrederea d-voastră a pus sarcina aceasta în mâi
nile noastre, iar noi în calitatea noastră de comisari ai Mun
ţilor Apuseni ne luăm voie a vă prezenta un scurt program
de muncă şi organizare, a cărui organizare o credem indis
pensabilă, pentru a putea inaugura o activitate rodnică pe
baze largi sistematice.
Una din pricinile, pentru cari viaţa culturală şi econo
mică a Munţilor Apuseni nu a putut lua avânt este fără în
doială isolarea lor ermetică de către lumea din afară lipsin-
dú-le aproape cu desăvârşire căile de comunicaţie. Drumu
rile şi şoselele lor sunt minime şi câte sunt, sunt în cea
- 302 —
mai mare parte insuficiente şi neîngrijite, ba unele în anu

mite anotimpuri impracticabile, altele fără conex cu reţeaua
generală şi se înfundă în cutare margine de sat servind
astfel numai interese strâmte locale. Cea mai de căpetenie
grije a comisariatului va trebui deci să fie întocmirea şi
executarea unui plan al desvoltării căilor de comunicaţie.
In cadrul acestui plan va trebui să intre şi edificarea tu
turor acelor linii ferate, cari să imcopcie centrele economice
ale munţilor Apuseni cu lumea externă într’un chip prac
tic şi uşor. Amintim numai per tangentem trebuinţa de a
fi inoopciat Bradul cu Deva şi Abrudul cu Zlatna, Clujul şi
Beiuşul, Hăiimagiul eu Vaşcăul şi altele şi de a transforma
linia îngustă de pe Arieş şi Ampoi în linii normale. Pentru
studierea acestor chestiuni e urgentă lipsă ca să fie delegat
constant pe lângă comisariat un inginer de drumuri şi căi
ferate cu personaul tehnic trebuincios.
Prin aceste căi de comunicaţie s’ar deschide pentru co
merţul şi industria din lumea mare toate acele bogăţii ne
secate, cari zac acum ascunse şi neexploatate în sânul ace
stor munţi. E destul să amintim pădurile şi păşunile în
tinse de pe aproape întreg teritoriul comisariatului, con
diţiile prielnice pentru o raţională cultură de vite, bogăţia
în poame de tot soiul în deosebi a văii Crişului, industria
de lemn şi de răşină încă primitivă, dar destul de intensivă
şi cu toate şansele unei desvoltări moderne, puterea motrică
ascunsă în undele cristaline ale tuturor râurilor şi pâraie
lor de munte şi nu este de lipsă să insist asupra comori
lor de fier, cărbune, aur, argint, aramă, mercur, ţnarmoră,
asbest, asfalt şi alte nenumărate metale şi materii de cari
sunt înbibaţi Munţii Apuseni. Astfel motivăm cererea noa
stră de a ninse delega constant: un medic veterinar cu întreg
aparatul recesar. Acestor referenţi de specialitate, afară de
. îngrijirea şi îndrumarea generală a vieţii economice din
resortul lor, le-ar incumba şi datoria de a prelua, admini
stra sau supraveghea toate instituţiunile publice şi private
de competenţa lor. Amintim în deosebi necesitatea creării
unei şcoli de lemnărit în Câmpeni, desvoltării şcoalei de
sculptură de piatră din Zlatna, înfiinţarea unei şcoli de
industrie metalurgică în Vaşcău, unei şcoli de valorizarea
poamelor în Brad şi altele, a căror înşirare nu încape în
cadrul unui plan de acţiune general.
303 —
In afară de preocupările de acest ordin economic, un

