Universitatea de Medicina si Farmacie ”Carol

Davila” Bucureşti
Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina de Prevenție Orodentară

Metode moderne de
diagnosticare precoce a
cariei
Șef lucrări Dr. Roxana Ranga
 Fotografierea sau copierea slide-urilor și
imaginilor din următoarea prezentare este
strict interzisă, conform legii 8/1996

© 2020 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară UMF Carol Davila București
Prevenție primară

 Stabilește cauzele apariției afectărilor dento-

parodontale ( ex: PDM, tartrul)
 Acționează asupra cauzelor (controlul PDM)
 Se aplică măsuri, substanțe (detartraj, periaj
profesional, fluorizări)
 Afectările aflate în stadiu reversibil (caria
incipientă, gingivita acută) să nu progreseze către
stadiile ireversibile.
Caria dentară
 proces distructiv cronic al țesuturilor dure
dentare
 fără caracter inflamator
 produce necroza și distrucția acestora
Caria dentară
 urmează cavitația coronară sau radiculară
 una din cele mai comune afecțiuni dentare
 se dezvoltă numai pe dinții in contact cu mediul bucal
și niciodata pe dinți complet incluși sau foarte bine
izolați de mediul bucal
OMS - 2017
 În Europa, 20-90% dintre copiii de 6 ani au
CD
 La 12 ani, aprox 3,5 dinți sunt cariați
 Aproape 100% dintre adulți au avut
experiență carioasă
 ~ 30% europeni între 65-74 ani sunt edentați
total ceea ce afectează funcțiile și implicit,
calitatea vieții
Caria dentară se caracterizează:

 prin pierderea treptată a componentei minerale a

smalțului, urmată de invazia microbiana a zonei
demineralizate
Caria dentară se caracterizează:
 prin echilibrul dintre acţiunea factorilor
patogeni care duc la demineralizare
(microorganisme acidogene, inhibarea
funcţiilor salivare, frecvenţa consumului de
carbohidraţi) şi acţiunea factorilor de protecţie
care conduc la remineralizare (fluxul salivar,
compoziţia salivei, componenete din
alimente, substanţe antibacteriene şi
antimicrobiene naturale şi artificiale, aport
extrinsec de fluor (Featherstone, 2004).
 Caria dentară = un proces dinamic la interfaţa placă
dentară – dinte şi care apare acolo şi atunci când
ehilibrul demineralizare – remineralizare se
perturbă în favoarea demineralizării.
Depistarea precoce a leziunii
carioase (leziunea incipientă)

 conduce la tratamente noninvazive sau minim

invazive pentru a prezerva structura dintelui şi a-l
păstra cât mai mult pe arcadă;
 metodele moderne de diagnostic trebuie să fie
capabile să depisteze precoce caria pentru ca
medicul să-şi poată împărţi pacienţii pe grupe de risc,
alegând metoda optimă de tratament
Caria incipientă ( white spot,
pata albă )
 leziune reversibilă, este prima manifestare evidentă a
activităţii carioase în smalţ.
 Sub un strat de ţesut relativ intact, neted la palpare
demineralizarea este limitată în smalţ.
 Din cauza diferenţei dintre indicii de refracţie ai
hidroxiapatitei (1,65), ai apei (1,33) şi ai aerului (1),
după uscare cu jet de aer, zona demineralizată
devine vizibilă ca o pată albă cretoasă.
 Leziunea se poate remineraliza dacă se aplică
imediat măsurile profilactice de rigoare şi de aceea
este considerată o leziune reversibilă.
Caria cronică staţionară (brown
spot)
 este localizată pe  brown spot, localizată în
suprafeţele libere ale smalţ, este dură la
dinţilor expuşi palpare iar, în urma
autocurăţirii şi curăţirii fluorizărilor, pot fi mai
artificiale, fiind o carie cariorezistente decât
incipientă oprită în smalţul indemn vecin
evoluţie prin
îndepărtarea zonei de
retenţie, a punctelor de
contact, urmare a
extracţiei dinţilor vecini.
După un review condus de Dodds (2002),
observaţiile clinice sugerează că:

 remineralizarea din leziunile staţionare

transformă o leziune activă într-una
inactivă=managementul non-restaurativ al
leziunii carioase incipiente.
 1. Zona de suprafaţă
 reprezintă o zonă aproape intactă cu o porozitate de numai 1 % şi are o
grosime de cca 30 micrometri.
 prezenţa stratului superficial aproape integru şi pierderea ionilor din
corpul leziunii se explică prin faptul că, prin scăderea pH-ului plăcii,
creşte proporţia acizilor nedisociaţi în contact cu suprafaţa smalţului.
 când pH-ul plăcii revine la nivel neutru, ionii de calciu şi fosfat reintră în
smalţ şi repară prin remineralizare unele din cristalele afectate
2. Corpul leziunii
 reprezintă zona de maximă demineralizare, cu o porozitate de 5 %
mergând până la 25 % în centrul său, mai ales de-alungul striaţiilor lui
Retzius.
 studiile histochimice arată scăderea în minerale cu 24 % per unitate de
volum faţă de smalţul sănătos precum şi a magneziului cu 21,1 %.
 microradiografiile făcute pentru diagnosticarea cariei pun în evidenţă
doar această zonă, caracterizată prin linii alternative radioopace şi
radiotransparente, care trec oblic de stratul de suprafaţă , spaţiate între
ele la aproximativ 30 micrometri.
 Alternanţa striurilor în corpul leziunii este dovada alternanţei
perioadelor de demineralizare cu cele de remineralizare a leziunii
3. Zona întunecată
 apare în 95 % din leziunile dinţilor permanenţi şi 85 % din a
celor temporari; porozitatea este prezentă în proporţie de 2-4 %
 are aspect de „sită moleculară” datorită unui sistem de
micropori penetrabili la moleculele foarte mici,
 micropori apăruți ca urmare a demineralizării şi îngustării porilor
mari preexistenţi printr-un proces concomitent de remineralizare
4. Zona translucidă
 în vecinătatea smalţului sănătos, este conul de înaintare a
leziunii, prima zonă alterabilă de smalţ normal, vizibilă după
impregnarea ţesutului cu chinoleină sau balsam de Canada,
având acelaşi indice de refracţie cu smalţul
 zona este demarcată în profunzime de smalţ sau dentină şi la
exterior de zona întunecată
 caracterizată printr-o demineralizare uşoară, cu o porozitate de
1 %, de 10 ori mai mare decât porozitatea smalţului indemn (0,1
%)
Semne subiective

Afectare fizionomica semnalata de pacient (rar)

Semne obiective

 Inspecţia - după uscarea suprafeţelor dentare, pune

în evidență prezenţa petei albe cretoase uşor de
observat pe suprafeţele netede şi ocluzale şi greu de
decelat pe feţele aproximale numai prin simplul
examen clinic.
 După uscare cu jet de aer, zona demineralizată
devine vizibilă ca o pată albă cretoasă .
Semne obiective

 Palparea cu sonda dentară, fără a fi ascuţită, pune în evidenţă

smalţul neted sau aproape neted, fără nici un fel de sensibilitate.
 Palparea cu sonda explorer este una din cele mai vechi metode
utilizate în detectarea cariei
 Nu este indicată deoarece poate transforma o leziune
necavitară în una cavitară, deci o leziune reversibilă în una
ireversibilă !
 Studiul lui Kuhnisch si colab (2007) facut cu SEM dupa
examenul clinic cu sonda parodontala ascutita nr.23 pe fetele
ocluzale ale molarilor a aratat ca, inevitabil, se produc afectari
ale smaltului, prabusirea prismelor de smalt si largirea fosetelor,
fiind indicata in examenul clinic al cariei incipiente NUMAI
inspectia
 Studiile efectelor palpării cu sonda asupra smalţului au arătat
că există o forţă standard care se aplică pe dinte, cuprinsă între
100 şi 500 g cu o medie de 340 g (Wagner şi colab., 2003 ). Unii
practicieni pot aplica o forţă mai mare decât alţii, deci variaţiile
pot fi mari.

