Ministerul Educaţie2

Proiect
Examenul de Absolvire a Şcolii Postliceale

Calificare profesională: Asistent Medical Generalist
Profesor Indrumător
As. Med. Principal Pătrăcescu Manuela
Absolvent
Magdalin Ionela
2013
1
Tema proiectului pentru examenul de absolvire:
ÎNGRIJIRI ACORDATE LA TREI PACIENŢI CU

DIABET ZAHARAT TIP I
CUPRINS
2
ABREVIERI..................................................................................pag. 4
ARGUMENT/MEMORIU EXPLICATIV....................................pag. 5
CAPITOLUL I
Noţiuni de anatomie şi fiziologie a pancreasului.......................................pag. 6
CAPITOLUL II
Noţiuni de fiziopatologie în Diabet zaharat tip I......................................pag. 9
CAPITOLUL III
Planuri de nursing în Diabet zaharat tip I.......................................pag.16
Caz I................................................................pag.16
Caz II...............................................................pag.27
Caz III..............................................................pag.37
CONCLUZII..................................................................................pag.47
BIBLIOGRAFIE...........................................................................pag.48
ANEXE...........................................................................................pag.50
ABREVIERI
3
A = avorturi
AHC = antecedente heredocolaterale
APF = antecedente personal fiziologice
APP = antecedente personal patologice
Cap. = capitol
DZ = diabet zaharat
F.O. = foaie de observaţie
HbA1c = hemoglobină glicată
HC = gidraţi de carbon
hTA = hipotensiune arterială
mm = milimetru
OMS = Organizaţia Mondială a Sănătăţii
P = puls
R = respiraţie
ROT = reflexe osteotendinoase
T = temperatură
TA = tensiune arterială
tb = tabletă
TTGO = testul de toleraţă orală la glucoză
U = unităţi
VSH = viteza de sedimentare a hematiilor
4
ARGUMENT/MEMORIU EXPLICATIV
OMS şi Federaţia Internaţională de Diabet au furnizat recent date îngrijorătoare

cu privire la răspândirea şi evoluţia diabetului. În România, numărul bolnavilor aflaţi
în evidenţele medicale este de aproximativ de 60000, dar numărul real de diabetici
depăşeşte un milion. Această cifră depăşeşte aproape 5% din populaţia totală a ţării
noastre. Conform aceloraşi studii 1% reprezintă procentul copiilor şi tinerilor sub 35
de ani bolnavi de diabet tip I.
Faptul ca diabetul face ravagii printre români o dovedesc şi rezultatele
Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, iniţiat de Ministerul
Sănătăţii Publice. Potrivit acestui program, 30% din români prezintă risc crescut de a
se îmbolnăvii de diabet în viitorul apropiat.
Problema majoră de sănătate publică, diabetul zaharat este o afecţiune cronică
gravă nu atât prin ea însăşi cât mai ales prin complicaţiile sale pe termen lung. Nota
de grevitate a bolii este subliniată de faptul că diabetul apare la vârste active ( 30-60
ani).
Dacă pacientul cu diabet respectă tratamentul şi regimul igieno-dietetic, el se
poate considera o persoană sănătoasă: „ Sănătatea este o stare de bine care presupune
existeţa unui triplu echilibru fizic, psihic şi social.”
5
Capitolul I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
Pancreasul este o glandă intraabdominală, cu secreţie mixtă ce se întinde de la

concavitatea abdomenului până la splină.
Pancreasul are o formă prismatică, neregulată şi anatomic se imparte în: cap,
corp şi coadă.
Este situat pe peretele posterior abdominal, retroperitoneal şi are următoarele
dimensiuni aproximative:
- greutate 60-95g
- lungime 12-15cm
- grosime 1,5-2,5 cm
Capul pancreasului se află în concavitatea potcoavei duodenale şi este acoperit
în mică parte de aceasta. Anterior pancreasul se învecinează cu colonul transvers,
vasele mezenterice superioare, vasele gastro-duodenale şi pancreato-duonenale.
Posterior pancreasul se învecinează cu vena cavă inferioară, vena splenică,
rinichiul stâng şi vasele acestuia. Toate acestea elemente anatomice separă pancreasul
de a doua vertebră lombară.
Pancreasul este alcătuit din două tipuri de ţesuturi:
- exocrin, cu secreţie externă
- endocrin, cu secreţie internă, reprezentate de insulele Langherhans.
Pancreasul exocrin reprezintă 99% din masa totală a pancreasului şi este
format din celule ce secretă sucul pancreatic, care ajunge în duoden unde contribuie la
digestia alimentară.
Pancreasul endocrin, constituit din insulele Langherhans reperzintă numai 1%
din masa toatală a pancreasului. Insulele Langerhause sunt dispersate în toată
structura pancreasului, dar mai ales în coada acestuia. Numărul insulelor variază de la
1,5-2,5 milioane/pancreas.
6
Insulele sunt separte unele de altele prin tesutul pancreasului exocrin, au o
inervaţie simpatică şi una parasimpatică şi o vascularizaţie arterială foarte bogată.
Circulaţia venoasă a insulelor drenează direct în circulaţia portală ceea ce
înseamnă că hormonii insulari ajung în concentraţie mare în ficat, mai înainte de a
ajunge la tesuturile periferice.
Ficatul degradează şi înlătură o mare parte din insulina pe care o primeşte. Se
poate explica astfel, de ce nivelul insulinemiei este mai mic decât nivelul insulinei
circulante din vena portă.
O insulă Langerhause conţine:
- între 70-90% celule β care secretă insulină,dispuse în centrul insulei.
- celule α (alfa) care secretă glucagonul;
- celule ∆ (delta) care secretă somatostatinul;
- celule β secretoare de polipeptid pencreatic.
Pancreasul uman sănătos stochează în celulele beta aproximativ 200 U de
insulină. Insulina se eliberează continuu în sânge, dar nu în cantitate constantă în orice
moment al zilei şi al nopţii ci dependent de valoare glicemiei.
În mod normal, la omul nediabetic, celulele beta ale pancreasului eliberează
insulină în două moduri:
- unul lent, adică secreţia bogată de insulină ce are loc ăntre mese şi care este de
aproximativ 1U|7h.
- unul rapid, cu ocazia meselor, denumit secreţia prandială, a cărei mărime depinde de
cantitatea de glucide consumată la masa respectivă.
Insulina care circulă în sânge ajunge la suprafaţa diferitelor celule hepatice,
musculare, grase unde se fixează pe receptorul de insulină de pe membrana celulară,
apoi urmează o serie de reacţii ce fac ca glucoza să poată pătrunde fără ajutorul
insulinei, cum sunt celulele SN, globulele roşii ale sângelui, celulele mucoase
intestinale.
Receptorii insulinei variază cu:
7
- vârsta, scad cu vârsta, deci scade şi sensibilitatea la insulină;
- alimentaţia, dietele hiperglucidice sunt însoţite hiperinsulinism;
- postul prelungit creşte afinitatea receptorilor pentru insulină;
- efortul fizic creşte afinitate receptorilor pentru insulină.
Glicoreglarea este mecanismul ce menţine nivelul constant al glucozei în sânge
şi se realizează pe cale hormonală şi fizico-chimică.
Insulina
- are rol hipoglicemiant şi stimulează sinteza de proteine şi lipide;
- la nivelul fibrelor musculare favorizează glicogenogeneza şi catabolismul aerob al
glucozei în timpul efortului muscular îndelungat.
Glucagonul
- are efecte antagoniste insulinei, produce hiperglicemie hepatică, favorizează
sinteza de corpi cetonici şi inhibă sinteza proteinelor şi inhibă sinteza
proteinelor.
Alţi hormoni ce intervin în reglarea glicemiei sanguine:
- adrenalina, noradrenalina şi dopamina stimulează glicogenoliza şi scade nevoia
periferică de glucoză;
- cortizonul acţionează prompt în hipoglicemie;
- somatostatinul împreună cu insulina restabilesc glicemia.
8
CAPITOLUL II
NOŢIUNI DE PATOLOGIE IN DIABETUL ZAHARAT TIP I
Diabetul zaharat este o boală de metabolism cu evoluţie cronică, determinată