alt obiect de preocupare intensivă vor trebui să fie chestiu
nile de salubritate publică. Pe de o parte răspândirea în
mod îngrijitor a boalelor infecţioase între populaţiunea de
pe teritoriul comisariatului şi lipsa totală de instituţiuni de
salubritate publică (între aceste mai urgentă ni se pare ins
talarea unui spital central în Abrud) de altă parte puterea
vindecătoare a referinţelor topografice şi climaterice ale
acestui ţinut dau şi din acest punct de vedere Munţilor
Apuseni o deosebită importanţă. Diferite staţiuni climate
rice, sanatorii, stâne, etc., pot fi înfiinţate între condiţiunile
cele mai escelente şi cu şansele cele mai mari de prosperare,
de altă parte isvoare minerale ca de ex. cel delà Vaţa, ofer
posibilitatea ca să se desvolte adevărate băi mondiale. Din
acest punct de vedere socotim că e de lipsă şi delegarea
•unui medic ca referent de specialitate cu tot aparatul subal
tern necesar.
Varietatea tuturor acestor probleme, necesitatea de a
înfiinţa formarea sucrascenţii în diferitele şcoli de pe teri
toriul comisariatului recere în mod imperios, ca comisaria
tului să i se asigure şi asupra instituţiunilor diferite de în
văţământ înrâurirea necesară pentru a-si ajunge scopurile
sale. Instituţiunile de învăţământ de pe teritoriul comisa
riatului au fost — am putea zice — aproape cu desăvârşire
neglijate, îndepărtarea organelor de şcoală superioare, greu
tatea cu care din cauza aceasta pot să exercite controlul şi
supravegherea, dar mai ales grija pe care trebue să o pur
tăm pentru a pune bazele unui viitor mai bun, ne îndeamnă
să cerem, ca şi pentru afacerile de învăţământ public să fie
delegat un om de specialitate, ca referent permanent pe
lângă comisariat.
In şirul importanţei generale şi economice, poate de o
valoare mai modestă, dar în şirul preocupaţiunilor comisa
riatului de o importanţă deosebită va trebui să fie desvol-
tarea turisticei şi atragerea circulaţiei de străini. Bogăţia
nesecată în frumuseţi naturale, prilejul ce-1 ofer Munţii
Apuseni de a-ţi întregi şi îmbogăţi cunoştinţele pe orice te
ren, vor forma un punct de atracţiune, care bine îndrumat
va putea servi în felul său spre folosul atât al populaţiunei
băştinaşe, cât şi un referent cu cunoştinţe speciale pe acest
teren.
— 304 —
Pentru a putea inactiva acest aparat contemplat de noi

mai aflăm de lipsă crearea tuturor acelor organe interne,
cari să asigure funcţionarea comisariatului. In deosebi
aflăm, că e de lipsă :
1. înfiinţarea unui oficiu central al administraţiei cu
un contabil, un casier, un controlor şi numărul recerut de;
funcţionari şi servitori ;
2. înfiinţarea unui organ de publicitate pentru propa
gandă, informaţiune şi comunicări oficioase, iar spre acest
scop instalarea unei tipografii corespunzătoare (care ne lip
seşte) şi angajarea unui redactor cu personalul trebuincios..
3. înfiinţarea unui birou de informaţiuni, care să ré
solve toate recereările, întrebările, rugările din afară şi să,
plaseze ştiri şi informaţiuni corespunzătoare în publicitate.
4. Să se pună comisariatului la dispoziţie toate mijloa
cele de comunicaţie, în deosebi cel puţin două automobile
corespunzătoare cu personalul şi materialul necesar pentru
a putea străbate cu uşurinţă şi grabnic în toate părţile co
misariatului.
Resumând vă rugăm să delegaţi pe lângă comisariat în
calitate de referenţi :
1. Un inginer de poduri şi şosele,
2. Un silvicultor,
3. Un agronom şi pomolog,
4. Un medic veterinar,
5. Un inginer montan,
6. Un medic,
7. Un revisor şcolar,
8. Un specialist în ale turisticei (profesor),
9. Un ziarist ca şef redactor,
10. Un şef al biuroului de informaţiuni,
11. Un contabil,
12. Un casier,
13. Un controlor,
14. Un număr corespunzător de funcţionari,
15. Un număr corespunzător de servitori şi să încuviin
ţaţi din bugetul statului toate mijloacele materiale de lipsă
pentru retribuirea acestora, fixând toate emolumentele lor.
Vă rugăm apoi să ne daţi autorizaţia ca să închiriem şi
instalăm localurile şi birourile de lipsă şi să facem plăţile
recerute pentru aceasta.
- m -
Pentru acoperirea cheltuelilor de organizare sub înda