 Cariile aproximale apar la mai mult de 40% adulti iar sonda

explorer nu poate fi un instrument diagnostic valid mai ales la
dintii posteriori (Llena-Puy si colab., 2005).

 În examenul clinic, sonda nu lipseşte, dar când se

suspicionează prezenţa unei leziuni incipiente, este de preferat
evitarea folosirii acesteia şi apelarea la alte metode de
diagnostic, complementare, precise şi fără riscul de a
transforma o leziune reversibilă într-una ireversibilă.
Semne obiective

 Percuţia este negativă

Localizarea cariilor incipiente

1. Carii incipiente pe suprafeţe dentare netede

si aproximale
 Leziunile incipiente de la acest nivel au formă
de con, cu vârful spre joncţiunea smalţ-
dentină;
 Apar la pacientii cu risc crescut la carie sau
la care s-a indepartat aparatul ortodontic fix si
la care prevalenta ar putea ajunge la 95%
(Gorelick si colab., 1982; Featherstone,
2003; Boersma si colab., 2005).
2. Carii incipiente din şanţurile şi fosetele
ocluzale
 Acestea au aceleaşi caracteristici microscopice ca şi cele de pe
suprafeţele netede şi apar din cauza retenţionării plăcii dentare,
a insuficientei autocurăţiri sau curăţiri artificiale mai ales in
gropiţele adânci.
 Leziunea se formează în jurul pereţilor fisurii având aspectul a
două leziuni mici „în oglindă” şi este necavitară, astfel încât
tratamentul va avea caracter neinvaziv (antimicrobian, de
remineralizare, sigilare ).
Diagnosticul pozitiv al cariei incipiente

 prezenţa petelor albe cretoase pe suprafeţele

netede sau ocuzale după uscare cu spray-ul
de aer;
 la palpare uşoară, smalț neted sau discret
rugos;
 lipsa oricăror simptome dureroase;
 integritatea pulpei dentare;
 teste de vitalitate pozitive.
 Diagnosticul diferenţial al cariei
incipiente
 cu fluoroza dentară – petele albe cretoase apar spre marginea
incizală sau suprafaţa ocluzală şi nu la nivelul coletului,
vestibular sau oral; la palpare, petele sunt netede şi lucioase;
 cu aspectul smalţului din hipoplazia amelară neereditară, ca
urmare a unor boli febrile, smalţ fisurat, rugos, colorat; white
spot dispar dacă smalţul este hidratat, pe când smalţul
hipocalcifiat nu este afectat de hidratare;
 cu amelogeneza imperfectă, cu smalţ deficitar ca formă sau
calcifiere, de cauză ereditară .
 Diagnosticul diferential dintre leziune activa si inactiva este
important pentru managementul terapeutic al cariei!
 TEHNICI MODERNE DE DIAGNOSTIC AL CARIEI
INCIPIENTE

 1. Examenul clinic  sistem de apreciere a leziunilor

carioase, unanim acceptat ca
unul predominant vizual pentru
 ICDAS - dinti uscati si curati la nivelul
smaltului si dentinei;
International  evalueaza riscul la carie;
 este repetabil;
Caries  are specificitate si sensibilitate
Detection and bune in comparatie cu
microscopia in lumina
Assessment polarizata.
(dupa Pitts,2004; Eggertsson,
System 2004; Ferreira Zandona, 2006;
Ismail si colab.,2007)
ICDAS - International Caries
Detection and Assessment System
 sistem de apreciere a leziunilor carioase, unanim
acceptat ca unul predominant vizual pentru dinti
uscati si curati la nivelul smaltului si dentinei;
 evalueaza riscul la carie;
 este repetabil;
 are specificitate si sensibilitate bune in comparatie
cu microscopia in lumina polarizata.
(dupa Pitts,2004; Eggertsson, 2004; Ferreira Zandona,
2006; Ismail si colab.,2007)
ICDAS - International Caries
Detection and Assessment System

