MUZEUL JUDEŢEAN “AURELIAN

SACERDOŢEANU” VÂLCEA

BURIDAVA
VIII
MUZEUL JUDEŢEAN “AURELIAN
SACERDOŢEANU” VÂLCEA

BURIDAVA
studii şi materiale
VIII

Râmnicu Vâlcea
2010
Colegiul ştiinţific:

Prof. univ.dr. Ioan Godea

Prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca
Prof. univ.dr. Cristian Schuster
Lect. univ.dr. Silviu Purece

Colegiul de redacţie:

Claudiu Tulugea Aurel

Mariana Iosifaru
Ioana Ene
Ion Tuţulescu
Ionuţ Dumitrescu

Tehnoredactare: Rodica Bocoi, Cornelia Zamfir

Traduceri rezumate: Ana-Maria Tulugea, Andreea Beca
Coperta şi machetare: Marius Drăghicean

Editura OFFSETCOLOR
ISSN 0258-140X

Întreaga responsabilitate pentru conţinutul articolelor revine autorilor.

MUZEUL JUDEŢEAN “AURELIAN SACERDOŢEANU”

VÂLCEA
Adresa: Calea lui Traian, nr.143, Râmnicu Vâlcea, ROMÂNIA
Tel/fax: 0250/738121
E-mail: mjv@avansoft.ro
________________________________________________

Tipar executat de Tipografia OFFSETCOLOR Râmnicu Vâlcea

Strada Calea lui Traian, nr. 47, tel/fax 0250/732522
E-mail: tip.offsetcolor@yahoo.com
 CUPRINS

ARHEOLOGIE
D. Berciu, M. Butoiu şi P. Roman - Cercetări şi săpături arheologice în raionul şi oraşul
Slatina....................................................................................................................................... 7
Claudiu Tulugea - Repertoriul arheologic din nordul Olteniei
(Neolitic, Eneolitic) ................................................................................................................ 16
Ana Ilie, Laurenţiu Mecu, Mădălina Frânculeasa - Topoare preistorice din cadrul
Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte. (I) ................................... 29
Cristian Schuster, Traian Popa, Laurenţiu Mecu - O aşezare din Epoca Bronzului din
Muntenia Centrală.................................................................................................................. 48
Gheorghe Calotoiu - Cultura Verbicioara în judeţul Gorj ........................................................ 60
Ion Tuţulescu - Consideraţii asupra unei reprezentări zoomorfe aparţinând Epocii Bronzului
din nord-estul Olteniei ........................................................................................................... 84
Silviu Purece - Monede din colecţia Muzeului Judeţean Vâlcea. Colecţia Doctor Ploscaru ..... 95
Carol Terteci - Despre cultura Ipoteşti-Cândeşti în judeţul Vâlcea ........................................ 103
Vasile Marinoiu - Necropola medievală din secolul al XIII-lea, de la Ciocadia,
judeţul Gorj .......................................................................................................................... 111
Mariana Iosifaru - Biserica Sfântul Nicolae din Pietreni, com. Costeşti, jud. Vâlcea. (Scurt
istoric şi cercetări arheologice preventive 2010) ................................................................ 122
Ovidiu Părăuşanu - Georadarul metodă arheogeofizică de investigare ................................. 135

ISTORIE
Sabin Lungoci - Evoluţia demografică în Râmnicu Vâlcea din cele mai vechi timpuri
până în prezent .................................................................................................................... 151
Vasile Mărculeţ - Aspecte ale funcţionării Mitropoliei Ungrovlahiei până la începutul
secolului al XV-lea................................................................................................................ 159
Gheorghe Oprica - Semnificaţii ale informaţiilor de istorie universală incluse în
istoriografia umanistă din ţările române ............................................................................. 169
Tiberiu Aniniş - Medaliile domnitorilor români din colecţia Muzeului Judeţean Vâlcea ....... 183
Valentin Ciocan - Identitate românească, identitate europeană în secolul al XVIII-lea ......... 188
Vetuţa Ciocan - Europenizarea Curţii domneşti la sfârşitul secolului al XVIII-lea
şi începutul secolului al XIX-lea ......................................................................................... 194
Nicolae Moga - Pomelnicul bisericii Buna Vestire din Bumbuieşti .......................................... 198
Bogdan Dumitru Aleca - Magistratul oraşului Râmnic ........................................................... 208
Dumitru Căuc - Veniturile şi cheltuielile domeniilor mănăstireşti din Oltenia
în epoca modernă ................................................................................................................. 217
Dan Mihai Moroianu - Problema căilor ferate şi afacerea Strousberg .................................. 238
Dumitru Garoafă - Despre Banat şi <<Liga Culturală>> din Râmnicu Vâlcea
la Conferinţa Păcii de la Paris ............................................................................................ 244
Liliana Beu – Activitatea diplomatică a sociologului Dumitru Drăghicescu ........................... 255
Dragoş-Ionuţ Ecaterinescu, Radu-Gabriel Geiculescu - Scurt istoric despre
vila Ştefănescu şi cinematograful din Băile Govora, jud. Vâlcea ........................................ 267
Sorin Oane - Ion Antonescu la Olăneşti, 1-19 august 1944 ..................................................... 274
Ovidiu Tănase - Politica externă a Republicii Moldova (1991-2009) ...................................... 277
 MEMORIALISTICĂ
Constantin Mănescu - Memoria vie a unui muzeograf vâlcean ............................................... 287
Ioan Şt. Lazăr - Mira Simian (1920-1978) - 90 de ani de la naştere........................................ 293
Dumitru Valentin Pătraşcu - Muzeul Gorjului şi rolul său în viaţa
culturală (1894 - 2010)......................................................................................................... 303