torirea ulterioară dări de seamă şi aprobări vă rugăm să
ne puneţi la dispoziţie sumele necesare.
In legătură cu cele expuse mai sus ne luăm voe a vă
atrage atenţiunea şi la împrejurarea, că orăşelul nostru are
un număr minim de intelectuali, în jurul şi cu ajutorul că
rora să se poată crea atmosfera unei vieţi culturale şi eco
nomice mai intensive şi că între împrejurările date conside
răm de u>n mijloc foarte potrivit pentru’ a micşora acest nea
juns, dacă corpul profesoral al şcoalelor civile din Abrud pe
lângă puterile didactice instituite deja s’ar intregi în grabă
la numărul complect de 7 (de prezent funcţionează numai
trei) cu puteri didactice de valoare recunoscută mai ales
în vederea că, după părerea noastră, şcolile din Abrud nu în
destulase trebuinţele culturale ale Munţilor Apuseni şi vor
trebui transformate în gimnaziu.
Dr . L A U flE N Ţ IU POP
Dr. CÂN D IN DAVID
Com-sari generali ai Munţilor Apuseni
Munţii Apusetli ÜÜ
LITERATURĂ
1. Robert Ficheux: Munţii Apuseni m. vol. I. Transil-

vania, Crişana, Maramureşul 1918— 1928. Buc. 1929, pag.
161— 182.
2. David : Munţii Apuseni: Cunoştinţe folositoare, Se
ria C., Nr. 3, Buc. 1923.
3. L. Sawicki : Beiträge zur Morphologie Siebenbürgens,
Buletinul Academiei de ştiinţe, Cracovia, Febr. Mart. 1912,
pag. ISO—264.
4. Em. de Martonne : Masivul Bihorului, Cluj 1924.
5. Ficheux R.: Remarques sur le réseau hydrographique
du Bihor septentrional, Bucarest 1929 t. II.
6. Ficheux R.: Les niveuax de base pannohiiuqe dans
le massif du Bihor : Bull, de l’Assoc. des geogr. français.
Avril Mai 1928.
7. Suciu P.: Probleme ardelene: Cluj 1924. 46 pag.
8. Ficheux R.: Une foire au filles en Românie. L’ethno
graphie Paris 1927. 14 pag.
9. Literatura geologică românească asupra Transilva
niei, Banatului, Bucovinei şi Maramureşului (1919— 1929)
se află publicată de d-1 prof. I. Popescu-Voiteşti în vol I
Transilvania, etc. pag. 226 şi 227. Sunt enumerate 95 lucrări,
13 hărţi geologice şi speciale şi 35 comunicări nepublicate
la acea dată ale Institutului geologic al României şi al Uni
versităţii din Cluj.
10. Dr. 1. L. Ciomac: Probleme economice din Munţii
Apuseni şi ai Maramureşului.
11. Prof. dr. Sabin Opreanu: Probleme de geografie eco
nomică în Munţii Apuseni Cluj 1932.
_ àoè -
12. Valeriu Popa-Necşa: Privire asupra agriculturii şi in