0=supraf. dentara sanatoasa;
1=primele modificari vizibile in smalt;
2=modificare clara in smalt;
3=microcavitate;
4=dentina putin vizibila cu sau fara cavitate;
5= cavitate clara cu dentina vizibila;
6=cavitate extinsa vizibil cu dentina expusa ( dupa Ferreira Zandona si Zero, 2006)
2 Examene paraclinice
2.1 Examenul radiologic
2.1.a Tip bite-wing
 pentru diagnosticarea cariilor incipiente, când suprafeţele de contact sunt
foarte strânse;
 din cauza radioopacităţii intense a smalţului de la nivelul cuspizilor, cariile
incipiente ocluzale pot fi mascate;
 pentru feţele aproximale din cauza fenomenului de sumare a planurilor,
leziunile incipiente din smalţ pot să nu fie vizibile;
 pentru suprafeţele netede, radiografia este ineficientă;
 demineralizarea în smalţ este ambiguă pe radiografii şi nu poate fi folosită
independent de alte teste de diagnostic (Wenzel , 2004 )
2.1.b Radiografia digitală 2.1.c Radiografia digitală
directă indirectă
1. Radiografia digitală indirectă
1. Radiografia digitală de scanată
subtracţie
2. Imagini care folosesc fosfor
2. Sistemul CCD ( Charge
fotostimulabil
Coupled Device )
3. Sistemul TACT ( Tuned
3. Sistem cu senzori PSP
Aperture Computered
(Photostimulable Storage
Tomography )
Phosphor )
4. Microtomografia cu raze X
5. Tomografia computerizata cu
raza conului limitata ( LCBCT)
6. Microradiografia transversala
(TMR)
2.1.d Terahertz Pulse Imaging

2.1.e Optical Coherence Tomography (OCT) Dental

Imaging System
2.2 Transiluminarea cu fibra optica –
FOTI
 metoda calitativa;
 suplimentare a iluminării câmpului de lucru, bazându-se pe faptul că
smalţul cariat are un indice mai scăzut de transmisie a luminii decât
smalţul indemn.
 2.3 DIFOTI ( Digital Imaging Fiber
Optic Trans - Illumination )

 pentru a imbunatati performantele diagnostice ale FOTI s-a atasat fibra

optica la un computer, analizand imaginile digital;
 metoda cantitativa de diagnostic al cariei;
 metoda aprobată de FDA pentru detectarea cariilor incipiente, a
leziunilor cavitare şi a cariilor recurente, prin imagini digitale cu
rezoluţie mare pe suprafeţe ocluzale, aproximale şi netede, acolo unde
radiografia, examenul vizual sau palparea nu sunt concludente.
DIAGNOcam
 KaVo DIAGNOcam utilizează structura
dentară drept conductor de lumină
 Simultan, o cameră video digitală capturează
informaţia şi o redă pe monitor
 Tehnologie DIFOTI care redă procesele
carioase de pe toate feţele dintelui, fără
radiaţii X;
 Diodă laser cu lungime de undă 780 nm
 2.4 Masurarea rezistentei electrice a
smaltului cu ajutorul ECM (Electrical
Caries Monitor )

 modalitate cantitativa de diagnostic al cariilor

incipiente ocluzale (ten Bosch si Angmar Månsson,
2000);
 principiul de funcţionare: smalţul indemn este un bun
izolant electric iar smalţul cariat devine bun
conducător de electricitate datorită demineralizării.
In 2007 a aparut un nou instrument diagnostic –Caries Scan- de la
IDMoS (Innovative Detection And Monitoring Systems) care foloseste
impedanta electrica in depistarea cariei incipiente.

