Sunteți pe pagina 1din 190

GHID PASTORAL

DE CATEHIZARE
A MIRILOR

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 1


Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
Ghid pastoral de catehizare a mirilor / pr. Iulian Negru, pr. Bogdan
Fr\sil\, pr. Nicolae Dorneanu, pr. Radu Brânz\ ; coord.: pr. Iulian
Negru. - Ia[i : Doxologia, 2015
ISBN 978-606-666-279-6

I. Negru, Iulian, preot (coord.)


II. Fr\sil\, Bogdan
III. Dorneanu, Nicolae
IV. Brânz\, Radu

Sectorul de Misiune, Statistic\ [i Prognoz\ Pastoral\


Coordonator proiect: Pr. Iulian Negru

Colectivul de autori:
Pr. Iulian Negru
Pr. Bogdan Fr\sil\
Pr. Nicolae Dorneanu
Pr. Radu Brânz\

© DOXOLOGIA, 2015
ISBN: 978-606-666-279-6
 
2 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
GHID PASTORAL
DE CATEHIZARE
A MIRILOR

Ghid tip\rit cu binecuvântarea


Înaltpreasfin]itului
TEOFAN
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei

DOXOLOGIA
Ia[i, 2015

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 3


 
4 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
Familia — stâlp [i temelie pentru o via]\ adev\rat\

Se public\ în acest volum str\dania a numeroase întâlniri avute în anul 2011 de c\tre
preo]ii Arhiepiscopiei Ia[ilor cu ierarhul lor. S-a discutat mult, s-a discutat intens despre familie
[i despre felul în care preotul poate ajuta la închegarea [i men]inerea familiei. Doamnele preotese
prezente în num\r mare, aproximativ 700, au avut contribu]ia lor specific\ la conturarea unui
proiect care, n\d\jduiesc în mila Domnului, va fi de folos preo]ilor în lucrarea lor duhovni-
ceasc\ îndreptat\ spre tinerii care se preg\tesc pentru Taina Nun]ii.
Adresez rug\mintea st\ruitoare fra]ilor preo]i de parohie s\ se aplece cu r\bdare [i implicare
misionar\ asupra con]inutului acestui Ghid ori de câte ori se apropie momentul s\vâr[irii Tainei
Cununiei pentru tân\rul [i tân\ra care au decis s\ formeze o familie. Într-un spa]iu frumos
amenajat cei doi s\ fie invita]i de preot de mai multe ori spre a primi informa]ii absolut necesare
pentru ei în momentul slujbei Cununiei [i mai ales apoi în via]a de familie.
Rog pe Dumnezeu, Cel în Treime l\udat, s\ dea putere preo]ilor s\ continue sau s\ introduc\
în lucrarea lor pastoral\ preocuparea vie [i continu\ pentru via]a de familie.
Rog pe Dumnezeu s\ inspire pe tinerii [i tinerele neamului cre[tinesc s\-[i întemeieze
familii statornice, cu mul]i prunci pe care s\-i creasc\ în credin]a în Dumnezeu [i în iubire de
neam.
Rog pe Dumnezeu s\ r\spl\teasc\ aici [i Dincolo tuturor celor care au ostenit la alc\tuirea
acestei lucr\ri, destinat\ a fi prima dintr-o list\ mai bogat\, aflat\ sub egida colec]iei „Resurse
Pastorale”.

† Teofan,
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei

M\n\stirea Bucium, Ia[i, 25 octombrie 2014,


Ziua Armatei Române

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 5


 
6 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
I. NO}IUNI INTRODUCTIVE

Gândi]i-v\ un moment la preg\tirea pe care o primesc tinerii


pentru a ob]ine permisul de conducere auto. La vârsta de 18 ani
pot primi carnetul de conducere, dac\ trec un test scris despre
legile rutiere. De-a lungul orelor de practic\, nu pu]ine la num\r,
înva]\ încet-încet sutele de mici deprinderi pe care le cere [ofatul:
cum s\ accelerezi [i cum s\ frânezi în diverse condi]ii, ce s\
1. Este necesar\ observi în timp ce conduci, cum s\ vorbe[ti cu o persoan\ care se
preg\tirea pentru afl\ în ma[in\ [i s\-]i men]ii în acela[i timp aten]ia concentrat\
C\s\torie? asupra drumului, precum [i multe altele.
În cele din urm\, ei trebuie s\-[i dovedeasc\ îndemânarea [i s\
treac\ de examenul sus]inut în prezen]a unui reprezentant al
Poli]iei Rutiere. Cu toate c\ acum au în mân\ mult doritul permis,
totu[i sunt necesari mul]i ani de conducere auto în condi]ii de
maxim\ siguran]\ pentru a dovedi c\ sunt ni[te [oferi buni!
Acum gândi]i-v\ la cerin]ele pe care trebuie s\ le îndeplineasc\
un b\rbat [i o femeie pentru a ob]ine un alt tip de „permis”: Certi-
ficatul de c\s\torie. Pentru a fi c\s\torit legal, a avea copii, a-i cre[te
[i educa, cei doi trebuie doar s\-[i fac\ analizele de sânge [i s\
depun\ jur\mintele de c\s\torie în fa]a unui ofi]er al St\rii Civile.
Bucuro[i, cei doi se s\rut\, primesc flori [i felicit\ri din partea
celor prezen]i, ciocnesc o cup\ de [ampanie [i pleac\ în grab\ la
biseric\ pentru Cununia religioas\, dup\ cum este tradi]ia ortodox\.
Atâta tot???

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 7


NO}IUNI INTRODUCTIVE

La Cununie observ\m c\ cei mai mul]i tineri nu con[tienti-


zeaz\ caracterul sacru al c\s\toriei.
De exemplu, vedem c\ mirele zâmbe[te [i face glume, c\
mireasa îl calc\ pe picior, na[ii sunt îmbr\ca]i indecent, nu [tiu s\
se închine, dar [tiu exact când trebuie aruncate bomboanele,
nunta[ii vorbesc între ei ca la petrecere, iar cei care se ab]in casc\
[i sunt plictisi]i,
nu în]eleg [i nu
tr\iesc momentul;
inelele sunt, une-
ori, r\t\cite prin
f\in\ sau orez, fo-
tografii sunt regii
neîncorona]i ai mo-
mentului, întrucât
to]i se dau din fa]a
lor [.a.

La acestea toate, se mai adaug\ uneori [i


preotul, care se simte obligat s\ intre în

! atmosfer\, pres\rând slujba cu glumi]e


mai deocheate sau gesturi de „am\gire” a
mirilor la momentul gust\rii din tradi]io-
nalul cozonac [i din... „Paharul mântuirii”.

 
8 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
NO}IUNI INTRODUCTIVE

Este datoria noastr\, a preo]ilor, s\-i catehiz\m pe miri, pe na[i [i

pe ceilal]i enoria[i, ca s\ con[tientizeze aceast\ Sfânt\ Tain\.

Datoria lor este s\ se str\duiasc\ s\ în]eleag\ înv\]\turile despre

Dumnezeu [i Tainele Sale.

Întrucât la cununia
civil\ nu se spun foarte Importan]a catehezei premaritale în stabilitatea
multe, iar din slujba familiei este eviden]iat\ de studii [i cercet\ri. Un
Sfintei Cununii cei ne-
sondaj efectuat de revista Marriage Partnership
preg\ti]i nu în]eleg
prea mult, este nevoie din SUA pe 3.000 de perechi de tineri din 25 de
de o serioas\ catehez\
denomina]iuni cre[tine care au primit consiliere
înainte de întemeierea
vie]ii de familie [i pri- premarital\ a scos în eviden]\ rolul consilierii
mirea Tainei Cununiei. premaritale extensive. Una din întreb\rile puse
Acest proces de ca-
în sondaj a fost: ,,V-a ajutat în c\snicie preg\-
tehizare poate lua ceva
timp [i efort, îns\ tirea premarital\?” Iat\ care a fost procentajul
„truda iubirii” va fi celor care au r\spuns ,,Da, desigur!”:
pe deplin r\spl\tit\ în
momentul în care - O singur\ sesiune de consiliere - 15%
Dumnezeu ne va aju- - Dou\ sesiuni de consiliere - 31%
ta s\ avem în parohie
- Cinci sesiuni de consiliere - 53%
multe familii sfinte [i
trainice. - {apte sau mai multe sesiuni - 75%

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 9


NO}IUNI INTRODUCTIVE

Întrucât C\s\toria este a[ez\mânt dumnezeiesc, tinerii


2. Cine
nu trebuie l\sa]i s\ c\l\toreasc\ singuri pe acest drum
preg\te[te tinerii
pentru c\s\torie [i plin de neprev\zut.
pentru via]a de În mod cert, Duhul Sfânt i-a cercetat [i unit prin
familie? iubire pe cei doi tineri, care împlinesc, în fapt, voia lui
Dumnezeu.

Într-una din c\r]ile sale, teologul Olivier Clément relateaz\ episodul


unei c\l\torii cu trenul pe care a f\cut-o împreun\ cu P\rintele Dumitru
St\niloae. În compartiment, pe bancheta din fa]a lor, erau doi tineri
care se îmbr\]i[au cu mare delicate]e, [optindu-[i mereu unul altuia.
P\rintele St\niloae i-a spus domnului Olivier Clément: „Vede]i, [i cei
din fa]a noastr\ se roag\ acum în felul lor!”. P\rintele St\niloae avea s\
detalieze ulterior: „...când doi tineri se iubesc, [i se iubesc înc\ f\r\ a fi
ajuns la nivelul coborât al pl\cerilor trupe[ti, vede, fiecare din ei, taina
celuilalt. […] Cel\lalt r\mâne un mister nedefinit, [i infinitul se întinde
dincolo de marginile lumii acesteia, se întinde pân\ la Dumnezeu.
Atunci, probabil c\, implicit, cei doi tineri, care sunt într-o iubire cu-
rat\, tr\iesc într-un fel prezen]a negr\it\ a lui Dumnezeu între ei”.
(7 dimine]i cu P\rintele St\niloae, Convorbiri realizate de
Sorin Dumitrescu, Ed. Anastasia, Bucure[ti, 1993)

 
10 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
NO}IUNI INTRODUCTIVE

La întemeierea unei noi familii trebuie s\ contribuie [i întreaga

parohie, ca „sinax\ euharistic\”, prin rug\ciune, atât acas\, cât [i

la biseric\. Cei care contribuie efectiv la formarea tinerei familii

sunt p\rin]ii lor trupe[ti, na[ii lor de botez, preo]ii din parohie [i

duhovnicii lor.

Cu alte cuvinte, educa]ia tinerilor pentru C\s\torie e lucrarea

pe care o s\vâr[esc, întâi de toate, „p\rin]ii”, atât cei trupe[ti,

cât [i cei duhovnice[ti.

În special preotul paroh, ca p\rinte duhovnicesc, are datoria

sfânt\ de a-i c\l\uzi pe cei doi spre a face voia lui Dumnezeu [i a

primi binecuvântarea Lui, prin primirea Tainei Cununiei. Pe lâng\

sfaturile [i priceperea sa, preotul de mir, fiind el însu[i c\s\torit,

poate fi un model pentru cei doi.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 11


NO}IUNI INTRODUCTIVE

3. Când trebuie
început\
preg\tirea?

De[i o preg\tire general\ pentru Cununie [i via]a de familie


începe înc\ din momentul în care am fost z\misli]i, ar fi de dorit
ca preg\tirea special\ a tinerilor pentru unirea sfânt\ prin
Cununie s\ fie f\cut\ cât mai departe de zarva [i fream\tul
Dac\ vei avea râv- preg\tirilor pentru petrecerea de dup\ Cununie. Ar fi bine s\ se
n\ [i pricepere, este fac\ chiar cu 5-6 luni înainte de nunta propriu-zis\, din multe
bine s\ începi preg\-
tirea pentru c\s\torie motive. Amintim dou\ dintre ele:
a tinerilor din parohia
sfin]iei tale cât mai • Unul ar fi c\, dac\ le-ai cucerit inima celor doi tineri, s-ar
devreme. putea ca dup\ cele trei sesiuni propuse s\ mai fie nevoie de alte
Lucrând cu grupul întâlniri pentru a continua discu]iile.
de tineri, po]i intro-
duce sesiuni în care s\
• De fapt, dac\ ai f\cut o treab\ bun\ în cele trei întâlniri, este
se discute despre fe-
ciorie, prietenie, Tai- aproape imposibil s\ nu mai fii c\utat de tineri dup\ aceea. Poate
na C\s\toriei [i pro- c\ acesta este indiciul cel mai sigur [i mai corect al faptului c\ cele
bleme ale vie]ii de trei sesiuni [i-au atins obiectivul: se cer continuate!!!
familie.
De aceea e bine s\ treac\ o perioad\ de timp destul de lung\
între finalizarea cursurilor [i momentul nun]ii.

 
12 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
NO}IUNI INTRODUCTIVE

Referitor la timpul preg\tirii


pentru Cununie, iat\ [i una dintre „Preg\tirea pentru c\s\torie nu trebuie s\
p\rerile p\rin]ilor de seam\ din înceap\ nici prea devreme, nici prea târziu. Dac\
m\n\stirile noastre: tinerii sunt din fire mai iubitori de lume, de cele
p\mânte[ti, s\ fie preg\ti]i pentru c\s\torie mai din
timp. Iar dac\ sunt firi mai retrase, mai religioase, s\ nu fie gr\bi]i, ci s\
înceap\ a fi preg\ti]i ceva mai târziu, pentru a-[i alege singuri calea
vie]ii. Pentru a nu gre[i, se cere atât p\rin]ilor, cât [i fiilor lor, s\ se
roage st\ruitor lui Dumnezeu spre a li se hot\rî, de sus, calea vie]ii pe
p\mânt. De obicei, fetele trebuie îndrumate spre c\s\torie începând de la
vârsta de 16-17 ani; iar b\ie]ii, de la vârsta de 18-19 ani. Biserica,
precum [i legile civile, opresc c\s\toria fetelor sub 16 ani [i a b\ie]ilor
sub 18 ani. Ce bine ar fi dac\ preo]ii ar organiza în biseric\ întâlniri
speciale cu tinerii nec\s\tori]i, pentru a-i preg\ti cât mai bine pentru
via]\ [i pentru formarea unei familii cre[tine model!”

(Arhim. Ioanichie B\lan, C\l\uz\ ortodox\ în familie [i societate, II,


Editura Trinitas, Ia[i, 1993)

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 13


NO}IUNI INTRODUCTIVE

4. Durata
Acest Ghid propune trei întâlniri, de câte o or\, între
preot [i miri [i dore[te s\ se constituie într-un minimum
de preg\tire a tinerilor înainte de a primi Sfânta Tain\ a
Cununiei.
La ultima întâlnire consider\m potrivit s\ fie invita]i [i na[ii de
Cununie ai celor doi. Desigur, pe lâng\ ce propunem aici, pute]i
ad\uga alte întâlniri, adaptate la situa]ie.

}inând cont de faptul c\ un om obi[nuit se poate concentra


bine maximum 60 de minute, am structurat fiecare întâlnire astfel:

2-3 min. scurt\ rug\ciune


5-10 min. prezentarea reciproc\ (doar la prima întâlnire) [i preg\tirea
aperceptiv\
40 min. cele trei subiecte ale întâlnirii (tratate în capitolul IV)
5-10 min. recapitulare, discutarea aspectelor practice ale nun]ii, eventual
o tem\ de gândire sau de lucru pentru acas\
3-5 min. scurt\ rug\ciune, mul]umiri, miruirea tinerilor

V\ rug\m s\ re]ine]i c\ preg\tirea nu se reduce la un schimb de informa]ii


de la preot la miri [i na[i sau la prezentarea simplist\ a unui scenariu – ritualul
de la slujba Cununiei. Încerca]i s\-i pune]i pe ace[tia într-o rela]ie de încredere

!
cu Dumnezeu, dup\ modelul nun]ii mirelui Hristos - Biserica.
În cadrul întâlnirilor catehetice, accentul se va pune pe invitarea [i partici-
parea activ\ a mirilor la discu]ii, iar nu pe o prezentare doctrinar\ unilateral\,
chiar dac\ impecabil\, a preotului.
Suger\m ca preotul s\ vorbeasc\ 20% din cele 60 de minute alocate fiec\rei
întâlniri.

 
14 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
NO}IUNI INTRODUCTIVE

CE FOLOS VOR
AVEA MIRII?

Tinerii care vor participa la aceste întâlniri vor avea posibili-


tatea s\ v\ cunoasc\ mai bine, p\rinte.
Totodat\ pot beneficia [i de alte oportunit\]i, la nivel teoretic [i
practic, prin care vor:

!
Tinerii care vor par-
• descoperi bucuria de a se cunoa[te unul pe cel\lalt la nive-
luri pe care nu [i le-au imaginat vreodat\;
• înv\]a despre modul în care pot lua o decizie bun\ de a se
c\s\tori, cum s\-[i evalueze rela]ia [i cum s\ în]eleag\ c\ fac, prin
aceasta, voia lui Dumnezeu;
ticipa la aceste întâlniri • vorbi despre lucruri pe care n-au visat c\ le vor discuta, dar
vor avea posibilitatea despre care au [tiut întotdeauna c\ ar trebui s\ discute;
s\ v\ cunoasc\ mai bine,
p\rinte. • anticipa probleme care s\ nu-i ia prin surprindere dup\ ce se
vor c\s\tori;
• cunoa[te, aplica [i experimenta Cuvântul lui Dumnezeu [i
modul în care se leag\ acesta de c\s\torie;
• deveni mai încrez\tori, siguri [i asigura]i în decizia lor de a
se c\s\tori (sau chiar în aceea de a nu se c\s\tori!);
• pune în practic\ [i pot aplica deprinderi de baz\ de care au
nevoie pentru a-[i construi c\snicia;
• dobândi unele deprinderi esen]iale pentru comunicare [i
pentru rezolvarea conflictelor;
• în]elege natura de importan]\ major\ a rolurilor fiec\ruia
dintre ei [i a responsabilit\]ilor de baz\ din c\snicie.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 15


NOTE

 
16 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 17


 
18 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
II. CUM S| UTILIZEZ ACEST GHID?

În primul rând, a[a cum reiese din titlu,


acesta este un GHID [i, ca orice ghid, nu poate fi exhaustiv!

Fie c\ e vorba de un ghid de c\l\torie sau unul de conversa]ie,


rolul, prin excelen]\, al Ghidului este acela de a-]i da o direc]ie, de
a te orienta. {i, de[i te orienteaz\, trebuie s\ mergi de unul singur,
pe propriile picioare, putând astfel chiar s\ descoperi direc]ii noi.
Ghidul nu î]i r\pe[te bucuria experierii la nivel personal a
drumului nou pe care mergi. Dup\ cum nu se sup\r\ nici dac\ îl
Temele care nu au
fost atinse în cadrul ignori complet, cu riscurile de rigoare. Dar el r\mâne ce a fost
celor trei întâlniri, menit s\ fie, adic\ un GHID.
dar de care ne lovim
în practica consilierii
1. MODUL DE UTILIZARE A GHIDULUI SCRIS. }inând
pastorale a mirilor,
cont de cele afirmate mai sus, nu am redat întregul dialog posibil
precum [i altele noi,
au fost analizate în dintre preot [i doi tineri, dup\ cum nu s-a expus aici, nici înv\-
Capitolul VI: ]\tura de credin]\ ce urmeaz\ a fi transmis\ de preot. Folosind o
Îndrum\tor pastoral. structur\ de trei întâlniri preot-miri, cu teme alese de noi, am scos
în eviden]\ anumite principii [i reguli de comunicare [i consiliere
pastoral\, precum [i diferite texte ajut\toare, specifice fiec\rei
întâlniri: citate, pilde, referin]e bibliografice, idei [.a.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 19


CUM S| UTILIZEZ ACEST GHID?

La fiecare dintre cele trei întâlniri ve]i g\si ideile specifice,


structurate pe [apte nivele, care sunt explicate mai jos:

CASETA EXPLICA}IA SIMBOLUL /


de diferite forme [i PICTOGRAMA
culori

1. IDEEA DE Este o sintez\ a capitolului [i are caracter


inspira]ional. Prin aceast\ fraz\ [i/sau Este de culoare diferit\
LANSARE
întrebare se lanseaz\ o idee de for]\, care îl [i se g\se[te întot-
va c\l\uzi pe preot în întreaga sec]iune. Tot
ceea ce întreprinde ulterior trebuie s\ i se deauna sub titlu într-un
subscrie sau s\-i r\spund\. chenar verde.

2. „CE SPUN Aici g\se[ti sinteza ideilor dezb\tute de


preo]ii participan]i la Conferin]ele cu tema:
COLEGII
„Preg\tirea mirilor pentru Taina Cununiei
PREO}I?” [i via]a de familie”, de la Dur\u din 2011.
Ele au fost sintetizate [i adaptate la
actualul context.

3. ÎNV|}|TURA Aici g\se[ti citate [i/sau referiri din


Catehism [i din c\r]ile de c\p\tâi ale Bisericii
DE CREDIN}|
privind aspectele aflate în discu]ie.

 
20 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
CUM S| UTILIZEZ ACEST GHID?

4. SUGESTII / În aceast\ c\su]\/ rubric\ vei g\si su-


gestiile date de autori în ceea ce prive[te
SFATURI
aspectele de form\ sau cele de ordin practic,
referitoare strict la acea situa]ie. De exemplu:
Cum spui? Ce faci?

5. CITATE Au rolul de a creiona mai complet


cadrul în care ne situ\m, dar pot fi folosite
[i ca platform\ de dezvoltare a unei
anumite idei. Sunt din Sfânta Scriptur\,
Sfin]ii P\rin]i [i alte scrieri.

6. PARABOLE Parabola reface aten]ia [i poate fi


introdus\ fie la început, pentru „înc\lzirea
rela]iei”, fie dup\ o convorbire prea
teoretic\, pentru a edifica sau sublinia un
adev\r.

7. RESURSE Aici vei g\si materiale utile, instrumente


de lucru, canoane, referin]e bibliografice
specifice sau trimiteri c\tre site-uri web sau
anumite capitole din Ghid sau DVD-ul
anexat.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 21


CUM S| UTILIZEZ ACEST GHID?

2. MODUL DE UTILIZARE A SUPORTULUI VIDEO

Pentru a în]elege mai bine partea descriptiv\ a Ghidului, am


realizat câteva secven]e de film care redau unele situa]ii posibile.
Scenariul a urm\rit trei cazuri din care putem vedea ce trebuie [i
ce nu trebuie s\ fac\ preotul.
Pentru a în]elege mai Înainte de a viziona aceste filme, este necesar s\ citi]i urm\-
bine partea descriptiv\ toarele clarific\ri, pe care autorii le-au considerat utile:
a Ghidului, am realizat
câteva secven]e de film
care redau unele situ- 2.1. LIMBAJUL
a]ii posibile.
În prezentarea video s-a folosit, în mod inten]ionat, un limbaj
Scenariul a urm\rit trei care a încercat s\ p\streze caracterul oral al unui dialog real.
cazuri din care putem În mod special, în ceea ce îi prive[te pe tineri, s-a dorit ca lim-
vedea ce trebuie [i ce nu bajul lor s\ nu fie prea „sterilizat” sau corect în toate privin]ele,
trebuie s\ fac\ preotul. tocmai pentru a-l apropia de nivelul unor interlocutori obi[nui]i
din parohiile noastre.
Desigur, cu bun\ [tiin]\, s-au evitat gre[elile flagrante sau
exprim\rile nepoliticoase, care ar putea stârni ilaritate [i care v-ar
fi deranjat în urm\rirea acelor aspecte sau principii care v\
intereseaz\.

Dac\ apare sentimentul c\ subiectele cu caracter dog-

!
matic sau liturgic au fost tratate insuficient sau superficial
este pentru c\ nu s-a urm\rit o expunere complet\ a unei
cateheze, în sensul clasic. Nu a fost scopul acestei prezen-
t\ri de a ar\ta cum se face o catehez\, la modul exhaustiv,
ci s-au oferit doar ni[te jaloane pentru un model de dialog
pastoral, care creeaz\ condi]iile transmiterii înv\]\turii de
credin]\.

 
22 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
CUM S| UTILIZEZ ACEST GHID?

2.2. MODUL DE LUCRU

Din motive lesne de în]eles, nu am dorit s\ realiz\m o filmare


integral\ a celor trei sesiuni, urmând fidel structura din Ghidul
scris.
De asemenea, nu am prezentat obi[nuitele formule de introdu-
cere [i de încheiere ale fiec\rei întâlniri.

Secven]ele video

prezentate în DVD, în

care nu au jucat actori

profesioni[ti, au fost

realizate cu unicul scop

de a ilustra anumite

principii c\l\uzitoare

specifice pastora]iei

tinerilor care se pre-

g\tesc pentru Cununie.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 23


NOTE

 
24 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 25


 
26 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
III. REPERE PENTRU
BUNA DESF|{URARE A CATEHEZEI

III.A. ASPECTE TEHNICE


~N CATEHEZA PREMARITAL|
• SPA}IUL

Pentru `ntâlnirile catehetice ve]i avea nevoie de un loc


potrivit. }ine]i cont de urm\toarele sfaturi:
- Alege]i un spa]iu intim, luminos [i
cu o temperatur\ potrivit\. ~n lipsa unui
birou parohial, cateheza poate avea loc
[i `n biseric\, cu condi]ia s\ fie lini[te;
- O candel\ aprins\ `n fa]a unei
icoane a[ezate pe masa al\turat\ `mbie
la o stare de medita]ie, introspec]ie [i
rug\ciune;
- Scaunele pe care sta]i trebuie s\ fie
suficient de confortabile, dar trebuie
evitate fotoliile, pentru a nu induce o stare prea mare de relaxare.
~n nici un caz nu pot fi a[ezate lâng\ u[\ sau lâng\ fereastr\,
pentru a nu distrage aten]ia;
- Pe cât posibil, evita]i o mas\ interpus\ `ntre sfin]ia voastr\
[i cei doi. Se poate aduce o m\su]\ numai pentru momentul com-
plet\rii „Testului priorit\]ilor”;
- Ceasul trebuie s\ fie a[ezat discret, `n spatele tinerilor. Nu
v\ uita]i la ceasul de la mân\ sau de la telefon (pentru a nu l\sa
impresia c\ v\ a[teapt\ alte lucruri).

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 27


ASPECTE TEHNICE ~N CONSILIEREA PREMARITAL|

• POZI}IA
- Pozi]ia corpului nostru `n raport cu cei doi tineri trebuie s\
reflecte atitudinea sau disponibilitatea interioar\ de a-i asculta `n
propor]ie de 100%;
- Distan]a dintre dumneavoastr\ [i cei doi s\ fie egal\, `n a[a
fel `ncât s\ `i pute]i cuprinde dintr-o privire pe amândoi;
- Nu sta]i prea aplecat `n fa]\ sau pe spate.

• CE TREBUIE S| {TI}I DAC| VE}I FOLOSI


PREZENT|RI ~N PROGRAMUL POWERPOINT?

Aproximativ 80% din oameni obi[nuiesc s\-[i culeag\ in-


forma]iile vizual. ~n practic\ te po]i folosi de o prezentare vizual\
(ca, de exemplu, prezent\rile `n PowerPoint). ~n acest caz, trebuie
s\ ]ii cont de câteva lucruri:
1. ~ncepe [i sfâr[e[te expunerea singur, f\r\ ajutorul ecra-
nului, cu toate luminile aprinse;
2. Stai lâng\ ecran pe parcursul expunerii, astfel `ncât
privitorii s\ nu fie nevoi]i s\-[i deplaseze tot timpul aten]ia de la
tine la ecran; astfel [i tu, [i ecranul sunte]i cuprin[i `n acela[i
câmp vizual, [i pe deasupra te faci vizibil;
3. Mânuie[te singur aparatul, dar cu maxim\ discre]ie. Este
mai important ca tu s\ fii vizibil, decât s\ manevrezi proiectorul;
4. Dac\ pe parcursul expunerii ar\]i ceva pe ecran, atunci
prive[te [i tu ecranul. ~n rest, vorbe[te privind c\tre ascult\tori.
Controleaz\, `ns\, cu privirea dac\ ai imaginea corect\ pe ecran la
trecerea la un alt subiect.

 
28 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
III.B. SFATURI
PENTRU BUNA DESF|{URARE
A PREG|TIRII PENTRU C|S|TORIE

Unele dintre cele mai importante principii, pe care e bine


s\ le ave]i în vedere atunci când purta]i un dialog pastoral,
sunt urm\toarele:

1. RELA}IA CU TEMA {I FELUL ÎN CARE DIRIJA}I


DIALOGUL

Modul în care v\ raporta]i la tem\ [i reu[i]i s\ r\mâne]i „pe


Trebuie s\ gestiona]i subiect” este fundamental.
corect întreb\rile sau Trebuie s\ gestiona]i corect întreb\rile sau afirma]iile tinerilor
afirma]iile tinerilor!
– unele venite din tendin]a incon[tient\ de a evita subiectele delicate –
care pot duce la o divagare par]ial\ sau total\. Totodat\, trebuie

!
Nu pune]i întreb\ri din
curiozitate personal\!
s\ p\stra]i „firul ro[u” al convorbirii [i s\ readuce]i mereu în dis-
cu]ie subiectul principal, într-un mod cât mai elegant cu putin]\.

2. MODUL ÎN CARE SUNT FORMULATE {I SE SUCCED


ÎNTREB|RILE

Pentru un dialog corect [i constructiv, nu pune]i întreb\ri din


curiozitate, ci doar din dorin]a de a-i conduce pe tineri, în mod
delicat, spre concluzii care s\ fie agreate de to]i participan]ii la
Întreb\rile nu trebuie
dialog. Ele nu trebuie s\ fie manipulatoare, în sensul de a sugera
s\ fie manipulatoare,
în sensul de a sugera r\spunsurile, chiar dac\ crede]i c\ de]ine]i r\spunsul la ele. Cu
r\spunsurile! alte cuvinte, decât un adev\r absolut, proclamat în mod magistral
de preot (ajutat de citate corespunz\toare), este de preferat – în

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 29


SFATURI PENTRU BUNA DESF|{URARE A PREG|TIRII PENTRU C|S|TORIE

aceast\ etap\ – un adev\r par]ial, afirmat stângace de tineri, dar


descoperit, asumat [i tr\it de ei. Ulterior, ei pot ajunge [i la
adev\rul deplin.
De asemenea, conform principiilor comunic\rii, întreb\rile prin
Evita]i întreb\rile care invi]i pe cineva la un dialog, mai ales la începutul unei
închise!
discu]ii, nu trebuie s\ fie întreb\ri „închise”, adic\ întreb\ri care
oblig\ la un r\spuns de tip NU / DA.
Un alt principiu este: Nu se pun mai multe întreb\ri odat\!
Nu se pun mai multe Exist\ totu[i o excep]ie: situa]ia în care este nevoie de întreb\ri
întreb\ri odat\!
ajut\toare sau clarificatoare.
Este necesar ca întreb\rile s\ se completeze reciproc, s\ con-
vearg\ precum instrumentele dintr-o orchestr\ [i, într-un cre-
scendo permanent, s\ conduc\ spre o concluzie care s\ merite a fi
re]inut\. De aceea, atunci când s-a conturat o concluzie, preotul
Atunci când s-a contu- trebuie s\ o accentueze prin repetarea ei, folosind o formulare
rat o concluzie, preotul apropiat\ sau identic\, precum [i o intona]ie mai categoric\. Evi-
trebuie s\ o accentueze
prin repetarea ei! dent, va trebui s\ se asigure c\ nu e concluzia la care a ajuns doar
el singur, ci este împ\rt\[it\ [i de miri, în egal\ m\sur\.

3. CALITATEA DE CATEHET
A PREOTULUI

Preotul trebuie s\ Felul în care preotul reu[e[te s\ proclame înv\]\tura Bisericii,


proclame înv\]\tura
Bisericii! dup\ o serie de întreb\ri [i r\spunsuri, este de asemenea un criteriu
important.
Chiar dac\ preotul î[i adapteaz\ limbajul la nivelul de în]e-
legere al ascult\torilor, mesajul trebuie s\ fie limpede [i corect,
Mesajul trebuie s\ fie f\r\ a-i [tirbi acurate]ea din punct de vedere doctrinar.
limpede [i corect!

 
30 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
SFATURI PENTRU BUNA DESF|{URARE A PREG|TIRII PENTRU C|S|TORIE

4. ATITUDINEA

Se spune c\ atitudinea creeaz\ altitudinea. Ea transpare f\r\


voia noastr\ [i merge dincolo de cuvinte. Dup\ o vreme, tinerii,
poate, nu-[i vor mai aduce aminte cuvintele pe care le-a]i spus,
Atitudinea creeaz\
altitudinea! dar nu vor uita niciodat\ ]inuta sau atitudinea general\ pe care
a]i avut-o fa]\ de ei. {i care trebuie s\ fie aceasta? Nu este decât
DRAGOSTEA.

În arta comunic\rii se afirm\: „ATITUDINE PROFESIONAL|


{I DRAGOSTE NECONDI}IONAT|”.
ATITUDINE profesional\ pentru a p\stra obiectivitatea; întrucât
intimitatea prea mare poate duce la pierderea autorit\]ii.
DRAGOSTE necondi]ionat\ exprimat\ prin nejudecare, în]e-
legere, încredere, siguran]\, c\ldur\.

Dar cel mai important în atitudinea general\ a preotului în


Starea acest proces al consilierii pastorale a tinerilor este starea de
de rug\ciune [i tr\irea
rug\ciune [i tr\irea prezen]ei lui Dumnezeu. Pentru c\ El este
prezen]ei lui
Dumnezeu este Cel care ne asist\ [i ne insufl\ în toat\ aceast\ munc\, dup\ cum
esen]ial\ în procesul este scris: „Acolo unde sunt doi sau trei aduna]i în numele Meu,
consilierii pastorale
acolo sunt [i Eu în mijlocul lor” (Mt. 18, 20). Dac\ ne vom încrede
a tinerilor!
numai în priceperea noastr\ [i nu vom invoca prezen]a [i harul
lui Dumnezeu, ne vom alege doar cu osteneala, ne vom epuiza [i
risipi, adunând la final doar frustrare [i nemul]umire.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 31


SFATURI PENTRU BUNA DESF|{URARE A PREG|TIRII PENTRU C|S|TORIE

5. LIMBAJUL

Pe de alt\ parte, în discu]iile cu cei doi miri, dar [i în toat\ slujirea pastoral\,
trebuie evitat limbajul prea dogmatic [i prea tehnic.
O gre[eal\ frecvent\ a preotului este DOGMATISMUL.

5.1. DOGMATISMUL
În aceast\ gre[eal\ poate c\dea tocmai preotul mai responsabil,
mai con[tient de importan]a mandatului [i misiunii sale divine.
Având tendin]a s\ vad\ lucrurile strict prin prisma celor înv\-
]ate în anii de studii, preotul, cu prec\dere mai pu]in experimen-
tat, poate vedea în fa]a lui un CAZ [i mai pu]in un OM.
Acest defect poate s\ duc\ la situa]ia în care enoria[ii s\ pre-
fere s\ stea de vorb\ mai degrab\ cu doamna preoteas\ decât cu
preotul. Asta pentru c\ o simt mai „de-a lor”.
Tocmai preotul mai
responsabil, mai A[adar, gre[eala DOGMATISMULUI const\ în tendin]a preo-
con[tient de importan]a tului de a se raporta mereu la teoriile pe care le-a înv\]at, folosind
mandatului [i misiunii în momente nepotrivite citate scripturistice sau patristice, f\r\
sale divine, poate
a se conecta la starea sufleteasc\ a celui din fa]a sa [i a fi preocupat
aluneca în gre[eala
DOGMATISMULUI! în mod real de el. Gre[eala mai este cunoscut\ [i ca „turnarea de
beton evanghelic”. Tot aici putem încadra tendin]a preotului de
a diagnostica din privire, cu mare u[urin]\, pe cel din fa]a sa,
[tiind dinainte ca acesta s\ deschid\ gura, remediul pentru vin-
decarea lui.
DOGMATISMUL const\ în tendin]a preotului:
- de a se raporta mereu la ceea ce a înv\]at;
- de a folosi în momente nepotrivite citate scripturistice sau
patristice;
- de a nu se conecta la starea sufleteasc\ a celui din fa]a sa [i
a fi preocupat în mod real de el.