dustriei din ţara Moţilor. Buc. 1930.
13. Valeriu Popa şi N. Istrate : Transilvania, Banatul,
Crişana şi Maramureşul. Buc. 1915.
14. Ion Clopoţel : Un program de culturalizare a satelor.
Cluj 1933.
15. Ion Clopoţel: Direcţia realizmului social-economic.
Cluj 1926.
16. Sawicki L. : Le massif central français et le massif du
Bihor parallèle morphologique. Paris 1912.
17. Em. de Martonne : Recherches srur révolution mor
phologique des Alpes de Transilvanie. Paris 1907.
18. I. Popescu-Vpiteşti : Privire sintetică asupra structu
rii geologice a subsolului Transilvaniei. Bucureşti 1929.
19. Victor Stanciu : Zăcămintele minerale ale Daciei su
perioare. Buc. 1929.
20. Al. Borza: Vegetaţia şi flora Ardealului. Bucureşti
1929.
21. E. Albert Bielz : Fauna der Wirbeltiere Siebenbür
gens. Siib'u, Filtsch 1856.
22. I. Iancu : Exploatările miniere din Transilvania şi
Banat în anii 1919— 1928. Bucureşti 1929.
23. S. Mehedinţi : Cadrul Antropografic ; Observări re
lative ia Ardeal. Bucureşti 1929.
24. R. Vuia : Aşezările, Caisa şi portul ţăranului român
din Ardeal şi Banat. Bucureşti 1929.
25. P. Suciu: Ţara Moţilor. Cluj 1929.
26. Dr. Nicolae Cornăţeanu : Cercetări asupra rentabili
tăţii agriculturii ţărăneşti. Bucureşti 1935,
TABLA DE MATERII
Pag.
închinare ........................................... ........................................... 3

Cuvânt î n a i n t e ............................... ", ........................................... 5
Cuprinsul l u c r ă r i i ............................................... . . v ................ 7
Prefaţa . .................... ........................................... .................... 11
I. Introducere ........................................................................... 15
D e li m it a r e a .....................................................
II. Caracterele generale ale Munţilor Apuseni . . . . . 23
a) din punct de vedere g e o g r a fic .................................... 23
b) „ „ „ g e o l o g i c ................................... 25
c ) C l i m a ....................................................................................... 29
d ) F l o r a ...................................................................
e ) Fauna . . . . * . .............................................................. 39
III. Ţara M o ţilo r..................... 43
IV. P o p u l a ţ i a ........................................................................................... 45
V. Agricultura ...................................................................................... 55
a ) Suprafaţa t e r e n u l u i ........................................................ 55
b ) S e m ă n ă tu rile....................................................................... 59
c ) Păşunile ........................................................
d ) P o m ic u lt u r a ........................................................................ 97
e ) Creşterea v i t e l o r ............................................................... 108
f ) Creşterea a lb in e lo r .............. ................................. 122
g ) Maşinile şi instrumentele a g r ic o le ............................ 129
VI. Pădurile din Munţii Apuseni ................................................. 139
VII. Reforma agrară în Munţii A p u seni............................ 161
VIII. Industria ...................................... 177-
a) M o r i ...................................................................................... 177
b ) Industria le m n u lu i................. ..................................... 179
c j Alte in d u s tr ii.................................................................. 183
IX . Minele . ...............................Ţ ................... ................................... 187
X . Ocupaţiunile locuitorilor din Munţii Apuseni . . . . 203
X I. Colonizarea „ „ „ ’ „ . . . . 227-
X II. Observaţiuni şi aspecte din viaţa locuitorilor Munţi
lor A p u seni 235
310 —
Pag,
X III. îmbunătăţirea stărilor economicedin Munţii Apuseni 247

X IV. In c h e e r e .......................................................................................... 257
Anexă (tablouri d e t a ila t e )................................................................... 259
Résumé* (rezumat în limba franceză) ........................................... 289
Diferite l ă m u r i r i ........................... 293
Cuvinte particulare din Munţii Apuseni ................................... 295
Memoriul Comisarilor generali ai Munţilor Apuseni înaintat
în 1919 fostului Consiliud i r i g e n t .................................. 301
Literatură . .................................................................................................. 307
Tabla de m a t e r ii....................................................... , ................ 309
*0 i<: V'i:i .-/C .