genetic sau câştigată, caracterizată prin perturbarea metabolismului glucidic, însoţită
sau urmată de perturbarea metabolismului lipidic, proteic şi mineral şi care se
datorează insuficienţei absolute sau relative de insulină în organism.
Clasificarea diabetului zaharat:
1. Diabet zaharat tip I – insulino-dependent ( intre 10-15 % ) :
- distructie de celule β – deficit absolut de insulina
 autoimun
 idiopatic
2. Diabet zaharat tip II – insulino-independent ( intre 85-90 % ) :
- insulinorezistenta + deficit relativ de insulina, sau
- deficit de insulinosecretie + insulinorezistenta
3. Diabet zaharat secundar ( alte tipuri specifice de diabet zaharat ) :
- pancreatic : litiaza, pancreatita cronica, neoplasm pancreatic, etc.
- endocrin : hipertiroidie, sdr.Cushing, acromegalie, feocromocitom
- de stress : acut sau cronic
- iatrogen : steroidic sau tiazidic
4. Diabet zaharat gestational :
-apare din cauza sacinii si dispare dupa nastere
9
DIABETUL ZAHARAT TIP I
Diabetul zaharat tip I – insulino-dependent este o forma de boala care se
inregistreaza la 10-15 % dintre diabeticii din tara noastra.
Ea se caracterizeaza printr-o insuficienta absoluta de secretie insulinica si tendinta
crescuta la cetoacidoza.Pancreasul nu secreta insulina, celulele nu o absorb si astfel
glicemia creste.Administrarea insulinei exogene previne cetoacidoza si este
indispensabila pentru supravietuire.
Aceasta forma de boala poate fi intalnita la toate varstele, dar caracterizeaza mai
ales pacientii la care boala debuteaza sub 30 de ani.
Persoanele care prezinta risc crescut pentru diabet zaharat tip I – insulinodependent:
 Predispozitia genetica: frati, surori, gemeni diabetici cu diabet insulino-
dependent, mai ales cei cu fenotip HLA identic
 Prezenta anticorpilor anticelule insulare pancreatice
 Raspuns insulinic scazut la glucoza administrata i.v., cu amputarea fazei
precoce
 Microsomia fetala (risc pentru aparitia diabetului in copilarie sau la varsta
tanara)
 Menarha intarziata
Etiologie :
 predispozitia genetica :
- asocierea diabetului zaharat tip I cu unele boli cu caracter sigur genetic :
pancreatita recidivanta ereditara, fibroza chistica a pancreasului
- agregarea familiala a cazurilor
- ereditatea : - 1-2 % la descendentii din mama diabetica
- 5 % la descendentii din tata diabetic
- studiul gemenilor : 30-50 % la gemenii monozigoti sunt concordanti pentru diabet
zaharat tip I.
- evidentierea asocierii intre diabetul zaharat tip I si genele sistemului HLA care
10
confera susceptibilitate ( HLA DR3, DR4, D8)
 factorii de mediu :
- agentii virali : virusul rubeolei congenitale, Coxsackie B4, urlian, hepatic,etc.
- alimentatia : - lapte de vaca introdus in alimentaia sugarului inainte de varsta de
4 luni;
-carenta de vitamina D, carenta de nicotinamida
 autoimunitatea :
- insulita : prezenta la 100% din cazuri ( infiltrarea insulelor cu celule
imunoefectoare : Li CD4+, CD8+, macrofage)
- argumente clinice – asocierea cu alte boli autoimune : tiroidita Hashimoto,
boala Basedow.
- markeri ai imunitatii umorale ( anticorpii ) : ICA, anti GAD, IAA.
Patogenie si fiziopatologie :
Din punct de vedere patogenic, diabetul este o tulburare în metabolismul
glucidelor, care duce la hiperglicemie şi glicozurie.Datorita interconversiunii
metabolismelor glucidic,lipidic si protidic la nivelul ciclului Krebs,sunt afectate si
ultimele doua metabolisme,care explica simptomele grave din diabet.
Fiziologic in metabolismul glucidic deosebim trei procese principale:
 glicogenogeneza - depunerea la nivelul ficatului a glucozei în glicogen.
 glicogenoliza - transformarea glicogenului în glucoză, prin hidroliză şi
mobilizarea lui în sânge după necesităţile organismului.
 gluconeogeneza - adică formarea glucozei din lipide şi protide la nivelul
ciclului Krebs( ciclu cu ardere continua) şi glicoliza.

Mentinerea constanta a glicemiei este rezultatul echilibrului intre glicogenogeneza si
glicogenoliza,mecanism denumit glicoreglare,care se realizeaza pe cale hormonala si
fizico-chimica :
 reglarea hormonala – in acest fenomen intervin doua grupe de hormoni :
11
- hiperglicemianti : glucagonul, hormonul somatotrop hipofizar, hormonii
glucocorticoizi suprarenali, ACTH-ul, catecolaminele – adrenalina si noradrenalina.
- hipoglicemiant : insulina
 autoreglarea fizico-chimica : glicogenul hepatic este in permanenta sintetizat si
utilizat, ritm dictat de intensitatea arderilor in organism.
Insulina este un complex de aminoacizi, circulă în sânge fixată de unele globuline,
şi este inactivată la nivelul ficatului. Acţiunea sa hipoglicemiantă se realizează prin
accelerarea şi transportul glucozei prin membranele celulare; stimularea
glucogenogenezei hepatice şi musculare; inhibarea gluconeogenezei. Insulina
acţionează şi prin mărirea sintezei de gli-cogen de proteine, favorizarea lipidogenezei
din glucide sub formă de grăsimi de depozit, având şi o acţiune antagonistă faţă de
hormonul contrainsular al hipofizei.
Tesutul muscular este cel mai mare consumator de glucoză. Cu alte cuvinte există un
circuit continuu între doi poli: ficatul marele depozit de glucoză şi ţesuturile care
consumă glucoza. Legătura dintre aceştia doi poli este facută de sânge, unde glucoza
se menţine constant între 0,70-1,20 g‰. Când insulina este insuficintă, glucoza nu
poate pătrunde în celule, creşte în sânge şi apare astfel hiperglicemia.
Când nivelul glucozei depăşeşte 180g‰ în sânge, apare şi în urină-
glicozurie. Pentru a putea elimina din organism glucoza în exces din sânge, este
necesar să se elimine prin rinchi o cantitate mai mare de apă (poliurie) care în 24h
poate creşte la 4-5l sau mai mult. Doarece organismul pierde apă în exces apare
deshidratarea organismului cu senzaţie crescută de sete, uscăciunea buzelor, limbii
şi mucoaselor.
Perturbarea metabolismului glucidic duce la consumarea grăsimilor, nu
numai a proteinelor. Cresc astfel excesiv în sânge corpii cetonici apărând şi în
urină.
12
Corpii cetonici sunt eliminaţi prin urină numai în combinaţie cu sodiul. Dar
sodiul nu poate fi eliminat decât printr-o cantitate crescută de apă.Astfel afectează
şi metabolismul hidroelectrolitic, explicând poliuria, hemoconcentrarea şi
deshidratarea.
Evoluţia stadială a diabetului zaharat:

1) prediabetul sau diabetul potenţial care se poate lua în discuţie când ambii
părinţi sunt diabetici sau când un părinte sau două de apropiate sunt diabetici.
Tot în acest stadiu se înscriu mamele care nasc copii cu greutate peste 4,5
kg, care nasc feti morti sau care mor la câteva zile după naştere.
2) diabetul latent-bolnavul nu prezintă nici un semn, nici un simptom, dar prova
hiperglicemiei provocate, după ce s-a adăugat o cantitate de cortizon are un aspect
patologic.
3) diabetul chimic-când proba hiperglicemie confirmă boala.
4) diabetul zaharat clinic manifestat.
Formele clinice ale diabetului zaharat:
SIMPTOMATOLOGIE ŞI DIAGNOSTIC POZITIV
Triada clasică: poliurie, polidipsie, polifagie este o manifestre tardivă şi

apare numai în 25-35% din cazuri, deci o glicemie normală nu exclude diabetul.
Este nevoie pentru diagnostic de proba giperglicemiei provocate.
Diabetul zaharat de tip I insulino dependent este caracterizat prin lipsa
insulinei care ar trebui să fie secretată de pancreas. Celulele nu absorb şi astfel
glicemia creşte.
Apre senzaţia de foame-polifagie, sete excesivă-polidipsie,eliminare
crescută de urină-poliurie, pierdere în greutate, oboseală.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
13
Determinarea glicemiei: valorile normale pentru glicemia preprandială sunt
considerate a fi între 60-100 ug gluciză/dL plasmă venoasă. În sângele venos
valorile sunt cu 15% mai mari decât cele determinate din sângele capilar.
TTGO- testul oral de toleranţăla glucoză 75g glucoză pulbere se dizolvă în
300ml apă, soluţia glucozată trebuie ingerată în 5 minute.
TTGO se recomandă dacă glicemia preprandială este peste 100ug/dL, dar
mai mică de 125ug/dL, la rude ale persoanei cu diabet zaharat, gravidele suspecte
de diabet gestionat, obezi.
Glicozuria – apare când valorile glicemiei sunt mai mari de 180ug/dL.
Cetonuria- apariţia corpilor cetonici în urină.
Hemoglobina glicozilată HbA1c-valori normale mai mari de 6%.
Glicemia se testează înainte de culcxare, înainte de mese şi efort fizic. In
cursul hiperglicemiei, celulele nu primesc suficientă glucoză şi în schimb vor
degrada grăsimile, starea generală se alterează, apre greaţa, haleană acetonică.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL:
1. Diabetul insipid- datorat afectării hipofizei posterioare- în care există poliurie,
polidipsie şi scadere în greutate.
Poliuria este în acest caz foarte mare 20-30l/zi, glicemia este normală, iar glicozuria
absentă.
2. Diabetul renal- glicozuria este prezentă, dar glicemia şi hiperglicemia
provocată sunt normale.
COMPLICAŢIILE DIABETULUI ZAHARAT:

Pot fi acute şi cronice. Din complicaţiile acute pot face parte coma acidocedozică în
care se descriu trei faze:
a) acidoza incipientă;
b) cetoacidoza severă;
c) stadiul de comă diabetică;
14
d) hipoglicemia.
Complicaţiile cronice sunt foarte numeroase :
a) complicaţii vasculare: microangiopatia cu glomeruloscleroza diabetică,
retinopatia diabetică, manifestării cutanate şi musculare, şi macroangiopatia cu
cardiopatie ischemică, infarctul de miocard, ateroscleroză cerebrală.
b) Complicaţii nervoase;: neuropatia diabetică, steatoza hepatică, cataracta,
insuficienţa renală.
IGIENA DIABETICULUI
Regulile de igienă trebuie bine cunoscute de diabetic, deoarece nerespectarea
sau respectarea lor depinde de apariția unor complicaşii severe.
Curăţenia corporală generală frecventă, urmată de schimbarea zilnică a lenjerie
de corp este foarte importantă, atenţie deosebită la îngrijirea danturii, perfectă igienă a
organelor genitale.
TRATAMENTUL IN DIABETUL ZAHARAT TIP I

Profilaxia diabetului zaharat tip I :
 profilaxie primara ( prevenirea aparitiei bolii )
- prevenirea afectiunilor diabetogene ;
- evitarea corticoterapiei ;
- evitarea consumului exagerat de zahar ;
- evitarea stresului ;
- promovarea alimentatiei copilului la san ;
 profilaxie secundara :
- diagnostic precoce ;
- controlul glicemiei – screening ;
- tratamentul factorilor de risc vascular HTA, ATS, dislipidemii, obezitate;
- depistarea complicatiilor in stadiul subacut ;
15
- evitarea fumatului ;
 profilaxie tertiara :
- evitarea complicatiilor ;
- tratamentul activ al complicatiilor cronice.
 Obiective terapeutice :
- normalizarea metabolica
- prevenirea complicatiilor
- asigurarea unui regim de viata cat mai apropiat de normal
- asigurarea unei durate de viata cat mai aproape de durata normala
 conditii de realizare a acestor obiective :
- precizarea diagnosticului complet
- individualizarea tratamentului in functie de varsta,sex,profesie,conditii
sociale si familiale
- stabilirea tolerantei la glucide si a necesarului de insulina
- aprecierea dinamica a eficientei tratamentului in functie de starea
generala,echilibrul ponderal
- pastrarea capacitatii de efort
- modificarea schemei terapeutice in functie de situatiile nou aparute
- colaborarea stransa intre medic,asistent,pacient.
MIJLOACE DE TRATAMENT :
1. Modificarea stilului de viata :
 Dieta :
- reprezinta conditia esentiala a mentinerii vietii diabeticului cat mai aproape de
normal ; rolul dietei este de a asigura un raport rational de principii alimentare atat
cantitativ cat si calitativ.
Principii dietetice :
- necesarul caloric sa fie egal cu al omului sanatos de aceeasi varsta,sex si
profesie ;
16
- distributia caloriilor – se face pe cele trei principii alimentare,cu evitarea gluci-
delor rafinate care se absorb rapid ( zahar si derivate ) si in functie de greutate :
glucide 55-60% /zi ; lipide 30-35% ,1/3 de origine animala si 2/3 de origine vegetala;
proteine 12-15% /zi,1/2 de origine animala si ½ de origine vegetala.
- repartitia glucidelor – se face pe mese, 3 mese si 3 gustari /zi la ore fixe :ora 7°°
-15%, ora 11°°- 10%, ora 13°°- 35-40%, ora 17°° -10%, ora 19°°- 20-25%, ora 22°°-
10%.
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT TIP I

INSULINO-DEPENDENT DECOMPENSAT
17
CAZ I
CULEGREA DATELOR:
FO: 41002
Iniţiale: P.D.
Vârsta:40 ani
Sex:feminin
Starea civilă:căsătorită
Domiciliu:sat. Piatra Șoimului, judeţul Neamţ
Număr copii:4
Religie:ortodoxă
Naţionalitate:română
Limbă vorbită:română
Ocupaţia casnică
Condiţii de viaţă:bune
Nivel de instruire: 10 clase
Data internării: 3.12.2009
Data externării: 9.12.2009
Diagnostic de trimitere: diabet zaharat tip I
Diagnostic la 72h: diabet zaharat tip I decompensat, complicat cu nevralgii plantare.
AHC:fără importanţă
APF: naşteri 4, avorturi 1
APP:diabet zaharat tip I din 1989
Tratament de fond:
Actrapid 10U-ora 8 şi 10U ora 14
Mixtard 30-12U ora 20
Obisnuinţe de viaţă:
18
Alimentaţie- nu respectă regimul alimentar
Alcool-ocazional
Tutun- nu
Motivele internării: polidipsie, poliurie, hiperglicemie 360 ug/dL
Istoricul bolii: pacienta cunoscută diabetică, relatează că de aproximativ 3 zile
prezintă poliurie, polidipsie, valori glicemice mari. Se prezintă la internare pentru
rechilibrare metabolică.
Observare iniţială:
TA=125/80 mmHg
P=64 bătăi/min
T=36,20C
Î=1,60m
Exporări efectuate Valori obţinute Valori normale
Glicemie 360mg/dL 60-100mg/dL
Trombocite 250000/mm3 150000-450000/mm3
Leucocite 6500/mm3 5000-8000/mm3
Uree 62mg/dL 20-40mg/dL
Creatinină 0,83mg/dL 0.7-1,5mg/dL
HbA1c 10,5% 6%
Colesterol 180mg/dL 150-200mg/dL
VSH 14mm/h 2-12mm/h
Glicozuri 2380mg/dL 30mg/dL
Corpi cetonici absenţi Absenţi
Ionograma
Tratament instituit:
Actrapid 10U ora 8 si 10U ora 14
Mixtard 12U ora 20
Pentoxifil retard 2tb dimineaţa şi seara; Movalis15mg 1tb/zi
Pe perioada spitalizării pacienta a fost dependentă de următoarele nevoii:
1. Nevoia de a comunica
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni
19
4. Nevoia de a elimina
5. Nevoia de a evita pericolele
6. Nevoia de a se recreea
7. Nevoia de a învăţa
Nevoi Probleme Obiective