 
32 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
SFATURI PENTRU BUNA DESF|{URARE A PREG|TIRII PENTRU C|S|TORIE

Abunden]a de citate [i referiri teologice poate ar\ta nivelul


preg\tirii sfin]iei voastre, ca preot, [i nu felul sau gradul în care ai
p\truns tainele sufletului enoria[ului t\u [i cum te-ai fr\mântat
al\turi de el ca s\ descoperi o solu]ie la problema lui. Cu alte
cuvinte, te scoate pe tine în eviden]\ [i arat\ superioritatea, dar,
de fapt, arat\ cât de exterior ai r\mas fa]\ de sufletul lui. Chiar
dac\ e[ti un om smerit [i bun în realitate, o asemenea abordare
Abunden]a de citate
[i referiri teologice poate fi receptat\ de enoria[ ca venind dinspre un om distant [i
în discu]ie te poate mândru. De aceea, unii credincio[i consider\ c\ preotul tr\ie[te
scoate pe tine într-o lume doar a lui, de care ei nu se pot apropia. Al]ii vor con-
în eviden]\ [i arat\
superioritatea; dar mai sidera c\ a[a trebuie s\ fie preotul, mai distant, mai rigid, [i îl vor
poate ar\ta [i cât de accepta a[a, de[i vor r\mâne [i unii, [i al]ii în stare de ruptur\, iar
exterior ai r\mas fa]\ de nu de comuniune.
sufletul celui din fa]a ta!
DOGMATISMUL este întâlnit în toate religiile, dar [i la toate
categoriile socio-profesionale cu profil umanist. Este binecu-
noscut\ întâmplarea cu acel chirurg care, în timp ce opera un om
întins pe masa de opera]ie, d\dea r\spunsuri magistrale, „de
manual”, tuturor studen]ilor care-l înconjurau [i care luau sârgu-
incio[i noti]e. La o singur\ întrebare nu a putut r\spunde maestrul
chirurg: Cum îl cheam\ pe cel operat?! În medicin\, aceast\ gre[eal\
de abordare se nume[te „tratarea bolii [i nu a bolnavului”. Se
În recuperarea per- folosesc medicamente sau tehnici impersonale, având mereu în
soanelor dependente fa]\ manualul [i nu persoana. De asemenea, s-a observat c\ în
func]ioneaz\ cel mai casele de copii influen]a cea mai mare în educa]ia acestora nu o
bine „grupurile de
egali”, nu cele coordo- au profesorii sau educatorii, ci copiii în[i[i, cei mai mici înv\]ând
nate de un lider puternic, de la cei mai mari. Totodat\, în recuperarea persoanelor depen-
de altfel impecabil dente func]ioneaz\ cel mai bine „grupurile de egali”, nu cele
preg\tit profesional!
coordonate de un lider puternic, de altfel impecabil preg\tit pro-
fesional.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 33


SFATURI PENTRU BUNA DESF|{URARE A PREG|TIRII PENTRU C|S|TORIE

SOLU}II

Pentru a evita DOGMATISMUL fa]\ de enoria[i, preotul tre-


Pentru a evita buie mai întâi de toate „s\ se fac\ ca unul dintre ei”. S\ lase une-
DOGMATISMUL fa]\
ori deoparte, ca pe o pereche de ochelari speciali, ceea ce a înv\]at
de enoria[i, preotul
trebuie mai întâi de în [coala teologic\ [i s\ „intre în pielea” celui care-[i deschide sufletul.
toate „s\ se fac\ ca unul În prima faz\, preotul nu trebuie s\ fac\ nimic decât S|-L
dintre ei”! ÎN}ELEAG|. Un principiul esen]ial în psihologia comunic\rii
este: „Întâi câ[tigi rela]ia, apoi dai informa]ia”. Iar un proverb
spune: „S\ nu judeci pe cineva pân\ nu ai mers un kilometru în
papucii s\i”. Aceasta se nume[te „empatie”, fiind destul de dife-
rit\ de „simpatie”, care nu poate da roade în procesul de consi-
liere sau terapie.

P\rinte, este u[or s\ î]i ascunzi imperfec]iunile omene[ti în


timp ce stai sus, în amvon. S-ar putea ca tendin]a de a dogmatiza
s\ vin\ tocmai din dorin]a necon[tientizat\ de a m\ri distan]a,
de a trage o linie de demarcare între tine [i enoria[i [i de a te pro-
teja astfel de priviri indiscrete [i, din punctul t\u de vedere,
neavizate. Trebuie foarte mult curaj [i onestitate personal\ ca s\
cobori din „turnul de filde[” al preg\tirii teologice (care este un
Trebuie foarte mult avantaj indubitabil) [i s\ fii a[a cum e[ti, ca simplu om, al\turi
curaj [i onestitate
personal\ ca s\ cobori de proprii enoria[i. Este un act de „chenoz\” pastoral\ [i o
din „turnul de filde[” adev\rat\ art\ s\ te vulnerabilizezi în fa]a enoria[ilor t\i, care
al preg\tirii teologice nu te vor judeca prin prisma preg\tirii tale teologice, ci printr-o
(care este un avantaj
simpl\, dar s\n\toas\ psihologie a omului obi[nuit, care se în-
indubitabil) [i s\ fii a[a
cum e[ti, ca simplu om, treab\: „Pot avea încredere în preotul acesta?”. „Chenoza”
al\turi de proprii aceasta este un dar viu f\cut enoria[ilor, o investi]ie de încre-
credincio[i! dere în ei, f\r\ îns\ a avea nici cea mai mic\ garan]ie c\ nu te vor
„r\stigni” cândva. Dar aceasta înseamn\ de fapt s\ fii preot,
recapitulând la scar\ personal\ actul suprem de chenoz\ al
Arhip\storului nostru, Iisus Hristos.

 
34 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
SFATURI PENTRU BUNA DESF|{URARE A PREG|TIRII PENTRU C|S|TORIE

5.2. GENERALIZAREA

Generalizarea este O alt\ gre[eal\ în dialogul pastoral apare odat\ cu rutina, obo-
folosit\ incon[tient de seala sau plictiseala preotului. Pe lâng\ folosirea cli[eelor obi[-
multe ori doar ca nuite, preotul care nu are dispozi]ia sufleteasc\ de a fi al\turi de
tranzi]ie pentru a aduce
cel care st\ în fa]a lui poate u[or „evada” din starea ap\s\toare ce
subiectul la persoana I
[i a avea ocazia tu însu]i s-a instalat în urma relat\rii unei situa]ii, prin generalizare.
s\ spui ce te doare! Aceasta înseamn\ c\, atunci când enoria[ul î]i spune c\ o duce
greu din lipsa banilor, tu s\ spui c\ to]i o duc greu financiar. Sau,
mai grav, s\ începi s\ te plângi tu însu]i de asta. Într-adev\r, ge-
neralizarea este folosit\ incon[tient de multe ori doar ca tranzi]ie
pentru a aduce subiectul la persoana I [i a avea ocazia tu însu]i s\
spui ce te doare. Dac\ un b\trân î]i m\rturise[te angoasa în fa]a
mor]ii, este o gre[eal\ imens\ s\ spui c\ to]i trec prin a[a ceva. Este
ca [i cum omul din fa]a ta se transform\ într-un element de statistic\
[i mai trebuie [i s\ nu se îngrijoreze din cauza asta.
Excep]ii: În anumite situa]ii, enoria[ul poate avea ceea ce spe-
ciali[tii numesc „mitul unicit\]ii”. Crede c\ doar lui i se întâmpl\
În clipa în care omul [i c\ nimeni în istoria umanit\]ii nu s-a confruntat cu a[a ceva. Cu
a sim]it c\ situa]ia lui
alte cuvine, starea lui interioar\ nu este cunoscut\ de nimeni, nu
este în]eleas\ de preot
[i c\ nu este judecat, e clasificat\. Dar un astfel de om rareori va vorbi cu cineva despre
atunci preotul poate acest lucru. De aceea preotul, atunci când intuie[te o asemenea
deveni mai personal în situa]ie, cu delicate]ea necesar\, poate s\ aduc\ în discu]ie cazuri
abordarea lui, ie[ind
din generalizarea asem\n\toare (protejând intimitatea acestora) care l-ar putea
asumat\ în mod sc\pa pe enoria[ de acest sentiment al unicit\]ii. În clipa în care
pastoral! omul a sim]it c\ situa]ia lui este în]eleas\ de preot [i c\ nu este
judecat, atunci preotul poate deveni mai personal în abordarea
lui, ie[ind din generalizarea asumat\ în mod pastoral.

Pentru a evita generalizarea, preotul trebuie s\ se asigure c\ atunci când st\ de vorb\ cu o
persoan\ are dispozi]ia interioar\ de a o asculta 100%, ca fiind cea mai important\ persoan\
de pe p\mânt. Dispozi]ia aceasta îns\ este o atitudine cu care ne întâlnim greu ast\zi în acti-
vitatea noastr\ pastoral\. Aici intervine sacrificiul personal al preotului, care trebuie s\ se pre-
ocupe de starea cuiva [i s\ uite aproape de sine.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 35


SFATURI PENTRU BUNA DESF|{URARE A PREG|TIRII PENTRU C|S|TORIE

6. CUM TE ADRESEZI TINERILOR?

Întrucât aceste întâlniri catehetice au ca obiectiv prioritar înt\-


Preotul nu trebuie rirea rela]iei preot-miri-enoria[i, consider\m necesar ca preotul
s\ fie foarte oficial
sau formal, ci s\ aib\ o s\ nu fie foarte oficial sau formal, ci s\ aib\ o abordare p\rin-
abordare p\rinteasc\ [i
teasc\ [i prieteneasc\ totodat\. De aceea, folosirea prenumelui
prieteneasc\ totodat\!
mirilor într-un mod echilibrat este de recomandat. Nu uita]i c\
cel mai scump lucru pentru o persoan\ este NUMELE lui!
Desigur excesele de familiaritate nu sunt de dorit, c\ci ar afecta
autoritatea sa preo]easc\ [i, odat\ cu ea, s-ar putea pierde [i
respectul tinerilor fa]\ de aceasta.

7. PREG|TIREA MAI MULTOR PERECHI DE TINERI ÎN


ACELA{I TIMP

În ciuda faptului c\ majoritatea preo]ilor se plâng c\ nu sunt


solicita]i s\ oficieze Cununii, vor fi, poate, unele situa]ii în care
Ra]iunea de a fi a unii preo]i vor avea posibilitatea s\ aduc\ mai multe perechi de
acestui Ghid este aceea
de a crea cadrul unor tineri la acelea[i întâlniri catehetice.
întâlniri cât mai De[i nu putem afirma c\ este gre[it în totalitate, consider\m
personale cu viitoarele
familii ale parohiei / totu[i acest lucru ca fiind nepotrivit tocmai datorit\ ra]iunii de a
Bisericii!
fi al acestui Ghid, [i anume: de a crea cadrul unor întâlniri cât
mai personale cu viitoarele familii ale parohiei / Bisericii.

 
36 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 37


NOTE

 
38 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 39


 
40 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
IV. TREI ~NTÂLNIRI
DE PREG|TIRE
~NAINTE DE C|S|TORIE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 41


 
42 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
1. PRIMA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

1. PRIMA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI

A) SCOPURILE C|S|TORIEI

P\rinte, afl\ ce anume i-a determinat pe tineri s\ se cunune!

• De ce se c\s\toresc tinerii ast\zi?

• Care sunt adev\ratele scopuri ale c\s\toriei?

• Cine [i ce ne ajut\ s\ atingem scopurile c\s\toriei?

Care sunt adev\ratele scopuri ale c\s\toriei?

- scopul cel dintâi este ca mergând pe aceast\ cale, a


c\s\toriei, fiecare din cei doi so]i s\ se mântuiasc\
(s\-L întâlneasc\ pe Dumnezeu,
s\-L cunoasc\ [i s\ ajung\ la asem\narea cu El);
- înve[nicirea dragostei purtate unul pentru altul;
- pentru a împlini lucrarea lui Dumnezeu, [i nu
pentru a da curs unei întâmpl\ri;
- pentru a se „izb\vi de singur\tate”;
- na[terea de prunci – garan]ia fericirii vie]ii de familie;
Împreun\ cu tinerii - pentru ca so]ii s\ se apropie trupe[te cu binecuvântarea lui
pute]i viziona Dumnezeu;
filmul „Taina aceasta - c\s\toria este o cale spre mântuire, nu un scop în sine.
mare este”, de pe DVD.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 43


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

Ajuta]i-i pe miri s\ identifice ei în[i[i adev\ratele scopuri ale


C\s\toriei, nu le sugera]i care ar fi r\spunsul ideal.

Un mijloc practic de a-i ajuta pe tineri s\ identifice scopurile


C\s\toriei este s\ le da]i dou\ coli de hârtie [i s\ le pune]i
întrebarea simpl\:
De ce v\ c\s\tori]i?
Apoi, timp de cinci minute, s\ scrie separat r\spunsul la întrebare.
Plecând de la ceea ce au completat, începe]i discu]ia, acordând o aten]ie special\
acelor scopuri care sunt diferite, adic\ nu se reg\sesc la ambii parteneri.

Întrebarea fundamental\ este: Cum ar putea s\ întemeieze cei doi o familie, dac\
a[tept\rile lor sunt diferite sau chiar opuse?
Este mai bine s\ descopere acum ce probleme au, decât mai târziu!
Este de dorit ca foile cu r\spunsurile lor s\ le ia cu ei [i s\ continue discu]ia [i
dup\ Cununie, pentru a-[i armoniza scopurile.

„În opera recrea]iunii omului în Hristos, cele dou\ p\r]i


trebuie s\ se simt\ c\ sunt chemate la cinstea de colaboratori ai
lui Dumnezeu (I Cor. 3, 9), Care urm\re[te printr-în[ii o inten]ie
divin\, îmbr\cat\ în pui de om. O c\s\torie cu o a[a socoteal\ o
binecuvânteaz\ Dumnezeu când ridic\ nunta de la instinct la
rostul ei spiritual, la cinstea de Tain\. E singura garan]ie a unei
c\s\torii durabile [i pl\cute lui Dumnezeu.”

(P\rintele Arsenie Boca mare îndrum\tor de suflete din secolul XX.


O sintez\ a gândirii P\rintelui Arsenie în 800 de capete,
Ed. Teognost, Cluj Napoca, 2002, pp. 65-66)

44 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


1. PRIMA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

,,{i a zis Domnul Dumnezeu: «Nu este bine


s\ fie omul singur; s\-i facem ajutor potrivit
pentru el».”
(Fc. 2, 18)

Lingurile lungi

Un om ~l rug\ odat\ pe Dumnezeu s\-l


„Familia trebuie s\ lase s\ viziteze raiul [i iadul. Dumnezeu îi îm-
fie binecuvântat\
prin Taina Sfintei plini rug\mintea. Îi d\du ca ghid pe profetul
Cununii. Sfântul Ilie, care-l conduse mai întâi într-o înc\pere
Apostol Pavel
nume[te c\s\toria, mare, în mijlocul c\reia, la foc, era o oal\, [i în oal\ o mâncare
prin care se înfiin- delicioas\. În jurul focului [edeau oameni care aveau în mâini
]eaz\ familia,
«Tain\ mare», dar linguri lungi [i scoteau mâncare din oal\. Dar ace[ti oameni
nu altfel, ci numai ar\tau palizi, slabi [i neputincio[i. Era o t\cere de moarte.
dac\ ea este «înte-
meiat\ în Hristos [i Deoarece cozile lingurilor erau lungi, ei nu puteau s\ duc\ mân-
în Biseric\» carea la gur\ [i astfel s\ se hr\neasc\. Dup\ ce ie[ir\ afar\, omul îl
(Ef. 5, 32). Pentru
însemn\tatea pe întreb\ pe profet în ce loc se aflau. Era iadul.
care familia o are în Apoi Ilie îl conduse într-o alt\ înc\pere, care ar\ta la fel ca
societate,
binecuvântarea prima. În mijloc era un foc; la foc era o oal\ cu mâncare la fel de
dumnezeiasc\ este delicioas\ [i câ]iva oameni, cu linguri lungi în mâini, st\teau în
de neap\rat\
trebuin]\.” jurul focului. Ace[tia îns\ ar\tau bine, s\n\to[i [i ferici]i [i se
între]ineau bucuro[i. Ei nu se hr\neau pe ei în[i[i, ci foloseau
(Înv\]\tura de
credin]\ ortodox\, lingurile lungi pentru a da de mâncare unul altuia. Aceast\
Ed. Doxologia, Ia[i, înc\pere era Raiul.
2009, p. 405)
(Daniel Ciobanu,
S\ educ\m prin pilde [i povestioare, p. 175)

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 45


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

RUG|CIUNEA TINERILOR CARE VOR S| SE C|S|TOREASC|


Doamne, Dumnezeule al milostivirilor [i a toat\ bun\tatea, Care
pline[ti cererile celor care Te cheam\ cu credin]\, ascult\ [i nevred-
nica noastr\ rug\ciune.
Tu vezi c\ vrem s\ ne unim vie]ile prin c\s\torie, Tu vezi dori-
rea inimilor noastre [i [tii dac\ este bun\ sau este rea.
Dac\ este binepl\cut }ie s\ lu\m asupra noastr\ crucea cas\-
toriei, ajut\-ne s\ biruim toate piedicile cu care vr\jma[ul ne
nec\je[te. Ajut\-ne, Doamne, c\ la Tine este n\dejdea noastr\.
D\ruie[te-ne pace, d\ruie[te-ne lini[te [i s\n\tate sufleteasc\ [i
trupeasc\. Fere[te-ne de noroiul desfrâului, fere[te-ne de c\derea în
poftele trupe[ti. Lumineaz\-ne min]ile ca s\ nu fie întunecate de
vr\jma[.
Cur\]e[te-ne Tu, ca s\ nu ne întineze p\catul. Înt\re[te-ne s\
mergem pe calea cea îngust\, ocroti]i de Preacurata Ta Maic\ [i de
soborul tuturor sfin]ilor.
S\ avem o familie în care s\ str\luceasc\ f\clia credin]ei [i a
virtu]ilor, [i pruncii no[tri s\ fie c\l\uzi]i a[a cum trebuie pentru a
ajunge m\dulare vrednice ale Bisericii Tale.
Iar dac\ Tu [tii c\ din anumite pricini ne este mai de folos s\
p\r\sim vrerea noastr\ [i s\ nu pornim împreun\ pe drumul
c\s\toriei, ajut\-ne s\ în]elegem aceasta [i s\ p\r\sim voia noastr\
f\r\ a fi cuprin[i de tulburare sau de dezn\dejde.
Înaintea Ta, Doamne, sunt vie]ile noastre. Rânduie[te cu ele
precum [tii c\ este mai bine pentru noi. Ca v\zând grija Ta s\ Î]i
mul]umim [i s\ Te l\ud\m pân\ la sfâr[itul zilelor noastre. C\ Tu
e[ti Dumnezeul nostru [i }ie slav\ Î]i în\l]\m, T\t\lui [i Fiului [i
Sfântului Duh, acum [i pururea [i în vecii vecilor. Amin.

46 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


1. PRIMA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 47


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

NOTE

48 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


1. PRIMA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

B) SPOVEDANIA ÎNAINTEA C|S|TORIEI

Oricât de sensibil ar p\rea subiectul spovedaniei,


ACUM
e momentul s\-l aduci în discu]ie!
CUM FACI ASTA?

• De ce este necesar\ Spovedania [i Împ\rt\[ania


înainte de Cununie?
• Cum ne preg\tim pentru Taina Cununiei?
• Cum îi spovedim? Spovedanie general\ sau obi[nuit\?

• Asigura]i-v\ c\ cei
doi tineri s-au spovedit
înainte de Sfânta
Cununie.
• Este esen]ial s\
primeasc\ Sfânta Tain\
cât mai cura]i!
- Tipul spovedaniei este determinat de rela]ia duhovnicului cu
• Nu accepta]i s\ îi
cununa]i f\r\ a fi mirii: dac\ sunt fii duhovnice[ti care se spovedesc cu regularitate –
spovedi]i! spovedanie simpl\; iar dac\ nu au o via]\ duhovniceasc\, se reco-
mand\ spovedanie general\;
- Dup\ c\s\torie se recomand\ s\ aib\ acela[i duhovnic, dac\
tinerii nu au deja, fiecare, un duhovnic al lor.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 49


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

Câteva `ntreb\ri specifice


pentru spovedania mirilor:

• Mirele/ Mireasa este ortodox/\?


• Ce v-a determinat s\ v\ c\s\tori]i?
• Ai mai fost c\s\torit/\?
• V\ dori]i copii?
• E[ti rud\ de sânge sau spiritual\ cu viitorul so]/
so]ie?
• V\ cinsti]i p\rin]ii/ socrii?
• Socote[ti Cununia o Sfânt\ Tain\ sau doar un obicei/
tradi]ie?
• E[ti preg\tit pentru a p\stra leg\tura C\s\toriei pân\
la mormânt?

„Intr\ în biseric\ [i te c\ie[te!


Aici nu se trage la judecat\, ci se d\ iertarea p\catelor. ”

(Sfântul Ioan Gur\ de Aur)

50 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


1. PRIMA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

„Dac\ zicem c\ p\cat nu avem, ne am\gim pe noi în[ine [i


adev\rul nu este întru noi. Dac\ m\rturisim p\catele noastre, El este
credincios [i drept ca s\ ne ierte p\catele [i s\ ne cur\]easc\ pe noi
de toat\ nedreptatea.”
(I In 1, 8-9)

C\ma[a sufletului

Discutând despre cele sfinte, un om îi spuse unui preot:


– P\rinte, eu cred în Dumnezeu, îns\ nu prea merg la biseric\.
Nu am mai fost la slujbe sau la spovedanie de mult timp [i nu
„Care sunt condi]iile
cred c\ este neap\rat s\ mergi. Este suficient s\ crezi în Dum-
iert\rii p\catelor prin
nezeu [i atât.
Taina Spovedaniei?
– Fiule, îi spuse atunci preotul, ai o c\ma[\ foarte frumoas\.
Aceste condi]ii sunt:
Nedumerit, omul nu a mai [tiut ce s\ zic\, îns\ preotul a
- adânc\ p\rere de r\u
continuat:
pentru p\catele s\vâr[ite;
– Spune-mi, por]i toat\ ziua aceast\ c\ma[\?
- m\rturisirea lor du-
– Da, r\spunse omul.
hovnicului, cu hot\rârea
– Dar dou\ zile, o por]i?
de a nu mai gre[i;
– S-ar putea.
- credin]a puternic\
– Dar o s\pt\mân\ sau o lun\, o por]i?
în Hristos [i n\dejdea în
– Nu, p\rinte, bineîn]eles c\ nu.
îndurarea Lui.”
– De ce? – îl mai întreb\ preotul ca [i
(Înv\]\tura de credin]\
când nu ar fi priceput.
ortodox\, Ed. Doxologia,
– Fiindc\ se murd\re[te [i trebuie sp\lat\.
Ia[i, 2009, p. 153)
Abia dup\ aceea o iau iar\[i pe mine, când
este curat\ [i frumoas\.
– P\i, vezi, fiule! A[a cum se murd\re[te c\ma[a ta [i trebuie
sp\lat\ pentru a o purta iar\[i, la fel [i sufletul se „murd\re[te”
de p\cate [i r\utate [i cum l-ai putea cur\]a dac\ nu la spove-
danie [i la slujbe, prin dragostea [i harul Domnului?!
(www.crestinortodox.ro/povestiri-talc)

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 51


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

CANONUL 9 a Sfântului Vasile cel Mare

Hot\rârea Domnului c\ nu-i este iertat nim\nui a se


desface din c\s\torie afar\ de motiv de adulter (Mt. 5, 32),
urmând sensul cuvintelor Domnului, se potrive[te de-
opotriv\ atât în privin]a b\rba]ilor, cât [i a femeilor. Dar
obiceiul nu este a[a; c\ci în privin]a femeilor afl\m rigu-
rozitate mult\ în tratament, zicând Apostolul c\ cel ce se
lipe[te de o desfrânat\ un trup este (I Cor. 6, 16), iar
Ieremia c\ femeia de se va împreuna cu alt b\rbat, s\ nu
se mai întoarc\ la so]ul ei, ci spurcându-se s\ se spurce (Ierem. 3, 1); [i
iar\[i: Cel ce ]ine adulter\ este f\r\ de minte [i nelegiuit (Pld. 18, 23);
iar obiceiul orânduie[te c\ atât b\rba]ii adulteri, cât [i cei ce tr\iesc
în desfrâu s\ se re]in\ de la femei; încât ceea ce tr\ie[te cu un b\rbat
l\sat nu [tiu de poate fi numit\ adulter\; deoarece aici vina atinge
pe ceea ce a l\sat pe b\rbat, din care cauz\ s-a dep\rtat de c\s\torie;
c\ci sau b\tut\ fiind [i nesuferind b\t\ile trebuia s\ rabde mai
vârtos, decât s\ se despart\ de so]; sau nesuferind paguba de averi,
nici aceast\ pricin\ nu este vrednic\ de luat în seam\; iar dac\
b\rbatul acela ar vie]ui în desfrâu, în privin]a aceasta nu avem în
obiceiul bisericesc aceast\ observa]ie. Ci chiar de b\rbatul necredin-

!
ACOLO UNDE SE
cios nu s-a orânduit ca femeia s\ se despart\, ci trebuie s\ rabde din
cauz\ c\ nu [tie care va fi sfâr[itul. C\ci ce [tii, femeie, dar dac\-]i
vei mântui b\rbatul? (I Cor. 7, 16). Drept aceea, care a l\sat pe so]ul
s\u [i s-a dus la altul este adulter\; iar cel p\r\sit este iertat, [i nici
ceea ce vie]uie[te laolalt\ cu unul ca acesta nu se osânde[te. Îns\
dac\ b\rbatul, desp\r]indu-se de so]ie, ar merge la alta, atât el este
IMPUNE!
adulter, fiindc\ o face pe dânsa s\ fie adulter\, cât [i ceea ce vie-
Verifica]i gradele ]uie[te împreun\ cu dânsul este adulter\, fiindc\ a atras la ea b\rbat
de rudenie dintre str\in.
miri dup\ modelul
de la capitolul
Anexe, p. 175 CANONUL 98,
Sinodul V-VI Ecumenic

Cel ce ia spre înso]ire de c\s\torie pe femeia logodit\ cu


altul, tr\ind înc\ logodnicul, s\ fie pus sub învinuire de adulter.

52 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


1. PRIMA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 53


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

NOTE

54 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


1. PRIMA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

C) RÂNDUIALA TAINEI CUNUNIEI

P\rinte, ajut\-i s\ în]eleag\ rânduiala Cununiei


[i cum se lucreaz\ prin ea unirea lor tainic\ în Hristos!

• Care sunt momentele cele mai importante în cadrul


Slujbei Cununiei?

• Care este semnifica]ia obiectelor [i a gesturilor


liturgice la Cununie?

• Este un moment preponderent catehetic.

• Fii la obiect [i succint!

Timpul s\vâr[irii • Explic\-le doar momentele esen]iale ale slujbei!


Tainei Sfintei Cununii:
- se recomand\ Dumi- • Când faci programarea, rezerv\ cel pu]in o or\
nica, dup\ Sfânta pentru oficierea Sfintei Cununii!
Liturghie;
- niciodat\ în timpul
posturilor [i în zilele de
post.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 55


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

Explicarea liturgic\ a rânduielii Tainei Sfintei Cununii

LOGODNA
• Logodna. Este slujba de punere a inelelor prin care se consfin-
]e[te leg\mântul dintre cei doi.
• Inelele. Arat\ iubirea nesfâr[it\ [i fidelitatea lor, dar [i tr\inicia
dintre viitorii so]i.
• Lumân\rile. Fiind ]inute de na[i, arat\ rolul pe care îl au ei,
acela de a fi lumin\tori [i c\l\uzitori ai mirilor.

CUNUNIA
• Binecuvântarea mare. Arat\ prezen]a lui Dumnezeu în noua
„Cununa este simbo-
familie [i, totodat\, chemarea celor doi la Împ\r\]ia Cerurilor.
lul ascezei conjugale pen-
• Rug\ciunile. Prin rug\ciuni se cere ca mirii s\ primeasc\
tru a atinge castitatea,
integritatea fiin]ei. Cu- binecuvântarea lui Dumnezeu, dar de prunci, c\s\torie curat\ [i
nunile se dau, de fapt, întrajutorarea reciproc\.
mucenicilor pentru r\b- • Punerea Cununiilor. Biruin]a asupra p\catului [i r\splata
darea lor în credin]\. pentru cur\]ia celor doi.
So]ii au de r\bdat, ase- • Lecturile biblice. Scot în eviden]\ faptul c\ mirii trebuie s\ se
menea mucenicilor, asal- c\l\uzeasc\ în via]\ dup\ cuvântul Sfintei Scripturi.
tul multor ispite; tre-
• Unirea mâinilor mirilor. Semnul v\zut al unirii nev\zute.
buie s\ rabde multe greu-
t\]i, ca s\ ia cununa iu- • Dansul liturgic împrejurul mesei. Înf\]i[eaz\ bucuria Bisericii.
birii depline.” • Pâinea [i vinul. Amintesc de momentul împ\rt\[aniei din ve-
(Pr. Prof. Dr. Dumitru chime când Taina Nun]ii se s\vâr[ea în timpul Sfintei Liturghii.
St\niloae, Teologia dog- • Jur\mântul. Mirii î[i iau angajamentul c\ vor p\stra „leg\tura
matic\ ortodox\, vol. III, dragostei [i a unirii ... curat\, neîntrerupt\, dreapt\ [i cinstit\
Editura IBMBOR, pân\ la mormânt”.
Bucure[ti, 1997, p. 133)
• Închinarea la icoane. Primii pa[i ai noii familii în via]a Bisericii
se realizeaz\ prin urmarea na[ilor c\tre închinarea la icoanele din
fa]a Sfântului Altar.

56 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


1. PRIMA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

Hot\râre a Sfântului Sinod al


Bisericii Ortodoxe Române

„1. În Patriarhia Român\, potrivit sfin-


telor canoane, Taina Cununiei [i Taina Botezului se vor oficia
doar în biseric\ (de mir) sau în catedralele eparhiale care nu sunt
deservite de cler monahal;
2. În cazurile de for]\ major\ (biserica în restaurare, în conso-
„Slujba Cununiei se
lidare sau imobilitate a mirilor), pentru ob]inerea dispensei chi-
cuvine s\ se oficieze în
biseric\, deoarece Cu- riarhale în vederea oficierii Tainei Cununiei în afara loca[ului de
nunia este una dintre cele
cult, cererile vor fi înso]ite de recomandarea preotului care va
[apte Taine [i aici e loca-
[ul sfânt unde se s\vâr- s\vâr[i Taina Cununiei, împreun\ cu toate documentele justifica-
[esc [i celelalte Sfinte
Taine. De asemenea, pen- tive în sus]inerea motivelor invocate;
tru c\ aici se adun\ [i 3. Clericul care va oficia Taina Cununiei sau a Botezului (cu
Biserica, în în]elesul ei
de comunitate, adic\ excep]ia botezului de necesitate) în afara loca[ului de cult va fi
ob[tea credincio[ilor din trimis în judecata consistoriului eparhial, pentru neascultare
care facem parte [i care,
în felul acesta, se bucur\ canonic\;
[i ia parte, împreun\ cu 4. În situa]ia în care Taina Cununiei sau Taina Botezului se
noi, la unul din cele mai
de seam\ prilejuri de bu- oficiaz\ în alt\ parohie decât cea de care apar]in mirii, la oficiere
curie din via]a noastr\, va participa [i preotul de la parohia de unde provine unul dintre
dup\ cum ia parte [i la
necazurile [i durerile miri.” (Hot\rârea nr. 311 din 12 martie 2013 privind locul desf\[ur\rii
noastre.” Sfintei Cununii)
(Înv\]\tura de credin]\
ortodox\, Ed. Doxologia,
Ia[i, 2009, p. 284)

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 57


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

„Cununia s\ se fac\ în sfânta biseric\, în


casa lui Dumnezeu, ca fiii S\i s\ fie înaintea Lui,
acolo unde este Însu[i prin Daruri jertfit [i Se
pune înainte [i Se vede în mijlocul nostru.”

(Sfântul Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului,


Tratat asupra dogmelor credin]ei noastre ortodoxe..., vol. II, p. 29)

• Rezerv\ cel pu]in o


or\ pentru o Cununie!

• ~nainte de a finaliza Legat de Dumnezeu


întâlnirea
În Noua Guinee exist\ un foarte frumos ritual de cununie.
STABILE{TE DATA {I
ORA LA CARE Mireasa pune mâna stâng\ pe altar, mirele pune mâna stâng\
VIITORII MIRI VOR peste cea a miresei, apoi urmeaz\ celelalte dou\ mâini drepte la
VENI S| SE
fel. Dup\ aceasta, preotul ia pu]in lut moale [i leag\ mâinile de
SPOVEDEASC|!
Ar fi de dorit ca altar. Acest gest trebuie s\ simbolizeze leg\tura lor cu Dumnezeu
spovedania s\ aib\ loc [i între ei.
înainte de urm\toarea
(Daniel Ciobanu, S\ educ\m prin pilde [i povestioare, p. 40)
întâlnire catehetic\.

58 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


1. PRIMA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 59


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

NOTE

60 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


1. PRIMA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 61


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

62 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


2. A DOUA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

2. A DOUA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI

A) RESPONSABILITATEA / FIDELITATEA CONJUGAL|

C\s\toria este o cruce! Prin dialog, descoper\ împreun\ cu ei c\,


purtat\ toat\ via]a cu jertfire de sine, aduce bucurie!

• Cum men]inem „focul dragostei” dup\ ce luna de miere a trecut?


• Este dragostea un sentiment sau un angajament?
• Care este semnifica]ia jur\mântului marital?
• Ce înseamn\: „P\ze[te patul lor neîntinat”,
„Vor fi un singur trup”?
• Cum în]elegem: „Femeia s\ se team\ de b\rbat”?

Împreun\ cu tinerii pute]i


viziona Filmul nr. 2, Cum în]elegem „femeia s\ se team\ de
intitulat „Gianna Jessen – b\rbat”?
Supravie]uitoarea - Nu se refer\ la violen]\, ci la supu-
avortului” sau „Lacrimile
nerea în duhul credin]ei [i al dragostei
familiei”.
dintre so]i, la teama de a nu pierde
dragostea celuilalt.
- Str\duin]a celor doi de a men]ine dragostea familial\ prin
devotament, grij\, spirit de sacrificiu, ascultare, în]elepciune.
Este dragostea un sentiment sau un angajament?
- Dragostea este sentimentul sublim ce d\ na[tere la anga-
jament, iar angajamentul impune jertfelnicie [i amplific\ (po-
ten]eaz\) sentimentul.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 63


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

Care este semnifica]ia jur\mântului f\cut la Cununie?