\ -ir-sy vrr;:.:.j
M UN ŢILO R
•Poieni I
• Lăzău / Valea ' “ aşanulut
•Bulz
g _,uedm.
CLUJ
*7>a ’Bn.ăişo'u'^lPţ^âula
SCARA : -» 4 0 0.000 >Damis, T
i i i » T,
®Weàèsovû/^ .
yL un oa ai •wiSâtv • JJamoşu
l/işagului ătuea an'^ ^ c 'taiu«Hoal aca »pănieeru ~-
» Vişaş C ă ta ta » B retea
F ia t'la C a p iii.
«5af. y i Bate ai
•Bic® BedecT'a
•/Roşia •Bociu.
,Valea'- #îo-ástaen'. .-gândul
/ /\ •/ Ciulei flotele » I S ^ c a
// •SoK odol L a u m ^. os» • • .Fincia /
^ --------- Vlâdeasa fcMcrtçâu Asul caVá^"
iScîinA \.UiŞta "Someşul '.êco
4838.
net
V' ^ •>.
•tíaiu.^1
I_ «C/icsavû.
• Bvi'ïAa. -H ős dote
SCátluuati I. ...e/^ătisel
\; ' MurAeleJieq' ■ '
j C-J
..— *Budu/t€a&a \ icit- »Lita

■0/şuI ’ ^ ___ $ 5aâ
Lita de »Filea di
MU eFdeade sus
^ S o lis te c\e Beius »Săcel
f
U, n® T u 'î? î /
! B c I ţ H l/” *F*nce jiU lalsoata,
■Îeleipoieni d« jos , Şchiopi
V;
B a l.em®\ sus N / a la
x . -T"S - ÏS-- r. « utáni 'M untele Blâisoaeei
Cai\a’ e fA io u ia
too.ste®Pet^(jasa 1 N V a d u lu i. Caco-oa letÚ® C*-5uW » T 1
T- - - u 'c M ţ t f f y i j c s s s f"
Bpúdet
. «?2J / F a çè O 'Boellşte
Ocoli.^1 Leluv
^ _ _ _ y » c \ c lc e n L <.v- ^ ^ * f e . s c ă u „.•x* ■
/ Í /
SkişKişent • | \™ ) ^ N e a ^ îîe v fi^ i /
.• ^-- x Muntele M a le
^ \ * K u n .c /j s ~
H«atei • y Aîacl<i\ f/ Am?
c-pâ o Câmpeni
J J^ pv T G.-.0VÄ hi^ cl
de sus . ţ l ° 1 O coU şV , ^ i 'V t i i o l m
/ ' / ţ « ftî a de s u s » /(^ elîmetea
s ! « y \ i\
Şcă/iisoata. / -^ P flş a o o jd e i o \ » V L u n ca
1^°ÎÂ»^<^«Ve-zxQti y «Altac /
o P olt e s ti
a O \ J\ I s n o le t e a
m* \ ^ \ Df e - ’G- aa Jc sus V
t Izlu e«'"
wtbuc^ de VoseaJ- -, J \ e it e r e * B tă z e s tl cx de jos
\ / ' »* \ nil <4 J
Tell-La de su
. ! \ / ' * > ------ .
ÂCotku Mowa •Câluţăti '.Cfcls.ti.Ot
Ne
Veaş oácatuâ / ; T r^. •<’ »/S>q>qieft'tieş
^ U00 \ r^jytmcel ,.
Vid'Za \ •^ v eBoC'iesti ^
■^k/îueom lanca
f ^ Muşca / / '\ .S '
s fL s ù Z ^
! I S e a ia a _______^ > - P° '10t
I «U ăm etv
Podana«
^fcusţut
*•
N, (■'f~~ -''/ K ^ \ / f AVj-Po^n-du ^jÆôdjalai • A iu d
C ătp ln işl» _ Poşia\ ( j
d3
^ — "Montană“ " •-*■** . i
."Montană” •B.Geoajului.
ii/
i /’ 51&SLL B
C/nfst&sti
•rSSxl,/ / V \ ^
»M-reâlde
•Tônvrtatlc \ l,i 1 1 f i
A»Vulcanul . / v
\ -1266 / / \
%(G£oViat de sus / lâjev\i ^
•Blâii
I Ujôfcÿiat <U.joij
ŞlsculdL ^»ticioaWUuáe J U D . A L B A
1 u m | .P o t r nl V ^ ute
j/ /WiAüèfÿ#y
iflliiW) ! S tă n ija »
( P ^ v ă lfn ^ Ţ 1 cmpo Lele,^^V Bos\ului
^Giunôni» Vcţa ^ jo
■vr»IZUU. ■pyVîşan/ «Ædîâft »^»Viaa
yid'iesu , Am poiţa» ^ ^-----.
/de CiÂ.6 ^ '% A e £ .U a c ă n / ^ :S''<'
VCâzaneit»/ ^/Urri a ş
Metes
Â Ü ^X n
•>J' (T^ÂSClOA'lfi " ‘ Nv^' ă iii AV
I I tR u d a f e t a l ’ « A utec(>
Pût^daOet
W % í f e s,líU U ' A U B fl IUU a
« N â d a s tia v Saâ^
Luncjaşul de (SUS . .A ir l de mLjlocţ
5táieneU«^-^T\ #Lun<âsul te jos
^ P od ej
iatţâân
Tûttaç»-
0«Win.\<{ed*
Peşt
® . .tce ilu
»lu t «p
ul d e JV*
SU F L t GC/ t DA
idd ^ « s t l a
‘ i ■
'Cţâtianeşti Limita
J udefaî u t
J U D . H U N E D O A R A
Râu Văi

