Sunteți pe pagina 1din 3

Universitatea Babeș − Bolyai

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială


Specializare: Asistență Socială ID 2017-2020 LR

Capitolul de cercetare de la lucrare de licență

Imaginea vârstnicilor din România şi Germaniacu


privire la opţiunea instituţionalizări

Coordonator științific

II. PARTEA DE CERCETARE

2.1. Scopul cercetării


Scopul cercetării determinarea specificului adaptării vârstnicilor la condiţiile de viaţă din
Centrul de Îngrijire şi Asistenţă

2.2. Întrebările cercetării


ÎNTREBĂRILE CERCETĂRII:
 Care este nivelul de adaptare vârstnicilor la condiţiile de viaţă din Centrul de Îngrijire şi
Asistenţă?
 Care sunt sentimentele vârstnicilor în legătură cu procesul instituţionalizării?
OBIECTIVELE CERCETĂRII:

 Identificarea principalelor probleme de ordin afectiv cu care se confruntă vârstnicii ;


 Surprinderea nivelului de integrare a vâstnicilor în mediul specific al Centrul de Îngrijire şi
Asistenţa;
 Cunoaşterea experienţelor şi trăirilor imediat următoare intrării în instituţie, precum şi
capacitatea de adaptare la condiţiile oferite de instituţie;
 Identificarea acelor elemente plăcute pentru vârstnici, dar şi a celor pe care le consideră
incomode sau deranjante.

2.4. Metode. Tehnici și instrumentele cercetării


 Tipul de cercetare este calitativă. Am folosit tehnica Interviul ccalitativ – realizat cu
ajutorul ghidului de interviu, ca şi instrument, şi utilizând următoarele tehnici: empatie,
ascultare activă, încurajare, analiza şi reflectarea sentimentelor
 Observaţia participativă – realizată cu ajutorul ghidului de observaţie, ca şi instrument
Interviul – „Noua tehnologie de realizare a sondajelor include folosirea Internetului,
una dintre cele mai răspândite tehnologii ale secolului trecut.” (E. Babbie, 2009, p.378) Am
intervievat in total 12 persoane varstinice din Romaia si din Germania . Consider că am
primit foarte multe informații utile în timpul inverviului și am putut completa informațiile cu
privire la parerea varsticiilor despre institutionalizare
 Populaţie: vârstinicii instituţionalizaţi din România si Germania
 Lot: 12 persoane vârstnice, cu vârsta cuprinsă între 64-75 de ani, care au posibilitatea de a
oferi informaţii în legătură cu subiectele precizate mai sus.
2.5. Prezentarea și analizarea datelor cercetării

Miles și Huberman disting trei faze ale analizei datelor și anume: reducerea datelor, în
care datele sunt selectate, simplificate, conceptualizate și transformate;prezentarea datelor în
care informația este în forma mai accesibile și mai compacte;elaborarea și verificarea
concluziilor în această fază putem vedea regularități, explicații, lanțuri cauzale. (S. D. Șandor,
2013, p.172)

2
Concluzii: Având în vedere complexitatea problematicii vârstnicilor instituţionalizaţi, în
general, şi în special a celor din România, în prezenta lucrare am încercat să scot în evidenţă
faptul că bătrâneţea este un fenomen asociat cu un complex de dificultăţi specifice acestui
moment al vieţii.

Propuneri
În urma cercetării şi intervenţiei realizate , am identificat faptul că o mare problemă a
vârstnicilor este lipsa de stimulare permanentă pentru o integrare socială la nivelul grupului –
mai ales la nivel de cameră, dar şi la nivel de centru.

Aceşti vârstnici se confruntă adesea cu tensiuni psiho-afective generate mai ales de


despărţirea de familie, de moartea unor persoane apropiate sau, pur şi simplu, de faptul că au
fost silite de soartă, dintr-un motiv sau altul, să ajungă în grija statului, de a locui cu persoane
străine.

Sunt sentimente copleşitoare care determină la nivelul persoanelor vârstnice stări de


disconfort care se reflectă la nivelul stării lor de adaptare la condiţiile din instituţie şi al
integrării sociale – relaţionale şi de comunicare.

Din această cauză, recomand implicarea activă şi multidisciplinară a personalului


specializat care se ocupă de persoanele vâstnice, pentru a-i stimula în permanenţă, astfel încât
să crească nivelul relaţionării şi al comunicării la nivelul centrului, aceasta fiind o soluţie
pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din instituţii.

S-ar putea să vă placă și