1. Alterarea comunicării la nivel Pacienta să comunice cu echipa de
afectiv îngrijire şi cu anturajul
2. -hidratare necorespunzătoare Pacienta să se hidrateze corespunzător
prin surplus din punct de vedere cantitativ
-regim alimentar impus Pacienta să respecte regimul alimentar
impus
3. Eliminare inadecvată cantitativ Pacienta să aibă o diureză normală
4. Insomnie Pacienta să se odihnească corespunzător
cantitativ şi calitativ.
5. Durere la membrele imferioare Pacienta să resimtă o diminuare la
nivelul membrelor inferioare
6. Anxietate Pacienta să nu mai prezinte anxietate
7. Deficit de cunoştinţe Pacienta să stie şi să înţeleagă
informaţiile despre diabetul zaharat,
complicaţiile acestuia şi necesitatea
respectării regimului alimentar
1. NEVOIA DE A COMUNICA
P-alterarea comunicării la nivel afectiv
E-mediul spitalicesc
S-izolare, apatie
Obiectiv:pacienta să comunice cu echipa de îngrijire şi cu anturajul.
Îngrijiri autonome:
20
- liniştesc pacienta cu privire la starea sa, explicându-i scopul şi natura
intervenţiilor;
- prezint pacientei echipa de îngrijire precum şi ceilalţi pacienţi aflaţi în salon;
- câștig încrederea pacientei, ascultând-o cu atenţie;
- încurajez pacienta să vorbească despre sentimentele sale în ceea ce priveeşte
trăirea bolii;
- manifest solicitudine faţă de pacientă;
- dau posibilitatea pacientei să-şi exprime nevoile, sentimentele, ideile şi
dorinţele sale;
- ofer pacientei pliante despre boala sa.
Evaluare:
În urma îngrijirilor acordate pacienta comunică cu echipa de îngrijire şi cu anturajul.
2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ȘI HIDRATA

P1-hidratare necorespunzătoare prin surplus
E1-dezechilibru metabolic
S1-poliurie,polidipsie
Obiectiv1: Pacienta să se hidrateze corespunzător din punct de vedere cantitativ şi
calitativ
P2-regim alimentar impus
E2-metabolism dezechilibrat
S2-nelinişte, agitaţie
Obiectiv2: Pacienta să respecte regimul alimentar impus.
Intevenţii autonome:
- efectuez bilanţul hidric pe 24 ore ingesta-3500ml, excreta-3000ml;
- urmăresc semnele deshidratării: limbă, tegumente;
- corectez dezechilibru hidric, asigurându-mă că pacienta consumă 2 l lichide în
24h;
21
- informez pacienta despre regimul alimentar pe care trebuie să-l respecte cu
stricteţe;
- împreună cu pacienta stabilim alimentele care vor fi în regimul său, având în
vedere următoarele aspecte, numărul meselor în 24h care vor fi repartizate
astfel: dimineaţă ora 8 micul dejun, prânz ora 13, gustare ora 17, cina ora 20.
- informez pacienta despre conţinutul în glucide a fiecărui aliment în parte, astfel
încât bolnava să îşi cunoască bine regimul, tehnici de preparare a alimentelor;
Informez pacienta despre:
- alimentele interzise: produse zaharoase, fructe uscate, leguminoase uscate.
Siropuri, struguri, marmeladă;
- alimente permise câtărite: paine albă, graham, cartofi, paste făinoase, orez,
fructe, legume, lapte, mămăliguţă;
- alimente permise necântărite: morcov, sfeclă, telină, ardei, varză, praz, carne
slabă,ouă, smântână,unt.
- ofer pliante pacientei cu modele de dietă pentru fiecare anotimp şi cu conţinut
de HC al alimentelor.
Îngrijiri delegate:
- administrez tratamentul prescris de medic:
Actrapid 10U ora 8 şi 10U ora 14
Mixtard20 10U ora 20
Pentoxifilin retard 2tb/zi
Movalis 1tb/zi
- am recoltat sânge pentru ionogramă. În funcţie de valorile acesteia restabilesc şi
corectez dezechilibru hidric prin hidratare şi aport de electroliţi pe cale orală.
Evaluare: in prima zi setea se diminuă, iar în a doua parte a zilei, începând cu ziua II
bolnava nu mai prezintă sete intensă. Pe toată durata spitalizării pacienta respectă
regimul alimentar impus.
22
3. NEVOIA DE A ELIMINA
P-eliminare inadecvat cantitativ
E-afecţiunii
S-poliurie:3000ml/24h
Obiectiv: pacienta să aibă o diureză normală
- am instruit pacienta despre modul de măsurare a diurezei;
- am asigurat materiale necesare: în recipient curat în care pacienta va aduna
urina pentru a observa ulterior cantitatea sa;
- fac raportul ingesta excreta;
- urmăresc tegumentele şi mucoasele bolnavei pentru a observa semnele de
deshidratare;
- am instruit pacienta să-şi efectueze igiena riguroasă după eliminări
- am recoltat urină pentru analize de laborator: glicozurie, corpi cetonici.
Administrez tratamentul prescris de medic: Actrapid 10U ora 8 şi 10U ora 14,
Mixtard 12U ora 20.
Evaluare:
În a IIIa zi diureza sa normalizat 1600ml.
4. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI

P-insomie
E-mediului spitalicesc
S-oboseală, cearcani, apatie
Obiectiv: bolnava să se odihnească corespunzător cantitaiv şi calitativ
23
- comunic cu pacienta despre motivul neliştii sale, o ascult cu atenţie şi o
încurajez spunându’i că este o stare trecătoare;
- menţin condiţiile necesare somnului: asigur un mediu de securitate, fără
zgomot;observ dacă perioadele de relaxare şi de odihnă sunt în rapot cu
necesităţiile organismului pacientei;
- explic bolnavei necesitatea menţinerii unei veţi ordonate, cu un program stabil;
- învăţ pacienta să practice înainte de culcare tehnici de relaxare cu respiraţii
profunde căteva minute sau să citească inainte de culcare;
- explic pacientei că o baie caldă înainte de culcare ar fi optimă pentru a-şi
rezolva problema insomniei;
- învăţ pacienta să se trezească devreme;
- observ şi notez calitatea somnului.
Evaluare: pacienta se odihneşte corespunzător.
5. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P-durere la nivelul membrelor inferioare
E-distrugerea nervilor distali şi flux de sânge diminuat
S-tumefierea şi inroşirea membrelor inferioare, facies crispat
Obiectiv: pacienta să resimtă o diminuare a durerii la nivelul membrelor inferioare.
- asigur un climat corespunzător: salon curat, aerisit, pat cu lenjerie curată;
- ajut pacienta să descrie corect durerea;
- manifest înţelegere faţă de suferinţa pacientei;
- îndepărtez factorii perturbanţi: zgomot, lumină puternică;
- ajut pacienta să se aşeze intr-o poziţie corespunzătoare: cu picioarele mai sus
decât restul corpului;
- stabilesc împreună cu pacienta că seara, înainte de culcare să ţină picioarele
într-un lighean cu apă caldă şi să se maseze;
24
- supraveghez funcţiile vitale: TA, puls, respiraţie, temperatură, diureză, tranzit
intestinal şi le trec în FO.
- am urmărit starea pacientei pentru a depista eventualele complicaţii şi a m
încurajat-o să declare modificările ce pot apărea;
- am verfificat picioarele pacientei: integritatea tegumentelor.
Intervenţii delegate:
Administrez tratamentul medicamentos prescris de medic:
Pentoxifilin retard 2tb/zi-dimineaţa şi seara
Alprazolam0,5mg-1tb seara
Actrapid 10U ora 8 şi 10U ora 14
Mixtard 30-12U ora 20
Movalis 15mg-1tb/zi
Evaluare: în urma îngrijirior acordate pacienta resimte o ameliorare a durerii şi nu
dezvoltă complicaţii şi infecţii nosocomiale pe durata spitalizării.
6. NEVOIA DE A SE RECREA
P-anxietate
S-izolare
Obiectiv:pacienta să nu mai perzinte anxietate
Intervenţii autonome:
- comunic cu pacienta, ascultându-i cu atenţie nevoile;
- încurajeuz bolnava spunându-i că este o stare trecătoare;
- individualizez preferinţele pacientei: lectura, plimbările ăn are liber;
- îi prezint pacientei anturajul şi o încurajez să facă plimbări împreună cu alţi
bolnavi;
- supraveghez pacienta în timpul activităţiilor de recreere;
- apreciez impactul activităţiilor de recreere asupra pacientei.
25
Evaluare:
Pacienta nu mai este anxioasă.
7. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA

P-deficit de cunoştinţe
E-ignoranţa, lipsa informaţiilor
S-întrebări adresate de pacientă referitoare la afecţiunra sa
Obiectiv:pacienta să ştie şi să înteleagă informaţiile despre diabetul zaharat,
complicaţiile acestuia şi necesiatea respectării regimului alimentar.
- am explorat nivelul de cunoştinţe al pacientei: a ignorat recomandările
medicului privind regimul alimentar;
- am conştientizat pacienta asupra propiei responsabilităţi privind sănătatea;
Am instruit bolnava cu privire la:
- prevenirea complicaţilor prin menţinerea glicemiei la valori sub 150ug/dL;
- respectarea tehnicii injectării cu insulină;
- respectarea regulilor de igienă:baie generală zilnică cu apă şi săpun, urmată de
schimbarea lenjeriei de corp, atenţie deosebită la îngrijirea danturii, igienă
perfectă a organelor genitale şi a membrelor inferioare;
- îngrijirea piciorului diabetic: evitarea încălţîmintei stâmte, a jartierilor, a
ciorapilor cu elastic, evitarea loviturilor la picioare , folosirea unei creme pentru
călcâie aspre, nu se vor tăia bătăturile, evitarea apropierii picioarelor de sobă
sau de alte surse de căldură;
- importanţa respectării regimului alimentar şi evitarea sedentarismului.
Evaluare:
Pacienta prezintă suficiente informaţii despre afecţiunea sa, complicaţile diabetului
zaharat şi a înţeles importanţa respectării regimului alimentar.
26
EVALUARE FINALĂ
Pacienta P.D. în vârstă de 40 de ani, diabetică, se internează pe data de 3

decembrie 2009 cu următoarele simptome: polidipsie, poliurie și hiperglicemie 360
27
mg/dl pentru reechilibrare metabolică.Pe data spitalizării pacienta a avut următorul
tratament: actrapid – 10 u ora 800, 10 u ora 1400; mixtard - 12 u ora 2000; pentoxifilin
retard – 2 tablete dimineața și seara; movalis 15 mg – 1 tabletă/zi; alprazolam 0,5 mg
– 1 tb seara.
La internare pacietei i s-au făcut analize de laborator din sânge și
urină(glicozurie)
În urma îngrijirilor primite și a tratamentului medicamentos administrat,
evoluția pacientei a fost favorabilă cu ameliorarea simptomatologiei și cu
reechilibrare metabolică: glicemie – 150 mg/dl.
La externare, pacienta a primit următoarele recomandări:
- respectarea cu strictețe a regimului alimetar;
- evitarea șocurilor emoționale, a oboselii, a obezității și a sedentarismului;
- tratament cu actrapid 10 u ora 800; 10 u ora 1400; mixtard 30 – 12 u ora 2000;

COMPLICAT: SINDROM DISLIPIDEMIC SUPRAPONDERAL
CAZ II
CULEGREA DATELOR:
FO: 41662
Iniţiale: D.M.
28
Vârsta:42 ani
Sex:feminin
Starea civilă:necăsătorită
Domiciliu:Piatra Neamț, judeţul Neamţ
Număr copii:0
Religie:ortodoxă
Ocupaţia: funcționar public
Loc de muncă: Direcția generală a Finanțelor
Condiţii de viaţă:bune , locuiește singură într-un apartament cu două camere
Nivel de instruire: studii superioare
Diagnostic de trimitere: diabet zaharat tip I complicat cu sindrom dislipidemic,
supraponderal
Diagnostic la 72h: diabet zaharat tip I complicat, sindrom dislipidemic
supraponderal.
AHC: bunica diabet zaharat tip I
APF: naşteri 0, avorturi 0
Tratament de fond:
Apidra 10U-ora 6 ;10U ora 8; 12 U ora 12
Lantus 14 U ora 22
Alimentaţie- nu respectă regimul alimentar impus
Alcool- nu consumă
Tutun- nu fumează
29
Motivele internării: intermitent edeme la membrele inferioare, dureri la membrele
inferioare, exces ponderal, valori glicemie mari( glicemia=202 mg/dl)
Istoricul bolii: Pacienta, cunoscută diabetică, tratată cu patru prize de insulină,
relatează de aproximativ o săptămână că prezintă edeme intermitente la membrele
inferioare concomitent cu valori glicemice mari.Se internează pentru reechilibrare
metabolică.
TA=125/90 mmHg
P=62 bătăi/min
T=36,20C
G= 81 kg
Î=1,62m
Glicemie 202 mg/dL 60-100mg/dL
Trombocite 311000/mm3 150000-450000/mm3
HbA1c 9,5% 6%
Colesterol 74,4 mg/dL 150-200mg/dL
VSH 36 mm/h 2-12mm/h
Glicozurie 2100mg/dL 30mg/dL
După culegerea și analiza datelor am considerat că pacienta este dependentă de

următoarele nevoii:
4. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
30
6. Nevoia de a dormi și a se odihni
7. Nevoia de a se recrea

1. Alterarea comunicării la nivel Pacienta să comunice cu echipa de
afectiv îngrijire şi cu anturajul
2. Durere la nivelul membrelor Pacienta să resimtă o ameliorare a
inferioare durerii
3. Eliminare inadecvată cantitativ Pacienta să prezinte o reducere a
retenției de urină
4. Regim alimentar impus Pacienta să respecte dieta cu 200
carbohidrați/24 h, hiposodată,
hipolipidică
5. Deficit de cunoștințe privind Pacienta să aibă cunoștințe despre boala
boala sa. sa, despre regimul igienodietetic,
complicațiile diaberului zaharat și
măsuri de prim ajutor.
6. Insomnie Bolnava să se odihnească corespunzător
cantitativ și calitativ
7. Anxietate Pacienta să nu mai prezinte anxietate.
P-alterarea comunicării la nivel afectiv
S-izolare, apatie
Obiectiv:pacienta să comunice cu echipa de îngrijire şi cu anturajul.
- liniştesc pacienta cu privire la starea sa, explicându-i scopul şi natura
intervenţiilor;
31
- asigur un mediu de securitate liniștit;
- prezint pacientei echipa de îngrijire precum şi ceilalţi pacienţi aflaţi în salon;
- câștig încrederea pacientei, ascultând-o cu atenţie;
- încurajez pacienta să vorbească despre sentimentele sale în ceea ce priveşte
trăirea bolii;
- ofer pacientei pliante despre boala sa;
- manifest solicitudine faţă de pacientă;
- dau posibilitatea pacientei să-şi exprime nevoile, sentimentele, ideeile şi
dorinţele sale;
Evaluare:
În urma îngrijirilor acordate pacienta comunică cu echipa de îngrijire şi cu anturajul.