Bcucluj FG 562066 1936

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bcucluj FG 562066 1936

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

D r. ION L.

CIOMAC şi VALERIU POPA-NECŞA

ECONOMICE DIN MUNŢII APUSENI

D l Dr. ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD

Pământul nostru-i scump şi sfânt

T ip ografia ziarului „U niversul“ Bucureşti, Str. B rezoianu 23-25

D-l Dr. ALEXANDRU VAIDA-VO EVO D

Şi câte ape l-au udaţ,

fir... & QŞB V C

4060 002 7048

Tipografia ziarului „Universul“ Bucureşti, Str. Brezoianu 23-25

care au pătimit pentru desrobirea Ardealului

şi luptătorilor, cari doresc o soartă mai bună

neînfricoşaţilor apărători ai M unţilor Apuseni.

Lucrarea de ţaţă nu a putut să apară la timp, din cauze

Ce me-a îndemnat să alcătuim lucrarea de faţă. Iaişiativa d-lui dr.

II. CARACTERELE GENERALE ALE MUNŢILOR APUSENI.

Descrierea din punct de vedere geografic. Munţii Apuseni sunt ca

III. ŢARA MOŢILOR.

Ce se înţelege, cum se delimitează şi oare sunt comunele ce alcătuesc

Activă şi susţinuţi, Numărul bărbaţilor şi femeilor. Procentualităţi.

Suprafaţa terenului. Suprafaţa ocupată dé semănături. Repartiţia pă­

VI. PĂDURILE DIN MUNŢII APUSENI.

Repartizarea pădurilor după felul posesiunei. Repartizarea esenţelor

VII. REFORMA AGRARĂ IN MUNŢII APUSENI.

Reforma agrară în Munţii Apuseni a urmărit rezolvarea a 2 pro­

teritorială. Numărul comunelor în oare s'a făcut exproprierea. Raportul

a) Mori : numărul morilor, pietrelor şi lucrătorilor. Observaţiuni.

