Masivul Cozia

Masivul Cozia este situat în partea central-sudică a Carpaților

Meridionali; este mărginit la nord de Țară Loviștei, una dintre cele
mai întinse depresiuni intramontane din Carpații Meridionali.
Spre nord-est, micul defileu de la Pripoare al pârâului Băiașu
separă masivul Cozia de culmea Poiana Spînului, din care se
ajunge în creastă centrală a Făgărașului, în apropierea lacului
Avrig. În vest, între Lotru și Călimănești, defileul Oltului la Cozia
separă acest masiv de culmile munților Căpățânii.

EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA

 Masivul Buila-Vânturariţa
Masivul Buila-Vânturariţa se întinde de
la vest de Cheile Bistriţei şi până la est
de Cheile Olăneştilor (Folea). Legătura
cu Munţii Căpăţânii este făcută prin
Plaiul Netedu (interfluviul dintre
râurile Bistriţa şi Costeşti), Plaiul
Lespezi (interfluviul dintre râurile
Costeşti şi Cheia) şi Plaiul Hădărău
(interfluviul dintre râurile Cheia şi
Olăneşti). Altitudinea absolută este în
Vârful Vânturariţa Mare (1885 m).

EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA

http://bloguldecalatorii.ro/2018/01/buila-vanturarita-schitul-pahomie-curmatura-builei-vf-buila-mai-2017.html
http://www.buila.ro/trasee_turistice_ro
 Vârful Nedeia (2130 m)

EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA

 Lacul Petrimanu (Altitudine 1130 m, Adâncime
maxima 45 m, Suprafața 17 hectare și un volum de
2,5 milioane)

EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA

https://www.totb.ro/frumusetile-ascunse-ale-romaniei-lacurile-petrimanu-si-galbenu-de-pe-latorita-splendoare-in-apa/
 Mănăstirea Frăsinei
Mănăstirea Frăsinei este singura din România ale cărei
tradiții sunt similare celor de la Muntele Athos.
Legământul Sfântului Calinic este respectat cu strictețe
aici, iar slujbele încep în fiecare zi la ora 00:00. Pragul
acestui lăcaș a fost trecut de pelerini din întreaga lume,
inclusiv de budiști veniți din China sau Japonia. Cu toate
acestea, accesul femeilor este interzis prin legământ, iar
încălcarea sa atrage pedepsirea vinovatei. Tot aici se fac
exorcizări în mare taina.

EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA

http://www.gds.ro/Actualitate/2004-10-25/Manastirea+Frasinei+-+locul+in+care+fortele+divine+se+lupta+cu+diavolul/
 Călimănești-Căciulata
Factorii de cură naturală sunt
reprezentați de climă protectoare și
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA izvoarele (descoperite în 1827) de ape
minerale sulfuroase, clorate, bromate,
cu sodiu, calciu, magneziu, în principal
hipotonice, cu concentrație, compoziție
chimică și temperatura variabile
(mineralizare între 0.5 și 11.5 gr/l;
atermale, mezotermale 41°C, și
hipertermale= 49.5°C). Stațiunea este
indicată în tratamentul bolilor
digestive, al bolilor hepatobiliare, boli
ale sistemului renal și urinar, tulburări
metabolice și nutriționale, în afecțiuni
respiratorii, în boli ale sistemului
nervos periferic, stări reumatismale,
stări posttraumatismale, boli
ginecologice, boli O.R.L., boli
dermatologice sau cardiovasculare.
 Mănăstirea Cozia
Situat la 3 km de stațiunea balneo-climaterică
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA Călimănești Căciulata, pe malul drept al Oltului și
la cca. 20 km nord de Râmnicu Vâlcea, ansamblul
mănăstiresc de la Cozia, cu hramul „Sfânta
Treime”, la început a fost cunoscut sub numele de
„Mănăstirea Nucet”, abia mai târziu primind
numele de „Cozia”, după muntele din vecinătate.
Biserica mare, armonios proporționată, cu
ornamentație bogată, a fost construită de meșteri
din Moravia, după modelul bisericii sârbești din
Crusevat, din piatră albă tare, între 1387-1391,
ctitor fiind domnitorul Mircea cel Bătrân.
Catapeteasma originară din lemn, a ars și a fost
refăcută în 1794 din cărămidă, fiind zugrăvită în
anul 1907. Crucea de pe turlă este din timpul lui
Mircea, iar policandrele din naos și pronaos au
fost dăruite mănăstirii de domnitorul Constantin
Brâncoveanu.
 Mănăstirea Turnu
Biserica nouă, numită și Biserica cea mare, a fost
ridicată între anii 1897-1901, de însuși Gherasim
Timuș, având hramul „Schimbarea la Față”. În
apropierea acestui vechi așezământ monastic se
păstrează și astăzi unele vestigii istorice renumite
cum ar fi: castrul român „Arutela”, stânca de piatră
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA numită „Masă lui Traian” și băile termale de la
Bivolari – pe malul stâng al Oltului.
Biserica veche ce se află imediat la intrare, a fost
ridicată în anul 1676, pe locul alteia din lemn,
ctitoria fostului episcop de Râmnic, Varlaam,
mitropolitul Țării Românești, stins din viață în anul
1702.
La poalele muntelui Cozia, nu departe de apele
Oltului, se înalta silueta zveltă a mănăstirii de
călugări Turnu, situată la 600 m de stația de cale
ferată cu același nume. La poalele culmii Turneanu
din masivul Cozia, de-a lungul timpului, au fost
multe sihaștrii, chilii săpate în stâncă, dintre care
unele se mai păstrează și astăzi.
 Mănăstirea Stânișoara
Între anii 1803-1806 este reconstruit schitul Nucet-
Stănișoară de către monahii Sava și Teodosie,
veniți de la Athos, sprijiniți de episcopul Iosif I al
Argeșului, dar incendiul din 1850 va distruge
întregul așezământ. Actuala biserică din piatră a
fost construită între anii 1903-1908, sub ctitoria
episcopului Gherasim Timuș, stareț fiind Nicodim
Manu. În anul 1937 se construiește biserica
paraclis. Au participat la punerea pietrei de temelie
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA șase arhierei membrii ai Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române. La aceea vreme în
incinta mănăstirii se găsea o casă de odihnă cu 100
de paturi. Întregul așezământ monahal se află într-
un cadru natural liniștit, înconjurat de frumuseți
naturale ispititoare. Monahii duc o viață foarte
austeră, slujbele se țin noaptea, iar hrană este fără
carne.
 Stațiunea Voineasa
Voineasa este amplasată pe valea răului
Lotru la poalele munților cu același nume
înconjurată de păduri de brad, molid și
fag. Situată la o altitudine de 650m,
având ierni blânde lipsite de curenți și
vânturi cu un aer puternic ozonat,
Voineasa este un loc tocmai potrivit
pentru pescuit de păstrăvi în râurile
Lotrului. Principalul factor terapeutic
este climatul tonic-excitant cu aer curat,
fără praf și alergeni, puternic ionizat,
bogat în aerosoli ionizați și ozonizatu și
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA radiații ultraviolete.
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA Lacul Vidra

Barajul Vidra este amplasat pe râul

Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte
de stațiunea Voineasa. Reprezintă
principala amenajare din cadrul
schemei de amenajare a răului Lotru.

Lacul Vidra este un lac de acumulare.

Lac antropic fondat în 1972 are un
volum 340 mil. m3, suprafață 940 ha,
lungime 9 km. Lacul este înconjurat de
păduri de molid.
 Ski Resort Transalpina
Altitudinea la baza pârtiei este de 1350 m. De
aici pornește o telegondolă (pe o lungime de
aproximativ 2.9 Km) ajungând la 1800 m. de
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA unde ascensiunea se continuă cu un teleschi,
care urcă până la 2000 m pe Vârful Bora.
Lungimea totală a pârtiei este aproximativ 6
km, de la baza pârtiei și până pe Vârful Bora.

În zona Lacului Vidra pe vârfurile ce

depășesc 2000m înălțime, zăpadă persistă
pînă în luna mai. În imediată apropiere (7,5
Km), la Obârșia Lotrului se află intersecția cu
Transalpina.

