Sunteți pe pagina 1din 10

PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învățământ:
Profesor:
Data:27.02.2019
Clasa: a IX-a A
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Familia
Titlul lecției: Moromeții de Marin Preda – scena cinei
Tipul lecției: mixtă- de analiză a textului narativ

I. Înainte de lecție
1. Motivația
a) De ce este valoroasă această lecție?
Lecția este valoroasă deoarece, prin intermediul metodelor alternative, promovează spiritul
gândirii critice. Elevii vor fi încurajați să participe activ la colaborări, cooperări constructive, la
elaborări de soluții pentru rezolvarea de probleme, mamnifestând flexibilitate, toleranță, respect față
de ideile celorlalți, acceptându-le sau respingându-le cu argumente. De asemenea, elevii au
posibilitatea să-și reactualizeze și să-și completeze cunoștințele acumulate anterior, fiind provocați
să emită judecăți de valoare și opinii pertinente.
b) Cum se leagă ea de ceea ce am predat și de ceea ce voi preda mai departe?
Lecția propusă este una de analiză a textului narativ, constituie o modalitate de reactualizare a
cunoștințelor despre opera epică, de aprofundare a cunoștințelor despre tema familiei, elevii își vor
exersa astfel cunoștințele teoretice dobândite.
c) Ce ocazii de exersare a gândirii critice îmi oferă?
Exersarea gândirii critice se realizează printr-o îmbinare a metodelor activ-participative, ce
permit atât o remarcare individuală a elevului, cât și la nivel de grup.Astfel, diferitele aspecte ale
textului narativ și ale temei familiei vor fi discutate și analizate în perechi, permițând acestora o
implicare activă în procesul de predare-învățare și promovându-le ideile personale.
În demersul de a gândi critic, creativ și eficient , elevul ajunge să progreseze pe mai multe
planuri:
- de la reacții personale la idei susținute în public , cu argumente;
- de la respectul față de ideile altora, la dobândirea încrederii în sine prin afirmarea propriilor idei
și argumente;
- de la o singură prespectivă, la mai multe prespective în abordarea unei probleme.
2. Obiective și competențe:
a) Ce cunoștințe și semnificații vor fi transmise?
Cunoștințele vizate sunt cele însușite anterior și au în vedere aplicarea conceptelor specifice
textului narativ: perspectivă narativă, instanțele cumunicării, identificarea temei, caracterizarea
personajului.
Demersul didactic va fi unul inovativ, centrat pe elev, profesorul fiind doar un mederator.
Metodele și strategiile utilizate vor duce la o integrare într-un nou sistem a noțiunilor dobândite
anterior.
b) Ce competențe și obiective sunt vizate?
Competențe generale:
utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor în diferite
situații de comunicare;
folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor texte
literare și nonliterare;
argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare.
Competențe specifice:
1.1 utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în receptarea diverselor texte;
1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacții și opinii privind textele receptate;
1.4 redactarea unor texte diverse;
2.1 aplicarea unor tehnici vizând înțelegerea textelor literare sau nonliterare;
2.2 identificarea temei textelor propuse pentru studiu;
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate în analiza și discutarea textelor literare studiate.
Obiective operaționale:
1. să citească expresiv fragmente din roman;
2. să explice semnificația unor pasaje importante din roman;
3. să facă referiri pertinente despre modul în care tema familiei se reflectă la nivelul textului;
4. să identifice modalitățile de caracterizare a personajului din operă;
5. să-și exprime, în scris, păreri, atitudini, sentimente față de personaje și tema abordată.
c) Ce vor face elevii cu acestea?
Elevii vor putea să aplice noțiunile studiate în textul oferit spre analiză. De asemenea, în
demersul lor de gândi critic, creativ, constructiv și eficient, elevii vor progresa prin:
- cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi și a gustului estetic în domeniul literaturii;
- gândire autonomă, reflexivă și critică în raport cu diversele mesaje receptate;

- atitudine pozitivă faţă de comunicare şi încredere în propriile abilităţi de comunicare;

- abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi ;

- atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea
personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
3. Condiții prealabile

Ce trebuie să știe și să poată face un elev pentru a putea învăța această lecție?

Pentru a putea învăța această lecție, elevii trebuie să aibăcunoștințe teoretice privind conceptele
operaționale studiate în cadrul tipului de text studiat: tehnici narative, temă , titlu , structură , secvențe
narative , instanțe ale comunicării , perspectivă narativă,incipit etc. De asemenea, trebuie să aibă
deprinderi de analiză a textului epic.