P-durere la nivelul membrelor inferioare
E- afecțiunii
S- facies crispat, văicăreli
Obiectiv: pacienta să resimtă o diminuare a durerii.
- Am asigurat microclimat corespunzător: salon curat, aerisit, pat cu lenjerie
curată;
- ajut pacienta să descrie corect durerea;
- încurajez pacienta spunându-i că durerea va diminua în intensitate;
- manifest înţelegere faţă de suferinţa pacientei;
- îndepărtez factorii pertubanţi: zgomot, lumină puternică;
32
- ajut pacienta să se aşeze intr-o poziţie corespunzătoare: cu picioarele mai sus
decât restul corpului;
- sfătuiesc pacienta să aplice alternativ comprese reci și calde, să-și maseze ușor
picioarele după efectuarea unei igiene riguroase;
intestinal şi le trec în FO.
- urmăresc starea pacientei pentru a depista eventualele complicaţii şi am
încurajat-o să declare modificările ce pot apărea;
- am verfificat picioarele pacientei: integritatea tegumentelor.
Am recoltat probe de sânge și urină pentru analize de laborator
Apidra – 10 u ora 8
10 u ora 10
10 u ora 12
Lantus: 14 u ora 22
Tertensif SR 1tb/zi
Evaluare:
În primele două zile durerea a persistat dar a diminuat în intensitate.Începând cu cea
de a treia zi de spitalizare pacienta nu a mai prezentat dureri plantare.
P-eliminare inadecvat cantitativ
E-dezechilibrului metabolic
S-edeme la membrele inferioare
Obiectiv: pacienta prezinte o reducere a retenției de lichide.
33
- cântăresc zilnic pacienta și notez greutatatea în FO;
- am sfătuit pacienta ca în repaus să iși plaseze picioarele pe o pătură rulată sau
pe o pernă pentru favorizarea circulației venoase;
- efectuez zilnic bilanțul ingesta excreta;
- sfătuiesc bolnava să evite ortostatismul prelungit și îmbrăcămintea strâmtă;
- am instruit pacienta cu privire la respectarea regimului alimentar: reducerea
aportului de lichide și de sare;
- am sfătuit pacienta ca în timpul lucrului la birou să iși plaseze membrele
inferioare pe un suport;
Administrez tratamentul prescris de medic: Tertensif 1tb/zi
Evaluare:
În urma îngrijirilor acordate, începând cu a doua zi, edemele s-au remis.

P-regim alimentar impus
E-afecțiunii
S-nelinişte, agitaţie
Obiectiv: Pacienta să respecte dieta cu 200 gHC, hiposodată, hipolipidică.
- am asigurat dietă cu 200 g HC, hiposodată, hipolipidică;
- am supravegheat respectarea dietei și am cântărit împreună cu pacienta
alimentele;
- am instruit pacienta cu privere la numărul meselor/zi: 5-6 mese: 3 principale și
2 gustări;
- alegerea alimentelor în funcție de conținutul în glucide;
34
- alimente interzise: zahăr, fructe uscate, grăsimi animale, siropuri;
- tehnici de preparare a alimentelor permise: fierberea și coacerea, iar sosurile să
nu fie îngroșate cu făină și cu legume pasate;
Evaluare: În urma îngrijirilor acordate, pacienta a respectat regimul alimentar impus
pe toată durata spitalizării.

E-ignoranţa
S-întrebări adresate de pacientă cu privire la complicațiile diabetului zaharat.
Obiectiv:pacienta să aibă cunoștințe despre regimul igienodietetic, complicațiile
diabetului zaharat și măsuri de autoîngrijire.
- am explorat nivelul de cunoştinţe al paciente;
- am conştientizat pacienta asupra propiei respondabilităţi privind sănătatea;
Am instruit bolnava cu privire la:
schimbarea lenjerie de corp, atenţie deosebită la îngrijirea danturii, igienă
- îngrijirea piciorului diabetic: evitarea încălţămintei stâmte, a jartierilor, a
ciorapilor cu elastic, evitarea loviturilor la picioare , folosirea unei creme pentru
călcâie aspre, nu se vor tăia bătăturile, evitarea apropierii picioarelor de sobă
sau de alte surse de căldură;
35
- corectarea dozelor de insulină în funcție de starea fiziologică: efort, alimentație;
- importanţa respectării regimului alimentar şi evitarea sedentarismului,
efectuarea zilnică a exercițiilor fizice moderate, plimbare, înot;
- tablou clinic al hipoglicemiei și măsuri de autoajutor: transpirații profunde,
amețeli,astenie, foame exagerată;
Evaluare:
În urma îngrijirilor acordate, pacienta cunoaște dieta, știe să-și întocmească regimul
cu 200 g HC , descrie corect complicațiile și măsurile de autoajutor.

P-insomie
E-mediului spitalicesc
S-oboseală, cearcani, apatie
Obiectiv: bolnava să se odihnească corespunzător cantitaiv şi calitativ
- comunic cu pacienta despre motivul neliniştii sale, o ascult cu atenţie şi o
încurajez spunându-i că este o stare trecătoare;
- menţin condiţiile necesare somnului: asigur un mediu de securitate, fără
zgomot;observ dacă perioadele de relaxare şi de odihnă sunt în rapot cu
necesităţiile organismului pacientei;
- explic bolnavei necesitatea menţinerii unei veţi ordonate, cu un program stabil;
- învăţ pacienta să practice înainte de culcare tehnici de relaxare cu respiraţii
profunde căteva minute sau să citească inainte de culcare;
- explic pacientei că o baie caldă înainte de culcare ar fi optim pentru a-şi rezolva
problema insomniei;
- învăţ pacienta să se trezească devreme;observ şi notez calitatea somnului.
Evaluare: pacienta se odihneşte corespunzător.
36
7. NEVOIA DE A SE RECREA
P-anxietate
S-izolare
Obiectiv:pacienta să nu mai perzinte anxietate
Intervenţii autonome:
- comunic cu pacienta, scultându-i cu atenţie nevoiule;
- încurajeuz bolnava spunându-i că este o stare trecătoare;
- individualizez preferinţele pacientei: lectura, plimbările în are liber;
- îi prezint pacientei anturajul şi o încurajez să facă plimbări împreună cu alţi
bolnavi;
- supraveghez pacienta în timpul activităţiilor de recreere;
- apreciez impactul activităţiilor de recreere asupra pacientei.
Evaluare: Pacienta nu mai este anxioasă.
EVALUARE FINALĂ
Pacienta D.M. diagnosticată cu diabet zaharat tip I insulinodependent din 1998

s-a internat pe data de 3.12.2009 prezentând edeme la membrele inferioare, valori
glicemice mari= 202 mg/dl, pentru reechilibrare metabolică:
Pe durata spitalizării pacientei i s-au recoltat probe de sânge și urină obținându-
se valori mari la glicemie=202 mg/dl
În urma examenelor clinice și paraclinice, bolnavei i s-a instituit următorul
tratament:
Apidra – 10 u ora 6
10 u ora 8
12 u ora 12
37
Lantus 14 u ora 22
Tertensif ora 19 o tabletă/zi
evoluția pacientei a fost favorabilă cu ameliorarea simptomatologiei și cu
reechilibrare metabolică.
Pacienta se externează pe data de 9.12.2009 primind următoarele recomandări:
- dietă cu 200 g HC repartizați în 5 mese
- tratament cu apidra: 10 u ora 8, 10 u ora 10, 12 u ora 12; lantus 14 u ora 2200
- evitarea sedentarismului, stresului, eforturilor fizice mari;
- monitorizarea glicemiei și controlul medical periodic.