ARHITECTURĂ ŞI ARTĂ
Alexandru Nancu, Luiza Barcan - Cea mai veche biserică din lemn atestată în nordul
Olteniei: biserica de lemn Sfântul Nicolae din Pietrari–Angheleşti..................................... 311
Ioana Ene - Date despre activitatea culturală a episcopului vâlcean Grigorie Socoteanu
(1749-1764) .......................................................................................................................... 335
Alina-Cristina Cristea - Prin colecţia de sculptură a Muzeului Vâlcean Emilian Céline
(Sevastos) şi Miliţa Petraşcu ................................................................................................ 343
Gheorghe Dican - O zi cât un secol cu Medi Wechsler Dinu.................................................... 348
Dumitru Bondoc - Vechi manuscrise ale bisericii Sf. Nicolae din Pietreni-Vâlcea ................ 353

ETNOGRAFIE
Ioan Godea - Locuinţa străveche (secolele XII-XV): aspecte arheologice şi etnografice......... 372
Ionuţ Dumitrescu - Mijloacele de depozitare a cerealelor în judeţul Vâlcea........................... 390
Eugen Deca - Consideraţii istorico-etnografice asupra comerţului din Vâlcea în perioada
secolelor al XVIII – XIX – lea............................................................................................... 395
Irinel Canureci - Un fenomen aproape dispărut – transhumanţa............................................. 405
Sorin Mazilescu - Olăritul pe Valea Râului Doamnei .............................................................. 409
Ionuţ Dumitrescu, Oana Florescu - Contribuţii la studiul obiceiurilor de nuntă din zona
Călimăneşti........................................................................................................................... 418
Corneliu Bălosu - Repertoriul poetic al colindatului din Ţara Loviştei ................................... 423

CONSERVAREA PATRIMONIULUI
Diana Mirea - Metode de conservare şi expunere a sculpturilor în muzeele
de artă................................................................................................................................... 435
Daniela Maria Beu - Restaurarea unui covor oltenesc din colecţia Muzeului
Satului Vâlcean, Bujoreni ..................................................................................................... 439

Indexul autorilor ...................................................................................................................... 448

 Despre cultura Ipoteşti-Cândeşti în judeţul Vâlcea
Carol Terteci
terteci.carol@yahoo.com

Cuvinte-cheie: Ipoteşti-Cândeşti, Vâlcea, Govora, ceramică, sec. V-VII.

Keywords: Ipoteşti-Cândeşti, Vâlcea county, Govora town, pottery, V-VII centuries.