4. Evaluare
Ce dovezi vor exista că elevul a învățat lecția?
Profesorul se va asigura că elevul a învățat lecția prin chestionarea orală, testul scris, precum și
prin aplicarea noțiunilor însușite și la alte opere literare similare.
Obiectivele lecției se vor realiza cu ajutorul metodelor didactice, al mijloacelor de învățare, dar și
metodelor de evaluare:
a) Metode și procedee: problematizarea, jocul didactic , teoria inteligenței analitice, lucrul cu textul,
învățarea prin descoperire, problematizarea, munca în perechi , evaluarea sumativă.
b) Mijloace de învățământ: fișe de lucru individuale și în perechi , manualul
c) Metode de evaluare: observarea curentă , chestionarea orală și scrisă, eseul.
5. Resursele și managementul timpului
Cum vor fi gestionate resursele și timpul pentru fiecare dintre activități?
Ora va fi susținută la clasa a IX-a A(29 elevi- clasă mixtă-13 elevi grupa română și 15 elevi
grupa maghiară) de la Liceul .................și se va desfășura timp de 50 de minute, după cum urmează: 15
minute evocarea, 30 minute realizarea sensului și 5 minute reflecția. Textul suport va fi preluat din
volumul’’ Moromeții’’, de Marin Preda, iar fișele de lucru vor fi asigurate prin multiplicare.
II. Lecția propriu –zisă
1. Evocare
Cum vor fi conduși elevii către formularea unor întrebări și scopuri care să faciliteze învățarea?

Pentru a destinde atmosfera și pentru a crea un climat favorabil desfășurării orei de limba și
literatura română profesorul face un exercițiu de dezgheț :
1. Scrie , în două minute, zece cuvinte care spun ceva despre familia ta.
2.Taie, la întâmplare, cu o linie orizontală, șase dintre cuvintele notate mai sus. Apoi, taie încă trei
cuvinte.
3.Scrie , în cinci minute, pe caietul de clasă, un eseu în care să-ți descrii familia , pornind de la cuvântul
rămas.
Se verifică apoi tema pentru acasă, încadrarea în genul epic a fragmentului din manual aparținând
operei Moromeții de Marin Preda.
Unul dintre elevi va scrie la tablă momentul ortografic, care va viza corectarea unui enunț cu tema
familiei. Elevii vor sesiza greșelile și vor veni cu varianta corectă: Părinți iau creeat destule complicați
și probleme încât sa hotărât să plece.
Cum vor ajunge elevii să-și examineze cunoștințele anterioare?
Pentru examinarea cunoștințelor anterioare, profesorul va adresa, selectiv, întrebări referitoare la
textul epic. Se reactualizează cunoștințele despre textul narativ și geneza romanului.
2. Realizarea sensului
Profesorul comunică elevilor titlul lecției ’’Moromeții’’ de Marin Preda-scena cinei, apoi
scrie titlul pe tablă, iar elevii fac același lucru pe caiete. Profesorul le expune elevilor următoarele
obiective ale lecției:
1. să citească expresiv fragmente din roman;
2. să explice semnificația unor pasaje importante din roman;
3. să facă referiri pertinente despre modul în care tema familiei se reflectă la nivelul textului;
4. să identifice modalitățile de caracterizare a personajului din operă;
5. să-și exprime, în scris, păreri, atitudini, sentimente față de personaje și tema abordată.
a) Cum va fi explorat conținutul de către elevi?
Elevii vor fi împărțiți în echipe, fiecare primind fișa cu cerințele bine stabilite.Se citește textul
și li se cere elevilor să răspundă cerințelor în caiete.Timpul de lucru este de 10 minute, fiecare membru
participând la rezolvarea cerințelor. Acolo unde este nevoie, se vor oferi informații suplimentare. Elevii
își vor lua notițe în caiete. După expirarea timpului, se vor verifica răspunsurile.
b) Cum își vor monitoriza înțelegerea acestui conținut?
Înțelegerea conținutului se va realiza prin metode activ-participative: tehnica răspunsului
subiectiv, brainstorming, învățarea prin descoperire.
3. Reflecția
a) Cum vor recapitula elevii cele învățate?
Pentru realizarea unei conexiuni între cele trei momente ale activității, se va reveni, prin
intermediul unei chestionări orale, asupra conceptelor cheie.
Tot la etapa de reflecție, se vor distribui fișele de autoevaluare.
De asemenea, elevii vor avea, ca temă următoarea cerință : Scrie un eseu de aproximativ o
pagină, în care să surprinzi importanța relațiilor din cadrul familiei, valorificând mesajul proverbului
spaniol:
Familia e o frânghie ale cărei noduri nu se desfac niciodată.