DEZECHILIBRAT
CAZ III
CULEGREA DATELOR:
FO: 41761
Iniţiale: B.A.
Vârsta:52 ani
Sex:masculin
Starea civilă:căsătorit
Domiciliu: Piatra Neamț, judeţul Neamţ
Număr copii:1
Religie:ortodoxă
38
Ocupaţia: șofer
Loc de muncă: Sc Fly Trans
Condiţii de viaţă:bune , locuiește cu soția într-un apartament cu 2 camere
Nivel de instruire: liceu
Grup sanguin: A2
Motivele internării: polidipsie, greață, hiperglicemie: 275 mg/dl
Diagnostic de trimitere: diabet zaharat tip I
Diagnostic la 72h: diabet zaharat tip I dezechilibrat.
AHC:fără importanţă
APF: fără imporatanță
Alimentaţie- nu respectă regimul alimentar
Alcool-nu
Tutun- 1 pachet /zi
Istoricul bolii: Pacientul BA diagnosticat cu diabet zaharat tip I în 2004 relatează că
din cauza programului de lucru nu a putut respecta regimul alimentar și de
aproximativ 4 zile prezintă poliurie, polidipsie, valori glicemice 250 mg/dl.Se prezintă
la internare pentru reechilibrare metabolică.
TA=130/75 mmHg
P=60 bătăi/min
T=35,90C
Î=1,75m
39
G=76 kg
Glicemie 250mg/dL 60-100mg/dL
Trombocite 265000/mm3 150000-450000/mm3
HbA1c 10,5% 6%
Colesterol 1271mg/dL 150-200mg/dL
VSH 6mm/h 5-10mm/h
Glicozurie 2699mg/dL 30mg/dL
Corpi cetonici absenţi Absenţi
Lipide totale 789 mg/dl 600-800mg/dl
Ph 6,5 7,32
Tratament instituit:
Actrapid 24 U ora 8 si 26 U ora 14
Mixtard 30: 20 U ora 20
Pentoxifil 2tb dimineaţa şi seara; Metoclopramid
După culegerea și analiza datelor am considerat că pacientul este dependent de
următoarele nevoi:
3. Nevoia de a se alimenta și hidrata
5. Nevoia de a dormi și a se odihni

1. Comunicare ineficientă la nivel Pacientul să comunice eficient cu echipa
afectiv de îngrijire şi cu anturajul.
2. Eliminare inadecvată cantitativ Pacienta să aibă o diureză noemală
3. - vărsături, greață Pacienta să nu mai prezinte greață,
40
- alimetație inadecvată prin vărsături
surplus Pacientul să respecte dieta de 200 HC
4. Risc de complicații Pacientul să nu prezinte risc de
complicații ale diabetului.
5. Insomnie Pacientul să se odihnească
corespunzător
6. Deficit de cunoştinţe Pacientul cunoască regimul
igienodietetic, complicațiile diabetului
zaharat și prevenirea acestuia.
P-comunicare ineficientă cu anturajul
S-izolare, apatie
Obiectiv:pacientul să comunice eficient cu echipa de îngrijire şi cu anturajul.
- încerc să recapăt încrederea pacientului, ascultându-i cu atenție motivele
anxietății sale,
- liniștesc pacientul spunându-i că este o stare trecătoare;
- asigur un mediu de securitate, liniștit,
- prezint bolnavului echipa de îngrijire precum și anturajul;
Evaluare:
În urma îngrijirilor acordate pacientul comunică cu echipa de îngrijire şi cu anturajul.
P-eliminare inadecvată cantitativ
E-dezechilibru metabolic
S-poliurie
41
Obiectiv: pacientul să aibă o diureză normală
- Instruiesc pacientul despre modul de măsurare a diurezei;
- am asigurat materiale necesare: recipient steril, prosop curat, săpun;
- instruiesc pacientul cu privire la efectuarea toaletei organelor genitale după
eliminări;
- măsor diureza 3000 ml/24 h și o notez în foaia de observație
- efectuez bilanțul hidric;
- am recoltat urină pentru analize de laborator: glicozurie, corpi cetonici.
Administrez tratamentul prescris de medic: Actrapid 24 U ora 8 şi 26 U ora 14,
Mixtard 30: 20 U ora 20.
Evaluare:
În urma îngrijirilor acordate diureza pacientului începând cu cea de a treia zi s-a
normalizat: 150 ml/24h.

P1-hidratare necorespunzătoare prin surplus
S1- polidipsie
Obiectiv1: Pacientul să nu mai prezinte polidipsie
P2-greață
S2-disconfort, apatie
Obiectiv2: Pacientul să nu mai prezinte greață.
P3: regim alimentar impus
E3: dezechilibru metabolic
42
S3: nerespectarea regimului alimentar și orarului de mese
Obiectiv3: Pacientul să respecte dieta cu 200 g carbohidrați
- explic pacientului importanța respectării regimului impus;
- fac bilanțul ingesta excreta al pacientului: ingesta 3500 ml apă/24 h, excreta
3000 ml lichide/24h;
- împreună cu pacientul am asigurat un regim alimentar care să cuprindă și
alimente pe care acesta le preferă ( alimentele trebuie să facă parte din lista de
alimente permise);
- asigur dieta cu 200 g HC;
- am supravegheat respectarea dietei,
- am urmărit semnele deshidratării:limba, tegumentele;
- am calculat cantitatea de hidrați de carbon consumată în ziua precedentă și am
urmărit evoluția simptomelor și glicemiei pentru a corecta cantitatea de HC;
- am oferit pacientului pliante cu modele de dietă pentru fiecare anotimp,
conținutul în HC al alimentelor;
- am instruit pacientul cu privire la: numărul meselor în 24 h: 3 mese principale
și 2 gustări; alegerea alimentelor în funcție de conținutul de glucide;
- tehnici de preparare a alimentelor permise;
- administrez tratamentul prescris de medic:
Actrapid 24 U ora 8 şi 26 U ora 14
Mixtard 30 :20U ora 20
Metoclopramid 1 tb/seara
Evaluare: În urma îngrijirilor acordate, setea și greața pacientului au diminuat încă di
a doua parte a primei zile.Începând cu cea de a doua zi pacientul nu mai prezintă
43
greață și sete intensă.Pacientul a respectat regimul alimentar pe toată durata
spitalizării.

P-risc de complicații
E-mediu spitalicesc
S-incapacitate de a face față agenților sgresanți
Obiectiv: pacientul să nu prezinte complicații și risc de infecții nosocomiale.
- asigur un climat corespunzător: salon curat, aerisit, pat cu lenjerie curată;
- am verificat: integritatea tegumentelor, culoarea și aspectul mucoaselor;
- am urmărit starea pacientului pentru a depista eventualele complicații;
intestinal şi le trec în FO;
- am explicat pacientului să facă mișcare în fiecare dimineață, să-și maseze ușor
picioarele după igiena zilnică riguroasă
- am respectat tehnica aseptică în efectuarea îngrijirilor,
- am instruit pacientul cu privire la: respectarea regulilor de igienă în spital;
importanța respectării regimului alimentar și a tratamentului medicamentos în
prevenirea complicațiilor diabetului zaharat;
Pentoxifilin retard 2tb/zi-dimineaţa şi seara
Actrapid 24 U ora 8 şi 26 U ora 14
Mixtard 30-20 U ora 20
Evaluare: în urma îngrijirior acordate pacientul nu a dezvoltat complicații și infecșii
nosocomiale pe durata spitalizării.
44
P-insomie
E-afecțiunii
S-oboseală, facies crispat
Obiectiv: Pacientul să se odihnească corespunzător.
- explic pacientului despre importanța odihnei;
- stabilesc împreună cu pacinetul un program de somn 8h/24 h;
- mă asigur că pacientul face mici plimbări în timpul zilei;
- aerisesc salonul în fiecare dimineață;
- învăț pacientul tehnici de relaxare;
- ofer pacientului un pahar cu lapte cald înainte de culcare,
- asigur un microclimat liniștit și îndepărtez factorii perturbanți;
Evaluare: În urma îngrijirilor acordate, pacientul se odihnește corespunzător
din punct de vedere cantitativ și calitativ.