 CarieScan Plus este sistemul diagnostic ce permite

inregistrarea electronica a datelor obtinute,
posibilitatea de a fi printate, pacientul participand in
mod direct la luarea deciziei terapeutice deoarece
vizualizeaza pe display datele referitoare la afectarea
dentara.
2.5 Fluorescenţa cu laser ( LF )
 DIAGNOdent 2095 KaVo  două anse cu fibră optică, una
(Biberach, Gremany) -1998 angulata, pentru ocluzal şi alta
 lumina cu o anume lungime de dreapta, pentru suprafeţele netede;
undă este absorbită de o  calibrarea anselor DIAGNOdent-ului
substanţă şi reemisă cu o lungime se va face pe smalţul indemn.
de undă mai mare; pentru smalţul
cariat fluorescenţa este mai mare
decât pentru cel indemn
 dinţii sunt iluminaţi cu un fascicul
roşu cu lungime de undă de 655
nm emis de către o diodă laser, cu
putere mai mică de 1 mW, care îl
clasează în categoria laserelor de
clasa a II-a după standardele
internaţionale (ISO) iar o fotodiodă
este utilizată ca detector;
 semnalează prezenţa cariilor
incipiente de pe suprafeţele
ocluzale şi netede;
 un display digital arată intensitatea
fluorescenţei detectate, în unităţi
standard, de la 0 la 99, în funcţie
de valoarea maximă şi timp,
emiţând şi un semnal sonor;
 DIAGNOdent Pen KaVo (Biberach, Germany)-2006
 două anse de safir, una mai scurtă, cilindrică, cu
diametru 0,7 mm pentru feţele ocluzale şi una mai
lungă, avînd capătul în bizou cu lungime 1,1 mm şi
diametru 0,4 mm pentru feţele netede şi aproximale,
mai ales pentru dintii posteriori;
 funcţionează cu baterii(cordless) şi se ţine în mână
asemenea unui creion;
 pentru a afla adâncimea reală a procesului carios,
ansa trebuie ţinută cât mai aproape de perpendicular
„scanând” suprafaţa examinată, pentru a înregistra
maximum de fluorescenţă;
 calibrare pe disc de ceramica inaintea fiecarei
determinari.
Condiţii de folosire a DIAGNOdent pen :

 măsurătorile se vor face la temperatura mediului

ambiant de 22 grade C (Aljehani, 2006);
 dinţii vor fi curăţaţi de placă dentară, tartru, coloraţii
extrinseci şi vor fi uscaţi (Lussi şi colab., 2005) căci
altfel pot apărea rezultate fals-pozitive;
 calibrarea ansei pe suprafaţa de ceramică înainte de
măsurare este importantă pentru acurateţea
măsurătorii pentru o mai lungă perioadă de
timp(Karlsson şi colab., 2004); dacă nu este folosit,
instrumentul se închide automat după 90sec iar
calibrarea trebuie reluată.
Interpretare unități standard
După Lussi şi după indicaţiile producătorului,
interpretarea valorilor se face astfel:
 între 0-13 unităţi standard, dintele este indemn,
periajul personal este suficient;
 între 14-20 unităţi standard apare leziunea incipientă
în smalţ, se recomandă în plus periajul profesional şi
fluorizarea locală;
 între 21-29 unităţi standard, caria avansează în smalţ
până la limita cu dentina, se recomandă periaj
profesional şi fluorizare locală şi/sau restaurări minim
invazive şi controlul dietei;
 >30 unităţi standard caria este în dentină, se
recomandă tratament restaurativ şi preventiv .
 Avantajele DIAGNOdent