4. Încheierea
La ce concluzii ar trebui să ajungă elevii la sfârșitul orei?
La sfârșitul lecției, elevii vor putea să identifice corect indicii temporali și spațiali, să
analizeze fragmentul din roman, să facă referiri pertinente despre modul în care tema familiei se
reflectă la nivelul textului, să-și exprime, în scris, păreri, atitudini, sentimente față de personaje și
tema abordată, să emită judecăți de valoare și să dețină un sistem de cunoștințe utile, pe baza
cărora să-și întemeieze convingerile, credințele și valorile.
III. După lecție
Extindere
a) Ce alte lucruri pot fi învățate pornind de la această lecție?
Demersul didactic își propune o implicare afectivă a elevilor, socializare, comunicare eficientă
(fiecare elev de la grupa română face echipă cu un coleg de la grupa maghiară), o analiză a textului ce
poate fi realizată și la alte discipline. Totodată, îî va ajuta pe elevi în luarea unor decizii pe baza
credințelor, convingerilor și a valorilor, care să se finalizeze cu manifestarea unor comportamente
adaptative, adecvate și eficiente în societatea de azi.
b) Ce ar trebui să facă elevii odată cu studierea acestei lecții?
Cu ajutorul cunoștințelor acumulate în cadrul acestei lecții, elevii vor putea să realizeze un
transfer de informații și la alte texte similare ce urmează a fi studiate.
Fișă de lucru

Citește textul și răspunde cerințelor formulate:


Cât ieșeau din iarnă și până aproape de sfântul Niculaie, Moromeții mâncau în tindă la o masă
joasă și rotundă, așezați în jurul ei pe niște scăunele cât palma. Fără să se știe când, copiii se așezaseră
cu vremea unul lângă altul, după fire și neam. Cei trei frați vitregi, Paraschiv, Nilă și Achim, stăteau
spre partea dinafară a tindei, ca si când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă și să plece
afară. De cealaltă parte a mesei, lângă vatră, jumătate întoarsă spre străchinile și oalele cu mâncare
de pe foc, stătea întotdeauna Catrina Moromete, mama vitregă a celor trei frați, iar lângă ea îi avea pe
ai ei, pe Niculae, pe Ilinca și pe Tita, copii făcuți cu Moromete. (…)
Moromete stătea parcă deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua odăi, de pe care
el stăpânea cu privirea pe fiecare. Toți ceilalți stăteau umăr lângă umăr, înghesuiți, masa fiind prea
mică. Moromete n-o mai schimbase de pe vremea primei lui căsătorii, deși numărul copiilor crescuse.
El ședea bine pe pragul lui, putea să se miște în voie și de altfel nimănui nu-i trecuse prin cap că ar fi
bine să se schimbe masa aceea joasă și plină de arsurile de la tigaie.
Paraschiv, Nilă și Achim nu erau din firea lor niște copii tăcuți, moi ori lipsiți de veselie. Totuși,
ca totdeauna, ei se așezară la masă absenți, uitându-se în gol, oftând, parcă ar fi trebuit nu să
mănânce, ci să ridice pietre de moară. Moromete se așeză și el pe prag, făcând în același timp câteva
cruci repezi și închizând o clipă, evlavios, ochii. Niculae, care nu avea scaun, se așeză turcește pe
pământ.
— Du-te, mă, și ia-ți o pernă, dosăditule, de câte ori să-ți spui? Că ăștia nu sunt în stare să facă
măcar un scaun, zise femeia, uitându-se la cei trei care așteptau, tăcuți și plictisiți, mâncarea.
— Tu de ce nu faci? zise Achim, ai cărui ochi clipiră ascuțit, înfigându-se din golul în care erau
pierduți mai înainte, în cei ai mamei vitrege.
Moromete, care tocmai își făcuse cruce, se uită la femeie cu gura căscată mirare.
— Taci, fa, din gură, n-auzi?! zise el, apucând lingura de lemn între degete.
— N-auzi ce zice colțatul? răspunse femeia, ștergându-se de sudoare, fără să-i pese de privirea
bărbatului.
— De ce colțat?! întrebă moale Paraschiv, apucând și el lingura într-un fel anumit, vrând să
spună că vrea să mănânce mai repede.
— Taci, mă, din gură! zise și Nilă cu un glas și mai moale decât al fratelui, aproape șoptit.
— Cine vă întrece? răspunse Catrina. Așează-te masă, ridică-te masă. Abia se mișcă, abia se
așează, cleaf-cleaf, parcă i-ai da să mănânce otravă.
— Pui, fa, mâncarea-aia o dată?! zise Moromete liniștit, dar în glas cu fire de amenințare. (…)
— Da’ brânză nu e? șopti Niculae indignat, uitându-se la maică-sa.
— Du-te de-o ia din burta lui Duțulache! răspunse mama.
— Da’ ce! Ce Duțulache? Mie să-mi dai brânză, zise iar Niculae, trântind lingura pe masă.