Cadrul general
Populaţia daco-romană de la nord de Dunăre, după decăderea puterii hunilorşi
implicit după lupta de la Nedao (454), va cunoaşte o relativă perioadă de linişte,
datorită căreia îşi amplifică activitatea economică şi organizarea social-politică şi
culturală.
Aşadar, astăzi putem distinge din punct de vedere arheologic, o cultură atribuită
acestei populaţii din secolele V-VII, denumită convenţional Ipoteşti-Cândeşti, după
localităţile eponime1.
Vom observa o cercetare inegală a regiunilor extracarpatice de la sud şi est, dar
există suficiente informaţii acumulate despre cultura supusă studiului nostru, apărute
sub forma unor lucrări de sinteză, rapoarte de săpătură, monografii arheologice pe situri
şi chiar o lucrare recentă dedicată studiului ceramicii acestei culturi, aşadar o mono-
grafie ceramică2.
Deşi o trecere în revistă sau un istoric al cercetărilor din domeniul arheologiei
evului mediu timpuriu (şi ale celor ale culturii Ipoteşti-Cândeşti) nu fac obiectul acestor
rânduri, realizarea acestui demers ar scoate în evidenţă câteva realităţi:
 arheologia evului mediu timpuriu este o ramură nouă a cercetării istorice şi nu
beneficiază, din mai multe motive, de atenţia specialiştilor, mulţi preferând să
se îndrepte spre alte epoci;
 orizontul Ipoteşti-Cândeşti este mult mai bine cercetat în Muntenia. În această
privinţă, Oltenia, ca spaţiu geografic care ne interesează în mod special, a fost
inclusă în arealul acestei culturi dar rămâne încă o zonă insuficient cercetată pe
harta culturiimai sus menţionată. Prin publicarea săpăturilor de la Gropşani3 sau
Piatra-Sat4 putem afirma şi apartenenţa Olteniei la cultura Ipoteşti-Cândeşti;
 în opoziţie, sunt suprafeţe de teritoriu (judeţele Argeş, Vâlcea şi Gorj) pur şi
simplu „albe”. Cauzele sunt multiple: material nepublicat sau încadrat greşit,
lipsa cercetărilor sistematice, dezinteresul sau lipsa cercetătorilor. Toţi aceşti
factori îl determină pe Eugen S. Teodor să vorbească despre zona de la vest de
Olt ca despre „extensia olteană5” a culturii sus-menţionate.

1
Teodorescu 1964; Teodorescu 1971; Ferche 1984
2
Teodor 2001. Este vorba de teza de doctorat a lui Eugen S. Teodor, pentru a cărei menţionare
bibliografică vom folosi, în continuare, un dublu sistem cauzat de publicarea ei doar în formă electronică,
pe site-ul MNIR. Am optat pentru folosirea referinţei bibliografice convenţionale, urmată de o referinţă
URL. Ex: Teodor 2001, 11 http://www.mnir.ro/publicat/TTW/Vol_1/v1_s1/0_.htm
3
Popilian, Nica 1998
4
Nica, Deleanu 1994
5
Teodor 2001, 144 http://www.mnir.ro/publicat/TTW/Vol_1/v1_s3/9_0Olt.htm
103
 Judeţul Vâlcea
Putem spune că, pentru acest judeţ, cercetarea complexului cultural Ipoteşti-
Cândeşti este mai mult decât deficitară. În realizarea acestui mic studiu am plecat de la
cercetările efectuate de preotul-arheolog Gheorghe Petre Govora şi de la materialul
existent în „Muzeul de arheologie şi artă religioasă Gh. Petre-Govora6” din oraşul Băile
Govora, judeţul Vâlcea.
În anul 1984, pe teritoriul satului Govora, s-a descoperit şi explorat parţial o
aşezare prefeudală (cum o numeşte autorul), în punctul „Huidu 2”, pe partea stângă a
râului Govora şi la circa 400 m est de cimitirul satului7.
S-a realizat doar un sondaj arheologic ce a avut următoarele rezultate8: vetre,
ceramică lucrată la roată şi de mână, o lingură din lut de turnat metale, un fragment
metalic, iar, la circa 300 m vest de aşezare, autorul săpăturii consideră că a găsit
necropola9 acesteia (4 morminte de adulţi, fără inventar)10.
În ceea ce priveşte necropola, avem rezerve în a face o încadrare în lipsa unui
inventar funerar, a unui studiu antropologic şi în condiţiile nepublicării acesteia.
Referitor la materialele descoperite, nu dispunem de informaţii stratigrafice
complete, metoda de săpătură, planuri. Ele sunt menţionate doar la modul general.

Materialul ceramic
În articolul de faţă, pornind de la situaţia de mai sus, ne vedem în postura de a
face doar o prezentare mai amplă a pieselor, utilizând următorul sistem de notare:

a. Tip
b. Pastă
c. Culoare
d. Fabricaţie
e. Decor
f. Dimensiuni (g-grosime buză, G-grosime perete vas, h-înălţime, L-
lungime, l-lăţime, D-diametru)
g. Locul descoperirii
h. Nr. de inventar/colecţie