(Ce înseamn\ „p\ze[te patul lor neîntinat”, „vor fi un singur trup”?
Jur\mântul este:
- Angajamentul de a respecta cu sfin]enie dragostea [i d\ruirea
so]ilor pân\ la sfâr[itul vie]ii.
„P\ze[te patul neîntinat” înseamn\:
De unde vine expre- - P\strarea fidelit\]ii conjugale.
sia „Luna de miere“? - Evitarea avortului [i a metodelor contraceptive [i contragestive.
„Vor fi amândoi un trup” înseamn\:
„Cercet\torii în do- - Indisolubilitatea c\sniciei, unirea lor
meniu afirm\ c\ a- pentru ve[nicie.
ceast\ sintagm\ ar veni - A fi una în str\dania de a cre[te copiii,
de la popoarele nordice. unitate în gândire [i fapt\, în
Din cele mai vechi împ\rt\[irea comun\ a necazurilor [i
timpuri, aceste popoare bucuriilor.
au avut obiceiul de a
impune tinerilor c\s\- Cum men]inem „focul dragostei” dup\ ce a trecut luna de miere?
tori]i ca timp de 30 de - Prin str\dania fiec\rui so] de a-L aduce pe Dumnezeu în sânul
zile dup\ nunt\ s\ se familiei (cre[terea în comuniunea cu Dumnezeu prin poc\in]\
hr\neasc\ cu hidromel, continu\ [i rug\ciune). Cu cât omul cre[te în apropiere de Dum-
un amestec de ap\ cu nezeu cu atât cre[te [i în dragostea pentru so]/so]ie.
miere [i anumite aro-
- Prin rug\ciunea fiec\rui so] pentru cel\lalt.
mate. A[adar s\ con-
- Prin adâncirea în starea de jertf\, prin asumarea neputin]elor
sume mierea ca regim
alimentar de favoare. celuilalt.
Desigur, în mod sim- - Prin reactualizarea momentului cununiei [i a altor momente din
bolic, prin aceasta se via]a celor doi.
aminte[te tinerilor c\ - Prin dialogul sincer [i matur între so]i.
trebuie s\ cultive în - Prin spovedanie la acela[i duhovnic, cel ce men]ine unitatea [i
atmosfera c\minului lor dragostea dintre so]i.
dulcea]a de miere a - Prin gesturile [i elementele surpriz\ în anumite momente festive,
unor bune deprinderi oferirea de aten]ii reciproce.
de comportament [i a - Prin eviden]ierea lucrurilor bune pe care le fac so]ii în via]a de
virtu]ilor casnice ideale. zi cu zi.
{i aceasta nu doar pen-
tru 30 de zile, ci pen-
tru întreaga lor via]\.”
(Pr. Ioan Ioanicescu, Fiind a doua întâlnire, încearc\ s\ devii priete-
Taina Sfintei Cununii nul acestor tineri. Ca s\ abordezi subiectele delicate
în tradi]ia ortodox\, ale acestei sesiuni e important s\ stabile[ti o rela]ie de
în„Ziarul Lumina”, încredere cu ei.
13 mai 2013)

64 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


2. A DOUA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

,,Femeilor, supune]i-v\ b\rba]ilor vo[tri,


precum se cuvine, în Domnul. B\rba]ilor,
iubi]i pe femeile voastre [i nu fi]i aspri cu
„S\ nu uite mirii c\ ele. Copiilor, asculta]i pe p\rin]ii vo[tri întru
leg\tura cu care Taina toate, c\ci aceasta este bine-pl\cut Domnului.
Nun]ii une[te pe b\rbat P\rin]ilor, nu a]â]a]i la mânie pe copiii
[i femeie este sfânt\ [i vo[tri, ca s\ nu se dezn\d\jduiasc\.”
ve[nic\, pentru c\ este (Col. 3, 18-21)
binecuvântat\ [i con-
sfin]it\ de Biseric\, adic\
înt\rit\ de Dumnezeu
Însu[i. Precum auzim în
Apostolul ce se cite[te la „Numai moartea”
Cununie, aceast\ leg\tur\
este sfânt\ [i tainic\ la Ecaterina Jagello era so]ia principelui finlandez Wasa. Când
fel cum este cea dintre acesta, acuzat de înalt\ tr\dare, a fost condamnat la închisoare pe
Hristos [i Biseric\ (Efeseni via]\, îl rug\ pe regele suedez Heinrich s\ poat\ împ\r]i cu so]ul
5, 23 [.u.). Ea trebuie deci s\u perioada de deten]ie. Regele se îngrozi [i c\ut\ s-o conving\
s\ r\mân\ trainic\ [i sta- pe prin]es\ s\ uite de so]ul ei: ,,{ti]i c\ so]ul dumneavoastr\ nu
tornic\ [i nu poate fi des- va mai putea vedea niciodat\ lumina zilei?” „{tiu, maiestate!”
f\cut\ pentru orice ne- „{ti]i, de asemenea, c\ nu mai este tratat ca
potrivire trec\toare sau principe, ci ca tr\d\tor?” „Da, [tiu, dar indi-
pentru alte pricini m\- ferent dac\ este liber sau închis, vinovat sau
runte care tulbur\ din nevinovat, el r\mâne totu[i so]ul meu.”
când în când pacea [i li- „Dar, dup\ toate cele întâmplate, nu v\ mai
ni[tea c\minului. Sup\-
leag\ nimic de el. Acum sunte]i liber\!”
r\rile [i necazurile, mici
Ecaterina î[i scoase verigheta din deget [i o
sau mari, de care nimeni
arat\ regelui spunându-i: „Citi]i, maiestate!”.
nu este scutit în via]\,
Pe verighet\ erau scrise doar dou\ cuvinte
pot umbri uneori în]ele-
în latin\: MORS SOLA (Numai moartea ne poate desp\r]i!).
gerea [i armonia ce tre-
{i Ecaterina merse cu so]ul ei la închisoare [i împ\r]i cu el 17 ani
buie s\ d\inuiasc\ între
grei de suferin]\ [i de lipsuri, pân\ când regele Heinrich muri [i
so]i, dar ele nu sunt mo-
so]ul ei a fost eliberat.
tive pentru divor], adic\
(Daniel Ciobanu,
pentru desfacerea c\sni-
S\ educ\m prin pilde [i povestioare, p. 41)
ciilor.”
(Înv\]\tura de credin]\
ortodox\, Ed. Doxologia,
Ia[i, 2009, p. 288)

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 65


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

NOTE

66 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


2. A DOUA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 67


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

NOTE

68 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


2. A DOUA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

B) SO}II — VIITORI P|RIN}I.


DESPRE CRE{TEREA COPIILOR

P\rinte, ast\zi na[terea de copii e privit\ diferit:


unii îi doresc imediat, al]ii îi „planific\”,
dup\ ce s-au realizat material!
Afl\ care e gândul lor! Cum abordezi subiectul?

• A fi p\rinte se înva]\ - Când [i cum ne preg\tim


pentru a deveni p\rin]i?
• „Purta]i-v\ sarcinile unii altora” - Care este
distribu]ia sarcinilor în cre[terea [i educa]ia copiilor?

• A fi p\rinte se înva]\ - Când [i cum ne preg\tim pentru


În tratarea acestei p\r]i
a deveni p\rin]i?
po]i folosi experien]a
personal\ de so] [i tat\. Unul dintre preo]ii participan]i la Conferin]a de la Dur\u a dat
Fiind preot ortodox, ai un r\spuns printr-o parabol\:
aceast\ mare [ans\! Dar Despre momentul în care p\rin]ii trebuie s\ înceap\ s\-[i educe copiii, o
evit\ s\ vorbe[ti prea persoan\ cu experien]\ a dat aceste interesante r\spunsuri: „Când copiii
mult despre tine, las\-i
sunt de cinci ani?” „Foarte târziu!”, a r\s-
pe ei s\-[i spun\
punctul de vedere! puns, „Când este de doi ani?” „Foarte
târziu!!”, a r\spuns iar\[i „Când are un
an?” „Foarte târziu”, „Când se nasc?”
„Tot târziu!”, a r\spuns iar\[i. „Dar
atunci când?” „Cu dou\zeci de ani înainte
de a se na[te copilul!”

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 69


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

• „Purta]i-v\ sarcinile unii altora.” Distribu]ia sarcinilor în


cre[terea [i educa]ia copiilor:
- Prin propriul exemplu, mama le preg\te[te pe fete ca viitoare
so]ii [i mame, iar tat\l îi preg\te[te pe b\ie]i ca viitori so]i [i ta]i.

„Cea dintâi familie s-a


întemeiat în rai, având
ca preot [i martor pe • Noi, preo]ii, am putea oferi câteva sugestii legate de acest subiect:
Însu[i Dumnezeu. {i a
o Ofer\-le copiilor încrederea ta!
f\cut Dumnezeu pe om,
dup\ chipul S\u; dup\ o F\-]i timp pentru copiii t\i!
chipul lui Dumnezeu l-a o Arat\-le copiilor afec]iune!
f\cut; a f\cut b\rbat [i o Ascult\-]i cu adev\rat copiii!
femeie. {i Dumnezeu i-a
binecuvântat zicând: cre[-
te]i [i v\ înmul]i]i [i um-
ple]i p\mântul (Facerea
1, 27-28).” P\rin]i de vânzare
(Înv\]\tura de credin]\
ortodox\, Ed. Doxologia, Un tat\ [i o mam\, care erau foarte ocupa]i cu activit\]ile
Ia[i, 2009, p. 404) profesiei lor, înaintea zilei de na[tere a copilului lor, trecur\ în
mare grab\ printr-un magazin de juc\rii. Îi explicar\ vânz\toarei:
„Am vrea ceva pentru un copil micu] care s\-i poat\ ]ine de urât
[i s\-i ia sentimentul singur\t\]ii”. „Îmi pare r\u, zâmbi vânz\-
toarea, nu avem p\rin]i de vânzare”.
(Daniel Ciobanu, S\ educ\m prin pilde [i povestioare, p. 37)

70 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


2. A DOUA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

Un copil de preot

Povestea un preot c\, imediat ce i-a


n\scut preoteasa primul copil, a alergat în
sala unde era mama [i copilul. Fiind cople[it de emo]ie [i bucurie,
a luat copilul în bra]e [i, f\r\ s\-[i explice de ce, a ie[it cu el pe
holurile maternit\]ii. Acolo a[teptau la rând, triste [i ab\tute,
câteva tinere femei care voiau s\ fac\ avort. P\rintele, care nu era
în costum preo]esc, se plimba de ici colo, plin de bucurie cu copi-
lul în bra]e. Privirea i-a fost atras\ de chipurile triste ale acestor
„Mustr\ pe fiul femei, care au fost parc\ trezite de bucuria din ochii tat\lui cu
t\u [i el î]i va fi odihn\ copilul în bra]e. {i, rând pe rând, au p\r\sit cl\direa, ru[inate de
[i î]i va face pl\cere
ceea ce se preg\teau s\ fac\.
sufletului t\u.”
(Pld. 29, 17) (Din m\rturisirile unui preot la Conferin]ele de la Dur\u)

RESURSE:

Filmul „Cine leag\n\ copilul?”


din DVD-ul ata[at (Sec]iunea
Resurse/Video)

http://www.provitaiasi.ro

http://aicopil.ro/

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 71


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

LEGILE COPILULUI

1. NU M| R|SF|}A!
{tiu foarte bine c\ nu mi se cuvine tot ceea ce cer, dar
încerc totu[i!

2. NU-}I FIE TEAM| S| FII FERM CU MINE!


Eu prefer a[a. Asta m\ a[az\ la locul meu.

3. NU FOLOSI FOR}A CU MINE!


Asta m\ obi[nuie[te cu ideea c\ numai for]a conteaz\. Voi r\spunde mult
mai bine dac\ voi fi condus!

4. NU FI INCONSECVENT!
Asta m\ pune în încurc\tur\ [i m\ face s\ scap nepedepsit, indiferent ce fac.

5. NU-MI FACE PROMISIUNI!


S-ar putea s\ nu le po]i ]ine! Asta m\ va face s\-mi pierd încrederea în tine.

6. NU R|SPUNDE PROVOC|RILOR MELE ATUNCI CÂND SPUN SAU


FAC LUCRURI CARE TE SUP|R|!
Voi încerca atunci s\ ob]in [i mai multe victorii!

7. NU TE SUP|RA PREA TARE ATUNCI CÂND Î}I SPUN „TE UR|SC”!


Nu cred ce spun, dar vreau s\ te fac s\-]i par\ r\u pentru ceea ce mi-ai
f\cut.

8. NU M| FACE S| M| SIMT MAI MIC DECÂT SUNT!


Voi încerca s\-]i demonstrez contrariul purtându-m\ ca o „persoan\ impor-
tant\”.

9. NU FACE ÎN LOCUL MEU NIMIC DIN CEEA CE A{ PUTEA S| FAC


SINGUR!
Asta m\ face s\ m\ simt neputincios [i voi continua s\ te folosesc în servi-
ciul meu.

72 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


2. A DOUA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

10. NU-MI MENAJA „RELELE OBICEIURI”!


Astfel nu faci decât s\ m\ încurajezi s\ le continui!

11. NU M| CORECTA ÎN PUBLIC!


Voi fi mult mai sensibil dac\ îmi vei vorbi blând între patru ochi!

12. NU ÎNCERCA S| DISCU}I COMPORTAMENTUL MEU ÎN FEBRA


CONFLICTULUI!
Din anumite motive, auzul meu nu e foarte bun în acel moment. Vorbe[te-mi
despre asta, dar mai târziu!

13. NU ÎNCERCA S|-MI }II PREDICI!


Vei fi surprins s\ consta]i cât de bine [tiu ce e bine sau ce e r\u!

14. NU M| FACE S| SIMT C| GRE{ELILE MELE SUNT P|CATE!


Trebuie s\ înv\] s\ fac gre[eli, f\r\ a avea sentimentul c\ nu sunt bun de
nimic!

15. NU M| CIC|LI!
Dac\ o faci, va trebui s\ m\ protejez prin a p\rea surd.

16. NU-MI CERE EXPLICA}II PENTRU COMPORT|RILE MELE GRE{ITE!


Câteodat\ nici eu nu [tiu de ce am procedat a[a.

17. NU M| PEDEPSI PREA TARE!


M\ sperii u[or [i atunci spun minciuni!

18. NU UITA C|-MI PLACE S| EXPERIMENTEZ!


Din asta înv\], deci încearc\ s\ accep]i acest lucru!

19. NU M| FERI DE CONSECIN}E!


Trebuie s\ înv\] din experien]\!

20. NU B|GA PREA MULT ÎN SEAM| INDISPOZI}IILE MELE!


S-ar putea s\ profit de faptul c\ îmi acorzi mai mult\ aten]ie când sunt bolnav!

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 73


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

21. NU M| RESPINGE CÂND PUN ÎNTREB|RI CINSTITE!


Dac\ o faci, vei constata c\ nu te mai întreb [i îmi caut informa]iile în alt\
parte!

22. NU-MI R|SPUNDE LA ÎNTREB|RILE PROSTE{TI {I LIPSITE DE


SENS!
Altfel voi încerca mereu s\ te ag\] de mine cu asemenea întreb\ri!

23. NU ÎNCERCA NICIODAT| S| AR|}I C| E{TI PERFECT SAU


INFAILIBIL!
M\ face s\ simt c\ nu voi putea s\ te ajung niciodat\!

24. NU TE TEME C| PETRECEM PREA PU}IN TIMP ÎMPREUN|!


Ceea ce conteaz\ este cum îl petrecem!

25. NU TE TEME DAC| EU SUNT SPERIAT!


Voi deveni [i mai speriat dac\ nu te ar\]i mai curajos!

26. NU UITA C| EU NU POT CRE{TE F|R| O GR|MAD| DE


ÎNCURAJ|RI {I DE ÎN}ELEGERE, DAR, CÂTEODAT|, O APRECIERE CHIAR
MERITAT| O POT DA UIT|RII!
Mustr\rile batjocoritoare, în schimb, nu le uit u[or!

27. POART|-TE CU MINE CUM TE POR}I CU PRIETENII T|I!


Atunci voi deveni [i eu prietenul t\u. }ine minte: înv\] mai mult de la un
model decât de la un critic!

{i, în afar\ de asta, TE IUBESC FOARTE MULT..., te rog, iube[te-m\ [i tu în


schimb!

SURSA: http://kidz.garbo.ro/articol/Copil/5060/Legile-copilului.html

74 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


2. A DOUA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 75


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

NOTE

76 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


2. A DOUA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

C) ASPECTELE NEGATIVE DIN RELA}IA CONJUGAL| -


ADULTER, DIVOR}, AVORT ETC.

P\rinte, ]i se pare absurd a vorbi despre furtun\ când afar\ este senin?
Nici o familie nu este scutit\ de amenin]\ri.
Mai mult, cel mai mare pericol al familiei poate veni din interior!

• Care sunt cauzele [i etapele violen]ei în familie?


• Când începe via]a?
• Cui apar]ine responsabilitatea [i care sunt implica]iile
unui avort?
• Care este semnifica]ia abstinen]ei postmaritale?
• Care sunt cauzele divor]ului?
• Care sunt etapele [i simptomele unui divor] „emo]ional”?
• Care sunt efectele [i rolul pornografiei în apari]ia unui divor]?
• Violen]a în familie
Care sunt cauzele [i etapele violen]ei în familie?

Cauze:
• Necomunicarea [i lipsa de responsabilitate reciproc\ so]-
so]ie;
• Lipsa unei vie]i duhovnice[ti, a rug\ciunii în comun
s\vâr[ite în familie;
• Neîncrederea, infidelitatea, gelozia;
• Abstinen]a exagerat\ a so]ilor;
• Refuzul de a na[te copilul z\mislit;
• Alcoolismul [i alte dependen]e;
• Interven]iile nefericite [i influen]a negativ\ din exterior (p\rin]i, socri,
prieteni etc.);
• Rutina, stresul;
• A[tept\ri nerealiste de la cel\lalt.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 77


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

Etape:
• Rutina/Gândirea negativ\ [i argumentarea ei interioar\;
• Încetarea treptat\ a comunic\rii;
• Pierderea încrederii [i c\utarea ei în alte anturaje;
• Repro[ul [i disputa verbal\/ contradictorie;
• Separarea resurselor financiare;
• Violen]a fizic\;
• Dispari]ia total\ a încrederii în partenerul de via]\.
P\rinte, aborda]i
aceste aspecte Care sunt simptomele unui divor] „emo]ional”?
sensibile cu mult tact • Lipsa rug\ciunii [i a credin]ei în familie, nu se mai roag\ unul
[i delicate]e. Tinerii pentru cel\lalt;
au venit pentru a se
• Necomunicarea [i indiferen]a, prin închiderea în sine a unuia
cununa [i nu sunt
sau a ambilor so]i;
preg\ti]i suflete[te
pentru subiecte • Lipsa unui program [i a preocup\rilor
negative, întrucât to]i comune: „Somn comun [i visuri
tr\iesc cu impresia c\ separate”;
„lor nu li se va • Absolutizarea carierei în dauna
întâmpla”. De aceea, familiei;
e nevoie de o • Desp\r]irea pe o perioad\ de timp a
preg\tire aperceptiv\ so]ilor (de exemplu, plecarea la munc\
corespunz\toare. în afara ]\rii sau la mari distan]e de familie);
• Neputin]a, amânarea [i lipsa dorin]ei de a avea copii;
• Neglijarea copiilor;
• Lipsa afectivit\]ii [i a respectului, lipsa tandre]ei.

„C\ci b\rbatul necredincios se sfin]e[te prin


femeia credincioas\ [i femeia necredincioas\ se
sfin]e[te prin b\rbatul credincios. Altminteri,
copiii vo[tri ar fi necura]i, dar acum ei sunt
sfin]i.” (I Cor. 7, 14)

În DVD-ul ata[at g\si]i fi[ierul `n RESURSE


pliante, despre metodele anticoncep]ionale [i avortive, filme.

Scurt\ prezentare a statisticilor cu divor]urile


în Anex\ p. 185.

78 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


2. A DOUA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

Vre]i s\ pl\ti]i acest pre]?


„Cu ce v\ pot fi de folos, domnule?”,
întreab\ vânz\torul pe clientul s\u abia
sosit. Clientul r\spunse: „Un cadou pentru
so]ia mea. De data aceasta vreau într-adev\r
s\ cheltuiesc ceva. A[ dori dou\ pache]ele
de jigniri: un pache]el pentru figura ei [i
unul pentru între]inerea ei; un frumos l\n]i[or de repro[uri [i 10
„C\s\toria s\ fie pen- sau chiar 20 de în]ep\turi”. Vânz\torul întreab\: „Mai dori]i ceva
tru toat\ via]a, c\ci «Ce în afar\ de acestea?” „Nu, mul]umesc. De dragul binelui nu
a împreunat Dumnezeu, vreau s\ fac prea multe. Cât cost\ acestea la un loc?” „Domnule,
omul s\ nu despart\» r\spunse vânz\torul, asta v\ cost\ întreaga cinste pe care o
(Mt. 19, 6). Iar Sfântul ave]i.”
Apostol Pavel spune:
«Celor ce sunt c\s\tori]i (Daniel Ciobanu, S\ educ\m prin pilde [i povestioare, p. 43)
le poruncesc, nu eu, ci
Domnul: Femeia s\ nu Caz deosebit
se despart\ de b\rbat.
Un profesor la medicin\ aduse înaintea studen]ilor s\i un caz
Iar dac\ s-a desp\r]it s\
deosebit. „Avem o familie unde so]ul este alcoolic [i cu sifilis, iar
r\mân\ nem\ritat\ sau so]ia este bolnav\ de tuberculoz\ [i au deja patru copii. Unii au
s\ se împace cu b\rbatul murit din copil\rie, al]ii au r\mas handicapa]i. Acum este a[tep-
s\u; tot a[a b\rbatul s\ tat cel de-al cincilea copil. A]i sf\tui acest cuplu s\ avorteze?”, în-
nu-[i lase femeia» (I Cor. treab\ profesorul. „{i a]i pune asta în practic\?” Majoritatea stu-
7, 10-11). În afar\ de den]ilor r\spunser\ afirmativ. „Tocmai l-a]i ucis pe Beethoven”, a
moartea trupeasc\, Bise- încheiat profesorul.
rica îng\duie desfacerea (Ibidem, p. 49)
leg\turii dintre so]i (di-
vor]ul) numai din pri-
cini morale asem\n\toare
mor]ii trupe[ti, cum sunt:
necredincio[ia (adulterul) „Precum Nunta are binecuvântare de la nespur-
sau alte leg\turi trupe[ti cata Biseric\, asemenea cei ce s-au însurat s\ se
neîng\duite (Mt. 19, 9). nevoiasc\ a fi cât se va putea nespurca]i dup\ Lege
[i f\r\ prihan\ [i a se împreuna f\r\ spurc\ciune, precum am zis,
Sfânta noastr\ Biseric\ în-
s\ p\zeasc\ adic\ Nunta f\r\ prihan\ [i aproape de feciorie.”
g\duie rec\s\torirea so]ilor
v\duvi.” (Sfântul Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului,
(Înv\]\tura de credin]\ Tratat asupra dogmelor credin]ei noastre ortodoxe..., vol. II, p. 24)
ortodox\, Ed. Doxologia,
Ia[i, 2009, p. 405)

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 79


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

NOTE

80 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


2. A DOUA ÎNTÂLNIRE PREOT - MIRI

NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 81


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

82 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

A) ROLUL {I IMPORTAN}A NA{ILOR

Cum reu[e[ti s\-i faci pe na[i


s\ se simt\ p\rin]ii spirituali ai noii familii?

• Rolul na[ilor la slujba de cununie


• Rolul na[ilor în via]a mirilor
• Limite [i responsabilit\]i ale na[ilor

Rolul na[ilor în via]a mirilor dup\ cununie


• S\ medieze eventualele conflicte ap\rute;
• S\-i îndemne prin exemplul personal s\ participe la via]a litur-
gic\ a Bisericii;
Drag\ P\rinte, ast\zi • Îndemnul de a na[te copii timpuriu;
vei avea a treia întâlnire, • Pomenirea reciproc\ în rug\ciune.
[i ultima, cu viitorii miri.
Spre deosebire de cele- Limite [i responsabilit\]i ale na[ilor
lalte dou\ `ntâlniri, acum Limite:
vei avea al\turi de ei [i • Respectarea intimit\]ii finilor [i a personalit\]ilor lor;
pe viitorii na[i. • P\strarea raportului de paternitate
Na[ii vor fi, poate, cre[- spiritual\.
tini cu experien]\, care Responsabilit\]i:
au cununat mai multe pe- - Garan]i [i pedagogi ai vie]ii de
rechi de fini, sau, poate, familie;
vor fi la prima lor cu- - ~ndemnul pentru o via]\ moral\ [i
nunie – ar fi bine s\ afli cre[tineasc\;
din timp acest am\nunt. - S\ fie impar]iali.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 83


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

Canonul 53, Sinodul VI Ecumenic:


Dac\ nu [tii, afl\ m\car (Rudenia n\[iei de la botez)
atunci, pe loc, pentru a
aborda aceast\ întâlnire De vreme ce rudenia (înrudirea) cea dup\
în func]ie de situa]ie. suflet este mai mare decât leg\tura trupurilor,
Dac\-i cuno[ti deja pe iar noi am aflat c\ în unele locuri unii primesc
na[i, dac\ ei vor fi cununat copii din sfântul [i d\t\torul de mântuire botez,
al]i tineri nu de mult timp, [i dup\ aceea încheie înso]ire de nunt\ (c\s\torie)
[i deja ai mai vorbit cu ei la cu mamele v\duve ale acelora, orânduim ca de la (canonul) de fa]\ nimeni
o alt\ întâlnire, recomand\m s\ nu mai fac\ un lucru ca acesta. Iar dac\ oarecare ar fi prin[i f\când
atunci s\ ocupe un loc acest lucru, dup\ canonul de fa]\, unii ca ace[tia s\ se lase (dep\rteze)
secund catehizarea na[ilor. mai întâi de la aceast\ înso]ire nelegiuit\, iar apoi s\ fie supu[i certu-
În caz contrar, vei avea
rilor (pedepselor) celor pentru desfrâna]i.
posibilitatea de a transmite
atât viitorilor miri, cât [i
na[ilor înv\]\turi de folos.
Nu pierde]i acest moment A fost odat\ în Africa un comandant care porunci s\ fie ucise
pastoral! toate persoanele b\trâne. Era de p\rere c\ ele nu mai sunt de folos
Ne apropiem de finalul la nimic. Supu[ii s\i, chiar dac\ cu nepl\cere, duser\ la îndepli-
celor trei întâlniri. Este nire porunca, deoarece comandantul era puternic [i sever. Doar
necesar s\ oferi]i (e valabil unul singur nu ascult\ de porunca lui: El î[i ascunse p\rin]ii
mai ales pentru preo]ii din într-un grajd p\r\sit dintr-o pe[ter\.
mediul urban) unele repere Într-o zi, comandantul se trezi cu un [arpe în jurul gâtului. A
care s\ sprijine continuarea strigat cât a putut, dar nimeni n-a reu[it s\-l ajute. B\trânii care
leg\turii tinerei familii cu aveau experien]\ cu [erpii nu mai tr\iau, iar cei tineri nu [tiau
Sfin]ia Voastr\, cu parohia cum s\ procedeze pentru a-i sc\pa pe oameni de [erpi.
pe care o p\stori]i, dar [i a Atunci tân\rul care-[i ]inea ascuns p\rin]ii fugi la ei [i-i întreb\
Sfin]iei Voastre cu ei. ce trebuie s\ fac\ pentru a sc\pa de un [arpe. {i tat\l îl sf\tui:
Acest moment este unul „Prinde un [oarece [i du-l în camera comandantului. Acolo las\-l
cu evident\ dimensiune liber [i vei vedea ce se va întâmpla!” Tân\rul f\cu ce-l sf\tui tat\l
practic\, pastoral\. El este s\u. Când [arpele z\ri [oarecele, începu s\ se desprind\ de pe
foarte important deoarece gâtul comandantului [i s\-l urm\reasc\ pe [oarece. Numaidecât
poate determina o întreag\ tinerii mai puternici au luat ciomege în mâini [i au omorât [arpele.
succesiune rela]ional\ – Dup\ ce comandantul î[i reveni în fire, îl întreb\ pe tân\r cine
dincolo de partea liturgic\ a i-a dezv\luit acest mister. Acesta îi spuse adev\rul. Atunci coman-
Bisericii – dintre preot [i dantul se gândi îndelung [i se convinse de gre[eala pe care o f\cuse.
tân\ra familie. Ca urmare, Na[ii sunt p\rin]ii spirituali ai noii familii, îi inspir\ [i îi sus]in pe
v\ suger\m s\ acorda]i tim- fini cu experien]a lor atunci când situa]iile întâlnite în via]\ par f\r\
pul [i obiectivitatea nece- ie[ire!
sar\ pentru a fi o reu[it\. (Sursa: http://www.profamilia.ro/meditatii.asp?pilde=3)

84 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

„Nu dispre]ui vorba celor b\trâni, c\ [i ei au înv\]at


de la p\rin]ii lor. C\ de la ei vei înv\]a în]elepciunea [i
îndemânarea de a da r\spuns bun la nevoie.”
(Is. Sir. 8, 8)

„Rostul [i datoria na[ilor la Cununie


este aceea[i ca [i a na[ilor de la Botez. Ei
~mpreun\ cu tinerii [i sunt martori [i cheza[i ai temeiniciei
na[ii pute]i viziona fil- f\g\duin]elor f\cute de viitorii so]i unul
mul nr. 3 – fa]\ de altul [i ai tr\iniciei leg\turii lor
„D\inuirea familiei” pentru tot restul vie]ii. De aceea pun mâna pe cununii, atât
atunci când sunt puse pe capul mirilor, cât [i atunci când
sunt luate. De regul\ ei sunt aceia[i de la Botez sau
urma[ii lor [i trebuie s\ fie ortodoc[i [i cu bun\ vie]uire
cre[tineasc\, purtându-se fa]\ de miri ca ni[te p\rin]i [i
înv\]\tori ai acestora. În timpul slujbei, na[ii ]in în mân\
f\clii aprinse, simbol al cur\]iei mirilor, al luminii darului
de sus [i al bucuriei nunta[ilor.”
(Înv\]\tura de credin]\ ortodox\,
Ed. Doxologia, Ia[i, 2009, p. 285)
P\rinte, Na[ii pot
r\mâne la toat\
întâlnirea, chiar dac\
urm\toarele subiecte
par a nu avea leg\tur\
cu ei. Vor trebui îns\ „Nunul cel primitor de cur\]ie [i unire stând
stabilite cu ei ni[te dinapoi, apuc\ cu mâna cununile, ]inând loc
reguli de comunicare, de p\rinte [i înv\]\tor al tocmirii la un gând
pentru ca implicarea na- [i al înso]irii. Drept aceea [i nunul trebuie s\
[ilor în discutarea fie drept-sl\vitor [i iubitor de Dumnezeu.”
urm\toarelor subiecte
s\ fie benefic\. (Sfântul Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului,
Tratat asupra dogmelor credin]ei noastre ortodoxe...,
vol. II, p. 27)

Ca ajutor pentru catehizarea na[ilor, g\si]i în format digital,


la capitolul RESURSE, un Pliant cu Rolul na[ilor, pe care s\-l
multiplica]i [i s\-l oferi]i acum sau dup\ slujba Cununiei.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 85


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

NOTE

86 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 87


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

NOTE

88 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

B) STABILIREA PRIORIT|}ILOR ÎN FAMILIE


PENTRU BUNA ÎN}ELEGERE

P\rinte, folose[te acest test pentru ca tinerii s\ afle


care le sunt priorit\]ile în via]a de familie!

• Copii sau carier\?


• Cariera cui? Cine pe cine urmeaz\?

Copii sau carier\?


„Supune]i-v\ unul • Se pot g\si modalit\]i de armonizare a
altuia, întru frica lui prezen]ei simultane a carierei [i a familiei în
Hristos.” via]a noastr\, îns\ în momentul când acestea
(Ef. 5, 2) se intersecteaz\ trebuie s\ primeze copiii;
• Într-o familie unde exist\ copii, exist\
„B\rba]ilor, iubi]i bucurie, chiar dac\ nu exist\ carier\; în schimb, într-o familie unde
pe femeile voastre, nu exist\ copii, cariera nu garanteaz\ bucuria;
dup\ cum [i Hristos • Sunt familii care, în primii ani de c\snicie, evit\ copiii pentru a
a iubit Biserica, [i S-a face carier\, iar când î[i doresc copii nu mai pot avea;
dat pe Sine pentru
• Dând prioritate carierei, ne expunem anumitor riscuri, cum ar fi
ea.”
(Ef. 5, 25) dispari]ia treptat\ a dorin]ei de a avea copii;
• Prin completarea reciproc\ a responsabilit\]ilor, se poate face [i
carier\;
• Alegând cariera [i ignorând copiii, ace[tia din urm\ se vor înde-
p\rta de p\rin]i, iar pl\tind o bon\, p\rin]ii se transform\ în „spon-
sorii” copiilor.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 89


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

• P\strarea unit\]ii familiei este prioritar\, iar cariera poate fi


urmat\ atâta timp cât nu afecteaz\ bunul mers al familiei.
• Într-o familie trebuie s\ fii atent nu la ce face cel de lâng\ tine
pentru tine, ci la ce faci tu pentru cel de lâng\ tine. A[adar, nu
„Nunta este Sfânta
urmez eu cariera ta sau tu pe a mea, ci ne sprijinim reciproc în cari-
Tain\ prin care, dup\
f\g\duin]a mirelui [i era noastr\.
miresei, dat\ liber în • Cariera nu trebuie s\ afecteze `n familie nici pe so]i, nici pe copii.
fa]a preotului, de a tr\i Cel mai important într-o familie este s\ ne cre[tem copiii cum
împreun\, în iubire, trebuie.
toat\ via]a, pentru a
na[te [i a cre[te copii [i
a se ajuta reciproc, li se
împ\rt\[e[te harul dum-
nezeiesc care înt\re[te [i
înal]\ înso]irea lor natu-
ral\, pref\când-o într-o
des\vâr[it\ [i curat\ le-
g\tur\ moral\, într-o uni-
tate dup\ chipul leg\-
turii dintre Hristos [i
Biseric\.” Ascultarea reciproc\ cu aten]ie
(Înv\]\tura de credin]\
În timp ce un b\rbat, a c\rui c\snicie nu
ortodox\, Ed. Doxologia,
Ia[i, 2009, p. 158) mergea bine, c\uta un sfat, un în]elept îi spuse: „Trebuie s\ înve]i
s\ o ascul]i pe so]ia ta cu aten]ie”. B\rbatul lu\ acest sfat [i-l puse
în practic\. Apoi veni la în]elept peste o lun\ [i-i spuse: „Am
înv\]at s\ ascult cu aten]ie orice cuvânt pe care-l roste[te so]ia
mea”. În]eleptul, zâmbind, îi spuse: „Acum du-te acas\ [i fii atent
la orice cuvânt pe care ea nu-l roste[te”.
(Daniel Ciobanu, S\ educ\m prin pilde [i povestioare, p. 46)

90 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

Referitor la cele dou\ chestionare

Pute]i lista Chestionarul pentru miri (Testul priorit\]ilor) [i


Chestionarul pentru na[i (O cale de aducere aminte de pe DVD-ul
ata[at, în fi[ierul Resurse - Documente).
Fii gata, p\rinte, s\ ai la îndemân\ întreb\ri care s\ fie în
leg\tur\ cu cele dou\ chestionare, de exemplu:
Ce s-ar întâmpla dac\ una sau mai multe dintre aceste priorit\]i
ar disp\rea? De care dintre ele e[ti mai dependent?

Chestionarul pentru na[i poate fi completat de ace[tia în acela[i


timp în care mirii r\spund la propriul lor chestionar. Dac\ na[ii nu
doresc, ini]iaz\ o discu]ie particular\ cu ei, care s\ acopere timpul
scurs pân\ când mirii completeaz\ chestionarul.