— Parcă spuneai că să le mănânce lupii de oi, îngână femeia mai moale, cu un glas nepăsător.
— Mănâncă, mă, acilea și nu te mai miorlăi, puturosule! Te găsi brâna. Când e, te uiți
chiondărâș la ea, zise tatăl nepăsător și el, înghițind un dumicat mare.
Niculae amuți. Pieptul i se ridică și coborî repede; buzele îi tremurară. Câteva clipe se uită la maică-
sa. Femeia mânca cu gândurile în altă parte. Băiatul se uită atunci spre soră-sa Ilinca, dar fiecare
mânca repede, însuflețit pe neașteptate, tăcut și parcă nemaisimțind pe cel de alături. Băiatul înghiți
greu, se ridică de la masă și ieși afară. Aproape că nimeni nu-l luă în seamă.
— Dacă mănânci, mi-ești ca un frate, Niculae, zise Achim batjocoritor, dacă nu mănânci, mi-
ești ca doi.
— Să te ia naiba, izbucni băiatul hohotind și făcându-se nevăzut.
Pe fața femeii trecu o umbră de durere auzind plânsul de afară al copilului.
— De ce nu-l lași în pace Ilie? șopti ea, privindu-și bărbatul fără teamă. N-ajunge că îl trimeți
ca vai de capul lui și rabdă de sete toată ziua cu oile? Îl mai faci și puturos. Voi vă duceți și munciți ca
oamenii, vă mai odihniți, aveți apă, mâncați, și el, săracu, rabdă de sete toată ziua și aleargă după
zăpăcita aia de Bisisica...
(Marin Preda, Moromeții, vol. I)

1. Transcrieți patru termeni din câmpul semantic al familiei.


*Câmpul semantic reprezintă seriile de cuvinte aparținând aceluiași domeniu de sens.

2. Identificați perspectiva narativă a romanului.

3.Identificați în text indici de spațiu .

4. Prezentați semnificația așezării la masă a membrilor familiei Moromete.

5. Comentați gestul ritualic al personajului de a se închina înainte de masă.

6. Comentează în 6-10 rânduri al doilea paragraf al textului.


Fișa de lucru nr. 2 -suplimentar

1. Precizați tipul familiei Moromete.


____________________________________________________________________________________
2. Indicați locul ocupat de membrii familiei Moromete la cină și semnificația acestuia.

pragul celei de-a doua


Ilie Moromete autoritate
odăi

Catrina, Tita, Ilinca

Paraschiv, Nilă, Achim

Niculae

2. Precizează două modalități de caracterizare a celor trei fii ai lui Moromete din prima
căsătorie.
*Modalitățile de caracterizare sunt: caracterizare directă, caracterizare indirectă,
autocaracterizarea.
Extrageţi din fragmentul dat cele trei pasaje descriptive care relevă felul în care membrii familiei
Moromete sunt aşezaţi la masă, subliniind grupurile care se conturează şi evidenţiind semnificaţia lor
simbolică în cadrul evoluţiei conflictului.
2) Analizaţi, pe baza fragmentului dat, relaţiile dintre personaje, formulând 2-3-4 argumente în
pentru a demonstra existenţa unui conflict între membrii familiei.

Explică valoarea simbolică a obiectelor descrise în text (masa, scaunele).


*Simbolul este procedeul expresiv prin care se sugerează o idee sau o stare
sufletească și care înlocuiește o serie de reprezentări
Precizaţi care sunt aspectele negative ale comportamentului membrilor familiei
Moromete, aşa cum se desprind acestea din scena cinei.

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
(PENTRU ELEVI)

DISCIPLINA_________________________________DATA PROFESOR

Fă un comentariu general asupra orei

Ce moment al lecției ți-a plăcut cel mai mult?

Dacă ar fi să-ți acorzi o notă , având în vedere participarea ta la oră , care ar fi aceasta?

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
(PENTRU ELEVI)

DISCIPLINA_________________________________DATA PROFESOR

Fă un comentariu general asupra orei

Ce moment al lecției ți-a plăcut cel mai mult?

Dacă ar fi să-ți acorzi o notă , având în vedere participarea ta la oră , care ar fi aceasta?

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
(PENTRU ELEVI)

DISCIPLINA_________________________________DATA PROFESOR

Fă un comentariu general asupra orei

Ce moment al lecției ți-a plăcut cel mai mult?


Dacă ar fi să-ți acorzi o notă , având în vedere participarea ta la oră , care ar fi aceasta?

S-ar putea să vă placă și