Important: În zilele cu timp nefavorabil

(viscol, ceață) este posibil că instalațiile să fie
închise.
 Transalpina
Din vremuri străvechi Vâlcea a fost răscrucea.
Locul unde drumurile se întâlnesc, obiceiurile
se contopesc și oamenii se regăsesc. De aici
nu putea să lipsească drumul românesc aflat
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA cel mai aproape de înaltul cerului,
Transalpina.
Atingând altitudinea maximă în Pasul Urdele,
2145m este legătură între Transilvania și
Oltenia de pe vremea în care legiunile române
se razboiau cu dacii. Legendă locului spune că
Transalpina are sufletul muntenilor care au
pus în el esență lor, batatorindu-l cu migală,
pentru că, la sfârșit, să fie că ei: falnică și
demnă.
Pe această temelie Transalpina a fost
consolidată în perioada interbelică şi dată în
folosinţă în 1938 de regele Carol al ÎI-lea, de
aici s-a ales cu pseudonimul de “Drumul
Regelui”.
 Transalpina
De la Obârșia Lotrului, aflată într-o vale cu o deschidere
foarte frumoasă, sunt mai multe posibilități: se poate
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA merge în stânga spre Brezoi ce se află la circa 60 km,
trecând pe lângă Lacul Vidra și apoi prin stațiunea
Voineasa, sau în dreapta spre Petrila, care e cale de 28
de km. Pentru a continuă însă Drumul Regelui,
Transalpina, DN 67C trebuie mers înainte spre Novaci.

De fapt, de abia acum începe cea mai spectaculoasă

parte a Drumului Regal, drumul prin zona alpină,
adevărată Transalpina. Serpentinele se înșiruie una
după altă, ducându-ne în locuri tot mai înalte: Stefanu,
Cărbunele, Muntinu, Urdele. Dintr-o dată muntele
dispare, iar în față se întinde platoul de pe vârful
Păpușă de unde se coboară în Stațiunea Râncă și apoi la
Novaci unde ia sfârșit Transalpina. Iarnă din cauza
depunerilor masive de zăpadă, specifice zonelor
montane cu altitudine ridicată, Transalpina este
închisă circulației auto.
 Rânca
O stațiune în care optezi să mergi
indiferent dacă ești în căutare de
liniște sau de aventură. Stațiunea le are
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA pe amandoua. Este situată la
aproximativ 1600 m altitudine, pe
versantul sudic al Munților Parâng, la
doar 62 de kilometri de Târgu Jiu,
județul Gorj.

Este o stațiune veche, înființată în

1930; primele cinci cabane ale stațiunii
au fost construite din fondurile Băncii
Populare „Gilortul”.
 Orașul Horezu
Orașul Horezu, vatra de cultură și civilizație, se
înscrie că unul dintre punctele turistice
importante din țară noastră. Este menționat
pentru prima oară în documentul dat la Râmnic
la 5 septembrie 1487 de către voievodul Vlad

EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA Călugărul.

Așezarea se dezvoltă ceva mai mult după anul

1780, când devine cunoscut sub numele de
„Târgul Horezu”, dată de la care devine centru
de plasa, apoi reședința de raion. Localitatea se
află în centrul depresiunii Horezu și este
mărginită la nord de Munții Capatânii, cu vf.
Ursu de 2124 m, la sud de Măgura Slatioarei cu
767 m și dealurile Negrulestilor, Costestilor și
Tomsanilor, pe râurile Luncavat, Ramesti și
Români. Orașul Horezu este cunoscut că centru
etnografic și că un vechi centru de ceramică
populară.
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA Schitul Pahomie
Schitul Pahomie este situat pe teritoriul localității Băile
Olănești (comună Bărbătești), județul Vâlcea, la
aproximativ 30 km de Râmnicu Vâlcea, sub crestele
Munților Capatânii, accesul la această așezare
monahală se face pe DN 64A, Râmnicu Vâlcea – Băile
Olănești, trecând prin Păușești-Măglași, virând la
stânga spre satul Cheia, apoi pe Valea Cheii, pe un
drum forestier practicabil și accesibil și cu mijloace
auto, până la Izvorul Frumos, care țâșnește de sub
șteiul de stanca lung de aproape 50 de metri, pe care
este clădită biserica schitului, având hramul „Sfântul
Prooroc Ilie Tesviteanul”. Din pisania actuală a
schitului rezultă că întemeietori sunt Pahomie
monahul și Sava Haiducul, în anul 1520, justificându-se
numele de Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos.
 Salina Ocnele Mari

EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA Salina Ocnele Mari se află în localitatea

Ocnele Mari, situată în județul Vâlcea, în
partea central-sudică a României, în zona
Subcarpaților Valcii. Zona de vizitare este
amenajată la 225 de metri față de nivelul
marii se întinde pe o suprafață de 10.000 de
metri pătrați. Parcul turistic al Salinei
Ocnele Mari are o biserica, un muzeu,
restaurant, magazine de suveniruri, baruri,
un teren de fotbal, de baschet, de tenis,
masă de biliard, locuri de joacă pentru copii.
În Ocnele Mari se poate ajunge folosind
drumul DN67.
 EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA

Persoanele din salina intră în contact prin intermediul pielii cu atmosfera încărcată cu aerosoli salini. Aceștia sunt absorbiți la
nivelul pielii expuse, în proporții corespunzătoare absorbției oxigenului, umidității și desigur prin depunere/precipitare
datorită umezelii și diferenței de temperatura a suprafeței pielii față de atmosfera.