 este uşor de manevrat, portabil  evaluează prezenţa

şi poate fi folosit în colectivităţi; cariei secundare şi
 siguranţă în utilizare pentru determină gradul de
medic şi pacient deoarece afectare al suprafeţelor
eliberează radiaţii neionizante şi dentare după
cu energie redusă; îndepărtarea aparatelor
 examinarea este nedureroasă, ortodontice fixe;
neinvazivă;  este o metodă de
 acurateţe de peste 90% în diagnostic interactivă,
depistarea cariei ce nu poate fi care implică participarea
pusă în evidenţă prin examen pacientului, a igienistei
clinic sau prin radiografie cu film dentare, a studenţilor .
muşcat;
 determină progresia cariei în
timp;
 stabileşte cu exactitate dacă
leziunea este incipientă sau
avansată în dentină, influenţând
pozitiv managementul
terapeutic;
Observaţii:
 DIAGNOdent pen este un instrument fragil, sensibil
care se poate deteriora uşor dacă nu este manevrat
atent;
 în scop didactic studenţii îl pot folosi doar sub atentă
supraveghere;
 dacă dinţii nu se usucă bine, pelicula de salivă
alterează citirea şi pot apărea rezultate fals pozitive
sau sistemul se decalibrează;
 în câteva cazuri a apărut hipersensibilitate la colet
sub incidenţa fasciculului luminos;
 din cauza costului ridicat achiziţionarea se justifică
pentru a fi folosit în colectivităţi pentru elaborarea şi
implementarea programelor preventive.
COXO Caries Diagnostic
Detector Light C-hunter

 Expunerea la lumina violeta a porfirinelor din

procesul carios le coloreaza in rosu in timp ce smaltul
sau dentina sanatoase apar colorate in verde.
Coxo C-hunter evalueaza corectitudinea exerezei
dentinei alterate.
 2.6 Quantitative Laser Fluorescence
(QLF)
 măsoară fluorescenţa indusă după folosirea luminii
laser verde – albastră cu lungime de undă de
aproximativ 488 nm, cuantificând demineralizarea şi
severitatea leziunii;
 evaluează cantitativ demineralizarea smalţului;
 este folosit pentru studii in vitro , in vivo şi in situ
pentru diagnosticul leziunilor incipiente atât pentru
dinţi temporari cât şi permanenţi, pe toate fețele;
 are repetabilitate şi reproductibilitate crescute in vivo
ceea ce înseamnă că poate monitoriza efectele
diferitelor programe preventive;
 American Dental Association Council of Scientific
Affairs si-a dat acceptul in 2006 pentru DIAGNOdent
şi QLF Inspektor Pro
(dupa www.Inspektor.nl)
2.7 Radiatii infrarosii
 radiatia infrarosie poate traversa smaltul care este
aproape transparent in spectrul infrarosu;
 Nek Technologies Inc: D-CarieTM Mini care are
eficienta pe smaltul demineralizat diagnosticand
leziunea incipienta;

 un sistem asemanator este Midwest Caries I.D. de

la firma Dentsply.
2.8 SOPROLife Acteon North America

 combină avantajele unei metode de inspecţie

vizuală (specificitate crescută) cu o camera
intraorală cu magnificaţie crescută şi un
dispozitiv cu fluorescenţă laser
 tehnica se bazează pe conceptul de evaluare
a fluorescenţei induse de lumină în scop
diagnostic şi terapeutic (light-induced
fluorescence evaluator for diagnosis and
treatment, LIFEDT).
2.9 Dürr VistaCam