„Testul priorit\]ilor” este un instrument pastoral care îi ajut\ pe


tineri s\ î[i fac\ o analiz\ a ordinii importan]ei persoanelor [i
lucrurilor din via]a lor, la acel moment. El are ca fundament
cuvântul Mântuitorului care zice: „C\uta]i mai întâi împ\r\]ia lui
Dumnezeu [i dreptatea Lui [i toate acestea se vor ad\uga vou\”
(Matei 6, 33), de unde reiese c\ este nevoie de o bun\ ierarhizare a
priorit\]ilor pentru a câ[tiga mântuirea.
Ruga]i-i s\ completeze sincer – nu a[a cum ar vrea ei s\ stea
lucrurile, ci cum sunt ele în realitate. Dup\ Cununie, pute]i s\-i
invita]i ca, plecând de la Test, s\ î[i organizeze priorit\]ile [i s\ le
ordoneze a[a cum ar trebui ele s\ fie.
Dup\ o perioad\ de timp de la Cununie, mirii pot fi chema]i s\
revad\ chestionarele [i s\ evalueze modul în care au fost îndepli-
nite op]iunile lor.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 91


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

CHESTIONAR PENTRU MIRI


- Testul priorit\]ilor -
Care sunt cele mai importante lucruri din via]a ta?

Prive[te succesiunea a 12 lucruri din via]a ta. Ele sunt a[ezate `ntr-o ordine
oarecare.

Care crezi c\ este cel mai important lucru din via]a ta? D\-i nota cea mai mare: 12.
Stabile[te care este ordinea celorlalte priorit\]i din via]a ta, notând `n ordine
descresc\toare. Nota pe care o dai acestor lucruri reprezint\ importan]a real\ pe
care le-o acorzi azi `n via]a ta.

Gânde[te-te c\ cele mai importante lucruri din via]a ta sunt cele care î]i
confer\ identitate [i valoare de sine!

CELE MAI IMPORTANTE LUCRURI DIN VIA}A TA NOTA TA


1. Serviciul, profesiunea, cariera
2. Confirmarea / Aprecierea celorlal]i
3. Câ[tigarea de mul]i bani
4. So]ul meu / So]ia mea
5. Prietenii, rela]iile – câ]i, calitatea lor, leg\tura mea cu ei
6. Dumnezeu, Biserica, lucrurile duhovnice[ti
7. Aspectul exterior – înf\]i[area fizic\, greutatea etc.
8. S\n\tatea trupului
9. Situa]ia (categoria) familia de unde provin
10. Timpul meu liber – hobby-urile mele
11. Copiii
12. P\rin]ii

92 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

CHESTIONAR PENTRU NA{I


- O cale de aducere aminte -

Stima]i na[i, v\ propunem un chestionar prin care, completându-l, s\ descoperi]i


amintiri, dar [i viitoare priorit\]i pe care le ve]i avea fa]\ de finii dumneavoastr\

1. V\ mai aminti]i data Cununiei religioase, unde, la ce biseric\ a fost s\vâr[it\ [i


numele na[ilor dumneavoastr\?
......................................................................................................................................................
2. }ine]i sau a]i ]inut vreodat\ ziua Cununiei dumneavoastr\ ca s\rb\toare a familiei?
V\ invita]i na[ii la aceast\ s\rb\toare? V-ar face pl\cere ca finii dumneavoastr\ s\ v\ invite
la o astfel de s\rb\toare?
.......................................................................................................................................................
3. V\ rug\m s\ v\ aminti]i dou\ calit\]i ale na[ilor dumneavoastr\ [i s\ le scrie]i.
Crede]i c\ le-a]i urmat în via]a dumneavoastr\ de familie?
........................................................................./ ..........................................................................
4. V\ aduce]i aminte s\ fi primit de la na[ii dumneavoastr\ sfaturi? Da]i dou\ exemple
care ar putea s\ fie de folos [i viitorilor fini ai dumneavoastr\.
.......................................................................................................................................................
5. De când v\ cunoa[te]i finii? Ce v-a determinat s\-i cununa]i?
.......................................................................................................................................................
6. Crede]i c\ este important ca finii dumneavoastr\ s\ respecte înv\]\turile lui
Dumnezeu propov\duite de Biserica Ortodox\? De ce?
.......................................................................................................................................................
7. {ti]i care sunt îndatoririle na[ilor fa]\ de finii lor? Pute]i da dou\ exemple?
........................................................................./ ..........................................................................
8. {tiind c\ na[ii au responsabilitate fa]\ de fini, crede]i c\ ace[tia au vreo responsabi-
litate fa]\ de na[i? Men]iona]i m\car una.
.......................................................................................................................................................
9. V\ rug\m s\ enumera]i trei sfaturi duhovnice[ti, spirituale, pe care dori]i s\ le oferi]i
finilor, ca na[i [i p\rin]i spirituali ai familiei lor.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
10. Dac\ ar fi s\ sf\tui]i finii, ca r\spuns la urm\toarele întreb\ri, ce le ve]i spune:
a. Cariera cui conteaz\? A finului sau a finei?
.......................................................................................................................................................
b. Cine trebuie s\ urmeze, s\ asculte de cel\lalt? Finul sau fina?
.......................................................................................................................................................
c. Care sunt îndatoririle finului [i ale finei unul fa]\ de cel\lalt?
.......................................................................................................................................................

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 93


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

Rug\ciunea so]ilor unul pentru altul


Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ne-ai înv\]at
ca întotdeauna s\ ne rug\m unul pentru altul, c\ci a[a vom împlini
legea Ta [i ne vom ar\ta vrednici de mila Ta, caut\ cu îndurare [i
p\ze[te de vr\jma[ii v\zu]i [i nev\zu]i pe so]ul meu (so]ia mea), pe
care mi l-ai d\ruit (mi-ai d\ruit-o) a petrece împreun\ pân\ la
moarte.

D\ruie[te-i s\n\tate [i deplin\ în]elepciune, ca s\-[i poat\


îndeplini datoriile dup\ voia [i poruncile Tale. Fere[te-l (o) de
ispitele pe care n-ar fi în stare s\ le poarte. Înt\re[te-l (o) în dreapta
credin]\ [i în dragoste des\vâr[it\, ca s\ lucr\m împreun\ faptele
bune [i s\ ne întocmim via]a dup\ sfintele Tale a[ez\ri [i porunci. C\
a Ta este st\pânirea [i puterea în veci. Amin.

94 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

Rug\ciunea na[ilor pentru fini


Doamne, Dumnezeul nostru, ai grij\ de finii no[tri (numele),
pe care ni i-ai dat în grij\ spre a le fi sprijin în via]a aceasta.
D\ruie[te-le, Doamne, pace, în]elegere [i dragoste. Binecu-
vinteaz\ casa lor cu toate cele de trebuin]\. Alung\ de la ei toat\
tulburarea trupeasc\ [i sufleteasc\, toat\ cearta [i toat\ triste]ea.
S\ vin\ peste ei darul T\u, Doamne.
D\ruie[te-le s\ iubeasc\ [i s\ p\streze dreapta credin]\, s\
respecte Biserica [i s\ ]in\ rânduielile ei. S\-[i creasc\ urma[ii în
frica Ta [i în ascultare de poruncile Tale. S\ cunoasc\ finii no[tri
(N) dragostea Ta, Doamne, dar [i mustrarea Ta atunci când calc\
pe drumuri gre[ite. C\l\uze[te-ne pe noi, Doamne, s\ [tim cum
s\-i sf\tuim s\ tr\iasc\ în în]elegere [i cum s\ se fereasc\ de
duhul necurat al r\ut\]ii, al mâniei [i al desfrân\rii. P\streaz\
patul lor curat de orice întin\ciune. P\streaz\ inimile lor departe
de ispitele potrivnicului. Ca, bine vie]uind, s\-}i mul]umeasc\ [i
s\ Te laude pân\ la sfâr[itul vie]ii lor. Amin.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 95


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

NOTE

96 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 97


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

NOTE

98 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

C) CONTINUITATEA LEG|TURII CU BISERICA


DUP| CUNUNIE

P\rinte, ai ajuns la sfâr[itul ultimei întâlniri.


Cum faci acum ca s\-i p\strezi aproape pe ace[ti tineri,
dup\ ce se vor cununa?
Când vei mai avea ocazia s\ vorbe[ti cu ei?

• Da]i exemple de metode practice de men]inere


a leg\turii so]ilor cu Biserica
• Cum folosim mijloacele moderne de comunicare pentru
men]inerea leg\turii cu familia cea nou\?

Modalit\]i practice de men]inere a leg\turii so]ilor cu Biserica:

• Sf\tuie[te-i s\-[i aleag\ un sfânt ocrotitor al casei [i motiveaz\ acest lucru;


• Invit\-i la întâlnirile pe care le organizezi cu familiile model din parohie;
• Dac\ exist\ obiceiul ca o dat\ pe an mirii care au primit taina Cununiei s\ se
întâlneasc\ la biseric\, invit\-i la Sfânta Liturghie [i la o rug\ciune de mul]umire.
Comunic\-le ziua [i ora;
• La urm\, d\-le o carte de vizit\ [i cere [i tu num\rul lor de telefon, adresa de
e-mail, pentru a putea s\-i felici]i cu ocazia anivers\rii Cununiei [i cu alte ocazii;
• Recomand\-le [i d\-le cu împrumut o carte despre via]a de familie din
biblioteca parohial\.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 99


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

Cum folosim mijloacele moderne de comunicare pentru men]i-


nerea leg\turii cu familia cea nou\?
• Site-ul sau blog-ul parohiei;
• Telefonul – convorbiri, mesaje de
felicitare;
• Adresa de e-mail – dialog, mesaje,
informa]ii, program;
• Îndrumarea c\tre site-uri ortodoxe;
• Organizarea de cateheze folosind tehnologia modern\;
• Biblioteca electronic\;
• Recomandarea spre vizualizare/ascultare a programelor de
radio-televiziune ale Patriarhiei Române;
• Crearea unei re]ele de socializare a parohiei;
• Organizarea de concursuri [i prezent\ri on-line;
„Pentru a-[i putea în- • Transmiterea unor evenimente religioase cu ajutorul firmelor
deplini cum se cuvine de cablu locale.
lucrarea ei, de a cre[te
oameni cinsti]i în orice „Numai aceasta trebuie s\ [tim: c\ cei aduna]i
privin]\, familia cre[tin\ de Dumnezeu sunt aduna]i [i sunt cura]i cu chema-
trebuie s\ se c\l\uzeasc\ rea Celui Curat. S\ p\zeasc\ dar unul cu altul nunta
dup\ îndrum\rile morale nespurcat\ [i în pace [i s\ petreac\ în cucernicie. Cei
s\n\toase care se g\sesc ce au luat unire de la Dumnezeu întru cinste, dra-
în înv\]\tura sfintei noas- goste întru cur\]ie, înso]ire într-un gând [i în pace, s\ le p\zeasc\
tre Biserici Ortodoxe, p\s- unul cu altul ca un odor, pentru ca s\ nu li se cear\ s\ dea r\spuns
tr\toarea adev\rurilor de cur\]ie [i de celelalte lucruri dumnezeie[ti [i s\ se îngrijeasc\ nu
cre[tine ve[nice.” numai de trupul lor, ci mai cu seam\ de sufletele lor, c\ci s-au
alc\tuit din dou\, din suflet [i trup, [i sufletul cu mult mai mare
(Înv\]\tura de credin]\ decât trupul, cu cât mai mari sunt cele ce nu se stric\ decât cele ce se
ortodox\, Ed. Doxologia, stric\. Drept aceea s\ se sileasc\ spre dreptate [i adev\r [i spre
Ia[i, 2009, p. 406) rug\ciune întru mul]umirea lui Dumnezeu [i cu luare-aminte s\ se
împ\rt\[easc\ cu dumnezeiasca Cuminec\tur\, c\ci într-acest chip
[i Dumnezeu va fi cu dân[ii.
Pe fiii lor s\-i creasc\ întru frica [i înv\]\tura Domnului,
precum înva]\ dumnezeiescul Pavel, [i din cele ce se câ[tig\ de la
Dumnezeu s\ miluiasc\ pe fra]ii cei s\raci, ca [i ei s\ fie milui]i [i
s\ se învredniceasc\ Împ\r\]iei Cerurilor împreun\ cu fiii lor.
Acestea pe cât s-a putut s-au zis pentru cinstita [i curata Nunt\.”

(Sfântul Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului, Tratat asupra


dogmelor credin]ei noastre ortodoxe..., vol. II, pp. 29-30)

100 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

„C\ci ne-am f\cut p\rta[i ai lui Hristos numai


dac\ vom p\stra temeinic, pân\ la urm\, înce-
putul st\rii noastre întru El.”
(Evr. 3, 14)

Iubirea adev\rat\

Doi tineri de la ora[ care urmau s\ se


c\s\toreasc\ [i-au propus s\ mearg\ îm-
preun\ la Denia din Joia Mare. Singura
dificultate a ap\rut când au vrut s\ aleag\ biserica. Roxana
prefera biserica la care slujea duhovnicul ei, iar Andrei ar fi
Pe cei care lucreaz\ în str\- vrut s\ mearg\ la Catedrala ora[ului. Întrucât nici unul dintre
in\tate ajut\-i s\ ia leg\- ei nu ar fi vrut s\ renun]e, s-au hot\rât ca fiecare s\ mearg\ la
tura cu parohia ortodox\ biserica preferat\, urmând s\ se revad\ dup\ slujba deniei.
român\ cea mai apropiat\. Dup\ ce s-au desp\r]it, fiecare s-a îndoit de decizia luat\,
gândind c\ e mai bine s\ împlineasc\ bucuria celuilalt. Astfel,
http://patriarhia.ro/
organizarea- Andrei a mers la biserica unde mergea Roxana de obicei, iar
administrativa-763.html Roxana a mers la Catedral\. Mare a fost mirarea Roxanei când
a v\zut c\ Andrei nu a ajuns la slujb\. La fel de mirat a fost [i
Andrei v\zând c\ Roxana nu apare. Fiecare a considerat c\
cel\lalt nu a mai ajuns. Când slujba s-a încheiat [i au vorbit la
telefon, au descoperit, cu deosebit\ încântare [i emo]ie, c\ [i
unul [i altul renun]ase la propria dorin]\ în favoarea celuilalt.

(O întâmplare adev\rat\ povestit\ de un preot


la Conferin]ele preo]e[ti de la Dur\u)

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 101


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

- Fiind ultima întâlnire, oferi]i-le, dac\ pute]i, o icoan\ sau o


carte despre familia cre[tin\. Acest lucru îl ve]i putea face [i dup\
Taina Cununiei, îns\ atunci timpul este limitat [i nu ve]i putea
prezenta cartea f\cut\ cadou.
- Afla]i de la tineri unde vor locui. Informa]i-v\ de ce parohie
vor apar]ine [i oferi]i-v\ s\ sprijini]i integrarea noii familii în acea
parohie prin: contactarea personal\ a preotului paroh pentru a-i
prezenta noua familie; dac\ tinerii sunt de acord pute]i s\ le
redacta]i o recomandare c\tre preotul paroh; dac\ tinerii [i na[ii
sunt de acord, pute]i invita preotul paroh din parohia în care vor
locui s\ s\vâr[easc\ împreun\ cu Sfin]ia Voastr\ Taina Cununiei
(nu uita]i, acest gest poate duce la reciprocitate…); dac\ tinerii v\
vor invita s\-i vizita]i, ar fi corect s\-l informa]i [i pe parohul
locului.
- Nu uita]i s\ încheia]i cu o rug\ciune, s\-i binecuvânta]i pe
miri [i na[i, s\-i mirui]i [i, dac\ dori]i, s\ le oferi]i mici daruri.
- S\-i conduce]i nu doar pân\ la ie[irea din biseric\ sau casa
social\, ci pân\ la poarta de intrare în curtea bisericii, mul]u-
mindu-le pentru efortul de a fi participat la ciclul de întâlniri
premaritale.

102 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 103


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

104 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

V. O SESIUNE ÎN CAZ DE URGEN}|


În aceast\ sesiune unic\ pute]i alege cel pu]in trei dintre subiectele de mai sus, având
libertatea de a aborda, pe lâng\ acestea, alte subiecte pe care le ve]i considera potrivite ce-
lor pe care îi preg\ti]i pentru Taina Cununiei.

Sesiunea „de urgen]\” se impune în urm\toarele situa]ii:

• tinerii anun]\ Cununia în ultimele 2-3 zile;

• nu pot participa împreun\ la cele trei întâlniri;

• mirii sunt în vârst\ sau au diverse dizabilit\]i;


Ca instrumente de
• mirii sunt la a II-a sau a III-a Cununie.
lucru pentru aceast\
sesiune ave]i Pentru aceste situa]ii, consider\m potrivit ca aceast\ unic\ sesiune
urm\toarele s\ aib\ durata l\rgit\, [i anume de o or\ [i jum\tate. Tot din cauz\ c\
materiale: Testul
este o singur\ întrevedere înainte de nunt\, consider\m absolut nece-
priorit\]ilor, Filmele
„Taina aceasta mare sar\ prezen]a na[ilor.
este” sau „Lacrimile Temele propuse pentru a fi tratate în aceast\ sesiune sunt:
familiei”.
- Scopurile c\s\toriei – p. 43;

- Spovedania – p. 49;

- So]ii – viitori p\rin]i. Despre cre[terea copiilor – p. 69;

- Rolul [i importan]a na[ilor – p. 83;


- Aspectele negative din rela]ia conjugal\ – adulter, divor], avort etc.

– p. 77.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 105


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

NOTE

106 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 107


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

108 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I

VI. ÎNDRUM|TOR PASTORAL

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 109


IV. TREI ÎNTÂLNIRI DE PREG|TIRE ÎNAINTE DE C|S|TORIE

110 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


1.a. SCOPURILE C|S|TORIEI

• ~N}ELEGEREA SCOPULUI C|S|TORIEI


Un „imperativ marital” este, astfel, o formulare a scopului pe
care un so] [i o so]ie `l stabilesc `mpreun\ ca principiu suprem
care le va ghida c\snicia. Odat\ ce c\snicia devine o posibilitate
destul de mare `n cadrul unei rela]ii, deciderea asupra acestui „impe-
rativ marital” `n stadiul de „curtare” reprezint\ modul ideal de a se
asigura de compatibilitatea lor ca [i cuplu c\s\torit. Discutarea unui
„imperativ marital” `n acest moment poate scuti cuplul de mult\
suferin]\ ulterioar\. Dac\, de exemplu, b\rbatul spune c\ el `[i dore[te
doisprezece copii, o so]ie casnic\ pe post de mam\ cu „norm\ `ntreag\”
Pe lâng\ utilizarea pentru a cre[te o bun\ „recolt\” [i pentru a fi un exemplu, dar femeia
„Testului priorit\]ilor”, dore[te s\ `[i termine studiile, s\ fie o „femeie de afaceri” [i s\ `[i
ave]i ocazia s\ le cere]i foloseasc\ abilit\]ile dobândite `n mul]i ani de studiu, munc\ [i inves-
tinerilor s\ caute ti]ii, `[i planific\ unul sau doi copii ceva mai târziu `n via]\, avem de-a
`mpreun\ r\spunsuri la face cu un „steag ro[u” `n ce prive[te compatibilitatea lor. [...]
`ntrebarea:
Pentru cei care sunt deja c\s\tori]i, nu e niciodat\ prea târziu s\ `[i
Care este scopul stabileasc\ propriul „imperativ marital”, indiferent `n ce stadiu se afl\
c\s\toriei lor? c\snicia. Lua]i acele lucruri care v\ sunt cele mai apropiate [i mai dragi
inimii voastre [i care v\ sunt comune amândurora pentru a stabili acest
S\ `[i stabileasc\ ceea imperativ. Odat\ ce acesta e formulat, face]i dou\ lucruri cu el. Primul e
ce speciali[tii numesc s\ `l citi]i `n fiecare zi, astfel `ncât s\ vi se `ntip\reasc\ `n minte [i s\
un „imperativ marital”. devin\ filtrul tuturor gândurilor, ac]iunilor [i cuvintelor voastre. Al
doilea lucru e s\ nu permite]i ca nimic s\ `l compromit\ sau s\ `l dilueze
prin acceptarea de „excep]ii” pentru „cazuri sau circumstan]e speciale”.
A[a cum am consim]it `n Taina Cununiei s\ „renun]\m la restul
lumii” `n favoarea so]ului sau so]iei, astfel c\ trebuie s\ ne reevalu\m
toate celelalte rela]ii `n func]ie de nou formulatul „imperativ marital”.
Dac\ aceste rela]ii `nt\resc acest imperativ, atunci sunt demne de
aten]ie; dac\ `ns\ ne `ndep\rteaz\ de el, ele trebuie abandonate, indi-
ferent de cât de nobile sau valoroase ar p\rea `n alt context.

(Diacon Stephen Holley, Cum `mi aleg


partenerul potrivit pentru via]\?, Cluj, 2011)

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 111


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

1.b. SPOVEDANIA ~NAINTEA C|S|TORIEI

• CERCETAREA CANONIC|

Grija cea mare pe care Aten]ia trebuie `ndreptat\ spre dou\ tipuri de impedimente:
duhovnicul trebuie s\
a. cele prev\zute `n legisla]ia civil\:
o aib\ nu doar la
spovedania tinerilor, ci - vârsta so]ilor – 18 ani;
chiar din momentul `n - consim]\mântul liber (debilitatea mintal\ sau
care afl\ de prietenia pierderea temporal\ a facult\]ilor mintale viciaz\
care se `nfirip\ `ntre consim]\mântul liber);
tineri, este cercetarea
- c\s\toria existent\ a unuia dintre cei doi so]i
canonic\.
(afecteaz\ pricipiul monogamiei).

b. cele prev\zute de legisla]ia religioas\:

- hirotonia;

- votul castit\]ii (monahismul);

- existen]a c\s\toriei a treia;

- deosebirea de religie sau de confesiune;

- rudenia de sânge sau spiritual\.

112 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


RÂNDUIALA TAINEI CUNUNIEI

1.c. RÂNDUIALA TAINEI CUNUNIEI

• PRACTICI NECANONICE {I NELITURGICE


LA CUNUNIE {I ~NDREPTAREA LOR
Dac\ ar fi s\ facem referire strict la canonicitatea sau neca-
nonicitatea unora dintre practicile legate de s\vâr[irea Tainei
Sfintei Cununii, atunci trimiterea la Sfintele Canoane ale Bisericii
Ortodoxe este cea mai scurt\ cale pentru identificarea [i `ndrep-
tarea lor. Subcapitolul `n care facem referire la canoanele ce regle-
menteaz\ s\vâr[irea Tainei Sfintei Cununii vine tocmai `n `ntâm-
pinarea unei astfel de situa]ii, `n care canonicitatea unei practici
liturgice ar fi pus\ `n discu]ie. De aceea, pentru orice ne`n]elegere
Dac\ ar fi s\ facem sau pentru orice l\murire suplimentar\ culegerile de canoane ale
referire strict la Bisericii Ortodoxe, explicate de diferi]i canoni[ti ortodo[i, r\mân
canonicitatea sau repere sigure.
necanonicitatea unor Practicile necanonice `n ceea ce prive[te Taina Sfintei Cu-
practici legate de nunii sunt, desigur, cele care `ncalc\ `nv\]\tura Bisericii Ortodoxe,
s\vâr[irea Tainei fie `n latura ei dogmatic\, fie `n cea liturgic\ [i pastoral\. Dintre
Sfintei Cununii, atunci aceste practici care contravin `nv\]\turii, practicii [i legiuirilor
trimiterea la Sfintele canonice [i statutare ale Bisericii Ortodoxe, putem aminti:
Canoane ale Bisericii - oficierea cununiei unui cre[tin ortodox cu cre[tini care fac
parte din diferite denomina]iuni cre[tine, sub pretextul larg [i
Ortodoxe este cea mai
gre[it `n]eles al „cununiilor mixte”;
scurt\ cale pentru
- admiterea ca na[i de cununie a unor persoane care ele `nsele
identificarea [i
nu sunt cununate religios (adic\ tr\iesc `n concubinaj) sau nu
`ndreptarea lor. sunt cre[tini ortodoc[i;
- oficierea ierurgiei Logodnei, cu bun\ [tiin]\ c\ cei doi tineri
nu se vor cununa, cel pu]in `n viitorul foarte apropiat, doar
pentru a le da sentimentul unei oarecare „canonicit\]i” `n fa]a lui
Dumnezeu [i, `n fa]a p\rin]ilor, un „argument” de a tr\i `mpre-
un\; printr-o astfel de practic\ se ajunge adeseori la desp\r]irea
lor sau la prelungirea unui concubinaj care nu este altceva decât
un desfrâu public;
- scurtarea rânduielii liturgice (adeseori chiar „`njum\t\]irea
ei”) a Sfintei Cununii de c\tre preotul oficiant, pe motivul c\ sunt
mai multe cununii programate sau c\ unii miri sau na[i solicit\
acest lucru.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 113


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

De toate aceste situa]ii, ca [i de altele nepomenite aici, preotul


oficiant este direct r\spunz\tor [i face vin\ comun\ cu cei care i-ar
solicita astfel de practici; `n fa]a unor astfel de situa]ii preotul
trebuie s\ r\mân\ ferm `n ap\rarea `nv\]\turii [i practicii Bisericii
Ortodoxe.
Orice element nou
introdus `n cursul ~n ceea ce prive[te partea liturgic\ a s\vâr[irii Tainei Sfintei
slujbei Sfintei Cununii Cununii, ea trebuie s\ respecte cu acribie rânduiala tipiconal\
este o inova]ie! Cel r\s- cuprins\ `n cartea de slujb\. Orice element nou introdus `n cursul
punz\tor de acest lucru slujbei Sfintei Cununii este o inova]ie! Cel r\spunz\tor de acest
nu este nici na[ul, nici lucru nu este nici na[ul, nici mirele sau mireasa, nici vornicul,
mirele sau mireasa, nici care conduce `n unele locuri preg\tirile [i desf\[urarea petrecerii
vornicul, care conduce
de nunt\, ci numai preotul oficiant! Astfel de practici `n rânduiala
`n unele locuri preg\ti-
liturgic\ (cum ar fi c\lcatul mirelui pe picior de c\tre mireas\,
rile [i desf\[urarea
amestecarea inelelor de logodn\ `n f\in\ [i „c\utarea lor”,
petrecerii de nunt\, ci
numai preotul oficiant! „am\girea” mirilor de c\tre preot atunci când li se ofer\ s\ guste
din paharul de ob[te sau amestecarea vinului cu miere tot pentru
momentul amintit, aruncarea bomboanelor, la care se pot ad\uga
[i alte practici) sunt mai curând expresii ale unor supersti]ii,
demne de condamnat, sau ale unui tratament lipsit de evlavie
cre[tin\ a momentului sfânt al Tainei Cununiei. Pentru a le evita
sau eradica, dup\ caz, preotul trebuie s\ fie con[tient de misiunea
sa [i de sfin]enia `n sine a slujbei pe care o s\vâr[e[te. {i `n acest
caz, preg\tirea catehetic\ premarital\ va fi un prilej de a explica

!
de ce nu trebuie s\ se petreac\ astfel de lucruri `n spa]iul sfânt al
Tainei Cununiei – mai ales dac\ preotul [tie c\ `n parohia sa
exista astfel de obiceiuri.

PROGRAMAREA
PENTRU
O CUNUNIE S| FIE
DE MINIM O OR|!

114 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


RÂNDUIALA TAINEI CUNUNIEI

O alt\ problem\ care se `ntâlne[te ast\zi, [i care trebuie s\ fie


evitat\ tot prin catehez\, este cea a s\vâr[irii `n zile de post a
Sfintei Cununii. Sub pretextul c\ nu g\sesc s\li libere pentru
O alt\ problem\ care se
petrecerea de nunt\, tinerii ajung s\ programeze aceast\ petre-
`ntâlne[te ast\zi, [i care
cere `n zile de vineri sau chiar `n post [i abia apoi vin la preot,
trebuie s\ fie evitat\ tot
solicitându-i s\ fie cununa]i, dup\ tradi]ie, `n ziua `n care are loc
prin catehez\, este cea a
s\vâr[irii `n zile de post [i petrecerea de nunt\! Nu se poate accepta aceast\ derogare atât
a Sfintei Cununii. din punct de vedere canonic, cât [i din cauza faptului c\ tinerii
ajung s\ aib\ o `n]elegere gre[it\ asupra rostului `n sine a Sfintei
Cununii, pe care-l leag\ mai curând de petrecerea de dup\ nunt\
decât de unirea lor `naintea lui Dumnezeu! Pentru a se evita
situa]ii de acest fel, preotul va putea s\ explice tinerilor `nv\-
]\tura Bisericii pe parcursul `ntâlnirilor premaritale.

Un subiect bun de discutat [i adeseori de `ndreptat este cel al


petrecerii de dup\ oficierea Sfintei Cununii. Desigur, acum nu se
Este bine ca preotul
mai `ntâlnesc „petreceri” asem\n\toare celor din lumea roman\,
s\ sublinieze c\ petre-
adeseori pres\rate cu obiceiuri sau practici desfrânate, `nfierate
cerea de dup\ nunta
cre[tin\ se caracte- atât de canoane, cât [i de unii Sfin]i P\rin]i. Totu[i este bine ca
rizeaz\ prin bun\- preotul s\ sublinieze c\ petrecerea de dup\ nunta cre[tin\ se
cuviin]\, printr-o atitu- caracterizeaz\ prin bun\-cuviin]\, printr-o atitudine decent\,
dine decent\, tocmai tocmai pentru c\ [i acolo trebuie s\ fie invitat Mântuitorul Hristos
pentru c\ [i acolo trebuie s\ participe, nu numai `n biseric\.
s\ fie invitat Mântuitorul Un aspect care trebuie comb\tut cu grij\ de preot este „petre-
Hristos s\ participe [i cerea burlacilor” ce face trimitere mai curând la petrecerile de
nu numai `n biseric\. nunt\ p\gâne, care, dup\ o „mod\” mai nou\, `ncepe s\ fie
prezent\ `n rândul cre[tinilor ortodoc[i cu pu]in timp `naintea
oficierii Sfintei Cununii.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 115


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

• SUPERSTI}II {I PREJUDEC|}I LEGATE DE C|S|TORIE


(EXPLICAREA {I COMBATEREA LOR)

Ca [i `n cazul altor slujbe care marcheaz\ momente impor-


tante din via]a omului, slujba Cununiei nu a sc\pat de infest\ri cu
practici supersti]ioase, generos acceptate de comunitate drept
„tradi]ii” pe care tinerii trebuie s\ le respecte, dar care nu au
nimic cu ceremonia religioas\, ci, dimpotriv\, risc\ s\ deturneze
atât pe miri, cât [i pe nunta[i de la esen]a slujbei, rug\ciunea
comun\, spre aten]ia nejustificat\ acordat\ unor elemente de
form\ supersti]ioas\.
Uneori, tinerilor li se a[az\ sub picioare un covor nou, semn
al purit\]ii [i cinstei de care ei sunt `ndritui]i s\ se bucure.
Simbolistica lui coboar\ pân\ `n timpurile necre[tine, când sub
picioarele mirilor se a[eza o piele de oaie pe care cei doi o jertfeau
`nainte de Cununie. Sub acesta se pun uneori
Ca [i `n cazul altor slujbe care
bani, care ar trebui s\ revin\ epitropului bisericii.
marcheaz\ momente importante din
Banii, ca simbol al bog\]iei, se pun fie pentru a
via]a omului, slujba Cununiei nu
`nmul]i bog\]iile mirilor, fie pentru a simboliza
a sc\pat de infest\ri cu practici
c\ cei doi calc\ `n picioare bog\]ia [i slava lumii
supersti]ioase, generos acceptate de
pentru dragostea pe care o m\rturisesc unul fa]\
comunitate drept „tradi]ii” pe care
de altul. Lipsa covorului, care „a fost uitat acas\”,
tinerii trebuie s\ le respecte, dar care
nu trebuie s\ creeze panic\ [i s\ dea na[tere la
nu au nimic cu ceremonia religioas\,
interpret\ri [i preziceri nefaste cu privire la vii-
ci, dimpotriv\, risc\ s\ deturneze atât
torul familiei. C\lcatul pe covor a devenit o super-
pe miri, cât [i pe nunta[i de la esen]a
sti]ie potrivit c\reia cel ce atinge primul covorul
slujbei, rug\ciunea comun\, spre
preia autoritatea `n familia care se `ntemeiaz\. ~n
aten]ia nejustificat\ acordat\ unor
aceea[i categorie intr\ [i c\lcatul pe piciorul
elemente de form\ supersti]ioas\.
celuilalt pentru a prelua domina]ia `n familie.
La punerea cununiilor, asisten]a devine `ncordat\, c\utând
s\ surprind\ momente de „r\u augur”: cununia unuia dintre miri
va c\dea, cununiile nu sunt suficient de drept a[ezate pe capetele
mirilor, o lumânare se stinge `n timpul slujbei, toate privite ca
semne prevestitoare de r\u. La fel de nociv\ pare, `n unele
regiuni ale ]\rii, `ntâlnirea mireselor. Potrivit acestei supersti]ii,
miresele nu trebuie s\ se vad\, fapt ce creeaz\ uneori situa]ii

116 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


RÂNDUIALA TAINEI CUNUNIEI

penibile `n fa]a l\ca[ului de cult. Nu exist\ o explica]ie rezonabil\


cu privire la aceast\ practic\, devenit\ `n unele locuri preocupare
pentru participan]ii la nunt\. De[i „evenimente” de acest gen se
`ntâmpl\ uneori, ele fac, totu[i, obiectul preocup\rilor participan-
]ilor la ceremonie, pentru care con]inutul rug\ciunilor [i gesturile
~n ce prive[te raportarea
liturgice nu mai au nici o importan]\ sau `[i pierd din importan]\.
la supersti]ii, aceasta
La capitolul supersti]ii trebuie introduse multe alte presu-
denot\ o concep]ie
puse „tradi]ii” de nunt\, ap\rute treptat, din nevoia de origina-
gre[it\ despre
litate a actorilor evenimentului: aruncatul cu bomboane, orez
Dumnezeu, privit mai
sau grâu peste capetele mirilor `n timpul dansului ritualic `n jurul
mult ca o putere imper-
Evangheliei, aruncatul pe spate a buchetului miresei la finalul
sonal\ care se mani-
ceremoniei din biseric\, ruperea [i oferirea colacilor na[ilor,
fest\ sau se declan[eaz\
dansul g\inii la dineul festiv [i altele. Ele nu impieteaz\ asupra
automat, fast ori nefast.
slujbei `n sine, dar pot s\ creeze incidente nepl\cute, care de-
Gândind astfel,
turneaz\ aten]ia preotului slujitor [i a mirilor, f\r\ s\ aib\ efecte
unii recurg la gesturi
asupra c\sniciei. Este recomandat s\ nu li se acorde importan]\,
sau ac]iuni menite s\
ci s\ se aib\ `n vedere esen]ialul: rug\ciunea f\cut\ din tot
„manipuleze” aceast\
sufletul cu to]i participan]ii la slujb\, asumarea promisiunii
putere `n favoarea lor.
fidelit\]ii [i primirea binecuvânt\rii lui Dumnezeu `n atmosfer\
de recuno[tin]\ fa]\ de bun\tatea lui Dumnezeu [i de l\ca[ul
bisericesc `n care se afl\.
~n ce prive[te raportarea la supersti]ii, aceasta denot\ o con-
cep]ie gre[it\ despre Dumnezeu, privit mai mult ca o putere
impersonal\ care se manifest\ sau se declan[eaz\ automat, fast ori
nefast. Gândind astfel, unii recurg la gesturi sau ac]iuni menite s\
„manipuleze” aceast\ putere `n favoarea lor.
Or, Dumnezeu este P\rinte iubitor, de la Care vine toat\
darea cea bun\ [i tot darul des\vâr[it (Iac. 1, 17), Care d\ daruri
bune fiilor S\i care cer prin rug\ciune cele de folos (Lc. 11, 13).
Noi credem `ntr-un Dumnezeu personal Care r\spunde `n
mod liber la rug\ciunea fiilor S\i („{i orice ve]i cere `ntru numele
Meu, aceea voi face”, In 14, 13) [i nu `mpline[te cererile noastre
nepotrivite, nefiind constrâns de anumite gesturi sau ac]iuni ale
noastre.
Sursa: http://www.doxologia.ro/lumea-crestina/practici-
superstitii-la-cununie#articol

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 117


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

2.a. RESPONSABILITATEA / FIDELITATEA


CONJUGAL|

• ASPECTE PRIVIND RELA}IA TRUPEASC|


~N CADRUL C|S|TORIEI

Rela]ia trupeasc\ nu este una oarecare. Ea este cu atât mai


special\, cu cât prin aceasta se intr\ `ntr-o nou\ rela]ie cu
Dumnezeu, ~n]eleptul Creator, prin na[tere de prunci.

