Cultura română în context european

-Art Nouveau-

Începutul secolului XX este dominat de curentul Art Nouveau, nume ce avea să

anunțe marile schimbări culturale ale secolului. Se constată, după război,
manifestarea unor „mișcări”, „școli” și curente care reprezintă contestarea vechiului
sistem de valori și reflectarea dorinței de înnoire. Este cazul dadaismului,
suprarealismului sau expresionismului, ale căror teme centrale sunt ruperea de cultura
burgheză, iraționalul, caracterul absurd al lumii. Alături de aceste noi orientări,
continuă să se manifeste neoclasicismul și curentele de la sfârșitul secolului XIX și
începutul secolului XX. Art Nouveau nu face decât să redeseneze motivele artistice.
Formele convenţionale folosite anterior sunt reinventate, trandafiraşii barocului devin
roze cu tulpini lungi, frunzele capătă nervuri, apar crinii, irişii şi alte flori, fibrele
vegetale sunt redate cu mai mare acurateţe, surprinse în dezvoltare, pe faţade apar
buchete cu tije arcuite, pe cale de a îmboboci şi înflori.
Cazinoul din Constanța e probabil cel mai cunoscut exemplar de Art Nouveau
din România. Tema de Casino, Kurhaus sau Kursaal e specifică perioadei Belle
Époque. Autorul cazinoului, început în 1905 și terminat în 1910, e arhitectul Daniel
Renard, care studiase la Paris între 1894 și 1900. El a semnat atât planurile
arhitecturale cât și pe cele de decorare ale cazinoului. Specifică Art Nouveau-ului
este ornamentația în relief a fațadelor, fie cu motive florale naturaliste, de tipuri celor
Școlii din Nancy, fie motive inspirate de fauna marină (scoici, delfini, himere marine,
corăbii, catarge, ...). Una dintre casele Art Nouveau ale Bucureștiului e Casa Dinu
Lipatti (nr. 12, Bulevardul Lascăr Catargiu), de Petre Antonescu, motivul ei central
fiind arcada intrării, deasupra căreia e un mascaron feminin în altorelief. Printre
exemplarele de arhitectură Art Nouveau din București se numără și case de oraș, care
au uneori doar ferestre în formă de potcoavă sau alte forme sau ornamente specifice
Art Nouveau-ului. Un exemplu este Casa Romulus Porescu (nr. 12, Strada Doctor
Paleologu), care are și vitralii neoegiptene la ferestrele de pe colț. Unele dintre
construcțiile neobaroce bucureștene au influențe Art Nouveau sau neorocaille, printre
ele numărându-se Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” (nr. 21,
Bulevardul Lascăr Catargiu), casa nr. 58 de pe Strada Sfinții Voievozi,
frumoasa Casă Mița Biciclista (nr. 9, Strada Biserica Amzei, sau nr. 11, Strada
Christian Tell) și Palatul Cantacuzino (nr. 141, Calea Victoriei).

Oradea, un oraș Art Nouveau

Oradea s-a aliniat acestui fenomen artistic european prin programele de
arhitectură ce se insinuează  pe un număr semnificativ de clădiri ca adevărate
manifeste ale modernismului. Vorbim despre o artă a cotidianului care s-a manifestat
în rezonanță cu stilismul contemporan budapestan, într-o oarecare măsură cu
Secessionul vienez, și care definește structurile de tip 1900. Majoritatea edificiilor
construite în perioada 1890-1914 sunt purtătoarele acestui curent rafinat, care într-un
interval de timp foarte scurt a schimbat aspectul arhitectural orădean.

Organizate în edificii cu funcții și mărimi diferite, de la ambițioasele „case de

raport”, hoteluri, cafenele, teatru, școli, bănci, case de comerț,  și industrie, până la
clădiri industriale și depozite, precum și arhitectura militară marchează indubitabil
până azi, contextul arhitectural orădean prin modalități de exprimare artistică
specifică Secessionu-lui din Transilvania cu tendințele fecunde ale Art Nouveau-ului
european. Arhitecții orădeni de formație secesionistă au realizat un repertoriu
original, parcurgând influențele multor familii din Europa, fuzionând  cu repertoriul
ornamental românesc sau maghiar. Sunt construcții mari, cu multe etaje, din schelet
de beton armat, cu bow windo-uri decroșate pe mai multe nivele, cu console și
coronament îmbinând forme și structuri foarte variate.

Trăsătura comună a clădirilor este decorația, o decorație florală ce acoperă

dezinvolt suprafețele prin desfășurări de verjuri cu muguri gata să erupă, flori sau
frunze, frize cu Arborele vieții, frunze de viță-de-vie, cârcei și struguri, motive
vegetale, motive zoomorfe stilizate, cu inimi, rozete, contururi de ou,  simboluri
organizate în rețele decorative originale și de mare forță de iradiere a artei 1900.

Bibliografie:

https://www.oradeaheritage.ro/stilul-art-nouveau-oradea/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Nouveau#cite_note-80

manual istorie clasa a XI-a, editura Sigma

https://www.oradeaheritage.ro/wp-content/uploads/2018/08/Hotel-Astoria-5-of-8-
180x180.jpg (imaginea)