Inspirarea de aerosoli salini este mai mult decât necesară, prin absorbția lor, acționând în primul rând direct asupra
mucusului. Acestea duc la lichefierea și fluidizarea mucusului de pe căile respiratorii, realizând astfel extragerea materiilor
străine dintre cilii și din micro-cavitățile tractului respirator, determinând astfel ușurarea progresivă și de lungă durata a
respirației.

Sarea, prin natură să este o substanță bactericidă, care nu permite dezvoltarea culturilor microbiene, comportându-se că un
dezinfectant. Prin depunerea și absorbția ionilor salini, la nivelul cailor respiratorii atât superioare cât și cele inferioare,
conjugate și cu proprietatea puternic higroscopică, ia naștere efectul de diluție a depunerilor de impurități sau materie străină
corpului uman (inclusiv microorganisme), care provoacă boli și disfuncții respiratorii, pornind de la simple răgușeli, bronșite
și chiar astm.

Prin absorbție, aerosolii salini realizează acțiunile de dezinfecție, fluidizare a mucoaselor, eliminarea toxinelor, refacerea
elasticității membranelor celulelor, reducerea PH-ului pe ariile organelor de respirație, reducerea și gruparea micro-
organismelor iritante. Prin inhalarea aerosolilor, căile respiratorii sunt curățate de focarele de infecție, prezente atât la adulți
cât mai ales la copii, focare ce declanșează și întrețin numeroase boli respiratorii (în majoritatea cazurilor recidivante,
devenind cronice) și prin a căror prezența, imunitatea organismului, scade treptat.
 Băile Govora
Stațiunea Băile Govora este situată în
depresiunea subcarpatică Govora,
înconjurată de dealuri acoperite cu
păduri de fagi, stejari și pini, la o
altitudine de 360-380 m, 20 km SV de
municipiul Râmnicu Vâlcea.
Climatul din Băile Govora este cel
continental moderat cu mici
influențe mediteraneene: veri
răcoroase (temperatura medie a lunii
iulie este de 19°C) și ierni plăcute
(temperatura medie în ianuarie este
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA de -3°C). Precipitații sunt moderate
(800 mm anual).
 Băile Govora
Băile Govora este o stațiune de importantă
națională deschisă în toate anotimpurile
renumită pentru variatatea și caracterul
terapeutic al proprietăților apelor bogate
în clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure

EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA externe) și cele hipotonice bogate în

magneziu, calciu, puțîn sulf (pentru cure
interne) cunoscute și utilizate încă din
1866. Nămolul mineral folosit pentru
tratament la Băile Govora este extras din
localitate și nămolul sapropelic fosil este
adus de la Ocnele Mari. Stațiunea Băile
Govora este recomandată în tratamentul
bolilor respiratorii, bolilor degenerative și
a bolilor reumatice articulare, că și in
tratamentul disfuncțiilor neurologice
periferice și centrale și a unor
disfuncționalități post-traumatice și boli
asociate. Există și un sanatoriu pentru boli
reumatice și respiratorii pentru copii.
 Muzeul Trovantilor

Sunt stranii, bizare, au forme sferice,

EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA elipsoidale ori au aspectul cifrei opt. Au

mărimi diferite, de la câțiva centimetri
până la câțiva metri. „Se nasc” într-un
deal nisipos, se desprind dintr-o râpă și
cad într-o vale. Sunt pietrele din
comună vâlceană Costești, denumite
științific trovanti. Trovanti pot fi
întâlniți în mai multe zone din
România, dar cei de la Costești
impresionează prin diversitatea
formelor. „Costestiul e singurul loc din
Europa unde a fost amenajat un parc
pentru aceste formațiuni geologice.
 Cula Măldărești –
Horezu
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA
 Culă Măldărești, impunătoare prin
masivitatea zidurilor, a fost construită în
anul 1812 de către Gheorghiță Maldarescu.
Chiar dacă din inscripția de pe peretele
etajului se poate descifra 1827, acesta este
anul executării stucaturilor. Construcția
culei Măldărești Construcția de formă
dreptunghiulară, cu un ieșind în partea de
vest este alcătuită din parter și două etaje.
Parterul prezintă caracteristicile culei, fiind
prevăzut cu o ușa de acces din lemn de
gorun masiv, comună beciului și părții
locuite a culei și cinci ferestruici înguste ce
par niște metereze.
 Cula Greceanu-
Maldaresti
Argumentele istorice datează construcția
către sfârșitul secolului al XVIII-lea când
ar fi fost fie reclădită, fie ridicată din

EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA temelii de „jupan Gheorghe Maldarescu și

jupanița ego Eva”. Sunt prezente câteva
indicii ale stilului brâncovenesc: ferestrele
pivniței lucrate în piatră traforată , cele
două cerdace cu arcade și bolțile de
penetrare din încăperea de la etajul I care
întăresc aceste afirmații.
 Mănăstirea Hurezi

EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA Este așezată în partea de nord a județului Vâlcea,

pe drumul național DN 67 Râmnicu Vâlcea – Târgu
Jiu, la poalele munților Căpățânii.

Printre mănăstirile monumente istorice, care

împodobesc pământul românesc, Mănăstirea
Hurezi este considerată, împreună cu schiturile
sale, că cel mai reprezentativ complex de
arhitectură, definitoriu pentru „stilul
brâncovenesc”.

„Cel mai frumos și mai rafinat exemplar de

arhitectură românească”, Mănăstirea Hurezi
înălțată în 1693 de Constantin Brâncoveanu, a fost
inclusă în 1995 în patrimoniul UNESCO.
 Mănăstirea Dintr-un
Lemn
Este situată la aproximativ 25 km sud de
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA municipiul Râmnicu Vâlcea și la 12 km nord de
Băbeni, pe valea Otasaului, în comună
Francesti. Potrivit unei vechi tradiții locale, ar fi
luat ființă în primele decenii ale secolului al
XVI-lea, prin edificarea în acest loc a
materialului unui singur stejar. Ea a fost
ridicată în cinstea Icoanei Maicii Domnului,
icoană ce se păstrează și azi în biserica de piatră
a mănăstirii. În baza acestei tradiții așezarea
monahală de aici poartă numele Dintr-un Lemn.
 Peștera Polovragi
EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA
Peștera Muierilor
 Traseu 1:
Plecare de acasă -> Mănăstirea Frasinei -> EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA
Călimănești -> Căciulata -> Mănăstirea Cozia
-> Mănăstirea Turnu -> Mănăstirea
Stănișoară -> Malul alb -> Acasă

Traseu 2:
Plecare de acasă -> Brezoi -> Voineasa ->
Lacul Vidra -> Obârșia Lotrului ->
Transalpina -> Ranca -> Novaci -> Horezu ->
Întoarcere acasă

Traseu 3:
Plecare de acasă -> Schitul Jgheaburi ->
Schitul Iezer -> Schitul Pahomie ->
Schitul Pătrunsă -> Acasă
 Traseu 4: EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA
Plecare de acasă -> Vizitare salina Ocnele
Mari -> Vizitare Govora -> Vizitare Trovanti ->
Vizitare Culă Ducă -> Vizitare Culă Greceanu-
> Masă la Conacul lui Maldăr -> Vizitare Olari
-> Întoarcere acasă

Traseu 5:

Plecare de acasă -> Mănăstirea Arnota ->

Mănăstirea Bistrița -> Mănăstirea Hurezi ->
Mănăstirea Govora -> Mănăstirea Dintr-un
Lemn -> Intoarecere acasă

Traseu 6:
Plecare de acasă -> Mănăstirea Polovragi -
> Peștera Polovragi -> Peștera Muierilor ->
Întoarcere acasă
 Traseu 1 4x4: EXCURSII ÎN JUD. VÂLCEA
Plecare de acasă -> Vârful Cozia -> Acasă

Traseu 2 4x4:
Plecare de acasă -> Vârful Buila-Vanturarita ->
Vârful Români -> Întoarcere acasă

Traseu 3 4x4:
Plecare de acasă -> Vârful Români -> Vârful
Nedeea -> Întorsura Oltețului -> Lacul
Petrimanu -> Brezoi -> Întoarcere acasă

Contact:
Vali Ristoiu
0744854102