Dumnezeu a f\cut b\rbatul diferit de femeie [i, din acest


motiv, via]a conjugal\ trebuie `n]eleas\ pornind de la premisa c\,
Rela]ia trupeasc\ prin intermediul ei, cei doi particip\ sau se `mp\rt\[esc de dra-
autentic\, adic\ gostea lui Dumnezeu, devenind `mpreun\ creatori cu El.
binecuvântat\ prin
Taina Sfintei Cununii, Rela]ia trupeasc\ autentic\, adic\ binecuvântat\ prin Taina
este sfânt\, este bine- Sfintei Cununii, este sfânt\, este binecuvântat\, este un dar dum-
cuvântat\, este un dar nezeiesc.
dumnezeiesc.
Mai persist\ `nc\ ideea, concep]ia, mai mult `n rândul fe-
meilor, c\ rela]ia trupeasc\ este `n sine ceva negativ, un lucru
p\c\tos, un r\u inevitabil. Acest lucru nu este `n concordan]\ nici
cu firea lucrurilor, nici cu credin]a cre[tin\. Desfrâul [i dec\derea
moral\ au cultivat aceast\ mentalitate [i au transformat un act de
dragoste `n cel mai josnic, ru[inos [i p\c\tos lucru. Dar familia
cre[tin\, binecuvântat\ de Dumnezeu, tocmai acest lucru face:
recupereaz\ firescul, cur\]enia rela]iei trupe[ti care, departe de a
fi numai o rela]ie trupeasc\, este calea prin care cei doi so]i se
unesc `n egal\ m\sur\ suflete[te [i trupe[te.

118 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


RESPONSABILITATEA/ FIDELITATEA CONJUGAL|

Din p\cate, `n rela]ia trupeasc\ pot interveni manifest\ri


negative, p\tima[e. Acestea trebuie abordate cu mare grij\ dup\
principiul c\ `n aceast\ rela]ie d\ruirea nu trebuie f\cut\ cu
zgârcenie, dar nici cu calcule meschine. Nu trebuie urm\rit
propriul folos, ci bucuria celuilalt. Nu poate fi nimic mai frumos
decât o `ntâlnire trupeasc\ `n care cei doi, so] [i so]ie, se d\ruiesc
unul altuia cu dragoste [i f\r\ nici o re]inere. Tân\rul so] are
nevoie de maturitate pentru a `n]elege c\ nu poate s\-[i transforme
so]ia `n f\ptura p\tima[\ pe care [i-o imagina, probabil, `n anii
adolescen]ei sau despre care a citit `n vreo publica]ie ieftin\ sau a
auzit povestindu-se `n locuri retrase.

Când unirea trupeasc\ Când unirea trupeasc\ nu spore[te unirea sufleteasc\, atunci
nu spore[te unirea so]ii devin unul pentru altul obiecte, instrumente de pl\cere ce se
sufleteasc\, atunci so]ii consum\ reciproc. Dac\ e conceput\ doar ca mijloc de satisfacere
devin unul pentru altul
a poftei trupe[ti, cei doi se plictisesc repede unul de altul. Nemai-
obiecte, instrumente
de pl\cere ce se respectându-se unul pe altul ca persoan\, ci tratându-se ca obiecte
consum\ reciproc. de pl\cere, care nu ]in mult, ace[tia cad din demnitatea de cre[tini.
Pofta trupeasc\ nest\pânit\ caut\ satisfac]ii nepermise `n c\s\-
torie, iar mai târziu, `n afara ei.

Dragostea nepermis\ `n c\s\torie, dragostea „cump\rat\” sau


„clandestin\”, nu are cum s\ aduc\ satisfac]ii depline pentru c\
este un p\cat, [i nu o binecuvântare.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 119


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

• DESPRE FRECVEN}A RELA}IILOR TRUPE{TI


DINTRE SO}I
~n ce prive[te frecven]a rela]iei trupe[ti `n via]a de familie,
aceasta preocup\, `n general, mai mult pe b\rba]i decât pe femei,
Indiferent de frecven]a `n timp ce femeile sunt interesate de modul `n care aceasta se
rela]iei trupe[ti, desf\[oar\, de calitatea ei. Dar `n ce prive[te timpul, frecven]a,
important este s\ se condi]iile – acestea nu sunt valabile pentru toate perechile, [i mai
ajung\ la ea cu bucurie! mult decât atât, rigiditatea poate s\ nasc\ probleme. Sunt so]i
ispiti]i s\ caute `mplinirea dorin]ei trupe[ti `n afara c\sniciei
proprii [i acest lucru din cauz\ c\ so]iile lor insistau s\ impun\
ele regulile [i condi]iile privitoare la leg\tura trupeasc\.

Un alt pericol este acela de a oferi so]ului dragostea trupeasc\


ca r\splat\, ceea ce poate deschide câte pu]in u[a unei alte femei
care-i va oferi dragostea nu ca r\splat\, ci pur [i simplu „din
dragoste”.

Indiferent de frecven]a rela]iei trupe[ti, important este s\ se


ajung\ la ea cu bucurie.

C\snicia `mplinit\ cere mult\ pricepere [i mult\ r\bdare care


nu se dobândesc prin completarea unui orar sau program. Por-
nirea trupeasc\ apar]ine, desigur, instinctelor umane, dar nu este
un fenomen „natural” `n sensul simptomatic, egocentrist [i adesea
violent, cum apare la animale. Ra]iunea are dreptul [i puterea de
a guverna. {i totu[i... unul din cei doi se poate s\ aib\ nevoie de
rela]ia trupeasc\ când celuilalt poate nici nu-i trece prin cap. Cel
Dragostea [i `ncu- ce are nevoie de rela]ia trupeasc\ trebuie convins de cel\lalt c\ e
nunarea ei trupeasc\ iubit atât de mult, `ncât este gata s\ `mpart\ cu el bucuria
este modalitatea cea `ntâlnirii trupe[ti pur [i simplu pentru c\ el dore[te.
mai bun\ de a asigura
pe tovar\[ul nostru de Dragostea [i `ncununarea ei trupeasc\ este modalitatea cea
via]\, f\r\ amân\ri sau mai bun\ de a asigura pe tovar\[ul nostru de via]\, f\r\ amân\ri
sau rezerve, c\ este pentru noi cea mai important\ persoan\ din
rezerve, c\ este pentru
lume.
noi cea mai important\
persoan\ din lume.

120 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


RESPONSABILITATEA/ FIDELITATEA CONJUGAL|

EREZII {I ~N}ELEGERI NECRE{TINE DESPRE C|S|TORIE

• NICOLAITISMUL {I HEDONISMUL
Nicolai]ii, o grupare eretic\ a Bisericii primare care a c\utat
s\ fac\ un compromis cu p\gânismul, desp\r]eau „trupul” de
„spirit” [i prin gnosticismul `mpins `n hedonism l\sau trupul „s\
fac\ ce vrea”, idolatrizau „pl\cerea”, c\ci [i a[a trupul avea s\
dispar\, ziceau ei, fenomen mult exacerbat azi `n contextul lumii
secularizate, `n care pl\cerea este totul.
Hedonismul este o concep]ie etic\, conform c\reia scopul
vie]ii ar fi pl\cerea, desf\tarea, preocupare exclusiv\ pentru c\u-
tarea pl\cerii, tendin]\ exagerat\ `n c\utarea pl\cerii. De[i nu mai
este profesat ca o filosofie [i practicat ca un cult, hedonismul
caracterizeaz\ mentalitatea lumii `n care tr\im [i adesea consti-
Sf. Ioan Gur\ de Aur, tuie `n rândul multor oameni un mod de via]\, [i mai grav, chiar
delimitându-se de rostul vie]ii.
reprezentan]ii curen- Dac\ admitem c\ finalit\]ile specifice ale c\s\toriei sunt
procrearea [i ferirea de desfrânare, prima dintre ele fiind secun-
telor rigoriste, scria:
dar\ [i putând chiar lipsi, nimic nu se opune rela]iilor trupe[ti
despre care se [tie dinainte c\ vor fi neroditoare.
„Nimeni nu va osândi Disocierea rela]iilor trupe[ti de procrea]ie nu autorizeaz\ `ns\
pe cel ce se une[te `n chip `n nici un fel, chiar `n cadrul c\s\toriei, practicile perverse, pe
legiuit cu femeia sa `nain- care P\rin]ii, urmând cuvântul Sf. Pavel, le condamn\ ca practici
tat\ `n vârst\”. `mpotriva firii (Rom. 1, 26; Evr. 13, 4). O asemenea disociere nu
legitimeaz\ nici rela]iile trupe[ti determinate de patim\, care au
`n vedere doar simpla pl\cere. Practicile anticoncep]ionale legate
de o asemenea motiva]ie nu pot fi legitimate. Ele nu pot fi
legitimate pentru c\ sunt inspirate de egoism sau avari]ie. Astfel,
Sf. Ioan Gur\ de Aur spune: „To]i cei st\pâni]i de boala aceasta
[…] socot `mpov\r\tor [i greu ce e dulce [i pl\cut tuturor, copiii.
C\ mul]i oameni, din pricina dragostei de bani, nu vor s\ aib\
copii; au mutilat firea; nu-[i omoar\ copiii, dar opresc izvoarele
na[terii”.
Pentru to]i P\rin]ii, este esen]ial faptul ca b\rbatul [i femeia
s\ nu se uneasc\ niciodat\ mâna]i de dorin]\ [i s\ nu aib\ nici-
odat\ drept scop pl\cerea, comportament caracteristic pentru o
atitudine p\tima[\, `n care, inevitabil, fiecare este tentat s\-[i
trateze propria persoan\ sau pe a celuilalt ca pe un instrument al
pl\cerii, deci ca pe un obiect.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 121


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

Mi[carea feminist\ `[i propune s\


demonstreze c\ femeile nu sunt in-
ferioare b\rba]ilor, dar ajunge la • FEMINISMUL
negarea diferen]elor (`n afara celor
biologice). Femeile pot convinge pe
b\rba]i c\ [i ele pot fi [oferi, pilo]i, Feminismul este o doctrin\ teoretic\, dar [i de
zidari, directori, [efi de stat, kara- ac]iune, care revendic\ lupta `mpotriva inegalit\]ii
tiste, fotbaliste, dar niciodat\ nu vor de gen, promovând afirmarea femeii `n societate
putea nega felul delicat [i matern `n prin ameliorarea [i extinderea rolului [i drep-
care strâng pe copil la piept, `mbujo- turilor sale. Conceptele fundamentale ale curentului
rarea romantic\ `n fa]a unui compli- feminist sunt cele de: putere de gen, etici feministe,
ment, feminitatea atât de apreciat\ etica grijii, etici ginocentrice, etici materne, empatie,
de cei „mai puternici”. putere simbolic\, rol de gen, sociologie feminist\,
sociologia genului, socializare de gen, stereotip de
Diferen]ele sunt `nn\scute, [i nu gen, stratificare de gen, studii de gen, [ovinism
rezultat al conven]iilor sociale, al masculin [.a.
educa]iei sau al opiniilor publice.
~ngrijor\tor pentru societate este c\ mi[c\rile
B\rbatul este o fiin]\ preponderent
feministe, departe de a lupta pentru drepturile fe-
logic\, iar femeia o fiin]\ preponde-
meilor, care `n societatea actual\ sunt evidente, se
rent emo]ional\.
pare c\ duc o lupt\ surd\ `mpotriva b\rba]ilor,
astfel c\ omul este sfâ[iat din interior. Din aceast\ perspectiv\, a
afirm\rii unui gen `mpotriva celuilalt, uitându-se complementa-
ritatea acestora, mi[c\rile feministe atenteaz\ la ethos-ul familiei,
la co-responsabilitatea so]ilor ca premis\ necesar\ `n func]ionarea
s\n\toas\ a familiei.
Femeia, ca fiin]\ emo]ional\, gânde[te raportându-se la
persoane, este foarte afectat\ de ce gândesc al]ii despre ea, vede
totul `n rela]ie cu propria persoan\, este mai preocupat\ de
recunoa[tere [i prestigiu, se hot\r\[te mai repede `ntr-o problem\
care b\rbatului i-ar lua de cinci ori mai mult, este mai religioas\,
datorit\ dependen]ei emo]ionale, are un spirit de observa]ie
dezvoltat.

122 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


RESPONSABILITATEA/ FIDELITATEA CONJUGAL|

Din punct de vedere teologic, femeia are felul ei specific de a


fi, modul ei propriu de existen]\, darul de a-[i urzi `ntreaga fiin]\
~ngrijor\tor pentru din leg\tura ei aparte atât cu Dumnezeu, cât [i cu ceilal]i [i cu
societate este c\ sine `ns\[i.
mi[c\rile feministe,
departe de a lupta De-a lungul `ntregii istorii, mediul social este cel care a format
pentru drepturile sau a deformat tipurile femininului.
femeilor, care `n
societatea actual\ sunt B\rbatul, ca fiin]\ logic\, este mai activ, mai agresiv, are spirit
evidente, se pare c\ duc de aventur\, este mai stabil emo]ional, mai st\pân pe sine `n
o lupt\ surd\ `mpotriva
cazul lucrurilor mari, dar iritabil `n lucruri mici, este `nclinat s\
b\rba]ilor.
fie `ncrezut, demonstrativ, este mai optimist, are atitudine profe-
sionist\, este mai obiectiv, mai consecvent, `n caz de boal\ se
crede mult mai bolnav decât e, are putere de concentrare, f\r\
dominarea emo]iilor, are un spirit de observa]ie mai sc\zut.

Mai interiorizat\, femeia se simte bine `n limitele fiin]ei ei [i


[i-o manifest\ pentru a face din ea o simfonie luminoas\ [i
transparent\. Ea umple lumea cu fiin]a ei, cu prezen]a ei str\lu-
citoare. B\rbatul, dimpotriv\, mai exterior sie[i, `[i debordeaz\
fiin]a, harisma lui de expansiune f\cându-l s\ priveasc\ dincolo
de sine `nsu[i. El umple lumea cu energiile sale creatoare, impu-
nându-se ca st\pân [i domn. Prime[te lâng\ el femeia, ajutorul
De-a lungul `ntregii lui. Ea `i este deopotriv\ logodnic\, so]ie [i mam\. „Slava b\rba-
istorii, mediul social tului”, dup\ cuvântul Sf. Apostol Pavel (I Cor. 11, 7), `n cur\]ia ei
este cel care a format luminoas\, ea este ca o oglind\ care reflect\ fa]a b\rbatului,
sau a deformat tipurile relevându-i-o [i, prin aceasta, corectându-i-o. ~n felul acesta, ea `l
femininului.
ajut\ pe b\rbat s\ se `n]eleag\ [i s\-[i realizeze sensul propriei lui
fiin]e, ea `l `mpline[te descifrându-i destinul, c\ci prin femeie
devine b\rbatul mai lesne ceea ce este.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 123


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

B\rbatul este mai `nclinat spre a se interesa doar de propria


Sf. Clement lui cauz\; pe când instinctul matern al femeii, ca la nunta din
Alexandrinul spune: Cana (In 2, 1-10), descoper\ `ndat\ setea duhovniceasc\ a oame-
„Virtutea b\rbatului [i nilor [i afl\ izvorul euharistic pentru a o astâmp\ra. Leg\tura atât
virtutea femeii este una
de tainic\ `ntre mam\ [i prunc face ca femeia – Eva, izvor de via]\
[i aceea[i virtute...
– s\ vegheze asupra oric\rei f\pturi, s\ apere via]a [i lumea.
acela[i mod de
comportare”. Faptul de a [ti dac\ femeia va fi so]ie, mam\ sau sponsa Christi
(mireas\ a lui Hristos) nu este decât un accesoriu. Harisma
„maternit\]ii” ei interiorizate [i universale trimite orice femeie
spre cel `nfometat [i `n nevoie [i precizeaz\ admirabil esen]a
feminin\: fecioar\ sau so]ie, orice femeie este mam\ in aeternum.
Componentele sufletului ei o predispun s\ „cloceasc\” tot ce
`ntâlne[te `n cale, s\ descopere, `n fiin]a cea mai viril\ [i mai
Teodoret men]ioneaz\
femeile „care au luptat puternic\, un copil slab [i f\r\ ap\rare.
cu nimic mai pu]in,
Dac\ b\rbatul este `ntotdeauna `nclinat s\ poetizeze femeia,
dac\ nu mai mult decât
r\mânând incorigibil romantic, femeia este cea care-l iube[te pe
b\rba]ii... cu o natur\
mai slab\, ele au b\rbat pentru ceea ce este [i a[a cum este el. Iubirea feminin\ este
dovedit aceea[i voin]\ cea mai profund\ enigm\ [i b\rbatul nu va `nceta niciodat\ s\ se
ca [i b\rba]ii. T\ria lor minuneze de ea. Renun]area pe care via]a o impune mereu se
este «dumnezeiasca dovede[te a fi o mare purificare de orice dorin]\ pur biologic\ de
bun\tate» [i un har posesiune. Din incon[tient, ea se poate `n\l]a la m\re]ia maicii
aparte de a se `ndurerate, mater dolorosa, din judecata lui Solomon, sau pân\ la
`ndr\gosti de Hristos.
sabia care va str\punge sufletul Fecioarei Maria.
Nimeni nu le consider\
`n privin]a aceasta mai Pentru a-i exprima iubirea fa]\ de om [i natura nup]ial\ a
pu]in duhovnice[ti. Ele `mp\rt\[irii acestei iubiri, Dumnezeu alege dintre toate imaginile
sunt socotite capabile pe cea a miresei [i a logodnicei. Faptul cel mai hot\râtor `ns\ este
s\ c\l\uzeasc\
c\ ~ntruparea s-a s\vâr[it `n fiin]a feminin\ a Fecioarei, care I-a
duhovnice[te
d\ruit lui Iisus trupul [i sângele ei.
c\lug\ri]ele, `n acelea[i
condi]ii ca [i b\rba]ii”.

124 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


RESPONSABILITATEA/ FIDELITATEA CONJUGAL|

• EGALITATEA SEXELOR
Din cele mai vechi timpuri a existat `n mintea multor oameni
un dezechilibru nedrept privind necesitatea fidelit\]ii sexuale [i a
Afirma]ia Sf. Apostol responsabilit\]ii. Greutatea a atârnat mai mult pe umerii femeii,
Pavel, c\ „`n Hristos nu decât pe cei ai b\rbatului. Aceasta se datoreaz\, `n parte, unei
este nici b\rbat, nici mo[teniri nepropor]ionale, pe care am putea-o numi `n limbajul
femeie”, are `n vedere
modern „patriarhalism sexist”. Acolo unde so]ia este considerat\
abolirea inegalit\]ii
proprietatea so]ului ei, ea trebuie s\ r\mân\ fecioar\ pân\ la
sociale [i culturale din-
tre sexe. Ea se refer\, de c\s\torie, iar dup\ aceea s\ r\mân\ „credincioas\” b\rbatului ei.
asemenea, la faptul c\, Cu pu]ine excep]ii, b\rbatul nu sufer\ astfel de `ngr\diri.
`n Hristos, b\rba]ii [i Cel pu]in `n teorie, dac\ nu `n practic\, lucrurile cap\t\ alt\
femeile poart\ `n `nf\]i[are o dat\ cu „schimbarea radical\” adus\ de Iisus Hristos.
aceea[i m\sur\ respon-
Afirma]ia Sf. Apostol Pavel, c\ „`n Hristos nu este nici b\rbat, nici
sabilitatea pentru
femeie”, are `n vedere abolirea inegalit\]ii sociale [i culturale
sus]inerea unui ethos
moral necesar pentru dintre sexe. Ea se refer\, de asemenea, la faptul c\, `n Hristos,
p\strarea integrit\]ii b\rba]ii [i femeile poart\ `n aceea[i m\sur\ responsabilitatea
vie]ii familiale. pentru sus]inerea unui ethos moral necesar pentru p\strarea
integrit\]ii vie]ii familiale.
B\rbatul trebuie s\ `mplineasc\, la fel ca [i so]ia, poruncile
din Epistola c\tre Efeseni, capitolul 5. Dac\ so]ia „se supune”
b\rbatului ca lui Hristos, aceast\ supunere o reflect\ pe cea a
Bisericii `n rela]ia ei cu Hristos. La fel, dac\ b\rbatul este capul
familiei, acest lucru oglinde[te rela]ia lui Hristos cu Trupul S\u,
Biserica. B\rbatul are datoria de a-[i iubi so]ia a[a cum „Hristos a
iubit Biserica [i S-a dat pe sine pentru ea” dintr-o dragoste
jertfelnic\ [i dezinteresat\.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 125


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

Cheia acestei rela]ii reciproce ne-o ofer\ versetul care intro-


duce `ntregul pasaj din Epistola c\tre Efeseni 5, 21: „Supune]i-v\
Din punct de vedere unul altuia” din respect pentru Hristos, ca act de adorare a lui
ontologic, femeia [i Hristos. Cu alte cuvinte, supunerea este reciproc\. Ea implic\
b\rbatul nu se
ambele p\r]i, dar `ntr-un mod diferit: so]ia prin acceptarea b\r-
deosebesc valoric, ci
batului drept „cap” al familiei, iar b\rbatul prin iubirea oferit\
sunt complementari
so]iei sale.
Chiar dac\ so]ul de ast\zi este sau nu cel care `ntre]ine
familia, [i chiar dac\ so]ia se ocup\ sau nu de problemele casnice,
ei `[i pot `ndeplini `ndatoririle [i responsabilit\]ile ce decurg din
leg\mântul pe care l-au f\cut, doar atâta timp cât `[i asum\ ro-
lurile patern [i, respectiv, matern, care nu se diferen]iaz\ valoric,
ci sunt cu necesitate complementare.
Dac\ se poate vorbi despre ordinea ierarhic\ `ntre so], so]ie [i
copii, acest lucru se face cu referire la originea lor, exprimat\
func]ional `n termeni de roluri specifice, de tat\, mam\ [i copil.
Aceast\ ordine ierarhic\ nu anuleaz\ egalitatea, ci presupune o
Bibliografie:
complementaritate evident\ `n diferen]a de roluri. Rolurile spe-
•Breck, John, Darul sacru al cifice privesc datoriile [i responsabilit\]ile celor care se `mp\r-
vie]ii, Editura Patmos, Cluj
Napoca, 2003. t\[esc `n mod egal din noua via]\ `n Hristos.

• Evdokimov, Paul, Taina A[adar, din punct de vedere ontologic, femeia [i b\rbatul nu
iubirii, Editura Christiana, se deosebesc valoric, ci sunt complementari, iar aceast\ comple-
Bucure[ti, 1999.
mentaritate este evident\ biologic, psihologic, social [i spiritual.
•Gatens, Moia, Feminism [i
filosofie. Perspective asupra
diferen]ei [i egalit\]ii, Editura
Polirom, Bucure[ti, 2000.

126 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


RESPONSABILITATEA/ FIDELITATEA CONJUGAL|

• C|S|TORIA ALB|
Mul]i dintre P\rin]ii secolului al IV-lea privesc cu ne`ncredere
abstinen]a `n cadrul c\s\toriei, cu atât mai mult cu cât ea f\cea
parte din voturile depuse de adep]ii sectelor eretice (`n general,
Sfântul Grigorie de de coloratur\ gnostic\), continuatoare sub noi forme ale
Nyssa scria: curentelor atacate de un Clement Alexandrinul, de pild\. Pentru
„Cel `nfrânat `n chip P\rin]i, abstinen]a total\ practicat\ de so]i dup\ ce au avut copiii
nesocotit este `nfierat
pe care [i i-au dorit este, desigur, acceptabil\ dac\ este asumat\
`n cugetul s\u, cum
din ra]iuni duhovnice[ti, de[i pare pu]in `ndrept\]it\ `n sânul
spune Pavel (I Tim. 4, 2)
[…], scârbindu-se [i de c\s\toriei, f\când s\ se piard\ `n mare parte `ns\[i ra]iunea de a fi
c\s\torie ca de a acesteia. Mai logic ar fi ca leg\tura conjugal\ s\ fie rupt\, de
o desfrânare”. comun acord, pentru ca so]ii s\ se dedice, fiecare la locul s\u,
vie]ii monastice (literatura religioas\ ne ofer\ o mul]ime de
asemenea cazuri).

Sfântul Grigorie de Nyssa socote[te [i el ca nepotrivit\


abstinen]a prelungit\ `n c\snicie ([i cu atât mai mult, abstinen]a
definitiv\), scriind: „Cel `nfrânat `n chip nesocotit este `nfierat `n
cugetul s\u, cum spune Pavel (I Tim. 4, 2) […], scârbindu-se [i de
c\s\torie ca de o desfrânare”.

La fel ca [i Apostolul Pavel, Sfântul Ioan Gur\ de Aur nu este


de acord cu o abstinen]\ prelungit\ f\r\ acordul ambilor so]i,
subliniind pericolul pe care-l reprezint\ pentru via]a conjugal\,
familial\ [i spiritual\: „S\ nu v\ lipsi]i unul de altul, decât cu
bun\ `nvoial\”.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 127


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

„Ce vrea s\ spun\ cu aceasta? S\ nu se `nfrâneze femeia f\r\


voia so]ului, nici so]ul f\r\ voia so]iei. Adesea, de aici pornesc
adulterele, desfrânarea, certurile din cas\. Dac\ sunt b\rba]i care,
având femeie, merg la desfrânate, cu atât mai mult o vor face
dac\ sunt lipsi]i de aceast\ u[urare... Dac\, de pild\, avem un
S\ nu se `nfrâneze b\rbat [i o femeie, [i femeia se `nfrâneaz\ f\r\ voia so]ului. Ce se
femeia f\r\ voia va `ntâmpla dac\ acela se va deda desfrânârii, sau cel pu]in se va
so]ului, nici so]ul f\r\ `ntrista sau se va tulbura `ncercat de flac\ra poftei, sau se va
voia so]iei. Adesea, de
porni cu ceart\, provocând mii de necazuri femeii sale? Ce câ[tig
aici pornesc adulterele,
va avea femeia din post [i `nfrânare, dac\ leg\tura iubirii va fi
desfrânarea, certurile
din cas\. stricat\? Nici unul. Câte vorbe urâte, câte scandaluri, câte lupte se
vor isca, f\r\ nici o `ndoial\!”

Dac\ Sfântul Ioan Gur\ de Aur nu se arat\ `ng\duitor fa]\ de


abstinen]a definitiv\ sau prelungit\ `n cadrul c\s\toriei, el `n-
deamn\ totu[i la `nfrânare `n sensul de cump\tare, de st\pânire
de sine, atunci când scrie, de pild\: „Pavel spune: «Nu poruncesc
celor nec\s\tori]i s\ `mbr\]i[eze fecioria, m\ tem c\ fecioria este
un lucru greu de `mplinit. Nu poruncesc nici celor c\s\tori]i s\
aib\ necontenit leg\turi cu femeile lor. Nu vreau s\ fiu legiuitorul
ne`nfrân\rii». Am spus: S\ fi]i `mpreun\, ca s\ v\ `mpiedic de a
Dac\ Sfântul Ioan Gur\ c\dea `ntr-un p\cat mai mare, dar n-am avut de gând s\ v\
de Aur nu se arat\ `mpiedic s\ tr\i]i `n `nfrânare, chiar c\s\tori]i fiind”. Prin urmare,
`ng\duitor fa]\ de Sfântul Pavel n-a avut de gând s\ sf\tuiasc\ pe omul c\s\torit s\
abstinen]a definitiv\
aib\ leg\turi cu femeia sa, ci a ar\tat `ng\duin]\ fa]\ de sl\bi-
sau prelungit\
ciunea so]ilor. Pentru el, important este ca, `n c\s\torie, omul s\
`n cadrul c\s\toriei,
el `ndeamn\ totu[i se fereasc\ atât de orice form\ de perversitate, cât [i de orice act,
la `nfrânare `n sensul atitudine sau ata[ament p\tima[ [i s\ nu se lase biruit de pl\cere.
de cump\tare, Aceste condi]ii fiind `ndeplinite, pl\cerea pe care so]ii o afl\ `n
de st\pânire de sine. unirea conjugal\ este cu totul legitim\, chiar `n afara voin]ei de a
aduce copii pe lume, de care al]i P\rin]i o leag\ `n chip necesar.

128 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


RESPONSABILITATEA/ FIDELITATEA CONJUGAL|

• CASTITATEA CONJUGAL|
Din punct de vedere fizic, fecioria nu se recupereaz\ `n mod
natural, de[i ast\zi, exist\ metode chirurgicale care pot „rezolva”
acest lucru.
Adev\rata feciorie `ns\
e cea sufleteasc\, care se Adev\rata feciorie `ns\ e cea sufleteasc\, care se câ[tig\ prin
câ[tig\ prin spovedanie spovedanie [i poc\in]\, prin atingerea unei st\ri de unitate inte-
[i poc\in]\, prin atin- rioar\ `n Duh, [i prin dobândirea a ceea ce P\rin]ii au numit
gerea unei st\ri de uni- „mintea cea `ntreag\ a celor cura]i cu fecioria” (Acatistul Mântui-
tate interioar\ `n Duh. torului Iisus Hristos).

Capacitatea so]ilor de a se folosi de rela]iile trupe[ti `n cadrul


c\s\toriei `ntr-un mod nep\tima[ const\, `n parte, într-un fel de
castitate conjugal\, care nu trebuie confundat\, a[a cum se `n-
tâmpl\ adesea, cu abstinen]a.

Sfin]ii P\rin]ii socotesc castitatea conjugal\ des\vâr[it\. Ea


subliniaz\ faptul c\ rela]iile trupe[ti `n cadrul c\s\toriei au
menirea de a rezolva tensiuni care pot primejdui via]a personal\,
conjugal\ [i familial\, [i chiar pe cea spiritual\. Pentru aceasta, ei
Bibliografie:
admit leg\turile trupe[ti ale so]ilor, chiar dac\ ele nu au drept
• Larchet, Jean-Claude, Etica scop procrea]ia. Aceast\ toleran]\ `ns\ este `nso]it\ de `ndemnul
procrea]iei `n `nv\]\tura Sf. ca so]ii s\-[i recunoasc\ sl\biciunea [i nedes\vâr[irea, p\strând
P\rin]i, Editura Sophia, `n suflet un sentiment de c\in]\ [i `ncercând mereu s\ se `nfrâ-
Bucure[ti, 2003.
neze prin st\pânire de sine [i p\strarea m\surii.
• St\niloae, Dumitru,
S\ not\m faptul c\ anumite practici [i prescrip]ii `ndeob[te
Teologia Dogmatic\ Ortodox\,
vol. III, Editura IBMBOR, admise `n sânul Bisericii au ca efect indirect o limitare a na[te-
Bucure[ti, 1996. rilor: ferirea de rela]ii trupe[ti `n timpul ciclului menstrual [i `n
• Shed, Charlie W., Scrisori timpul sarcinii, despre care vorbesc `n mod explicit unii P\rin]i,
Caterinei – Sfaturi unei tinere dar [i în timpul posturilor (care, adunate, reprezint\ aproape
c\s\torite, Editura Bizantin\,
jum\tate din num\rul zilelor dintr-un an), ca [i `n zile dinaintea [i
Bucure[ti, 2007.
de dup\ primirea Sfintei ~mp\rt\[anii.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 129


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

2.b. SO}II = VIITORII P|RIN}I. DESPRE CRE{TEREA COPIILOR

• CUM SE FACE PREG|TIREA


PENTRU A DEVENI P|RINTE?
Pentru a deveni p\rinte trebuie s\ te preg\te[ti cu mult
`nainte de na[terea primului copil. Orice virtute personal\
câ[tigat\ `n timp [i prin nevoin]\ se va transmite copiilor, dup\
Pentru a deveni
cum [i defectele noastre de caracter le vom revedea la copiii
p\rinte trebuie s\ te
no[tri, ca `ntr-o oglind\.
preg\te[ti cu mult
`nainte de na[terea De asemenea, `n timpul sarcinii, `n special mama trebuie s\
primului copil. aib\ un regim de via]\ cu totul deosebit: s\ petreac\ mult timp `n
lini[te, rug\ciune, citirea de c\r]i folositoare. ~nc\ `n pântecul
mamei sale fiind, Sfântul Ioan Botez\torul a tres\rit de bucurie la
auzul glasului Maicii Domnului. Am putea crede c\ [i pruncii
nen\scu]i sunt sensibili la cuvintele [i harul rug\ciunii mamei,
precum [i a celor din jur. Mai multe pe aceast\ tem\ pute]i afla
vizionând filmul de pe DVD, intitulat: „Cine leag\n\ copilul?”.
Totodat\, regimul alimentar trebuie s\ fie deosebit `n aceast\
perioad\, dar ab]inerea de la cafea, ]ig\ri sau alcool este obliga-
torie. La fel, trebuie evitate certurile, suprasolicitarea mental\ sau
fizic\, stresul, oboseala, frigul, precum [i [ederea prelungit\ la
televizor sau computer. P\rinte, recomand\ tinerei familii un bun
medic cre[tin-ortodox!
V\ punem la dispozi]ie, în Anexa 4, o list\ cu medici gine-
cologi, care respect\ valorile cre[tin-ortodoxe, recomanda]i de unii
preo]i participan]i la Conferin]ele de la Dur\u din 2011.
Mai multe pe aceast\ Spovedania [i ~mp\rt\[ania deas\ a ambilor p\rin]i `n timpul
tem\ pute]i afla sarcinii sunt esen]iale pentru cre[terea [i dezvoltarea fizic\,
vizionând filmul intelectual\ [i spiritual\ a copilului. Prin Sfânta ~mp\rt\[anie,
de pe DVD, intitulat: ~nsu[i Hristos Dumnezeu Se s\l\[luie[te `n interiorul nostru.
„Cine leag\n\ copilul?”
Prin toate acestea, precum [i altele asemenea, trebuie creat un
mediu prielnic dezvolt\rii suflete[ti [i trupe[ti a copilului.

