VIAȚA TIMPULUI

„Iubeşti VIAȚA? Atunci nu risipi ca un nesăbuit timpul, caci din timp este
făcută VIAȚA!”

Benjamin Franklin

Ce este timpul: cum e

explicat conceptul după
care ne măsurăm întreaga
viață
 
 
Ioana Bîrsan
18:45 22.03.2017
Timpul este acea unitate pe care o măsurăm cu ajutorul unui
ceas și care ne permite să ne dăm seama de durata
evenimentelor, de ordinea în care ele se produc, fiind un concept
fără de care nu ne putem realiza, în mod normal, activitățile
zilnice.

Deși multe teorii susțin că timpul este un concept creat de om și că el nu există în

natură în formula în care noi îl măsurăm, această noțiune rămâne la bază un mister
pentru orice cercetător, fiind o noțiune complexă și prea greu de captat în cuvinte și
teorii științifice.

În acest context, nu e de mirare că timpul a devenit un subiect central de-a lungul

timpului, la care cercetătorii au tot revenit, încercând să-l redefinească prin raportare la
ultimele teorii elaborate. Numai când ne punem întrebarea Ce este timpul, mintea
noastră inundă de idei și nelămuriri care mai de care mai abstracte și mai greu de
înțeles.

Timpul este o enigmă

Majoritatea site-urilor și cărților care tratează problema timpului încep prin a admite
faptul că timpul este un concept alunecos și prea puțin înțeles și care continuă mereu să
se sustragă definițiilor pe care le concepem despre el, chiar și după sute și mii de ani
de încercări. Ni se spune că timpul este enigmatic și inefabil și că ne joacă șotii mai
mereu. Dar acest lucru nu pare să ne ajute prea mult, mai ales pentru că ne aflăm în
căutarea unui răspuns cât mai precis și corect cu privire la ce este timpul.

Acum mai mult de două mii de ani, Aristotel, unul dintre cei mai mari gânditori ai
timpului, susținea, pe bună dreptate, că „timpul este unul dintre cele mai necunoscute
lucruri dintre toate lucrurile pe care nu le știm”. Din păcate, nu multe s-au schimbat de
atunci.

Vezi știrea
Vezi știrea
Vezi știrea
Vezi știrea
Vezi știrea

Ce este timpul: Oamenii de știință vânează o ultimă

teorie
În contextul în care timpul este o enigmă, nu este de mirare că oamenii au încercat mai
mereu să găsească modalități prin care să înțeleagă natura sa. Există viziuni multiple
despre ceea ce este timpul, iar oamenii de știință și gânditorii mari ai vremii au vânat
mereu să ne aducă în față o ipoteză cât mai elaborată și atotcuprinzătoare care să ne
răspundă la întrebările apăsătoare. Una dintre teorii susține că timpul este parte a
structurii fundamentale a universului, el este un mediu prin raportare la care noi
măsurăm și înțelegem desfășurarea evenimentelor, fiind un fel de „supă” care
influențează tot ce se petrece în Univers. Isaac Newton este unul dintre cei care adoptă
această viziune.
O părere contrară susține că timpul nu este ceva care există și de care evenimentele și
obiectele țin cont, ci că el este doar o structură creată, dar care este fundamentală
percepției noastre despre lume. Practic, noi creăm un instrument care să ne ajute să
înțelegem mai bine lumea din jurul nostru, el nu este, ca în percepția newtoniană, ceva
care există de la sine, fără ca noi să intervenim.

De ce timpul se măsoară diferit în spațiu

O altă viziune relevantă și care contrazice teoria lui Newton este cea a lui Einstein.
Acesta din urmă ne oferă o nouă percepție asupra Universului, susținând că timpul este
relativ și este experimentat diferit de fiecare. În plus, acesta susține că trecerea
timpului și modul în care noi îl măsurăm depinde de cum călătorim în spațiu. Potrivit
teoriei sale, timpul trece mai lent pentru obiectele în mișcare comparativ cu modul în
care trece pentru observatorul staționar. De asemenea, el trece mai lent și dacă te afli
lângă o masă gravitațională, precum Terra sau o altă planetă. Acest lucru ne arată
că timpul e relativ.

Problema trecerii timpului este tratată de cercetători în Paradoxul Gemenilor, de care

am mai amintit în trecut. Scopul acestui experiment a fost să examineze exact efectele
pe care spațiul le are asupra corpului uman. Astfel, șederea în spațiu poate duce la
încetinirea timpului prin raportare la felul în care el curge pe Pământ. De aceea,
diferența de vârstă dintre doi gemeni, unul aflat pe Terra, iar celălalt aflat într-o navă
spațială care se rotește pe orbita Pământului la o viteză de de aproximativ 28,200 de
kilometri pe oră, va crește considerabil pe parcursul unui an: cel de pe Pământ va
îmbătrâni, în timp ce procesul de îmbătrânire al celui din spațiu va încetini.

De ce percepția noastră asupra timpului diferă

Modul în care percepem și măsurăm timpul este diferit și dacă privim cu atenție
teoriile din fizică pe care le-am prezentat pe scurt anterior. Newton ne zice că timpul
este universal, Einstein ne explică faptul că trecerea timpului depinde de cum
călătorește o persoană în spațiu, dar și de câmpul de gravitație.

Dintr-o perspectivă biologică și psihologică, timpul măsurat de ceasurile atomice nu

este la fel de relevant ca cel măsurat de ritmul nostru intern sau de acumularea
amintirilor. Timpul este maleabil din punctul acesta de vedere și trece diferit în funcție
de compania în care aflăm, de lucrurile pe care le experimentăm și așa mai departe.
Mai mereu, când facem ceva care ne place, timpul pare să o ia la goană, iar când
suntem peste măsură de stresați și anxioși acesta se mișcă tot mai lent. Aici putem
aduce în discuție acele momente critice, precum atunci când te afli într-un pericol
imens (ești pe cale să fi lovit de o mașină) și parcă timpul se oprește în loc și îți
permite să acționezi pentru a te feri. Oricine are un atac de panică sau o durere imensă
îți poate spune că acele momente de 10-15 minute par o eternitate. Desigur, lucrurile
nu sunt într-atât de simple.

De ce ne punem problema timpului

Deși, după cum am menționat de la începutul articolului, timpul este un concept
neprietenos și greu de descifrat în limbaj, dar și conceptual, putem să ne întrebăm de
ce pe unii și alții îi preocupă atât de intens această chestiune. Cu toate că poate nu vom
putea înțelege vreodată pe de-a-ntregul ideea de timp, putem să examinăm diferitele
aspecte ale sale.

Viața noastră de pe Pământ nu se va desfășura diferit și nu vom fi afectați în

activitățile noastre zilnice de filosofia despre natura timpului. Așa că ce rost mai are?
Ei bine, adresarea problemei a dus la elaborarea acelor teorii științifice care acum fac
posibilă înțelegerea vieții în spațiu și ne permit să înțelegem efectele biologice ale
trecerii timpului. Mai mult, de ajută să propunem misiuni în spațiu care să nu pună în
primejdie viața astronauților, iar asta este foarte important pentru viitoarele descoperiri
științifice și tehnologice.