 Cameră digitală cu fluorescenţă pentru

detecţia cariei şi controlul PDM

 Verde – smalţ indemn 0-1

 Albastru – leziune incipientă în smalţ 1-1,5
 Roşu- carie profundă în smalţ 1,5-2
 Portocaliu – carie în dentină 2-2,5
 Galben – carie profundă în dentină 2,5-3
2.10 Radiometrie fototermala cu
laser in infrarosu
 Metoda devine interesanta si testata la
inceputul secolului 21 si pare ca depisteaza
leziunea de subsuprafata cu lungime de unda
a razei laser de 830 nm (Jeon si colab.,
2004). Sensibilitatea pare ca este mai mare
decat a laserfluorescentei si a examenului
vizual iar specificitatea este asemanatoare226.
Este o metoda inca in cercetare.
2.11 Diagnosticarea cu
ultrasunete a leziunilor incipiente
 Metoda se bazează pe amplitudinea reflecţiei
US pe feţele aproximale. După Ng şi colab.
(1988) undele ultrasonice de 18 MHz fac
deosebirea între smalţul demineralizat şi
smalţul indemn.
 Yanikoglu şi colab. (2000) au făcut un
studiu in vivo în acest sens, folosind aparatul
Nova Scope 4500, cu frecvenţe cuprinse între
0,3 şi 20 MHz. S-a observat că sunt emise
ecouri cu amplitudine scăzută care reprezintă
leziunile iniţial.
2.12 Microimagini cu rezonanţă
magnetica
 Acesta este o metodă non-distructivă, non-
invazivă şi urmăreşte progresul leziunii,
lăsând ţesutul intact pentru alte investigaţii. În
momentul de faţă se foloseşte experimental
şi va fi o metodă de investigare clinică.
Rezonanţa magnetică pare a fi mai utilă în
depistarea leziunilor din dentină şi mai ales în
ţesutul moale şi mai puţin în smalţ. Este o
metodă încă în studiu.
 2.13 Tehnica replicarii

 Handzel si Maryska (2006) au conceput o

tehnica in care microdefectele din cariile
incipiente pot fi depistate si monitorizate in
vivo. Se foloseste folie de acetil celuloza care
evidentiaza modificarile in smalt la o rezolutie
>1μ si se analizeaza cu microscop optic si
computer. Pot fi apreciate atat
demineralizarile cat si remineralizarile.
2.14 Spectroscopie polarizata
Raman
 Metoda este in cercetare pentru
diagnosticarea cariei incipiente in vitro si se
bazeaza pe faptul ca expunerea smaltului
indemn are o mare anizotropie pentru
polarizarea Raman in timp ce smaltul cu carie
incipienta are o anizotropie scazuta (Ko si
colab., 2006); spectroscopia Raman este
cunoscuta ca o metoda de studiu a structurii
moleculare. De asemenea are rezultate
promitatoare in aprecierea ratei
remineralizarii leziunilor incipiente.

Concluzii:

 pentru leziunea incipienta la dintii permanenti:

 FOTI are sensibilitate pe fetele netede si

aproximale

 LF pentru fetele ocluzale, asa cum reiese si

din literatura de specialitate
 pentru specificitate pe fetele ocluzale
rezultatul este in concordanta cu studiul lui
Kühnisch si colab.(2007) care arata ca
DIAGNOdent Pen trebuie folosit ca metoda
complementara de diagnostic numai in
practica clinica.

 valori crescute ale masuratorilor cu

DIAGNOdent Pen apar din cauza pierderii de
substanta organica prin deshidratare.
Dupa Lussi (2004)
 examenul clinic = de elecție datorita rapiditatii
si specificitatii ridicate

 FOTI si LF sunt examene complementare, o

a doua opinie acolo unde sunt dubii.
Diagnosticul precoce al cariei, a stadiului şi
localizării acesteia

 este important în stabilirea strategiei de

tratament

 care presupune o abordare neinvazivă,

 studiile arătând că leziunile carioase pot fi

oprite în evoluţie la orice nivel de avansare,
chiar şi în condiţiile unei leziuni cavitare dacă
se are sub control placa dentară microbiana
Atenție!

 asupra stadiului reversibil al cariei incipiente

 posibilității de remineralizare
 posibilității punerii unui diagnostic corect
 prin utilizarea mijloacelor complementare, la
indemana practicianului
 Bibliografie

1. Cuculescu M. - “Preventia primara in carie

si parodontopatii”, 2010, Editura Didactica si
Pedagogica.
2. Ranga R. si colab.- “Aspecte practice in
preventia Oro-Dentara”’, 2006, Editura
Universitara “Carol Davila”