6
http://muzee-valcea.ro/index.php?f=muzee&m=7
7
Petre-Govora 2001, 44
8
Petre-Govora 2001, 41-42
9
Petre-Govora 2001, 44-45
10
Petre-Govora 2001, 44
104
a. fragment de oală-borcan, cu
buza evazată
b. semifină, lut cu nisip şi
pietricele mici. Miez cărămiziu
c. cafenie
d. la roată
e. linii orizontale, incizate
f. g-0,6 cm, h-5,4 cm
g. Huidu II, în aşezare
h.530/ Govora

a. fragment de oală-borcan
b. semifină, lut cu nisip şi
pietricele
c. cafenie
d. la roată
e. linii orizontale incizate, abia
vizibile
f. g-0,4 cm, G-0,3 cm
g. Huidu II, în aşezare
h. 531/Govora

a. fragment de oală borcan, buză

scurtă, răsfrântă oblic în afară, cu
marginea dreaptă. Corp uşor
bombat. Pe umăr apar 2
proeminenţe, mai degrabă
accident de fabricaţie decât
element de decor.
b. semifină, lut amestecat cu nisip
şi pietricele mari
c. cafenie, cu urme de ardere
secundară, mai ales pe exterior
d. cu mâna
e. –
f. G-0,6 cm
g. Huidu II, în aşezare, -0,20-0,80
m
h. 525/Govora

105
a. fragment de oală-borcan, cu
buza evazată, marginea uşor
rotunjită
b. semifină, lut cu nisip şi
puţine pietricele
c. cafenie şi cu urme de ardere
secundară
d. la roată
e. linii orizontale, trasate
neglijent sub buză
f. G-0,4 cm
g. Huidu II, în aşezare
h. 534/Govora

a. fragment de oală de
capacitate mare, buză evazată,
trasă din umăr, puţin oblică
b. semifină, lut cu nisip şi
pietricele mici
c. cafeniu-deschis, cu ardere
secundară
d. la roată
e. o bandă lată canelată, de
tradiţie romană
f. G-0,5 cm
g. Huidu II, în aşezare, SIII, □2,
-0,70 m
h. 533/Govora

a. fragment de oală-borcan,
buză răsfrântă
b. grosieră, lut cu pietricele
mari
c. cafeniu-închis
d. cu mâna
e. striuri neregulate
f. g-0,6 cm, G-0,7 cm
g. Huidu II, în aşezare, SI, □2-
3, -0,60 m
h. 526, 527/Govora

106
a. fragment de oală-borcan,
uşor alungită, buză evazată
b. grosieră, lut cu pietricele
mari
c. brun-închis
d. cu mâna
e. –
f. G-0,6 cm, L-15,3 cm
g. Huidu II, în aşezare, SI, □2,
-0,60 m
h. 524/Govora

a. fragment de lingură de
turnat metale, cu perforaţie
circulară în interiorul cozii
b. grosieră, lut cu pietricele
c. cărămizie
d. cu mâna
e. –
f. L-7,3 cm, l cupă-6,5 cm, l
coadă-6,1 cm, h-3,5 cm, D
orificiu-1,6 cm, L orificiu-4,8
cm
g. Huidu II, în aşezare, SII,
□2, -0,60 m
h. 529/Govora

a. fragment de oală-borcan, buză

răsfrântă din umăr, ardere secundară
puternică pe interior
b. semifină, lut cu nisip şi pietricele
c. cafenie, ardere secundară
d. la roată
e. linii orizontale late, abia vizibile;
interiorul este decorat la nivelul
umărului prin caneluri făcute cu
degetele, abia perceptibile
f. G-0,4 cm
g. Huidu II, în aşezare, -0,20 m
h. 532/Govora

107
a. fragmente de oală-
borcan reîntregită, gât
scurt, buză îngroşată
b. grosieră, lut cu pietricele
mari
c. cafeniu-închis, negru de
la ardere secundară
d. cu mâna
e. –
f. G-0,8 cm, g-0,7 cm, D-
15,2 cm
g. Huidu II, în aşezare
h. 523/Govora

Câteva concluzii

Am arătat la început că investigaţia arheologică în situl Huidu II a fost făcută

sub forma unui sondaj şi înregistrarea informaţiilor într-o manieră nesatisfăcătoare (nu
am găsit planuri, profile de secţiuni, complexe, o stratigrafie completă sau fotografii din
timpul cercetării). Suntem privaţi de informaţii cum ar fi dispunerea aşezării, tipul
locuinţelor (dacă, într-adevăr, au fost găsite), dacă între acele vetre menţionate de autor
nu a fost prezent şi cuptor de ars ceramică etc.
Rămân destule întrebări, lotul ceramic prezentat în rândurile de faţă este prea
mic pentru o analiză statistică şi este posibil ca o parte din materialul descoperit aici să
se fi rătăcit de-a lungul anilor. Nu ne-a rămas decât posibilitatea de a face o scurtă
descriere a materialului ceramic, din păcate puţin la număr ca să tragem concluzii
edificatoare. Prin urmare, tot cercetările de la Gropşani rămân un punct de referinţă în
precizarea dezvoltării culturii Ipoteşti-Cândeşti în Oltenia.