130 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


SO}II – VIITORI P|RIN}I. DESPRE CRE{TEREA COPIILOR

Ulterior, dup\ na[terea acestuia, continu\m s\ `nv\]\m s\ fim


p\rin]i, `n primul rând, prin exemplul personal. Marele pedagog
Spovedania [i
Johann Heinrich Pestalozzi spunea: „Copiii nu ajung ce vrem noi,
~mp\rt\[ania deas\
ci ceea ce suntem noi”. Copiii ne observ\ cu deosebit\ aten]ie [i
a ambilor p\rin]i `n
ne imit\ riguros. Vrem sau nu, ei v\d `n noi ni[te semizei care le
timpul sarcinii sunt
predau no]iunile fundamentale despre ce este binele [i r\ul. Unii
esen]iale pentru
speciali[ti spun c\ felul `n care p\rin]ii se raporteaz\ la copii va
cre[terea [i dezvoltarea
determina modul `n care ei, la rândul lor, se vor raporta la
fizic\, intelectual\ [i
Dumnezeu. Ce uria[\ responsabilitate! O `ng\duin]\ prea mare
spiritual\ a copilului.
din partea p\rin]ilor va crea `n sufletul lor imaginea unui dum-
nezeu care permite orice, dup\ cum [i rigurozitatea absurd\ a
p\rin]ilor va duce la ideea unui dumnezeu impasibil, care „st\ cu
fulgerele pe noi”. Nici una dintre cele dou\ imagini nu este icoana
adev\rat\ a Dumnezeului C\ruia ne `nchin\m!

• CÂTEVA PRINCIPII PE CARE S| LE OFERI}I TINERILOR


CARE SE PREG|TESC A DEVENI P|RIN}I:

• Copilul f\r\ limite risc\ foarte mult. Lumea nu `l va ierta


a[a cum o faci tu! ~l va sanc]iona dur, nu cum ai fi putut tu s\-l
corijezi!

• Copilul r\sf\]at este cel de la care p\rintele nu cere nimic,


dar `i permite orice, cel care crede c\ totul i se cuvine, cel care nu
respect\ pe nimeni, cel care nu vrea s\ `mpart\.

• Nu-i ignora gre[elile, crezând c\ le va `ndrepta mâine! Dac\


nu respect\ legea p\rinteasc\, se va plasa `n afara legii!

• Critic\-l mai rar, apreciaz\-l mai des! Critic\-l `ntre patru


ochi, apreciaz\-l `n public!

• Când gre[e[te, ajut\-l s\ spun\ ce a f\cut! Dac\ nu-[i g\se[te


cuvintele [i se `mpotmole[te, ajut\-l. Important este s\ `nve]e s\
fie onest!

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 131


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

• Uit\-te la el, nu umbla ca un leu `n cu[c\! Arat\-te sup\rat,


nu furios! B\taia [i repro[urile `l `nr\iesc! Arat\-i disponibilitatea
de a-l ierta!

• Mama [i tata sunt modelele cele mai importante de so]i [i


de p\rin]i.

• Nu proiecta asupra lui ne`mplinirile tale. Constat\ ce


`nclina]ii [i ce dorin]e are.

• Repeti]ia este mama `nv\]\turii. Copilul `nva]\ cel mai u[or


„Copiii nu ajung ce [i cu pl\cere prin joac\.
vrem noi, ci ceea ce
• Grija excesiv\ este o gre[eal\. B\iatul „mamei” [i fata
suntem noi.”
(Johann Heinrich „tatei” refuz\ s\ se maturizeze [i au toate premisele s\ e[ueze [i
Pestalozzi) ca adul]i, [i ca p\rin]i.

• Nu-i cere copilului ceea ce tu `nsu]i nu po]i! Degeaba `]i


d\sc\le[ti copilul, dac\ exemplul t\u personal nu `nt\re[te teoria.

• Nu-]i fie team\ s\ recuno[ti când ai gre[it [i s\ `]i ceri


iertare!

• Fii un p\rinte obiectiv [i recunoa[te când copilul t\u


gre[e[te! Numai a[a `l po]i corecta.

• Excesele noastre devin [i excesele lui. Ce ne face nou\


pl\cere poate face copilului r\u.

• Copilul `[i `nveste[te p\rintele cu o anumit\ sacralitate. Nu


o distruge! Las\-i nealterat\, peste ani, icoana ta `n amintire!

• Po]i s\-]i iube[ti copilul din tot sufletul. El nu va [ti decât


dac\ `i ar\]i acest lucru pe `n]elesul lui. Un copil care nu se [tie
iubit [i apreciat de p\rin]i e nefericit.

132 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


SO}II – VIITORI P|RIN}I. DESPRE CRE{TEREA COPIILOR

• Etichetarea copilului e o gre[eal\ frecvent\. Condamn\


fapta, nu copilul! Nu-i spune de ce anume nu este `n stare, ci
Una dintre gre[elile eviden]iaz\ ceea ce poate face!
cele mai frecvente ale
p\rin]ilor este • Ori de câte ori copilul va constata c\ p\rin]ii nu sunt de
s\ nu-[i responsabi- acord `ntr-o privin]\, va aplica dictonul divide et impera. P\rin]ii
lizeze copilul.
tocmai [i-au f\cut rost de un „dictator cu ca[ la gur\”, dar nemilos
ca orice dictator.

• Când minte ca s\ nu fie pedepsit, e semn c\ `i este fric\ de


tine.

• Poznele dovedesc umor [i inteligen]\. Nu-i pune pumnul `n


gur\ — e ca [i cum ai smulge limba unei privighetori ca s-o faci s\
tac\.

Una dintre gre[elile cele mai frecvente ale p\rin]ilor este s\


nu-[i responsabilizeze copilul, s\ nu `i dea sarcini [i `ndatoriri
domestice. Copilul devine lene[, dezordonat, r\sf\]at. Nevoia lui
de identitate nu mai este `mplinit\. Dac\ nu `i permi]i nimic,
Bibliografie: ajunge timid, neinteresat, frustrat, ne`ndemânatic.
Irina Petrea, {i tu po]i fi F\r\ s\ aib\ o r\spundere, copilul nu poate s\ `nve]e s\ ia
Supernanny – cum s\-]i cre[ti
bine copilul, Editura Trei,
decizii. F\r\ libertate, nu poate s\ exerseze ceea ce a `nv\]at. F\r\
Bucure[ti, 2008. exerci]iu, nu cap\t\ `ncredere `n el. F\r\ `ncredere `n el, va fugi
Maica Magdalena, Sfaturi mereu de r\spundere.
pentru o educa]ie ortodox\ E mai u[or s\ vorbim decât s\ ne rug\m, dar rug\ciunea, dra-
a copiilor de azi, Editura Deisis, gostea [i exemplul sunt mai conving\toare decât cuvintele, le
Sibiu, 2006, Edi]ia a II-a.
umplu de sens. Inima copiilor este atins\ f\r\ multe explica]ii,
copilul tr\ie[te prezen]a lui Dumnezeu.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 133


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

3.a. ROLUL {I IMPORTAN}A NA{ILOR

• CARE SUNT PRINCIPALELE DATORII ALE NA{ILOR DE


CUNUNIE?

- S\ se roage pentru ei [i s\ se str\duiasc\ s\ fie exemple pentru fini;


- S\ dea finilor sfaturi cre[tine[ti [i c\r]i sfinte de citit;
- S\-i viziteze [i s\-i `mpace când se ivesc ne`n]elegeri;
- S\-i pov\]uiasc\ `ntotdeauna cum trebuie s\ se comporte `n cas\, `n
societate, la locul de munc\, fa]\ de p\rin]i;
- S\-i `ndemne s\ nasc\ copii;
- S\-i ajute s\ g\seasc\ un duhovnic iscusit.

• CÂTEVA METODE DE REZOLVARE A UNOR


NE~N}ELEGERI AP|RUTE ~NTRE SO}I

Una dintre responsabilit\]ile pe termen lung ale na[ilor este


Una dintre respon- aceea de a-i `mp\ca pe so]i atunci când apar conflicte `ntre ei. De
sabilit\]ile pe termen aceea, v\ oferim aici câteva idei care s\ v\ fie de folos Sfin]iei
lung ale na[ilor este Voastre, dar [i pentru a le `mp\rt\[i na[ilor, dac\ vor fi `n situa]ia
acela de a-i `mp\ca pe de a-i `mp\ca pe fini. De [tiut, c\ cele mai multe conflicte apar
so]i atunci când apar cu prec\dere la familiile c\s\torite de 1-5 ani [i cele c\s\torite de
conflicte `ntre ei. 16-25 ani.
Un conflict nu este neap\rat ceva negativ. Este vorba de un
conflict atunci când `ntre dou\ sau mai multe persoane exist\
dorin]e, a[tept\ri, scopuri sau interese opuse. Conflictele sunt
inseparabile de om [i pot fi constructive dac\ sunt solu]ionate.
Cu alte cuvinte, dac\ cei doi so]i nu au avut dintru `nceput un
scop comun, sau acel „imperativ marital”, despre care se vorbe[te
la Capitolul VI, punctul I.a, p. 111, atunci este firesc ca, dup\ o
vreme, s\ ias\ la iveal\ divergen]ele de valori [i opinii. ~n aceast\
faz\, putem spune c\ a ap\rut un conflict, de[i el a existat, `n stare
latent\, `nc\ de când cei doi s-au cunoscut.

134 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ROLUL {I IMPORTAN}A NA{ILOR

Exist\ câteva aspecte pozitive


ale conflictelor:
• Un conflict d\ ocazia ca so]ul / so]ia
s\ afle punctul de vedere sau convingerile celuilalt. Mai târziu
reiese c\ acestea sunt de fapt o completare a propriilor sale
puncte de vedere;
• Un conflict ofer\ [ansa s\ se caute mai adânc r\d\cina
problemei [i s\ se rezolve;
• Chiar [i atunci când cineva pierde `n disputa verbal\ dintre
so]i [i câ[tig\ cel\lalt, nu este o pierdere din punctul de vedere al
trupului unic familial; este tot un „câ[tig” al familiei.

Câteva sfaturi concrete pentru a gestiona


un conflict:

• Reduce]i subiectul certei la o situa]ie concret\, [i nu la starea


general\ `n care se afl\ cei doi;
• S\ nu se fac\ referiri la alte lucruri, la trecut, la alte persoane
sau caracterul cuiva;
• Neimplicarea altei p\r]i `n solu]ionarea conflictului;
• Stabilirea `mpreun\ a coordonatelor discu]iei (timp, loc [i
durat\).

~nainte de a `ncerca s\ faci pace `ntre dou\ p\r]i aflate `n

!
conflict, asigur\-te c\ alegi con[tient o manier\ constructiv\. Ce
`nseamn\ manier\ constructiv\? Poate diferi de la caz la caz. ~n
rezolvarea unui conflict exist\ dou\ aspecte care trebuie urm\-
rite, [i anume:
• Problema de la care a pornit conflictul;
• Rela]ia `ntre p\r]ile implicate `n conflict.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 135


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

Astfel, se pot deosebi cinci stiluri de abordare


a unui conflict: lupta, adaptarea, evitarea,
conlucrarea [i negocierea.

1. Dac\ se alege lupta, atunci problema este privit\ ca fiind


mai important\ decât rela]ia. Se caut\ propriul interes `n detri-
LUPTA mentul interesului celuilalt. Acest stil este orientat pe putere, [i
prin aceasta nu conteaz\ mijloacele folosite, cu condi]ia s\ se
ajung\ la victorie: capacitatea de a argumenta, rang, sanc]iune
[.a.m.d. A lupta poate `nseamn\ „a te ridica pentru propriile
drepturi”, ap\rarea pozi]iei despre care tu crezi c\ este corect\
sau `ncercarea de a câ[tiga, cu orice pre].

ADAPTAREA 2. Atunci când se alege adaptarea, rela]ia este privit\ ca fiind


mai important\ decât problema. Este opusul luptei. Cineva care
se adapteaz\, neglijeaz\ propriile interese pentru a satisface inte-
resele celuilalt; `n aceasta exist\ un element de autosacrificiu.
Adaptarea poate c\p\ta o form\ de generozitate neegoist\, sar-
cina de a asculta de altul, chiar dac\ nu `]i vine s\ faci asta, sau
renun]area `n fa]a punctului de vedere al celuilalt.

3. ~n evitare, atât interesele, cât [i rela]ia sunt ata[ate


EVITAREA
problemei. Cei implica]i aspir\ atât la interesele lor, cât [i la cele
ale celuilalt. Evitarea poate fi o form\ diplomatic\ de a ocoli
subiectul sau a se retrage simplu din fa]a unei situa]ii amenin-
]\toare. Se pot pierde [i rela]ia [i obiectivul.

4. Negocierea acord\ un interes egal rela]iei [i problemei.


NEGOCIEREA
Scopul este g\sirea unei solu]ii potrivite, reciproc acceptate, care
satisface par]ial ambele p\r]i. Acest stil se afl\ la o cale de mijloc
`ntre lupt\ [i adaptare. ~n acest mod, subiectul este mult mai
direct abordat decât `n situa]ia de evitare a conflictului, dar nu
este atât de profund abordat ca `n cazul conlucr\rii. Negocierea
`nseamn\ `mp\rt\[irea diferen]elor, schimbarea de concesii sau
luarea unei pozi]ii de mijloc.

136 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ROLUL {I IMPORTAN}A NA{ILOR

CONLUCRAREA 5. Conlucrarea ata[eaz\ interesele atât problemei, cât [i


rela]iei. Este opusul evit\rii. Prin conlucrare se `ncearc\ g\sirea
unei solu]ii `mpreun\ cu ceilal]i, astfel `ncât interesele ambelor
p\r]i s\ fie satisf\cute. Aceasta `nseamn\ adâncirea subiectului
pentru identificarea intereselor celor doi so]i [i g\sirea unei alter-
native ce vine `n `ntâmpinarea intereselor ambilor so]i. Acest proces
poate lua forma explor\rii diferen]elor de p\reri pentru cunoa[-
terea concep]iilor ambelor p\r]i, deciderea solu]ion\rii unei anu-
mite circumstan]e care altfel ar conduce la lupta pentru bunuri
pierdute sau abordarea unei probleme interpersonale [i g\sirea
unei solu]ii creative pentru aceasta.

Mai jos pute]i vedea descrise aceste stiluri de abordare a con-


flictelor, `ntr-o manier\ grafic\:

LUPTA
ADAPTAREA
EVITAREA
NEGOCIEREA
CONLUCRAREA

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 137


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

3.b. STABILIREA PRIORIT|}ILOR ~N


FAMILIE PENTRU BUNA ~N}ELEGERE

Pentru o des\vâr[it\
armonie `n familie este
Pentru o des\vâr[it\ armo-nie `n familie este imperios ne-
imperios necesar ca cei
doi s\ aib\ o agend\ cesar ca cei doi s\ aib\ o agend\ comun\ [i ACELEA{I priorit\]i!
comun\ [i ACELEA{I ~n acela[i timp, ei vor avea nevoie s\ `mpart\ responsabilit\]ile
priorit\]i! familiale, stabilind care sarcini s\ fie `mplinite cu prec\dere de
unul sau altul. O asemenea `mp\r]ire `n duh de jertfelnicie a
sarcinilor familiale va duce la evitarea multor situa]ii nepl\cute
`n anii ce vor urma.

Asumarea de c\tre so]i a diferitelor responsabilit\]i familiale


nu se face numai din ra]iuni practice, ci are [i puternice funda-
mente teologice. Iat\, de pild\, ce m\rturisea Mitropolitul Antonie
al Surojului: „So]ul este capul familiei nu `ntrucât e b\rbat, ci
`ntrucât este chipul lui Hristos, [i so]ia lui [i copiii lui pot vedea
`n el acest chip, adic\ chipul iubirii nem\rginite, iubirii devotate,
iubirii pline de abnega]ie, iubirii care este gata de orice ca s\
„So]ul este capul mântuiasc\, s\ apere, s\ hr\neasc\, s\ mângâie, s\ bucure, s\
familiei nu `ntrucât
educe familia sa. Fiecare om trebuie s\-[i aminteasc\ lucrul
e b\rbat, ci `ntrucât este
chipul lui Hristos. (...) acesta. Este prea facil pentru b\rbat s\ cread\ c\, `ntrucât este
Dac\ el nu este chipul b\rbat, are dreptul la so]ia sa, drepturi asupra so]iei sale [i asupra
lui Hristos, nimeni nu
copiilor s\i. Nu este a[a! Dac\ el nu este chipul lui Hristos,
`i este dator cu nici un
respect, cu nici o team\, nimeni nu `i este dator cu nici un respect, cu nici o team\, cu nici
cu nici o ascultare.” o ascultare”.
(Mitropolitul Antonie
al Surojului)

138 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


CONTINUITATEA LEG|TURII CU BISERICA DUP| CUNUNIE

3.c. CONTINUITATEA
LEG|TURII CU BISERICA
DUP| CUNUNIE

• SO}II CA MEMBRI AI BISERICII

De ce se roste[te „Rug\ciunea din a opta zi dup\ Cununie”

Este cunoscut\ `ndeob[te practica Bisericii de a chema pe miri


[i pe na[i, a opta zi dup\ oficierea Sfintei Cununii, pentru a lua
Observ\m c\ acest
parte la o scurt\ rânduial\ format\ din dou\ rug\ciuni de
ritual de binecuvântare
(la opt zile dup\ Cunu- binecuvântare [i un angajament din partea mirilor („Intra-vom `n
nie), derivat din slujba casa Ta, Doamne, [i ne vom `nchina `n sfânt\ biserica Ta!”).
Cununiei [i care poart\ Aceast\ slujb\ este cunoscut\ [i sub denumirea de „ridicarea sau
ceva din frumuse]ea [i dezlegarea cununiilor”, ca reminiscen]\ a practicii vechi biseri-
solemnitatea acesteia, ce[ti de a `ncredin]a mirilor cununile, dup\ oficierea Tainei
nu este `ndeajuns Cununiei `n sfântul l\ca[, spre p\strare acas\ timp de o s\p-
valorificat sub aspect
t\mân\. Obiceiul avea ca semnifica]ie prelungirea s\rb\torii
pastoral [i duhovnicesc.
nup]iale din biseric\ `n c\minul conjugal, astfel `ncât sublima
unirea spiritual\ [i sacramental\ pe care au `mplinit-o „`n Hristos
[i `n Biseric\”, precum [i datoriile sfinte care decurg din ea, s\ nu
fie uitate de tinerii proasp\t c\s\tori]i. A opta zi, mirii reveneau
la biseric\ `nso]i]i de nuni [i, purtând cununile pe cap, le erau
citite de c\tre preot aceste rug\ciuni. Dup\ ritualul respectiv,
cununile r\mâneau `n loca[ul sfânt.

Ast\zi, rânduiala este p\strat\, f\r\ `ns\ ca mirii s\ ia cu ei


acas\ cununile. Numai acele frumoase rug\ciuni le sunt citite `n
a opta zi dup\ oficierea nun]ii. Observ\m c\ acest ritual de bine-
cuvântare, derivat din slujba Cununiei [i care poart\ ceva din
frumuse]ea [i solemnitatea acesteia, nu este `ndeajuns valori-
ficat sub aspect pastoral [i duhovnicesc. De aceea, pentru o reo-
rientare a lui `n acest sens, facem câteva recomand\ri, sper\m
binevenite:

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 139


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

Aspectele de 1. ~nc\ din ziua oficierii Tainei Cununiei, mirii trebuie `ndru-
pedagogie cre[tin\ ma]i `n vederea `mplinirii acestei rânduieli, punându-li-se `n
practic\ pot face din vedere mai `ntâi c\ Biserica `i vrea `n continuare la sânul ei [i, `n
citirea „rug\ciunii la acest scop, un prim pas ar fi revenirea lor, `n ziua a opta, pentru
a opta zi dup\ Cununie” binecuvântare.
un prilej de zidire
spiritual\ pentru cele 2. Mirii pot fi pov\]ui]i s\ vin\ de diminea]\ [i, `mpreun\ cu
dou\ familii, iar pentru p\rin]ii lor duhovnice[ti (na[ii), s\ participe la Sfânta Liturghie,
preot un context iar dac\ exist\ preg\tirea sufleteasc\ necesar\, s\ se cuminece
pastoral [i catehetic
atât ei, cât [i na[ii. Se poate pune, astfel, `nceput bun unei fru-
binevenit.
moase vie]i cre[tine[ti `n familie. C\l\uzirea duhovnicului este
foarte important\ `n astfel de cazuri.

3. Pe cât este posibil, ritualul `nchin\rii la icoane s\ fie f\cut


sub `ndrumarea direct\ a na[ilor, pentru a-i con[tientiza pe ace[tia
cu privire la rolul moral-educativ esen]ial pe care `l au `n via]a
noii familii cre[tine.

4. La final, cele dou\ familii s\ fie `ndemnate c\tre o parti-


cipare constant\ la slujbele Bisericii, mai ales la dumnezeiasca
Liturghie, `nso]it\ de o via]\ evlavioas\, dup\ `nv\]\tura [i
rânduielile ortodoxe.

Iat\ doar câteva dintre aspectele de pedagogie cre[tin\ prac-


tic\ ce pot face din citirea „rug\ciunii la a opta zi dup\ Cununie”
un prilej de zidire spiritual\ pentru cele dou\ familii, iar pentru
preot un context pastoral [i catehetic binevenit.

sursa: pr. prof. drd. Marius Daniel Ciobot\, http://www.monitorulsv.ro/


Religie/2010-09-28

140 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


CONTINUITATEA LEG|TURII CU BISERICA DUP| CUNUNIE

• ORGANIZAREA DE EVENIMENTE MISIONARE


PENTRU TINERII C|S|TORI}I (CURSURI DE
EDUCA}IE PRE- {I POSTNATAL|), VIZITE
PASTORALE OCAZIONALE
Rela]ia Familie-Biseric\, eviden]iat\ impecabil de sintagma
hrisostomic\ „Biserica-Marea familie [i Familia-Biserica de acas\”,
ar trebui s\ se reflecte `n atitudinea comunit\]ii cre[tine fa]\ de
noua familie ce se `ntemeiaz\ prin Cununie.

Preotul [i parohienii s\i Pentru ca aceast\ familie s\ se integreze `n marea familie –


trebuie s\-[i concen- parohia, pentru ca tinerii c\s\tori]i s\ doreasc\ cu adev\rat s\ fie
treze activitatea pe parte a acestei comunit\]i, trebuie s\ se ofere un mediu adecvat
dou\ planuri funda-
caracterizat prin: iubire jerftelnic\, respect, atitudine, siguran]\,
mentale: pe de o parte,
ocrotire.
aten]ie la atmosfera
general\ din parohie, Cum oferim acestea? Prin calitatea credincio[ilor, `ncepând
iar pe de alt\ parte, la
cu familia preotului, [i cu programe [i ac]iuni care s\ invite la
cea din biserica
integrarea familiei tinere [i la tr\irea sentimentului de a fi „ca
parohial\. Acestea nu
sunt separate, ci se acas\”.
`ntrep\trund.
De aceea, preotul [i parohienii s\i trebuie s\-[i concentreze
activitatea pe dou\ planuri fundamentale: pe de o parte, aten]ie
la atmosfera general\ din parohie, iar pe de alt\ parte, la cea din
biserica parohial\. Acestea nu sunt separate, ci se `ntrep\trund.

Atmosfera general\ `n parohie `nseamn\, pân\ la urm\, rodul


muncii pastorale a preotului paroh, a consiliului [i comitetului
parohial. Cu cât ace[ti stâlpi ai comunit\]ii vor manifesta dem-
nitate, evlavie, seriozitate, bun\voin]\ [i bun\cuviin]\, cu atât
familia-parohie va fi pentru cei doi tineri c\s\tori]i un mediu
c\utat [i dorit.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 141


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

Este de dorit s\ se ~n ce prive[te atmosfera din biserica parohial\ – [i aici trebuie


dezvolte activit\]i [i s\ fie dragoste, bun\-cuviin]\, evlavie. Tân\ra familie, care poate
programe atractive [i avea stâng\ciile fire[ti, s\ fie primit\ cu mult\ bun\voin]\ [i
utile unei integr\ri r\bdare. Mustrarea de c\tre oricine [i oricum pentru mici gre[eli
efective [i benefice. `i poate `ndep\rta definitiv pe tinerii c\s\tori]i.

De asemenea, este de dorit s\ se dezvolte activit\]i [i pro-


grame atractive [i utile unei integr\ri efective [i benefice. Câteva
„secrete” ar putea fi:

- Vizite pastorale – ajut\ la adâncirea procesului de


cunoa[tere.

- Oferirea ajutorului din partea comunit\]ii sau `ndrumarea


c\tre alte institu]ii care pot ajuta tân\ra familie – creeaz\
solidaritate [i recuno[tin]\.

- Solicitarea ajutorului pe care tinerii `l pot oferi comunit\]ii


– creeaz\ sentimentul de utilitate.

- Ini]ierea de cursuri pre- [i postnatale `n care femei cu


experien]a na[terii de copii pot `mp\rt\[i aceast\ expe-
rien]\ tinerelor mame – ofer\ siguran]\.

- Organizarea de pelerinaje – apropie foarte mult preotul


de enoria[i [i pe ei `ntreolalt\.

142 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ALTE PROBLEME CU CARE TE PO}I CONFRUNTA

3.d. ALTE PROBLEME CU CARE TE PO}I CONFRUNTA

• C|S|TORIA CIVIL| ESTE OBLIGATORIE


PENTRU A PUTEA OFERI TAINA CUNUNIEI?
C\s\toria civil\ este o condi]ie obligatorie, f\r\ de care Taina
Cununiei nu se poate s\vâr[i. Aceast\ condi]ie apare `n Biserica
Ortodox\ odat\ cu Codul lui Al. I. Cuza din 1865 [i este re`nnoit\
de Constitu]ia României din 2003, art. 48,2: „C\s\toria religioas\
poate fi celebrat\ numai dup\ c\s\toria civil\”.

• CE ESTE „C|S|TORIA DE PROB|”?

C\s\toria de prob\ este denumirea cosmetizat\ a concubina-


jului. Din nefericire, num\rul celor care tr\iesc sub acela[i aco-
„C\s\toria de prob\”
peri[, `nainte de c\s\torie, având desigur [i rela]ii trupe[ti, este `n
este denumirea
cre[tere. Chiar termenul de „concubinaj” provine din limba la-
cosmetizat\
tin\, unde expresia cum cubare `nseamn\ „a dormi `mpreun\” sau
a concubinajului. „a sta `n pat lâng\ cineva”. Concubinajul se sprijin\ în cele din
urm\ pe egoism, pe fuga de responsabilitate. El arat\, de fapt,
lipsa dragostei depline fa]\ de cel\lalt, de vreme ce nu se asum\
traiul lâng\ acea persoan\ pân\ la moarte.

La Recens\mântul din 2011, 744.832 de persoane tr\iau `n


concubinaj sau uniune consensual\.

Concubinajul a c\p\tat oarecare „aparen]e de legalitate” prin


introducerea `n Codul Civil din 2011 a Logodnei, ca act civil,
separat de C\s\torie. E bine de [tiut c\ Logodna astfel `ncheiat\
produce efecte juridice. (Pentru mai multe detalii privind Logodna,
a se vedea în Anexe, p. 166 din Ghid.)
La Recens\mântul
din 2011, 744.832 de MOTIVE: Cel mai invocat motiv pentru traiul `n concubinaj
persoane tr\iau `n este lipsa banilor de nunt\. ~n spatele acestor pretexte st\, de fapt,
concubinaj sau uniune acceptarea incon[tient\ a unui stil de via]\ neop\gân, de prove-
nien]\ occidental\.
consensual\.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 143


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

De asemenea, mul]i vor s\ se asigure c\ pot tr\i `mpreun\ cu


partenerul [i c\ este de preferat experimentarea traiului `n comun,
decât luarea unor angajamente greu de ]inut.

Asemenea practici trebuie comb\tute prin catehez\ sus]i-


nut\. „C\s\toria de prob\ este o pervertire a logodnei. […] Bine-
cuvântarea lui Dumnezeu nu exist\ `n cazul unei uniri de prob\.
Ei nu se unesc [i `n sens spiritual, ci se `mperecheaz\ trupe[te, ca
[i animalele. Dar [i animalele au un ritual al lor, numit rut.”
(http://tainacasatoriei.wordpress.com/2007/10/02/casatoria-de-proba/,
P\rintele Gamaliel Sima, Cateheze-Sfânta Tain\ a C\s\toriei,
Sfânta Scriptur\ 2 octombrie 2007)
ne înva]\:
„Orice tân\r dore[te o c\s\torie binecuvântat\ de Dumnezeu.
• „Dac\ `ns\ nu pot s\ Deoarece El este Cel care a instituit familia, iar re]eta pentru
se `nfrâneze, s\ se o familie fericit\ se g\se[te tot la Dumnezeu. Dumnezeu bine-
c\s\toreasc\. Fiindc\ cuvânteaz\ pe cei care-L ascult\ [i `mplinesc tot ce porunce[te El.
mai bine este s\ se ~n momentul când tinerii hot\r\sc s\ se joace de-a familia, nu rea-
lizeaz\ c\ ei singuri nu se vor bucura de o via]\ de familie fericit\.
c\s\toreasc\, decât s\
Vor pierde din fericirea familiei [i vor ajunge s\ se urasc\ mai tare
ard\.” (I Cor. 7, 9)
decât se iubeau. Vor ajunge s\-[i repro[eze unul altuia multe lucruri.”
• „Cinstit\ s\ fie nunta (http://dumnezeudragoste.blogspot.com/2009/04/concubinajul-este-un-
`ntru toate [i patul pacat-mare-si-e.html, Magdalena Munteanu, Etichete-Despre p\cate,
nespurcat. Iar pe text publicat de mihailmaster, vineri, 17 aprilie 2009, la 04:57, în
cadrul tematicii Concubinajul este un p\cat mare [i e pedepsit de
desfrâna]i `i va judeca
Dumnezeu)
Dumnezeu.”
(Evr. 13, 4) „C\s\toria civil\ este altceva decât cununia bisericeasc\. Cel
ce tr\ie[te `n concubinaj nu poate fi primit la Sfintele Taine, nu i se
pot primi darurile la biseric\, adic\ se afurise[te; ca un `nstr\inat
de Dumnezeu [i de legea Lui. Concubinii, pe lâng\ p\catul lor,
aduc [i sminteal\ altora, de aceea ei nu pot fi na[i la cununie [i
botez, c\ci cum ar putea ei `ndruma pe al]ii, când ei `n[i[i nu sunt
`n stare s\ se conduc\ dup\ legea Domnului. ~n[i[i copiii lor vor
purta pecetea nelegiuirii p\rin]ilor [i a blestemului.” (Ibidem)
Diferen]a dintre c\s\torie [i coabitarea consensual\ este ade-
sea explicat\ de c\tre cei care nu prefer\ via]a conjugal\, prin
intermediul certificatului de c\s\torie. Ace[tia cred c\ structural
[i func]ional concubinajul nu difer\ de familia tradi]ional\,
constituit\ prin c\s\torie. Singura deosebire const\ `n lipsa unui
document oficial de recunoa[tere a rela]iei de coabitare.

144 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ALTE PROBLEME CU CARE TE PO}I CONFRUNTA

Pentru cei mai mul]i dintre promotorii acestui stil de con-


vie]uire, certificatul de c\s\torie este doar o bucat\ de hârtie care
mai mult `ncurc\, `ntrucât impune restric]ii [i creeaz\ un cadru
de obliga]ii formale ce func]ioneaz\ ca un pol de presiune asupra
Dup\ cum proba de foc rela]iei dintre parteneri (Mihaela Prun\, op. cit., p. 111).
a unei idei este punerea O p\rere controversat\ `n zilele noastre este [i aceea dac\, `n
ei `n practic\, cazul desfacerii primei cununii, c\s\toriile a II-a [i a III-a sunt
tot a[a testul ultim al Taine sau ierurgii, [tiut fiind c\ rânduiala acestora difer\ ca [i
iubirii dintre b\rbat [i con]inut de prima. ~n rug\ciunile rostite la a II-a [i a III-a c\s\-
femeie este C\s\toria. torie se poate distinge motivul `ng\duirii lor, [i anume ferirea de
desfrânare [i p\strarea cur\]iei. Acestea necesit\ respectarea unui
canon dat de duhovnic, aceasta fiind condi]ia s\vâr[irii c\s\to-
riilor a II-a [i a III-a. Biserica Ortodox\ „opre[te cu des\vâr[ire ca
o persoan\ s\ `ncheie c\s\toria a IV-a”, aceasta fiind considerat\
desfrânare.
„Leg\tura (primei) c\s\torii se dezleag\ numai prin moarte.
Adulterul este [i el o moarte, este moartea moral\, care nimice[te
leg\tura c\s\toriei, dragostea care trebuie s\ existe `ntre so]i.”
Odat\ divor]a]i, fo[tii so]i se pot rec\s\tori, dar `n acest caz va fi
oficiat\ c\s\toria a II-a (sau a III-a când au divor]at de dou\ ori).
De preferin]\ este `ns\ ca, prin iubire [i rug\ciune fierbinte adre-
sat\ lui Dumnezeu, s\ se caute rezolvarea tuturor problemelor `n
c\s\torie, numai `mpreun\ [i cu Dumnezeu `n mijloc.

• ESTE NEVOIE DE CONSIM}|MÂNTUL P|RIN}ILOR


PENTRU A TE CUNUNA?
Da, pentru c\ ascultarea de p\rin]i este ascultare dumnezeiasc\. „Fecioarele
care f\r\ voia tat\lui au urmat b\rba]ilor desfrâneaz\, dar `mp\cându-se cu
p\rin]ii, se pare c\ fapta ia vindecare, `ns\ nu se vor primi la `mp\rt\[ire
`ndat\, ci vor face epitimie trei ani.”
(Canonul 38 al Sfântului Vasile cel Mare)

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 145


VI. ~NDRUM|TOR PASTORAL

• C|S|TORIILE MIXTE
Cât prive[te c\s\toriile mixte, se vor respecta reglement\rile
canonice `n vigoare, potrivit c\rora preotul poate cununa doar
miri ortodoc[i, asista]i de na[i ortodoc[i.
Prin urmare, `n astfel de cazuri, Cununia nu se poate s\vâr[i
Preotul poate cununa decât dup\ trecerea sau revenirea, dup\ caz, la ortodoxie a per-
doar miri ortodoc[i, soanelor eterodoxe. Dup\ un proces de catehizare, persoanele
asista]i de na[i necre[tine vor fi botezate, iar persoanele cre[tine vor fi reprimite
ortodoc[i. la ortodoxie, prin mirungere (`n cazul cre[tinilor care au primit
botez `n numele Sfintei Treimi) sau prin rebotezare (`n cazul
cre[tinilor antitrinitari – `n spa]iul românesc, unitarienii sunt
cre[tinii antitrinitari).
Convertirea sau, dup\ caz, revenirea la Ortodoxie nu trebuie
f\cute doar pentru c\s\torie; cel în cauz\ trebuie s\ î[i doreasc\
cu adev\rat, din credin]\, s\ devin\ sau s\ redevin\ ortodox.
Orice trecere sau revenire la ortodoxie va fi comunicat\
chiriarhului pentru a primi binecuvântare.
~n Regulamentul de procedur\ al instan]elor disciplinare [i de
judecat\ din Biserica Ortodox\ Român\, articolul 47, se precizeaz\:
„Clericii sunt obliga]i s\ nu oficieze slujba Cununiei decât `ntre
ortodoc[i, asista]i de nuni ortodoc[i”.
Recomand\m a se consulta „~ndrumarul canonic”.

• ESTE PERMIS CA MIREASA, NA{A, MAMELE MIRILOR S|


PARTICIPE LA SLUJBA CUNUNIEI DAC| SUNT ~N PERIOADA
LUNAR| DE NECUR|}IE TRUPEASC|?

Da. Chiar dac\ nu exist\ un canon care s\ clarifice acest aspect, prin asociere, putem s\
intuim r\spunsul corect. ~n cazul tunderii `n monahism, cea care urmeaz\ a fi primit\ `n
rândul maicilor este l\sat\ s\ participe la slujba Utreniei ori chiar a Dumnezeie[tii Liturghii.
Aceste dou\ slujbe, ca [i Taina Cununiei, se s\vâr[esc `n sfânta biseric\. Excep]ia nu trebuie s\
anuleze regula, dup\ cum spune o vorb\: „{i regula respectat\, [i `ng\duin]a permis\!”.