Bogăţia Munţilor Apuseni în metale nobile. Proprietarii de mine şi

X. OCUPAŢIILE LOCUITORILOR DIN MUNŢII APUSENI,

Agricultura (obiceiuri) servitori, industria casnică a lemnului, ciubă-

XI. COLONIZAREA LOCUITORILOR DIN MUNŢII APUSENI.

Nevoia colonizării graniţei de Veist. Centrele de colonizare formate cu

XII. OBSERVAŢIUNI ŞI ASPECTE DIN VIAŢA LOCUITORILOR.

Din punct de vedere : agricol, al creşterii vitelor, silvic. Cooperaţia.

XIII. ÎMBUNĂTĂŢIREA STĂRILOR ECONOMICE DIN MUNŢII

Vânatul, d) Industria casnică, e) Căi de comunicaţie, I) Industrii, g) Tu

Păreri asupra situaţiei actuale şi nădejdile pentru viitor.

a) Tablou cuprinzând cuvinte particulare din Munţii Apuseni.

iar repetate, Moţii se revoltau, cuprinşi de nebunia despe­

E ruşinos şi ridicol să acuze cineva stăpânirile trecute,

Ca Ministru de Interne, am dat un ordin pe Ţară, ca

Să nu mai declarăm dragostea noastră pentru Moţi, ci

In România Mare nu mai poate fi vorba de o parte na­

Dr. ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD

Nu este ceva întâmplător, faptul că ne ocupăm de pro­

Datorită faptului ca în vara anului 1933 Dl. Dr. Alex.

Locuri de cultură la 1000 — 1200 m.

chiar şi la faţa locului, spre a împiedeca strecurarea de gre­

trăesc şi dacă aceşti producători în orele libere se mai ocupă

Locuri de cultură în plasa Câmpeni

Pentru datele privind partea agricolă, a servit de îndru­

Este delà sine înţeles că, un astfel de studiu, deşi se

Stoguri de fân în regiunea Câmpeni

Necesitatea unui astfel de studiu a fost arătată întot­

1) Importanţa munţilor Apucaţii din punct de vedere strategic de col.

Prin „M un ţii Apuseni” , în această lucrare, am înţeles o

Aspect general din regiunea Câmpeni

pui că ne găsim celebrul „Stat izolat” a lui Thlinen. In îm­

Delimitarea teoretică a acestei regiunii, am redat-o în

Grajdul unui sătean mai înstărit în comuna Certege

Aceasta pentru că, atunci am fi obţinut date economice

1) Robert Ficheux : Muniţii Apuseni în vol. I. Transilvania, Crişana,

Suprafaţa terenului. Suprafaţa ocupată dé semănături. Repartiţia pă

Reforma agrară în Munţii Apuseni a urmărit rezolvarea a 2 pro

iar repetate, Moţii se revoltau, cuprinşi de nebunia despe

In România Mare nu mai poate fi vorba de o parte na

Nu este ceva întâmplător, faptul că ne ocupăm de pro

chiar şi la faţa locului, spre a împiedeca strecurarea de gre

Pentru datele privind partea agricolă, a servit de îndru

Necesitatea unui astfel de studiu a fost arătată întot

pui că ne găsim celebrul „Stat izolat” a lui Thlinen. In îm

limitat la studiul economic al muntelui ca atare ci, s’a re

rul total al co

unde populaţia deasă este în contrast cu sărăcia pămân

siunile granitice, şi gneisurile dintre şisturile cristaline. Mun

1) înfiinţată de Dr. I. L. Ciouiac în anul 1927/28 cu concursul Insti

Vom căuta de aceia, să dăm acelea cuprinse în albumul edi

„Flora pontică străbate până în inima munţilor (Câm

In judeţul Arad, la poalele munţilor Apuseni, a fost de

diile biospeologice întreprinse de dl. prof. Emil Racoviţă, di