Vom avea, aşadar, rezerve în încadrarea cronologică a materialului ceramic. Se

desprind, totuşi, următoarele observaţii:

 excluzând acea lingură de turnat metale, proporţia dintre vasele lucrate la

roată şi cele lucrate cu mâna este aproape egală. Am fi tentaţi să le încadrăm
pe cele din prima categorie în secolul V şi pe celelalte în secolul VI, fiind
cunoscută evoluţia de la ceramica lucrată la roată (mai timpurie) spre cea
lucrată cu mâna. O încadrare cronologică sincronă ar fi putut fi dată de un
raport covârşitor al unei categorii faţă de cealaltă, cu condiţia să cunoaştem
cu exactitate condiţiile descoperirii, ceea ce nu se întâmplă. Aşadar, tehnica
de modelare nu ne oferă suficiente răspunsuri, dar înclinăm spre prima
încadrare;
 culoarea vaselor care predomină este cafeniu-brun, generalizată spre finalul
intervalului, dar prezenţa miezului cărămiziu la unele fragmente ne face să
menţinem prima încadrare făcută;

108
  decorul aproape că lipseşte la prima vedere, din cauză că este puţin vizibil.
Observăm un decor simplu, neaglomerat, specific primelor faze de
dezvoltare, constând în linii orizontale incizate cu un instrument cu vârf
simplu. Aici ne lipseşte aglomerarea decorului şi predominarea alternanţei
tipice secolelor următoare (liniile drepte şi vălurite orizontale, în registre pe
verticală). Cât despre fragmentele lucrate cu mâna, acestea sunt nedecorate şi
nu pot fi luate în calcul. În plus, fiind vorba de fragmente mici, nu putem ştii
cât anume din suprafaţa vasului este decorată (un neajuns comun ceramicii de
tipul Ipoteşti-Cândeşti);
 la capitolul morfologiei buzelor de vas, se găsesc suficiente analogii chiar
numai cu cele de la Gropşani, destul ca să nu mai fie nevoie să insistăm aici.

În lipsa unor cercetări sistematice pentru această cultură arheologică în judeţul

Vâlcea, rezultatele obţinute prin analiza materialului mai sus prezentat sunt încă
insuficiente şi supuse dezbaterilor. Un câştig obţinut ar fi măcar acela că avem un prim
punct de plecare în cercetarea viitoare a prezenţei culturii Ipoteşti-Cândeşti în Oltenia
de nord-vest, respectiv în Vâlcea.

Summary

The material culture of the V-VII centuries, between the Carpathians and the
Danube (so called Ipoteşti-Cândeşti culture), was investigated in Oltenia, but
insufficient. This study comes to signal the presence of these communities also in the
county of Valcea, but archaeological research at Govora-Huidu II was made in poor
conditions

Lista abrevierilor
DACIA Dacia - Revue d'archéologie et d'histoire ancienne, Bucureşti
MNIR Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti
SCIV / Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie, Bucureşti
SCIVA
URL Uniform Resource Locator

Bibliografie

Teodorescu 1971 Victor Teodorescu – O nouă cultură arheologică recent

precizată în ţara noastră: cultura Ipoteşti-Cândeşti (sec. VI-
VII), în Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Muzeelor de
Istorie, dec. 1964, vol. 2, Bucureşti, 1971, p. 104-128
Teodorescu 1964 Victor Teodorescu – Despre cultura Ipoteşti-Cândeşti în
lumina cercetărilor arheologice din nord-estul Munteniei
(regiunea Ploieşti), în SCIV, 15, 1964, 4, p. 485-503
Ferche 1984 Suzana Dolinescu Ferche – La culture ”Ipoteşti-Cândeşti”.
La situation en Valachie, în Dacia, N.S., 28, 1984, 1-2, p.
117-147
109
Teodor 2001 Eugen S. Teodor – Ceramica de uz comun din Muntenia de la
sfârşitul veacului al V-lea până la mijlocul veacului al VII-
lea, 2001; http://www.mnir.ro/publicat/TTW/index_est.html
Popilian, Nica 1998 Gheorghe Popilian, Marin Nica – Gropşani. Monografie
arheologică, Bucureşti, 1998
Nica, Deleanu 1994 Marin Nica, Elena Deleanu – Câteva date despre aşezările
din sec. VI şi XVI de la Piatra-sat (jud. Olt), punctele
“Nucet” şi “Vadu Codrii”, în SCIVA, 45, 1994, 1, p. 61-70
Petre-Govora 2001 Gheorghe Petre-Govora – Govora-de la primii oameni la
contemporani, Rm. Vâlcea, 2001

110