~n concluzie, este permis ca femeile s\ participe la slujba Cununiei dac\ sunt `n perioada
lunar\ de necur\]ie trupeasc\, dar nu pot primi Sfânta ~mp\rt\[anie.

146 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ALTE PROBLEME CU CARE TE PO}I CONFRUNTA

• ESTE CORECT CA MIRII S| AIB| MAI MUL}I


NA{I DE CUNUNIE?
Aceasta este o tradi]ie popular\ [i nu are nici un fundament
Aceasta este o tradi]ie scripturistic sau patristic. Dimpotriv\, `n Noul Testament ni se
popular\ [i nu are nici relateaz\ c\ la nunta din Cana Galileii, la care a mers [i Mân-
tuitorul Iisus Hristos `mpreun\ cu Maica Sa, era un singur na[ de
un fundament
nunt\ (In 2, 1-10). A[a cum la Botez candidatul trebuie s\ aib\ o
scripturistic sau
singur\ pereche de na[i sau p\rin]i spirituali, la fel [i la Cununie
patristic.
o singur\ pereche de na[i trebuie s\ preia responsabilitatea
aceasta. Or, este [tiut c\ atunci când mai multe persoane au o
anumit\ sarcin\, exist\ tendin]a – de altfel general uman\ – de a
l\sa pe umerii celorlal]i povara. A[a cum la na[tere ai o singur\
mam\ [i un singur tat\, la fel la na[terea noii celule familiale
asist\ o singur\ pereche de p\rin]i spirituali, care vor da soco-
teal\ la dreapta judecat\ pentru felul `n care [i-au onorat anga-
jamentele luate `n fa]a Sfântul Altar.

• CUNUNIA DE ARGINT, DE AUR {I DE PLATIN|

„Nunta de aur este cea mai impresionant\


dovad\ de spirit tolerant.”
Autor necunoscut
De men]ionat c\
aceast\ rânduial\ ~n unele p\r]i se obi[nuie[te s\ se s\rb\toreasc\ a[a-zisele
nu este nicidecum cununii de argint, dup\ dou\zeci [i cinci de ani de c\s\torie; de
Sfânt\ Tain\, ci aur, dup\ cincizeci de ani de c\s\torie [i de platin\, dup\ [apte-
o ierurgie (rug\ciune zeci [i cinci de ani de c\s\torie. Prin acestea nu se s\v\r[e[te din
de mul]umire), Taina nou Taina Sfintei Cununii, ci aceasta este doar o slujb\ de mul]u-
fiind una singur\. mire, de recuno[tin]\ fa]\ de Dumnezeu pentru tr\inicia c\s\toriei.
Slujba pe care trebuie s\ o s\vâr[easc\ preotul nu este alta decât
Rânduiala slujbei de mul]umire pentru toat\ facerea de bine primit\ de
la Dumnezeu.
Ca [i la logodn\, se pun inelele `n degetele inelare ale celor
pentru care se s\vâr[e[te slujba de mul]umire, dup\ ce se face cu
ele semnul Sfintei Cruci pe Sfânta Evanghelie. Se obi[nuie[te ca
punerea inelelor s\ se fac\ `nainte de rug\ciunea de mul]umire,
na[ii schimbându-le ca la logodn\.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 147


NOTE

148 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


NOTE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 149


150 Ghid pastoral de catehizare a mirilor
ANEXE

ANEXE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 151


ANEXE

152 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

1. ~NDRUMAR CANONIC

I. CANON CARE FACE REFERIRE LA SCOPUL NUN}II

CANONUL 1 AL SFÂNTULUI ATANASIE CEL MARE (extras)

(...) Deci aceea[i concluzie are valoare [i în privin]a împreun\rii.


Fericit este cel ce în tinere]e, având jug liber, a întrebuin]at firea spre
na[tere de copii (Ier. 3, 27), iar dac\ a întrebuin]at-o spre destr\b\l\ri,
desfrân\ri [i adulter, va primi pedeapsa cea ar\tat\ de Apostol. C\ci
dou\ fiind c\ile în via]\ pentru ace[tia, una mai moderat\ [i potrivit\
vie]ii, vorbesc adic\ de a nun]ii, iar cealalt\ cea îngereasc\ [i de
neîntrecut a fecioriei; dac\ cineva ar alege pe cea lumeasc\, adic\
nunta, nu se va învinui, dar nu va primi atâtea haruri; îns\ va primi,
fiindc\ [i el a rodit, treizeci; îns\ dac\ cineva va îmbr\]i[a pe cea mai
curat\ [i mai presus de lume, de[i calea aceasta este mai aspr\ decât
cea dintâi [i mai cu anevoie de împlinit, îns\ are haruri mai minunate,
c\ci a odr\slit rodul cel des\vâr[it, însutit. (...)

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 153


ANEXE

II. CANOANE CARE OSÂNDESC PE CEI CARE


DEFAIM| C|S|TORIA – VEZI C|S|TORIA ALB|, `n Ghid
pastoral de catehizare a mirilor, p. 127

CANONUL 51 AL SFIN}ILOR APOSTOLI


Cel care socote[te rela]iile dintre so]i spurcate prime[te din partea
Bisericii epitimii grele, pentru c\ dispre]uie[te binecuvântarea ei.
Clericul este caterisit, mireanul este afurisit!
CANONUL 1 GANGRA

Dac\ cineva defaim\ nunta [i pe ceea ce se culc\ cu b\rbatul s\u,


credincioas\ fiind [i evlavioas\, ar urgisi-o sau ar def\ima-o, ca [i cum
nu ar putea intra în împ\r\]ia cea cereasc\, s\ fie anatema.

CANONUL 9 GANGRA
Dac\ cineva se dedic\ fecioriei [i înfrân\rii, nu pentru bun\tatea [i
sfin]enia fecioriei, ci pentru c\ scârbindu-se se îndep\rteaz\ de
c\s\torie, s\ fie anatema.

CANONUL 10 GANGRA
Dac\ cineva dintre cei ce tr\iesc în feciorie pentru Domnul [i-ar
bate joc de c\s\tori]i, s\ fie anatema.

CANONUL 14 GANGRA

Dac\ vreo femeie ar p\r\si pe b\rbatul s\u [i ar vrea s\ se retrag\,


scârbindu-se de c\s\torie, s\ fie anatema.

154 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

III. CANOANE DESPRE DIVOR}

CANONUL 9 A SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Hot\rârea Domnului c\ nu-i este iertat nim\nui a se desface din


c\s\torie afar\ de motiv de adulter (Mt. 5, 32), urmând sensul cuvin-
telor Domnului, se potrive[te deopotriv\ atât în privin]a b\rba]ilor, cât
[i a femeilor. Dar obiceiul nu este a[a; c\ci în privin]a femeilor afl\m
rigurozitate mult\ în tratament, zicând Apostolul c\ cel ce se lipe[te de
o desfrânat\ un trup este (I Cor. 6, 16), iar Ieremia c\ femeia de se va
împreuna cu alt b\rbat, s\ nu se mai întoarc\ la so]ul ei, ci spurcându-se
s\ se spurce (Ier. 3, 1); [i iar\[i: Cel ce ]ine adulter\ este f\r\ de minte [i
nelegiuit (Pld. 18, 23); iar obiceiul orânduie[te c\ atât b\rba]ii adulteri,
cât [i cei ce tr\iesc în desfrâu s\ se re]in\ de la femei; încât ceea ce
tr\ie[te cu un b\rbat l\sat nu [tiu de poate fi numit\ adulter\; deoarece
aici vina atinge pe ceea ce a l\sat pe b\rbat, din care cauz\ s-a dep\rtat
de c\s\torie; c\ci sau b\tut\ fiind [i nesuferind b\t\ile trebuia s\ rabde
mai vârtos, decât s\ se despart\ de so]; sau nesuferind paguba de
averi, nici aceast\ pricin\ nu este vrednic\ de luat în seam\; iar dac\
b\rbatul acela ar vie]ui în desfrâu, în privin]a aceasta nu avem în
obiceiul bisericesc aceast\ observa]ie. Ci chiar de b\rbatul necredincios
nu s-a orânduit ca femeia s\ se despart\, ci trebuie s\ rabde din cauz\
c\ nu [tie care va fi sfâr[itul. C\ci ce [tii, femeie, dar dac\-]i vei mântui
b\rbatul? (I Cor. 7, 6). Drept aceea, cea care a l\sat pe so]ul s\u [i s-a
dus la altul este adulter\; iar cel p\r\sit este iertat, [i nici ceea ce
vie]uie[te laolalt\ cu unul ca acesta nu se osânde[te. Îns\ dac\
b\rbatul, desp\r]indu-se de so]ie, ar merge la alta, atât el este adulter,
fiindc\ o face pe dânsa s\ fie adulter\, cât [i ceea ce vie]uie[te
împreun\ cu dânsul este adulter\, fiindc\ a atras la ea b\rbat str\in.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 155


ANEXE

CANONUL 35 A SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Iar în privin]a b\rbatului p\r\sit de so]ie trebuie s\ se ]in\ seama


de pricina p\r\sirii, iar de se va v\di c\ s-a dus f\r\ de motiv, el adic\
este vrednic de iertare, iar ea de pedeaps\, [i lui i se va da iertare spre a
se împ\rt\[i cu Biserica.

CANONUL 39 A SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Ceea ce vie]uie[te cu adulterul, adulter\ este tot timpul cât vie]u-


ie[te cu acela.

CANONUL 77 A SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Dar cel ce las\ pe femeia ceea ce s-a împreunat legiuit cu dânsul [i


aduce pe alta se supune, dup\ hot\rârea Domnului, pedepsei adulterului.

CANONUL 87 SINODUL VI ECUMENIC


Aceea care [i-a p\r\sit b\rbatul [i se duce dup\ altul este adulter\,
dup\ Sfântul [i dumnezeiescul Vasile, care prea bine a ales acest lucru
din profe]ia lui Ieremia c\ „dac\ femeia se face a altui b\rbat, s\ nu se
întoarc\ la b\rbatul ei, ci spurcat\ s\ fie” (Ier. 3, 1); [i iar\[i: „Cel ce are
adulter\ este nebun [i necredincios” (Prov. 18, 23). Dar de s-ar v\di c\
a fugit, f\r\ cuvânt de la b\rbat, el este vrednic de iertare, ea îns\ de
certare. Iar iertarea i se va da acestuia spre a se uni cu Biserica. Iar cel
care-[i p\r\se[te femeia pe care [i-a luat-o în mod legiuit [i aduce pe
alta – dup\ hot\rârea Domnului – se supune osândei adulterului; c\ci
s-a canonizat canonic de c\tre P\rin]ii no[tri ca unii ca ace[tia timp de
un an s\ se tânguiasc\, doi ani s\ asculte, trei ani s\ cad\ [i în al
[aptelea s\ stea împreun\ cu credincio[ii, [i a[a s\ se învredniceasc\ de
împ\rt\[anie, de se vor poc\i, adic\ cu lacrimi.
(Vezi [i canonul 93 Sinodul VI Ecumenic)

156 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

Canonul (87 Sinodul VI Ecumenic, n.n.) pune problema desp\r]irii sau


divor]ului, ar\tând c\ divor]ul f\r\ motiv este asimilat cu adulterul, dac\ cel
ce are ini]iativa se c\s\tore[te sau convie]uie[te cu o persoan\ str\in\.
Dup\ legile civile, în vigoare la data emiterii acestui canon, [i în con-
formitate cu înv\]\tura Bisericii, c\s\toria se putea desface sau divor]ul se
putea produce în mod legal pentru urm\toarele motive: 1) moartea moral\ –
care se socotea a fi provocat\ de adulter, sau mai târziu [i de atentatul unui
so] la via]a celuilalt, ori de alte acte asem\n\toare, – având gravitatea crimei,
dac\ ele ar interveni între so]i; 2) moartea religioas\ care se socotea a fi
provocat\ de erezie [i chiar de schism\; 3) moartea civil\ – care se socotea a fi
provocat\ de pedepsirea cu moartea a unuia dintre so]i, sau cu o pedeaps\
privativ\ de libertate pe timp mai îndelungat, cel pu]in de la trei ani în sus,
sau prin deportarea sau dispari]ia în condi]ii nedeterminate a unuia dintre
so]i; 4) moartea fizic\ par]ial\ – care este provocat\ de neputin]a fizic\ a
îndeplinirii obliga]iilor conjugale, [i în fine 5) consim]\mântul so]ilor, îns\
numai în cazul când respectivii doresc s\ duc\ o via]\ ascetic\, s\ se
c\lug\reasc\, sau când so]ul este ales episcop.
Toate aceste motive de divor] au r\mas valabile pân\ azi în Ortodoxie,
completându-se prin altele, admise pe cale de analogie cu cele din categoriile
ar\tate.
În veacul al VI-lea, prin Novela 134 din anul 542, Justinian împ\ratul a
statornicit principalele motive de divor] pe care le admite [i Biserica, între ele
fiind [i divor]ul prin consens, limitat la cazul când so]ii s-ar hot\rî pentru
via]a ascetic\. (Nov. 134. Cap. 11)
(cf. Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe.
Note [i comentarii, 1991, p. 145)

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 157


ANEXE

IV. CANOANE REFERITOARE


LA C|S|TORIA A II-A / A III-A

CANONUL 1 LAODICEEA

Am hot\rât potrivit canonului bisericesc ca celor care liber [i le-


giuit s-au împreunat prin nunta a doua, [i nu s-au c\s\torit clandestin,
dup\ ce a trecut un timp scurt, pe care l-au petrecut în rug\ciuni [i
posturi, dup\ iertare trebuie s\ li se dea împ\rt\[irea.

CANONUL 7 NEOCEZAREEA
Presbiterul s\ nu m\nânce la nun]ile celor c\s\tori]i a doua oar\,
deoarece nunta a doua cere peniten]\; cine va fi acel presbiter, care
prin participarea sa la osp\tare aprob\ aceste nun]i?

CANONUL 50 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Pentru a treia c\s\torie nu este lege; drept aceea nunta a treia nu se


aprob\ de lege. Deci pe unele ca acestea le privim ca pe ni[te
întin\ciuni ale Bisericii; dar nu le supunem osândirilor publice, ca pe
unele ce sunt mai tolerabile decât desfrâul deschis.

CANONUL 2 AL LUI NICHIFOR M|RTURISITORUL

Cel ce se c\s\tore[te a doua oar\, nu se încununeaz\; ci i se d\ chiar


epitimia de a nu se împ\rt\[i doi ani cu preacuratele Taine; iar cel ce se
c\s\tore[te a treia oar\, cinci ani.

158 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

CANONUL 4 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

În privin]a celor care se c\s\toresc a treia oar\ [i a celor ce se c\s\-


toresc de mai multe ori, am hot\rât acela[i canon, care este corespun-
z\tor [i pentru cei ce se c\s\toresc a doua oar\; adic\ pentru cei ce se
c\s\toresc a doua oar\, un an; al]ii, îns\, au hot\rât doi ani; iar pe cei ce
se c\s\toresc a treia oar\ îi afurisesc pe trei, de multe ori chiar [i pe
patru ani. {i pe una ca aceasta o numesc nu nunt\, ci poligamie, ba mai
curând desfrânare, ce se pedepse[te; pentru aceea [i Domnul a zis
samaritencei, care schimbase cinci b\rba]i: „Pe care-l ai acum nu-]i este
b\rbat” (In 4, 18). Pentru c\ cei ce au trecut peste limita nun]ii a doua
nu sunt vrednici s\ se numeasc\ cu numirea de b\rbat, sau de so]ie.
Apoi în privin]a celor ce se c\s\toresc a treia oar\ am primit obiceiul
de afurisire pe cinci ani, nu din vreun canon, ci din urmarea celor
primite mai înainte. Dar nu trebuie a-i opri pe ei cu totul de la Biseric\,
ci a-i învrednici de ascultare, doi ori trei ani, [i dup\ aceea s\ li se dea
voie s\ stea împreun\, iar de la împ\rt\[irea Sfintei Taine celei bune s\
fie ]inu]i departe, [i atunci, când vor ar\ta vreun rod de poc\in]\, s\ se
a[eze la locul împ\rt\[irii.

Sfântul Vasile cel Mare consider\ ca adev\rat\ c\s\torie numai prima


c\s\torie. Pe a doua o tolereaz\ îns\, ca o indulgen]\ fa]\ de sl\biciunea
omeneasc\.
În acest canon, ca [i în canoanele 50 [i 80, Sfântul Vasile are în vedere
îns\ pe cei ce contracteaz\ o a treia sau a patra c\s\torie.
Întrucât pentru cei ce se c\s\toresc a doua oar\ s-a fixat prin can. 1 Laod.
o epitimie de un an sau doi, dup\ felul poc\in]ei, Sfântul Vasile în canonul 50
zice c\ a treia c\s\torie este interzis\ de lege; iar pentru cei ce din necesitate
sau din alt motiv oarecare încheie o astfel de c\s\torie, el prescrie o epitimie de
cinci ani. Iar în canonul 80 consider\ c\s\toria a IV-a ca pe un p\cat mai mare
ca desfrâul [i ca pe o fapt\ animalic\. Aceast\ înv\]\tur\ a Sfântului Vasile
cel Mare era doctrina întregii Biserici.
La fel procedau [i legile romane (Prochiron IV, 25; Nov. 90 lui Leon
Filosoful – Jus greco romanum, III, 188).

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 159


ANEXE

De remarcat c\ în veacul X însu[i împ\ratul Leon Filosoful, care a


consfin]it aceast\ rânduial\ prin Novela 90, a înc\lcat-o contractând a patra
c\s\torie. Împ\ratul c\lcând doctrina Bisericii, autoritatea bisericeasc\ a fost
nevoit\ s\ se ocupe din nou de aceast\ problem\, dând r\spuns oficial –
canonic, la întrebarea: „De câte ori poate s\ se admit\ încheierea c\s\toriei
pentru o persoan\ r\mas\ v\duv\?”.
Împ\ratul Leon Filosoful a pierdut în decurs de câ]iva ani dou\ so]ii.
Nevoit s\ se c\s\toreasc\ a treia oar\, în acela[i an i-a murit [i a treia so]ie.
Împ\ratul, fiind înc\ tân\r [i neavând mo[tenitori legali, voia s\ se
c\s\toreasc\ a patra oar\ cu o femeie cu care avea deja un copil nelegitim.
Nicolae I, patriarhul Constantinopolului, n-a voit s\ binecuvânteze aceast\
c\s\torie, motivând c\ este potrivnic\ dispozi]iilor canonice ale Bisericii.
Întrucât din porunca împ\ratului acesta a fost cununat de un preot,
patriarhul a exclus pe împ\rat din Biseric\, iar pe preotul respectiv l-a
caterisit. Ofensat, împ\ratul a dispus ca patriarhul s\ fie exilat [i la un sinod
din 908, format din adep]i ai împ\ratului, patriarhul a fost caterisit [i s-a ales
un alt patriarh (Eutimiu), iar c\s\toria împ\ratului a fost declarat\ legal\.
Faptul acesta a produs mare tulburare în Biseric\. Murind Leon la 912,
urma[ul s\u la tron, împ\ratul Alexandru, a convocat de îndat\ un sinod care
a reintegrat în scaun pe patriarhul Nicolae, care cu greu a lini[tit spiritele.
Patriahul Nicolae, pe vremea împ\ra]ilor Constantin VII [i Roman I, la
anul 920 a convocat un sinod care a condamnat tot ceea ce s-a hot\rât la
sinodul din 908 împotriva prescrip]iilor canonice ale Bisericii [i s-a emis un
Tomos Unionis r\mas celebru în istoria dreptului bisericesc, adic\ actul de
unire [i împ\care a Bisericii cu Statul (Sint. at. IV, 3-4; Sint. at. VI 159-161).
Acest tomos con]ine urm\toarele dispozi]ii canonice: Dup\ o cuvenit\
introducere, se împarte în [apte canoane. Primele trei se refer\ la chestiunea,
pentru care s-a convocat acest sinod. În canonul 1 se spune c\ de atunci
începând nimeni nu mai are voie s\ încheie a patra c\s\torie, iar dac\ face
acest lucru, c\s\toria aceea nu se va recunoa[te [i nu numai c\ respectivul se
despoaie de orice comuniune cu Biserica, ci i se interzice [i intrarea în biseric\,
pân\ când r\mâne în astfel de leg\tur\ ilegal\. Canonul 2 vorbe[te despre
c\s\toria a treia [i spune c\ în genere [i aceast\ c\s\torie trebuie privit\ ca
interzis\, admi]ându-se excep]ii numai în cazuri determinate. În privin]a
c\s\toriei a treia, canonul dispune în special urm\toarele: a) dac\ cineva este
de 40 de ani [i f\r\ copii, [i dore[te s\ se c\s\toreasc\ a treia oar\, acela cinci
ani de zile nu poate s\ se cuminece; b) dac\ cineva are 40 de ani [i are copii,
aceluia îi este interzis s\ se c\s\toreasc\ a treia oar\; c) dac\ cineva este de

160 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

30 de ani [i are copii, din primele c\s\torii, [i totu[i dore[te s\ se c\s\toreasc\


a treia oar\, acela s\ se opreasc\ patru ani de la cuminec\tur\; d) dac\ cineva
este de 30 de ani [i nu are copii, aceluia i se poate permite c\s\toria a treia, dar
i se d\ [i epitimie. În canonul al treilea se prescrie epitimie de [apte ani, ca [i
pentru c\s\toria prim\ [i a doua, dac\ se dovede[te c\ cineva a r\pit so]ia, sau
dac\ înainte de c\s\torie a avut rela]ii vinovate. În acest canon se mai adaug\
[i c\ preotul care d\ sfânta cuminec\tur\ cuiva împotriva acestui canon, din
acest moment, î[i pierde [i el slujba sa [i cade [i el sub epitimie [apte ani.
Aceste trei canoane se cuprind în acest tomos, care s-a confirmat de împ\ra]ii
men]iona]i [i s-a pronun]at [i ca lege de stat (Sint. at. V, 6-9; Zacharie, Jus
greco-romanum, III, 230-232).
Dar nici aceast\ hot\râre nu i-a mul]umit pe cei ce ]ineau riguros la
sfintele canoane, deoarece ei vedeau în aceasta sl\biciune fa]\ de puterea de
stat, în urma dispozi]iei despre c\s\toria a treia [i comb\teau totodat\ aceast\
hot\râre. Abia pe vremea împ\ra]ilor Vasile II [i Constantin VII [i a
patriarhului Sisinius s-au lini[tit lucrurile, la anul 997, când s-a adus în fa]a
marelui sinod tomosul, confirmându-se în chip solemn [i ad\ugându-i-se înc\
patru canoane. Dintre aceste canoane: în can. 1 (4) se anatematizeaz\ cei ce
îndr\znesc s\ introduc\ inova]ii în doctrina bisericeasc\; can 2 (5)
anatematizeaz\ pe cei ce acuz\ Biserica de sl\biciune, fiindc\ împ\ratul Leon a
recunoscut acea c\s\torie a patra pentru pacea bisericeasc\; can. 3 (6)
anatematizeaz\ pe cei ce îndr\znesc s\ spun\ c\ Sfânta Biseric\ nu ar fi
p\strat curat\ [i nealterat\ doctrina predanisit\ [i can. 4 (7) anatematizeaz\
pe cei ce îndr\znesc s\ nu primeasc\ vreunul din sfintele canoane, care au fost
date mai înainte [i care au fost primite de Biserica întreag\ (Sint. at. 5, 9, 10).
Dup\ aceea au încetat tulbur\rile din Biseric\ [i Tomosul a fost primit [i
recunoscut de c\tre to]i, [i dispozi]iile cuprinse într-însul au r\mas în vigoare
în întreaga Biseric\ Ortodox\ pân\ în ziua de azi. Prin urmare, în confor-
mitate cu acesta, dup\ dreptul canonic al Bisericii Ortodoxe, c\s\toria a patra
este cu totul interzis\, iar c\s\toria a treia este permis\ numai în cazuri excep-
]ionale, [i anume numai cu încuviin]area episcopului competent.

(cf. Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe.


Note [i comentarii, 1991, pp. 321-323)

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 161


ANEXE

V. C|S|TORIA V|DUVILOR/ V|DUVELOR

CANONUL 24 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Apostolul a hot\rât c\ dac\ v\duva, cea socotit\ în num\rul


v\duvelor, adic\ cea primit\ în slujb\ de Biseric\, se c\s\tore[te, s\ se
treac\ cu vederea. Iar în privin]a b\rbatului v\duv nu este pus\ nici o
lege, ci pentru unul ca acesta este de ajuns epitimia celor care se
c\s\toresc de dou\ ori. Îns\ v\duva care a ajuns la [aizeci de ani, de ar
voi iar\[i s\ vie]uiasc\ cu b\rbat, nu se va învrednici de împ\rt\[irea
Celui Bun, pân\ ce nu va înceta de patima necur\]iei. Iar dac\ o vom
primi pe ea înainte de [aizeci de ani, vina va fi a noastr\, nu a femeii.

CANONUL 41 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Ceea ce în v\duvie este st\pân\ pe sine se poate c\s\tori f\r\ s\ fie


învinov\]it\, dac\ nu este nimeni care s\ rup\ c\s\toria, c\ci Apostolul
zice: „Iar de va muri b\rbatul, slobod\ este s\ se m\rite cu cine voie[te,
numai c\ întru Domnul” (I Cor. 7, 39).

162 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

VI. IMPEDIMENTE CANONICE PENTRU


PRIMIREA C|S|TORIEI

1. DEOSEBIREA DE RELIGIE {I DE CONFESIUNE

CANONUL 72 SINODUL VI ECUMENIC

S\ nu se îng\duie ca b\rbatul ortodox s\ se lege cu femeia eretic\,


nici ca femeia ortodox\ s\ se uneasc\ cu un b\rbat eretic, ci de s-ar [i
v\di c\ s-a f\cut un lucru ca acesta de c\tre vreunul dintre to]i,
c\s\toria s\ se socoteasc\ f\r\ de t\rie – c\ci nu se cade a se amesteca
cele ce n-au amestecare, nici oii s\ se împerecheze cu lupul, [i nici
p\r]ii lui Hristos cu soarta p\c\to[ilor; iar dac\ cineva ar înc\lca cele
orânduite de noi, s\ se afuriseasc\.
Iar dac\ oarecare, g\sindu-se înc\ în necredin]\ [i nefiind înc\
num\ra]i în turma ortodoc[ilor, s-au legat, întreolalt\, prin c\s\toria
legiuit\, [i apoi unul dintre ei alegând binele a alergat la lumina
adev\rului, iar cel\lalt a fost ]inut de leg\tura s\r\cirii, nealegând s\
vad\ razele dumnezeie[ti; dac\ so]ia cea necredincioas\ socote[te c\
este bine s\ vie]uiasc\ cu so]ul cel credincios, sau dimpotriv\, cel ne-
credincios cu so]ia cea credincioas\, s\ nu fie desp\r]i]i, dup\ dum-
nezeiescul apostol: „C\ci b\rbatul necredincios se sfin]e[te prin femeie,
[i femeia necredincioas\ se sfin]e[te prin b\rbat” (I Cor. 7, 14).

CANONUL 23 AL SFÂNTULUI IOAN POSTITORUL

Canonul al 72-lea al aceluia[i sinod (canonul 72 Sinodul VI Ecu-


menic, n.n.) hot\r\[te c\ dac\ un ortodox se împreun\ cu o femeie
eretic\, nunta s\ fie f\r\ valoare [i c\s\toria nelegiut\ s\ se desfac\; iar
de vor st\rui în aceast\ c\s\torie, s\ se afuriseasc\.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 163


ANEXE

CANONUL 14 SINODUL IV ECUMENIC


De vreme ce în unele eparhii se permite cite]ilor [i cânt\re]ilor s\ se
c\s\toreasc\, Sfântul Sinod a orânduit s\ nu fie îng\duit vreunuia
dintre ace[tia s\ ia femeie eterodox\. Iar cei ce dintr-o astfel de
c\s\torie au [i dobândit copii, dac\ au apucat s\-i boteze la eretici pe
cei n\scu]i dintr-în[ii, s\-i aduc\ pe ace[tia la împreunarea cu
soborniceasca Biseric\, iar dac\ nu i-au botezat, s\ nu poat\ s\-i boteze
pe ace[tia la eretici, [i nici s\-i lege spre c\s\torie cu eretic ori cu iudeu
ori cu p\gân, decât numai dac\ fa]a (persoana) care va s\ se lege cu cel
ortodox a f\g\duit c\ va trece la credin]a ortodox\. Iar dac\ cineva va
c\lca aceast\ orânduire a Sfântului Sinod, s\ fie supus pedepsei
canonice.

CANONUL 31 DE LA LAODICEEA

Cu nici un eretic nu se cuvine a încheia c\s\torie sau a se da fiii sau


fiicele dup\ eretici, ci mai ales a-i lua dac\ ar f\g\dui c\ se fac cre[tini.

Prevede c\ o c\s\torie mixt\ între un cre[tin ortodox [i un eterodox se


poate accepta numai dac\ persoana eterodox\ se angajeaz\ solemn c\ va primi
[i m\rturisi credin]a ortodox\.
Dac\ îns\ doi eterodoc[i s-au c\s\torit civil [i unul dintre ei se con-
verte[te ulterior la credin]a ortodox\, iar cel\lalt a r\mas tot eterodox,
c\s\toria lor s\ nu se desfac\, dac\ so]ii se învoiesc s\ tr\iasc\ împreun\ pe
mai departe.
(Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca,
Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note [i comentarii, 1991)

164 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

2. C|S|TORIA EXISTENT| LEGAL

CANONUL 46 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Ceea ce s-a m\ritat din ne[tiin]\ cu cel pe care l-a p\r\sit so]ia pe
un timp, apoi l-a l\sat, fiindc\ s-a întors la dânsul cea de mai înainte, a
desfrânat, dar din ne[tiin]\. Deci nu se va opri de la nunt\; îns\ mai
bine este dac\ r\mâne a[a.

CANONUL 77 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE


Dar cel ce las\ pe femeia ceea ce s-a împreunat legiuit cu dânsul [i
aduce pe alta, se supune, dup\ hot\rârea Domnului, pedepsei
adulterului.

CANONUL 87 SINODUL VI ECUMENIC

Aceea care [i-a p\r\sit b\rbatul [i se duce dup\ altul este adulter\,
dup\ Sfântul [i dumnezeiescul Vasile, care prea bine a ales acest lucru
din profe]ia lui Ieremia: c\ „dac\ femeia se face a altui b\rbat, s\ nu se
întoarc\ la b\rbatul ei, ci spurcat\ s\ fie” (Ier. 3, 1); [i iar\[i: „Cel ce are
adulter\ este nebun [i necredincios” (Prov. 18, 23). Dar de s-ar v\di c\
a fugit, f\r\ cuvânt de la b\rbat, el este vrednic de iertare, ea îns\ de
certare. Iar iertarea i se va da acestuia spre a se uni cu Biserica. Iar cel
care-[i p\r\se[te femeia pe care [i-a luat-o în mod legiuit [i aduce pe
alta – dup\ hot\rârea Domnului – se supune osândei adulterului; c\ci
s-a canonizat canonic de c\tre P\rin]ii no[tri ca unii ca ace[tia timp de
un an s\ se tânguiasc\, doi ani s\ asculte, trei ani s\ cad\ [i în al
[aptelea s\ stea împreun\ cu credincio[ii, [i a[a s\ se învredniceasc\ de
împ\rt\[anie, de se vor poc\i, adic\ cu lacrimi.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 165


ANEXE

3. LOGODNA

CANONUL 98 SINODUL VI ECUMENIC

Cel ce ia spre înso]ire de c\s\torie pe femeia logodit\ cu altul,


tr\ind înc\ logodnicul, s\ fie pus sub învinuire de adulter.

CANONUL 22 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Pe cei ce au femei din r\pire, dac\ ar fi luat ei pe cele logodite mai


înainte de al]ii, nu se cade a-i primi mai înainte, pân\ a nu se lua acelea
de la dân[ii [i a se da în st\pânirea logodnicilor celor dintâi, de ar vrea
acestea s\ le ia, sau s\ renun]e la ele. Iar de va lua cineva pe una liber\,
trebuie a i se lua [i a se da la ai s\i [i a se l\sa în socotin]a rudelor, ori
p\rin]i de vor fi, ori fra]i, sau orice fel de ocrotitori ai fetei; [i de ar voi
ei a o da lui, s\ se statorniceasc\ c\s\toria; iar de nu vor voi s\ nu se
sileasc\. Îns\ cel ce are femei, din necinstire, ori ascuns\, ori siluit\
trebuie s\ cunoasc\ epitimia pentru desfrâu. (...)

CANONUL 11 ANCIRA

Sinodul a hot\rât ca fetele, care s-au logodit [i dup\ aceea au fost


r\pite de al]ii, s\ se dea înapoi celor ce mai întâi s-au logodit cu ele,
chiar de ar fi suferit [i sil\ de la aceia.

CANONUL 25 AL SFÂNTULUI IOAN POSTITORUL

Cel ce desfrâneaz\ cu logodnica, dup\ Vasile cel Mare, se exclude


de la împ\rt\[anie 11 ani; noi zicem c\ pe doi, dac\ în fiecare zi dup\
ceasul al nou\lea m\nânc\ mâncare uscat\ [i face în fiecare zi 300 de
metanii. Dar neglijând s\ fac\ aceasta, va îndeplini anii hot\râ]i de
P\rin]i. (Canonul `nt\re[te faptul c\ logodna nu d\ dreptul celor logodi]i s\
consume c\s\toria, n.n.)

166 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

4. VOTUL CASTIT|}II (MONAHISMUL)

CANONUL 16 SINODUL IV ECUMENIC

Nu este îng\duit ca fecioara care s-a închinat pe sine Domnului


Dumnezeu, de asemenea nici monahiilor s\ încheie c\s\torie. Iar dac\
s-ar afla f\când aceasta, s\ fie afurisite. Dar am orânduit ca episcopul
locului s\ aib\ putere de a fi cu pogor\mânt fa]\ de acestea.

CANONUL 44 SINODUL VI ECUMENIC

Monahul prinzându-se în desfrâu, sau luându-[i femeie pentru


înso]ire în c\s\torie, ori pentru împreun\-vie]uire, s\ se supun\, dup\
canoane, cert\rilor pentru cei ce au desfrânat.

CANONUL 19 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Iar f\g\duin]e ale b\rba]ilor n-am cunoscut, decât dac\ oarecare


s-au num\rat pe sine în tagma monahilor, care se vede c\ în chip tacit
primesc neînsurarea. Dar [i în privin]a acelora cred c\ se cuvine a se
proceda tot în acel chip, întrebându-i [i luând de la ei f\g\duin]a
l\murit\; a[a c\ dac\ s-ar întoarce la via]a de trup iubitoare [i voluptoas\,
s\ se supun\ epitimiei desfrâna]ilor.
(Un canon pe aceea[i tem\ este Canonul 18 al Sfântului Vasile cel Mare,
în care se refer\ la c\lug\ri]e [i fecioare, precum [i Canonul 24 al aceluia[i
Sfânt P\rinte, referitor la v\duvele consacrate în slujba Bisericii.)

CANONUL 35 AL SFÂNTULUI NICHIFOR M|RTURISITORUL

Dac\ un monah, lep\dând sfânta schim\, va mânca carne, [i va lua


femeie, acela trebuie s\ se supun\ anatemei, dac\ nu se întoarce [i cu
sila s\ se îmbrace în haine monahale [i s\ se închid\ în m\n\stire.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 167


ANEXE

5. HIROTONIA

CANONUL 26 APOSTOLIC

Dintre cei care intr\ în cler neînsura]i, orânduim c\ se pot c\s\tori


numai cite]ii [i psal]ii, care vor.