E-ignoranţa
S-întrebări adresate de pacientă referitoare la afecţiunra sa
Obiectiv: Pacientul să cunoască regimul igienodietetic, complicațiile diabetului
zaharat și prevenirea acestora;
45
- am explorat nivelul de cunoştinţe al pacientului: a ignorat recomandările
medicului privind regimul alimentar;
- am conştientizat pacientul asupra propiei respondabilităţi privind sănătatea;
- am supravegheat pacientul în timpul efectuării injecției cu insulină;
Am instruit bolnavul cu privire la:
schimbarea lenjeriei de corp, atenţie deosebită la îngrijirea danturii, igienă
- îngrijirea cu atenție a membrelor inferioare: evitarea încălţîmintei stâmte, a
jartierilor, a ciorapilor cu elastic, evitarea loviturilor la picioare , folosirea unei
creme pentru călcâie aspre, nu se vor tăia bătăturile, evitarea apropierii
picioarelor de sobă sau de alte surse de căldură;
- importanţa respectării regimului alimentar şi evitarea sedentarismului.
Evaluare:
Pacientul poate să-și întocmească regimul cu 200 g HC și enumeră complicațiile
diabetului zaharat.
46
EVALUARE FINALĂ
Pacientul B.A. în vârstă de 52 de ani, se internează pe data de 4.12.2009

prezentând polidipsie, poliurie, grețuri, hiperglicemie pentru reechilibrare metabolică.
La internare pacietului i s-au făcut investigații , dup care i s-a instituit
următorul tratament: actrapid 24 u ora 8, 26 u ora 14, mixtard 30 : 20 u ora 20;
pentoxifilin 2 tb/zi dimineața și seara; prazolix 0,5 1tb/zi
evoluția pacientului a fost favorabilă cu ameliorarea simptomatologiei și cu
reechilibrare metabolică: poliuria, greața cât și polidipsia au dispărut, glicemia=
160mg/dl.
La externare, pacientul a primit următoarele recomandări:
- respectarea cu strictețe a regimului alimetar;
- să renunțe la fumat;
- evitarea șocurilor emoționale, a oboselii, a obezității și a sedentarismului;
- tratament cu actrapid 24 u ora 800; 26 u ora 1400; mixtard 30 – 20 u ora 2000;
- monitorizarea glicemiei și controlul medical periodic.
47
CONCLUZII
În îngrijirea bolnavului, rolul asistentului medical a fost definit perfect de

Virginia Henderson:”rolul asistentului medical constă în a ajuta persoana bolnavă sau
sănătoasă, să își mențină sau să își recâștige sănătatea, sau să îl asiste în ultimile sale
clipe, prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut
voința sau cunoștințele necesare astefel încât să își recâștige independența cât mai
repede posibil”.
Acestă lucrare este o aplicare în practică a nursingului pe parcursul a stagiului
practic într-o unitate spitalicească.Sunt prezentate aici trei planuri de îngrijire pentru
trei bolnavi cu diagnosticul de diabet zaharat tip I.
Deși cei trei pacienți aveau același diagnostic, fiecare bolnav în parte s-a
diferențiat prin probleme, complicații și îngrijiri individuale.
Cazul I- Pacienta PD în vârstă de 40 de ani se interneazî cu diabet zaharat tip I
insulino dependent decompensat.În îngrijirea bolnavei am avut ca priorități crearea
unui climat psihologic favorabil care a fost necesar pentru o evoluție bună a afecțiunii.
Cazul II- Pacientul BA în vârstă de 48 de ani, internat pe secția Diabet, cu
diabet zaharat tip I dezechilibrat, are ca problemă principală respectarea regimului
alimentar.Am remarcat că învățarea este vitală pentru pacientul diabetic care trebuie
să cunoască principiile alimentației și să-și întocmească meniuri respectând cantitatea
prescrisă.
48
Cazul III- Pacienta DM în vârstă de 42 de ani, prezintă edeme la nivelul
membrelor inferioare.Ca intervenții prioritare au fost asigurarea unei bune circulații a
membrelor inferioare, și necesitatea învățării corectării dozelor de insulină în funcție
de activitatea fizică, alimentație și valorile glicemiei.
Încurajarea pacienților să aibă mai multă grijă de ei este parte componentă a
responsabilității asistentei medicale, punând accent pe motivarea, educația și
promovarea autoîngrijirii.
BIBLIOGRAFIE
1. FO: 41002
2. FO: 41662
3. FO: 41761
4. Anataomia și fiziologia omului.Manual pentru Școlile saniatre postliceale,
Editura Corint, 1996
5. Dr. Rodica Perciun, Tratamentul diabetului zaharat, Editura Saeculul Visual,
2004
6. Cezar Th. Niculescu, Radu Cârmaciu, Cătălina Ciornei, Anataomia și fiziologia
omului, Compediu, Editura Corint, 2007
7. Lucreția Titircă, Dicționar de termeni medicali pentru asistenți medicali,
Editura Viața Madicală Românească, 2007
8. Carol Mozeș, Cartea asistentului medical, tehnica îngrijirii bolnavului, ediția a
VII-a , Editura medicală, 2007
9. Lucreția Titircă , Elena Dorobanțu, Gherghinică Gal,Îngrijiri speciale acordate
pacienților de către asistenți medicali, Editura Viața Medicală Românească
10.Corneliu Borundel, Medicină internă pentru cadre medii, Editura Bic All, 2007
11.Diabetul zaharat, Îndrumător practic, Editura Saeculum și Editura Vestala,
București, 1998
12.Ion I. Bruckner, Semiologie medicală, Editura Medicală, 2008
49
13.Nicolae Crângulescu, Medicină internă, manual de specialități înrudite și
îngrijiri paleative, Editura Știință și Tehnică, București, 1998
14.Cum să faci față diabetului de tip II, Editura All, București, 2008
15.Pașcanu Viorel Olivian, Diabetul zaharat și tratamentul naturist integral al
acestuia, Editura Media Print, București, 1996
16.Rosemarie Franke, Diabetul zaharat pe înțelesul tuturor, Editura Gemma Print,
București, 2010
17.Joan Gomez, Totul despre diabet, Editura Polimark, București, 2008
18.D.D.Chiriac, Alimentația bolnavilor cu diabet, Editura Național, 2008
19.Anne Daly, Linda Delauhauhy, 101 sfaturi pentru prevenirea și controlul
diabetului, Editura Național, 2007
50

Ministerul Educaţie2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Ministerul Educaţie2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Proiect

Examenul de Absolvire a Şcolii Postliceale

ÎNGRIJIRI ACORDATE LA TREI PACIENŢI CU

OMS şi Federaţia Internaţională de Diabet au furnizat recent date îngrijorătoare

Pancreasul este o glandă intraabdominală, cu secreţie mixtă ce se întinde de la

Diabetul zaharat este o boală de metabolism cu evoluţie cronică, determinată

ciclului Krebs( ciclu cu ardere continua) şi glicoliza.

Evoluţia stadială a diabetului zaharat:

Triada clasică: poliurie, polidipsie, polifagie este o manifestre tardivă şi

COMPLICAŢIILE DIABETULUI ZAHARAT:

TRATAMENTUL IN DIABETUL ZAHARAT TIP I

PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT TIP I

Nevoi Probleme Obiective

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ȘI HIDRATA

4. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI

5. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

7. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA

Pacienta P.D. în vârstă de 40 de ani, diabetică, se internează pe data de 3

PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT TIP I

După culegerea și analiza datelor am considerat că pacienta este dependentă de

Nevoi Probleme Obiective

2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

4. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ȘI HIDRATA

5. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA

6. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI

Pacienta D.M. diagnosticată cu diabet zaharat tip I insulinodependent din 1998

PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT TIP I

Nevoi Probleme Obiective

3. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ȘI HIDRATA

4. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

6. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA

Pacientul B.A. în vârstă de 52 de ani, se internează pe data de 4.12.2009

În îngrijirea bolnavului, rolul asistentului medical a fost definit perfect de

S-ar putea să vă placă și