CANONUL 6 SINODUL VI ECUMENIC

De vreme ce s-a zis în canoanele apostolice ca, dintre cei care au


fost înainta]i în cler nec\s\tori]i, numai cite]ii [i cânt\re]ii s\ se
c\s\toreasc\ [i noi p\zind acest lucru orânduim ca, de acum înainte, în
nici un chip ipodiaconul sau diaconul sau presbiterul s\ nu aib\
îng\duin]\ a încheia înso]ire de c\s\torie, dup\ hirotonia lui. Iar dac\
cineva ar îndr\zni s\ fac\ acest lucru, s\ se cateriseasc\. Dac\ ar voi
cineva dintre cei ce urmeaz\ a intra în cler, s\ se lege cu o femeie prin
c\s\torie dup\ lege, s\ fac\ acest lucru înainte de hirotonia întru
ipodiacon sau întru diacon sau întru presbiter.

168 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

6. LIPSA CONSIM}|MÂNTULUI P|R}ILOR; R|PIREA

CANONUL 22 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Pe cei ce au femeie din r\pire, dac\ ar fi luat ei pe cele logodite mai


înainte cu al]ii, nu se cade a-i primi mai înainte, pân\ a nu se lua acelea
de la dân[ii [i a se da în st\pânirea logodnicilor celor dintâi, de ar vrea
ace[tia s\ le ia, sau s\ renun]e la ele. Iar de va lua cineva pe una liber\,
trebuie a i se lua [i a se da la ai s\i [i a se l\sa în socotin]a rudelor, ori
p\rin]i de vor fi, ori fra]i, sau orice fel de ocrotitori ai fetei; [i de ar voi
ei a o da lui, s\ se statorniceasc\ c\s\toria; iar de nu vor voi, s\ nu se
sileasc\. Îns\ cel ce are femeie din necinstire, ori ascuns\, ori siluit\
trebuie s\ cunoasc\ epitimia pentru desfrâu. (...)

CANONUL 38 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Fecioarele care f\r\ învoirea tat\lui au urmat b\rba]ilor desfrâ-


neaz\, dar întorcându-se p\rin]ii, se pare c\ fapta ia vindecare. Îns\ nu
se vor primi la împ\rt\[ire îndat\, ci vor face epitimie trei ani.

CANONUL 27 SINODUL IV ECUMENIC

Sfântul Sinod a orânduit ca cei ce r\pesc femei, sub cuvânt de c\s\-


torie, sau p\rta[ii, sau sf\tuitorii celor ce le r\pesc, dac\ ar fi clerici, s\
cad\ din treapta lor, iar dac\ ar fi laici, s\ fie da]i anatemei.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 169


ANEXE

7. ÎNCUSCRIREA

CANONUL 23 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Pentru cei care s-au c\s\torit cu dou\ surori, sau cele care s-au
c\s\torit cu doi fra]i, noi am emis o scrisoare, a c\rei copie am trimis-o
cucerniciei tale. Iar cel ce a luat pe so]ia fratelui s\u, nu se va primi
înainte de a se desp\r]i de ea.
CANONUL 68 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Leg\tura de c\s\torie a persoanelor din rudenia oprit\, de se va


dovedi, ca una ce s-a f\cut întru p\catele oamenilor, va primi epitimia
adulterului.

CANONUL 78 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Felul acesta de epitimie (a adulterului, n.n.) s\ se ]in\ [i pentru cei ce


iau dou\ surori în c\s\torie, de[i în timpuri diferite.

CANONUL 87 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

(...) Dac\ cineva, st\pânit fiind de patima necur\]iei, ar c\dea spre


înso]ire nelegiuit\ cu dou\ surori, nici nunt\ s\ se socoat\ aceasta, [i în
general s\ nu se primeasc\ ei în ob[tea Bisericii mai înainte de a-i
desp\r]i unul de altul, drept aceea, dac\ nimic altceva nu ar fi fost zis,
obiceiul este de ajuns pentru ferirea de r\ul acesta. (...)

CANONUL 11 AL LUI TIMOTEI AL ALEXANDRIEI

De va chema cineva pe vreun cleric spre a încheia c\s\toria, [i va


auzi c\ nunta este nelegiuit\, ori c\s\torie cu m\tu[\, sau ceea ce
voie[te a se înso]i ar fi chiar sora celei moarte, se cuvine clericului a
urma chem\rii, sau s\ s\vâr[easc\ proaducerea?
R\spuns: A]i zis odat\, dac\ clericul va auzi c\ nunta este
nelegiuit\, deci de este nelegiuit\ nunta, nu se cuvine clericului a se
face p\rta[ de p\cate str\ine.

170 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

8. RUDENIA DE SÂNGE

CANONUL 54 SINODUL VI ECUMENIC

De vreme ce dumnezeiasca Scriptur\ ne înva]\ pe noi în chip


l\murit astfel: „S\ nu intri la nici o rud\ a trupului t\u, spre a-i
descoperi ru[inea ei” (Lev. 18, 6); de Dumnezeu purt\torul Vasile a
num\rat în canoanele sale proprii câteva dintre c\s\toriile oprite,
trecând cu vederea pe cele mai multe, dar cu amândou\ g\tindu-ne
nou\ ceea ce este de folos. C\ci l\sând la o parte mul]imea celor
ru[inoase, ca s\ nu se spurce cuvântarea prin vorbe, a cuprins necu-
r\]iile prin numiri îndeob[te, prin care ne-a ar\tat nou\ peste tot
c\s\toriile cele nelegiuite.
De vreme ce îns\, printr-o astfel de t\cere [i prin oprirea nel\mu-
rit\ a c\s\toriilor celor nelegiuite, îns\[i firea s-a amestecat pe sine, am
chibzuit împreun\ s\ ar\t\m mai pe fa]\ cele în privin]a aceasta,
orânduind de acum înainte ca s\ cad\ sub canonul de 7 ani – de bun\
seam\ dup\ ce aceia s-au desp\r]it de înso]irea nelegiuit\ – cel ce s-a
împreunat cu vara sa, spre înso]ire de nunt\, sau tat\l [i fiul, cu mama
[i cu fiica, sau tat\l [i fiul cu dou\ fete surori, sau mama [i fiica cu doi
fra]i, sau doi fra]i cu dou\ surori.

CANONUL 75 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Celui ce împreun\ s-a spurcat cu sora sa de tat\, sau de mam\, s\


nu i se îng\duie a intra în casa de rug\ciune, pân\ ce nu renun]\ la
fapta nelegiut\ [i neiertat\. (...)

CANONUL 76 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Acela[i fel de epitimie (ca la Canonul 75, n.n.) se aplic\ [i celor ce


iau pe cumnatele lor.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 171


ANEXE

9. RUDENIA SPIRITUAL|

CANONUL 53 SINODUL VI ECUMENIC

De vreme ce rudenia cea dup\ suflet este mai mare decât leg\tura
trupurilor, iar noi am aflat c\ în oarecare locuri unii primesc copii din
sfântul [i d\t\torul de mântuire botez, [i dup\ aceea încheie înso]ire de
nunt\ cu mamele v\duve ale acelora, orânduim ca de la (canonul) de
fa]\ nimeni s\ nu mai fac\ un lucru ca acesta. Iar dac\ oarecare ar fi
prin[i f\când acest lucru, dup\ canonul de fa]\, unii ca ace[tia s\ se
lase mai întâi de la aceast\ înso]ire nelegiuit\, iar apoi s\ fie supu[i
cercet\rilor celor mai desfrâna]i.

10. POLIGAMIA

CANONUL 80 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

P\rin]ii au trecut sub t\cere poligamia ca pe o fapt\ dobitoceasc\ [i


cu totul str\in\ de neamul omenesc. Iar nou\ ni se arat\ c\ acest p\cat
este ceva mai mult decât desfrânarea. Drept aceea este de cuviin]\ ca
unii ca ace[tia s\ se supun\ canoanelor; adic\ un an tânguindu-se [i
trei ani prosternându-se, apoi s\ fie primi]i.

172 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

VII. CANOANE CARE HOT|R|SC


CÂND NU SE FAC NUN}I

1. ÎN ZILELE DE POST

CANONUL 52 LAODICEEA

Nu se cuvine a ]ine nun]i sau zile de na[tere în Patruzecime.

2. ÎN S|PT|MÂNA LUMINAT|

CANONUL 66 SINODUL VI ECUMENIC

Se cuvine ca de la sfânta zi a Învierii lui Hristos, Dumnezeul


nostru, pân\ la noua duminic\ întreaga s\pt\mân\ s\ o petreac\
credincio[ii f\r\ întrerupere în biseric\, în psalmi [i cântece petrecând
[i în cânt\ri duhovnice[ti, bucurându-se întru Hristos, [i s\rb\torind [i
îndeletnicindu-se cu citirea dumnezeie[tilor Scripturi [i îndestulându-se
cu Sfintele Taine. C\ci astfel vom fi [i învia]i împreun\ cu Hristos [i
împreun\ în\l]a]i. De aceea, în nici un chip s\ nu se fac\ în zilele acelea
alerg\ri de cai sau alte jocuri ob[te[ti.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 173


ANEXE

VIII. CANOANE DESPRE SITUA}II SPECIALE DIN


VIA}A DE FAMILIE
CANONUL 21 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE
Dac\ un b\rbat vie]uind împreun\ cu o femeie în c\s\torie, apoi
nemul]umindu-se cu nunta, ar c\dea în desfrâu, pe unul ca acela îl
socotim desfrânat, [i mai mult îi prelungim epitimiile. Îns\ nu avem
canon a-l supune vinov\]iei adulterului, dac\ p\catul se va comite cu
cea liber\ de nunt\, c\ci, precum se spune, adultera spurcându-se se va
spurca [i nu se va întoarce la b\rbatul s\u (Ier. 3, 1), [i cel ce ]ine
adulter\ este f\r\ de minte [i nelegiuit (Pld. 18, 22); dimpotriv\ cel ce a
desfrânat nu se va opri de la împreun\ vie]uire cu so]ia lui. Drept
aceea femeia va primi pe b\rbatul s\u, dac\ el s-a întors de la desfrâu;
iar b\rbatul va îndep\rta de la casa sa pe cea întinat\; [i nu este u[or a
se g\si motivul în privin]a acestora, dar obiceiul a[a s-a ]inut.

CANONUL 31 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Femeia, c\reia i s-a dus b\rbatul [i a disp\rut, dac\ se înso]e[te cu


altul mai înainte de a se încredin]a despre moartea aceluia, este
adulter\.

CANONUL 46 AL SFÂNTULUI VASILE CEL MARE

Ceea ce s-a m\ritat din ne[tiin]\ cu cel pe care l-a p\r\sit so]ia pe
un timp, apoi l-a l\sat, fiindc\ s-a întors la dânsul cea de mai înainte, a
desfrânat, dar din ne[tiin]\. Deci nu se va opri de la nunt\; îns\ mai
bine este dac\ r\mâne a[a.

174 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

2. GRADELE DE RUDENIE

A. Rudenia dup\ înv\]\tura Bisericii:


1. Rudenia de sânge:
- în linie dreapt\:
tat\ – fiu – nepot – str\nepot – str\-str\nepot..... (sau mam\ – fiic\ –
nepoat\ – str\nepoat\ – str\-str\nepoat\....). Orice c\s\torie este inter-
zis\, indiferent de cât de îndep\rtat este gradul;
- în linie colateral\:
fra]i, surori, unchi, m\tu[i, veri, veri[oare. C\s\toria este interzis\
pân\ la gradul 7. Episcopul poate acorda dispensa pentru gradele 7 [i 6.
2. Rudenia prin cuscrie sau afinitate:
- de gradul I sau de neam. Se realizeaz\ între un so] [i consângenii
celuilalt so];
- C\s\toria pe linie dreapt\ este interzis\ indiferent de grad, iar pe
linie colateral\ pân\ la gradul 6. Pe linie colateral\ se poate acorda
dispens\ pentru gradele 6 [i 5 de c\tre Episcop, iar pentru gradul 4 de
c\tre Sinodul plenar;
- de gradul II sau de dou\ neamuri. Se realizeaz\ între consângenii
unui so] cu consângenii celuilalt so];
- C\s\toria este interzis\ în cazul acestui tip de rudenie pân\ în
gradul 5 sau pân\ în gradul 6 [i 7 dac\ se produce amestec ilicit
(nepermis) de nume. Se poate ob]ine dispens\ pentru gradele 7, 6 [i 5
de la Episcop, iar pentru gradul 4 doar de la Sinodul plenar;
- de gradul III. Se realizeaz\ între cuscrii unui so] din prima lui
c\s\torie [i cuscrii din a doua c\s\torie sau între cuscrii unui membru
dintr-o familie de mijloc cu cuscrii unui alt membru al acestei familii
de mijloc (spre exemplu, cuscrii unui frate cu cuscrii fratelui s\u,
c\s\tori]i din familii diferite). C\s\toria este interzis\ în aceste cazuri
de rudenie pân\ la gradul 3.
3. Rudenia religioas\:
- prin n\[irea copilului la botez;
- prin n\[irea la cununie a tinerilor ce se c\s\toresc;
- C\s\toria este interzis\ pân\ la gradul 3, dar se poate ob]ine dis-
pens\ pentru gradul 3 de la Episcop.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 175


ANEXE

B. Rudenia dup\ Codul familiei

1. Rudenia de sânge sau fireasc\:


- pe linie direct\, între tat\ [i fiic\, între mam\ [i fiu, bunic [i
nepoat\, bunic\ [i nepot, str\bunic [i str\nepoat\, str\bunic\ [i str\-
nepot [.a.;
- pe linie colateral\ între frate [i sor\ (f\r\ deosebire dup\ cum ei
sunt frate bun [i sor\ bun\ ori numai consangvini sau uterini), unchi [i
nepoat\, m\tu[\ [i nepot, veri[ori primari.
2. Rudenia din înfiere:
- între cel care înfiaz\ sau ascenden]ii lui, de o parte, [i cel înfiat ori
descenden]ii acestuia;
- între copiii celui care înfiaz\, de o parte, [i cel înfiat sau copiii
acestuia, de alt\ parte;
- între cei înfia]i de aceea[i persoan\;
- C\s\toria este interzis\ pân\ la gradul 3 de c\tre legile civile [i
pân\ la gradul 2 de c\tre legile biserice[ti. (Este singurul caz în care
legile biserice[ti sunt mai permisive decât cele civile.)
3. Starea de tutel\:
- Potrivit art. 8 C. fam., „în timpul tutelei, c\s\toria este oprit\ între
tutore [i persoana minor\ ce se afl\ sub tutela sa”. Tutorele se poate
c\s\tori cu persoana aflat\ sub tutela sa când aceasta împline[te vârsta
de 18 ani, dac\ nu exist\ alt impediment.

C. Câteva situa]ii de c\s\torii interzise

a. Tat\l [i fiul nu se pot c\s\tori cu dou\ surori.


b. Mama [i fiica nu se pot c\s\tori cu doi fra]i.
c. Doi fra]i nu se pot c\s\tori cu dou\ surori.
d. Unchiul [i nepotul nu se pot c\s\tori cu dou\ surori.

A [i B nu se pot c\s\tori cu C, respectiv D.

176 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

e. M\tu[a [i nepoata nu se pot c\s\tori cu doi fra]i.


f. Doi fra]i nu se pot c\s\tori cu dou\ veri[oare primare.

A [i B nu se pot c\s\tori cu C, respectiv D.

g. Dou\ surori nu se pot c\s\tori cu doi veri[ori primari.


h. Unchiul [i nepotul nu se pot c\s\tori cu m\tu[a [i nepoata.
i. Bunicul [i nepotul nu se pot c\s\tori cu dou\ veri[oare primare.
j. Str\bunicul [i str\nepotul nu se pot c\s\tori cu nepoata [i m\tu[a.

D. Acordarea dispenselor

Pentru acordarea dispenselor, autoritatea competent\ în Biseric\


este Episcopul [i Sinodul, dup\ caz, iar în Stat, felurite organe ale pu-
terii de stat, iar\[i dup\ caz, [i dup\ organizarea puterii de stat din ]ara
respectiv\. În ]ara noastr\, organul competent este Comitetul Executiv
al Consiliului Jude]ean.
Dreptul de a acorda dispens\ de la impedimentele la c\s\torie nu
î[i are ra]iunea în puterea episcopului de a lega [i de a dezlega, ci în
puterea care i s-a conferit episcopului [i apoi [i sinodului de a da dis-
pens\ de la orice lege, canon sau alt\ rânduial\ bisericeasc\ – afar\ de
acelea care au con]inut dogmatic sau moral – când prin aceasta se d\
expresie tot unui principiu sau unui adev\r de credin]\. Canoanele
care atest\ [i care presupun existen]a dreptului episcopilor de a acorda
dispens\ de la diferite rânduieli biserice[ti, inclusiv de la prevederile
canoanelor, se exprim\ în felul urm\tor: „Episcopul are dreptul de
a dispensa pe fiii s\i duhovnice[ti de la observarea anumitor prescrip-
]iuni canonice” (Can. 12, I, ec.; 16, IV, ec.; 102, VI, ec.; 2, 5, 7 Ancira;
6, 43 Cart.; 1 Vas. c.M.; 4, 57 Grig.).

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 177


ANEXE

E. Câteva canoane referitoare la impedimente


- C\s\toria cu logodnica altuia e oprit\ (98. VI.; 22 Ioan Postitorul).
- Rudenia de sânge este oprit\ pân\ în gradul IV inclusiv (verii pri-
mari) (54. VI.ec.).
- Este interzis\ c\s\toria între nepot [i m\tu[\ (gr. III pe linie colat.)
(11. Tim. Alex.).
- Rudenia din cuscrie este interzis\ pân\ în gradul IV inclusiv
(54.VI.ec.) (tata [i fiul cu mama [i fiica – gr. 2; tata [i fiul cu dou\ surori;
mama [i fiica cu doi fra]i – gr. 3; doi fra]i cu dou\ surori – gr. 4).
C\s\toria între cei înrudi]i (rudenia de sânge [i cuscrie) în gradele
de mai sus se desface, iar respectivii „s\ cad\ sub canon de [apte ani”
(54. VIec.).
- „Femeia, dac\ se va m\rita cu doi fra]i, s\ se scoat\ (din comuni-
tate) pân\ la moarte” (2 Neoc).
- „Cel ce a luat pe so]ia fratelui s\u nu se va primi înainte de a se
desp\r]i de ea” (23 Vas.c.M.).
- Cel ce se c\s\tore[te cu sora primei sale so]ii s\ fie supus pe-
depsei adulterului (78, 87 Vas.c.M.; 11 Tim. Alex.).
- Fiul s\ nu ia de so]ie pe concubina tat\lui s\u (Vas.c.M.).
- Un so] nu se poate c\s\tori cu soacra sa sau cu fiica so]iei sale
dintr-o alt\ c\s\torie (87 Vas.c.M.).
- Rudenia religioas\ este oprit\ pentru na[ul cu mama v\duv\ a finului
(53. VI ec).
- Cel ce încheie c\s\torie cu o persoan\ cu care [tie c\ e înrudit, în
gradele în care canoanele opresc c\s\toria, „va primi epitimia adulte-
rului” (68 Vas.c.M.).
- Clericul s\ nu binecuvânteze c\s\toria la încheierea c\reia se
impun impedimente canonice (11 Tim. Alex).
- Cei ce încheie c\s\torie, de canonicitatea c\reia sunt gre[it con-
vin[i, s\ fie trata]i mai blând (26.VI.Ec.; 27 Vas.c.M.; 13 Teofil Alex).
F. Alte exemple de piedici sau impedimente la C\s\torie
- Alienarea mintal\: 2, 3, 4, Tim. Alex.
- Lipsa consim]\mântului p\r]ilor: 38, 40, 42 Vas.c.M.
- C\s\toria existent\ legal: 87, 93.VI.; 46, 77, 80 Vas.c.M.
- Hirotonia: 26 ap; 6.13.VI; 1. Neoc.
- Votul castit\]ii: 16.IV; 44,VI; 19 Ane.; 6, 18 Vas.c.M.
- R\pirea: 27.IV; 92.VI; 22, 30 Vas.c.M.

178 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

G. Simboluri folosite în calcularea gradelor de rudenie

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 179


ANEXE

3. METODE CONTRACEPTIVE {I
CONTRAGESTIVE

Exist\ multe clasific\ri ale metodelor ce împiedic\ na[terea unui


copil: dup\ modul de ac]iune, dup\ componen]a chimic\ sau mecanic\,
dup\ persoana care le folose[te etc. Am optat pentru clasificarea în
contraceptive [i contragestive deoarece este fals\ ideea c\ anticon-
cep]ionalele nu ac]ioneaz\ asupra copilului. Or, multe dintre aceste
metode nu doar împiedic\ o concep]ie, ci produc un avort.

A. Metode contraceptive:
 Metoda „calendarului”
Este metoda prin care se evit\ fecundarea ovulului de c\tre sper-
matozoid în perioada de fertilitate. Socotind ziua a 14-a, ziua de
na[tere a ovulului, un spermatozoid poate s\-l fecundeze dac\ este
depus în vagin cu 24-48 ore înainte (deci în zilele 12-13). Ovulul tr\-
ie[te 12-24 ore, deci el poate s\ fie fecundat de un spermatozoid depus
în vagin la o zi de la na[terea sa (ziua 15). Deci zilele fertile sunt între
zilele a 12-a [i a 15-a ale ciclului.

 Metoda întreruperii actului sexual


Metoda se bazeaz\ pe întreruperea actului sexual [i înainte de
finalizarea lui.

 Prezervativul
Prezervativul împiedic\ intrarea spermatozoizilor în cavitatea
uterin\.

 Diafragma, cupola (prezervative feminine)


Aceste dispozitive se introduc în cavitatea uterin\ [i au de aseme-
nea rolul de a evita p\trunderea spermatozoizilor.

180 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

 Spermicidele (creme, tablete, bure]i, spray-uri)


Acestea sunt metode care se bazeaz\ pe distrugerea spermatozoi-
zilor înainte ca ei s\ poat\ fecunda ovulul. Ca mod de întrebuin]are, se
aplic\ în interiorul vaginului cu o perioad\ de timp – de obicei o jum\-
tate de or\ – înaintea actului sexual.

 Contracep]ia hormonal\
Este o metod\ care const\ în pilule, preparatele care au compozi]ii
de progesteroni sau estrogeni sintetici. Mecanismul principal de ac]iune
al acestor hormoni este împiedicarea ovula]iei. Aceste contraceptive se
g\sesc în principal sub form\ oral\.

 Sterilizarea chirurgical\
Sterilizarea chirurgical\ presupune ligaturarea trompelor uterine
pentru femei sau vasectomie pentru b\rba]i. De[i sterilizarea este con-
siderat\ o procedur\ permanent\, este posibil s\ se încerce o reconec-
tare a trompelor uterine la femei sau a vaselor deferente la b\rba]i.

B. Metode contragestive

 Contracep]ia de urgen]\
Numit\ [i „pilula de a doua zi”, este o metod\ abortiv\ pentru c\
împiedic\ fecundarea, dar [i nida]ia prin distrugerea mediului prielnic
fix\rii ovulului fecundat în uter.

 Steriletul
Aceasta este o metod\ denumit\ contraceptiv\, dar de fapt este
abortiv\ [i const\ în introducerea unui corp str\in în uter. Acesta îm-
piedic\ nida]ia. Steriletele pot fi simple (din plastic), cu cupru (meca-
nism chimic), cu progesteron (mecanism hormonal).

 Steriletul de urgen]\
Steriletul se aplic\ în maxim 5 zile de la contactul sexual. Se aplic\
pentru a avea acelea[i efect: eliminarea ovulului fecundat.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 181


ANEXE

Perspectiv\ ortodox\

Din punctul de vedere al gândirii cre[tine ortodoxe, contracep]ia nu


poate fi acceptat\ pentru c\ baza de pornire a discu]iei este una gre[it\.
Problema contracep]iei este un rezultat al conceptului de planificare
familial\, care invoc\ dreptul fundamental al tuturor cuplurilor [i per-
soanelor de a decide liber asupra num\rului de copii pe care doresc s\
îl aib\ [i asupra intervalului dintre na[teri. Ea acord\ persoanelor [i
cuplurilor dreptul de a-[i controla propria fertilitate [i de a avea num\-
rul dorit de copii atunci când consider\ oportun.

Din aceast\ argumentare îns\ Dumnezeu lipse[te, iar noi [tim c\


din via]a omului face parte [i Dumnezeu [i nu doar cel cu care se îm-
parte patul.

Pentru cre[tin, rela]iile trupe[ti nu sunt un lucru gre[it decât în


m\sura în care acestea se consum\ cu cine nu trebuie, când nu trebuie
[i cum nu trebuie. Rela]ia intim\, prin c\s\torie, este un lucru binecu-
vântat, îns\ scopul fundamental al existen]ei umane nu este satisfac]ia
sexual\, ci îndumnezeirea, transfigurarea.

Rela]ia intim\ este bun\ atât timp cât ea î[i g\se[te locul firesc în
existen]a noastr\: acela de fi un mod prin care ne exprim\m iubirea,
precum [i primirea celui mai frumos dar de la Dumnezeu: copiii. De
aceea, Biserica Ortodox\ scoate rela]ia intim\ din simplul proces fizio-
logic [i o duce în zona duhovnicescului.

Cu alte cuvinte, întâlnirea intim\ a so]ului [i a so]iei se regleaz\ nu


dup\ repere de fertilitate sau de infertilitate, ci dup\ repere duhov-
nice[ti. Adic\ so]ul cu so]ia iau în calcul întâlnirea lor intim\ nu dup\
calendar, ci dac\ este post sau nu, dac\ este s\rb\toare sau nu, dac\ este
perioada de cur\]ie sau nu, dac\ este dispozi]ia sufleteasc\ [i trupeasc\

182 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

reciproc\ sau nu. Este lipsit de frumuse]e s\ fixezi rela]ia trupeasc\


dintre un b\rbat [i o femeie în func]ie de punerea prezervativului ori
de folosirea spermicidelor sau s\ ai o întâlnire intim\ „comandat\”
numai pentru c\ e[ti în perioada nefertil\.

Statisticile arat\ c\ folosirea mijloacelor contraceptive nu a rezolvat


nici sc\derea avorturilor [i nici nu aduce fericirea familiei, rata divor-
]urilor fiind, din p\cate, în cre[tere. De asemenea, experien]a medical\
arat\ c\ un copil vine când trebuie el s\ vin\. Nici un medic [i nici un
mijloc medical de investigare nu poate determina momentul de concepere.
În acela[i timp, experien]a pastoral\ arat\ nenum\rate cazuri de copii
veni]i nu în urma tratamentelor, ci a rug\ciunii. Numai cine nu dore[te
nu vede cât de direct intervine Dumnezeu în via]a unei familii, cu
condi]ia ca familia respectiv\ s\ accepte conlucrarea cu El. Dumnezeu
trimite nu un copil, nu doi, nu zece, nu dou\zeci. Atâta timp cât noi ne
ducem via]a având reperele vie]ii împreun\ cu Dumnezeu, Dumnezeu
ne d\ruie[te atâ]ia copii de câ]i avem nevoie. Totul este ca noi s\ avem
curajul s\ ne asum\m acest aspect intim al vie]ii noastre într-o vie]uire
dup\ legile lui Dumnezeu [i nu doar dup\ cele ale firii trupe[ti.

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 183


ANEXE

4. LISTA MEDICILOR GINECOLOGI


RECOMANDA}I*

Nr. Localitate Nume Telefon Spital


1. Ia[i Mihai Cristian 0744/637258 Cuza Vod\
Negur\
Alexandru Pintilie 0723/252567
Dan Mihalcea 0722/263843
2. Pa[cani Mihaela Baican 0232/763600 Spital Municipal
3. Boto[ani Gina Puflea 0722/776747 Spital de
Mariana Pitrop 0723/179824 Obstretic\ [i
Ginecologie
Camelia Todic\ 0745/670.569
4. Târgu Neam] M\d\lina Iovoaia 0744/654681 Spital or\[enesc
5. Piatra Neam] Florica Munteanu 0744/776012 Spital Jude]ean
Sorana Iftimia 0745/515326

*Recomand\rile au fost f\cute de preo]i [i preotese participan]i la Conferin]ele


preo]e[ti de la Dur\u din anul 2011.

184 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

5. STATISTICI

SITUA}IA C|S|TORIILOR {I DIVOR}URILOR


ÎN ARHIEPISCOPIA IA{ILOR
Jude]ul Ia[i, la 1 iulie 2011:
C\s\torii: 4.291 (rat\: 5,2 ‰)
Divor]uri: 967 (rat\: 1,18‰)
Jude]ul Boto[ani, la 1 iulie 2011:
C\s\torii: 1.984 (rat\: 4,4‰)
Divor]uri: 667 (rat\: 1,49‰)
Jude]ul Neam], la 1 iulie 2011:
C\s\torii: 2.677 (rat\: 4,8 ‰)
Divor]uri: 1.204 (rat\: 2,14 ‰)

Observa]ii critice asupra datelor de mai sus:


Ratele brute (exprimate în promile – ‰) fac referire prin raportul
matematic la popula]ia total\ mai degrab\ estimat\ la data de 1 iulie a
anului 2011, calculat\ pe baza unor registre statistice nu foarte precise
(se pierd din vedere cantit\]i numerice importante – a se vedea
(in)capacitatea administrativ\ de cuantificare a emigran]ilor).
Ca simplu [i elucidator exemplu, DJS Ia[i are publicat pe site-ul
oficial pentru Semestrul I 2011 (1 iulie) un total de 821.311 locuitori –
Popula]ia pe sexe [i medii. În acela[i timp, pe acela[i site, la categoria
„popula]ia [i densitatea popula]iei la recens\minte”, dar [i în datele
publicate de c\tre INSSE (rezultatele par]iale ale recens\mântului din
20 octombrie 2011), cifra care totalizeaz\ popula]ia pentru jude]ul
Ia[i este de numai 723.553 (cu 97.758 mai pu]ini locuitori fa]\ de prima
variant\).

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 185


ANEXE

Popula]ia total\ `n cele trei jude]e `n anul 2011 (conform datelor


par]iale publicate de INSSE cu privire la rezultatele Recens\mântului
Popula]iei din anul 2011):
Jude]ul Ia[i: 723.553 locuitori.
Jude]ul Boto[ani: 398.932 locuitori.
Jude]ul Neam]: 452.900 locuitori.
Total: 1.575.385 locuitori.

EFECTIVE {I RATE ALE C|S|TORIILOR


(NUP}IALIT|}II) {I DIVOR}URILOR
(DIVOR}IALIT|}II) ~N TOTALITATEA REGIUNII
CELOR TREI JUDE}E, anul 2011:

C\s\torii: 8.952 (rat\ brut\ de nup]ialitate: 5,7)


Divor]uri: 2.838 (rat\ brut\ de divor]ialitate: 1,8)

NOT|: ratele brute sunt calculate prin raportarea efectivului la


popula]ia consemnat\ de c\tre INSSE la data de 20 octombrie 2011.

Sursa datelor:
1. Direc]ia Jude]ean\ de Statistic\ Ia[i
(http://www.iasi.insse.ro)
2. Direc]ia Jude]ean\ de Statistic\ Boto[ani
(http://www.botosani.insse.ro)
3. Direc]ia Jude]ean\ de Statistic\ Neam]
(http://www.neamt.insse.ro)
4. Institutul Na]ional de Statistic\ [i Studii Economice
(http://www.insse.ro)

186 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 187


ANEXE

188 Ghid pastoral de catehizare a mirilor


ANEXE

Cuprins
Familia – stâlp [i temelie pentru o via]\ adev\rat\ ......................................................................................... 5
I. NO}IUNI INTRODUCTIVE ........................................................................................................................... 7
II. CUM S| UTILIZEZ ACEST GHID? .......................................................................................................... 19
III. REPERE PENTRU BUNA DESF|{URARE A CATEHEZEI ................................................................ 27
III.A. ASPECTE TEHNICE ~N CONSILIEREA PREMARITAL| .......................................................... 27
III.B. SFATURI PENTRU BUNA DESF|{URARE A PREG|TIRII PENTRU C|S|TORIE ............. 29
IV. TREI ~NTÂLNIRI DE PREG|TIRE ~NAINTE DE C|S|TORIE ....................................................... 41
1. PRIMA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI ........................................................................................................ 43
A) SCOPURILE C|S|TORIEI ............................................................................................................. 43
B) SPOVEDANIA ÎNAINTEA C|S|TORIEI .................................................................................... 49
C) RÂNDUIALA TAINEI CUNUNIEI ............................................................................................... 55
2. A DOUA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI ..................................................................................................... 63
A) RESPONSABILITATEA / FIDELITATEA CONJUGAL| ......................................................... 63
B) SO}II – VIITORII P|RIN}I. DESPRE CRE{TEREA COPIILOR ............................................... 69
C) ASPECTELE NEGATIVE DIN RELA}IA CONJUGAL| - ADULTER,
DIVOR}, AVORT ETC. ......................................................................................................................... 77
3. A TREIA ÎNTÂLNIRE PREOT-MIRI-NA{I .......................................................................................... 83
A) ROLUL {I IMPORTAN}A NA{ILOR ........................................................................................... 83
B) STABILIREA PRIORIT|}ILOR ÎN FAMILIE
PENTRU BUNA ÎN}ELEGERE ........................................................................................................... 89
C) CONTINUITATEA LEG|TURII CU BISERICA DUP| CUNUNIE ........................................ 99
V. O SESIUNE ÎN CAZ DE URGEN}| ........................................................................................................ 105
VI. ÎNDRUM|TOR PASTORAL ................................................................................................................... 109
1.a. SCOPUL C|S|TORIEI ....................................................................................................................... 111
1.b. SPOVEDANIA ÎNAINTEA C|S|TORIEI ....................................................................................... 112
1.c. RÂNDUIALA TAINEI CUNUNIEI ................................................................................................... 113
2.a. RESPONSABILITATEA / FIDELITATEA CONJUGAL| ............................................................. 118
2.b. SO}II = VIITORII P|RIN}I. DESPRE CRE{TEREA COPIILOR .................................................. 130
3.a. ROLUL {I IMPORTAN}A NA{ILOR ............................................................................................... 134
3.b. STABILIREA PRIORIT|}ILOR ~N FAMILIE PENTRU BUNA ~N}ELEGERE ......................... 138
3.c. CONTINUITATEA LEG|TURII CU BISERICA DUP| CUNUNIE ............................................ 139
3.d. ALTE PROBLEME CU CARE TE PO}I CONFRUNTA ................................................................. 143
ANEXE ................................................................................................................................................................. 151
1. ~NDRUMAR CANONIC ........................................................................................................................ 153
2. GRADELE DE RUDENIE ....................................................................................................................... 175
3. METODE CONTRACEPTIVE {I CONTRAGESTIVE ....................................................................... 180
4. LISTA MEDICILOR GENECOLOGI RECOMANDA}I .................................................................... 184
5. STATISTICI .............................................................................................................................................. 185

Ghid pastoral de catehizare a mirilor 189


ANEXE

Redactor: Pr. Cezar }\bârn\


Corector: Lia Gociu
Tehnoredactor: Alina Andrei
Design copert\: Leonard Lunguleac
Prelucrare imagini: Mariana Cojocaru
DTP: Leonard Lunguleac

Bun de tipar: 2015 Ap\rut: 2015


Editura Doxologia, Cuza-Vod\ 51, 700038, IA{I
Tel.: (0232)216693; (0232)218324; Fax: (0232)216694
http://editura.doxologia.ro; E-mail: editura@doxologia.ro

190 Ghid pastoral de catehizare a mirilor