Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitie
Lupusul (lupusul eritematos sistemic sau LES) este o boala cronica ce se manifesta
prin inflamatie, durere si leziuni ale tesuturilor din intregul organism. Lupusul este o
boala autoimuna, in care sistemul imunitar al bolnavului nu reuseste sa faca diferenta intre
tesuturile proprii si intrusi, atacandu-le.
Lupusul eritematos sistemic afecteaza rinichii, inima, plamanii si celulele sanguine. Desi o parte
dintre bolnavii cu lupus prezinta simptome usoare, boala se poate agrava. In cazul majoritatii
bolnavilor, monitorizarea bolii si administrarea unui tratament de intretinere controleaza
simptomatologia si previne aparitia leziunilor severe ale organelor.
Cauze
Lupusul (lupusul eritematos sistemic sau LES) este o boala autoimuna, in care sistemul imunitar
al persoanei respective nu reuseste sa faca diferenta intre tesuturile proprii si intrusi, atacandu-le.
Lupusul nu este o boala contagioasa.
O serie de factori pot declansa procesul autoimun, numindu-se triggeri (factori declansatori) ce
difera de la o persoana la alta:
- factorii hormonali sunt legati de bolile autoimune, desi aceasta legatura nu este inca pe deplin
cunoscuta; un studiu recent nu a gasit dovezi care sa confirme ca estrogenul si prolactina cresc
riscul de aparitie a lupusului
Simptome
Simptomele acestei boli pot evolua de la oboseala extrema, rash cutanat, dureri articulare, pana
la manifestari mai severe cu afectarea rinichilor, inimii, plamanilor, celulelor sanguine sau a
sistemului nervos.
- oboseala: aproximativ 90% din bolnavii cu lupus prezinta acest simptom, variind de la usor la
extrem; chiar si in cazurile usoare de lupus, oboseala poate impiedica pacientul sa-si
indeplineasca activitatile zilnice obisnuite; cresterea gradului de oboseala este un semn clasic, ce
preceda aparitia simptomelor acute
- durerile articulare: aproximativ 95% dintre pacientii cu lupus au dureri articulare (artrita) la
un moment dat; aproximativ 70% dintre acestia declara ca durerile musculare si articulare au
reprezentat primul simptom al debutului bolii; articulatiile pot fi rosii, calde si se pot
umfla; redoarea matinala (articulatie intepenita dimineata) este, de asemenea,
prezenta; artrita lupica afecteaza articulatiile bilateral si in special cele ale mainilor, coatelor,
genunchilor si gleznelor
- probleme ale pielii: pana la 50% din bolnavii cu lupus au rash cutanat; acest simptom este
foarte util in diagnosticul lupusului; pe langa rash-ul in fluture, care cuprinde pometii si baza
nasului, alte forme comune ale manifestarilor cutanate ale lupusului sunt ulceratiile pielii si
petesiile (pete rosii) la nivelul bratelor, mainilor, fetei, gatului sau spatelui, ulceratii la nivelul
gurii sau a buzelor, rash rosu-violaceu, cu aspect solzos localizat pe fata, gat, scalp, urechi, brate
si piept
- simptome ale sistemului nervos: majoritatea pacientilor cu lupus prezinta si simptome ale
sistemului nervos, precum dureri de cap sau pierderi ale memoriei, cu grad diferit de severitate
- afectiuni cardiace: bolnavii cu lupus pot dezvolta afectiuni ale inimii precum inflamarea
sacului ce inconjoara inima (pericard, pericardita), ce se manifesta prin durere brusca, severa,
localizata in partea stanga a pieptului cu iradiere spre gat, spate, umeri sau brate
- febra: aproximativ 80% dintre bolnavii cu lupus prezinta perioade prelungite de subfebrilitate
(cresterea usoara a temperaturii corpului); o treime dintre bolnavi relateaza ca febra a fost
simptomul de debut al bolii
- fenomenul Raynaud: aceasta afectiune, prezenta la 20% dintre cei cu lupus, afecteaza vasele
de sange ale pielii; se manifesta la nivelul degetelor care devin initial palide, apoi capata o
nuanta albastruie (cianotica); pielea afectata are sensibilitatea redusa, apar furnicaturile si este
rece la atingere
De retinut este faptul ca exista si alte afectiuni ce au simptome similare celor din lupus.
Mecanism fiziopatogenetic
Majoritatea cunostintelor actuale despre lupus, au fost adunate de la pacienti cu forma severa a
acestei boli. Actualmente medicii pot diagnostica si forme usoare ale lupusului in fazele
incipiente. Diagnosticul precoce al bolii asociat cu tratamentele de ultima ora, imbunatateste
rezultatele acestuia si rata de supravietuire.
Evolutia bolii este dificil de prezis, deoarece difera de la individ la individ, iar simptomele apar
in pusee (apar si dispar). Evolutia lupusului poate fi atat de lenta incat bolnavul nu remarca
simptomele timp indelungat.
Perioadele in care simptomele lupusului sunt manifeste, se numesc pusee sau acutizari;
perioadele in care pacientul nu prezinta simptome se numesc remisiuni. Uneori lupusul poate
progresa rapid. Perioadele de acutizare si remisie apar brusc, in mod neasteptat si fara o cauza
aparenta. Nu exista nici o modalitate de a prevedea aparitia, gravitatea sau durata lor. O noua
acutizare poate aduce pe langa simptomele experimentate in trecut si altele noi.
Lupusul poate apare si la copii, cel mai frecvent in perioada adolescentei, este mult mai sever
decat la adulti si afecteaza mai des organele vitale, precum inima si rinichii. Severitatea bolii
depinde de varsta, etapa de dezvoltare a copilului si accesul la tratament.
Bolnavii cu lupus tind spre o viata mai putin activa decat cei sanatosi, datorita oboselii, durerilor
articulare si a rash-ului cutanat.
Complicatii
O parte din bolnavii cu lupus dezvolta complicatii ale organelor interne, precum rinichii, inima
sau plamanii.
Complicatii renale
In unele cazuri afectarea renala este atat de severa incat rinichii nu mai functioneaza normal sau
chiar deloc. In functie de severitatea afectarii renale, tratamentul poate include medicamente
destinate controlului bolii autoimune, dializa sau chiar transplant renal.
Complicatii cardiace
- inflamatia sacului ce inconjoara inima (pericardita): reprezinta cea mai frecventa complicatie
cardiaca din lupus
- ingrosarea vaselor de sange ce hranesc inima (coronare): bolnavii cu lupus sunt predispusi la
aparitia aterosclerozei (depunerea unor placi in interiorul vaselor) si implicit la boala coronariana
- afectarea valvelor inimii: este intalnita la aproximativ 30% din bolnavii cu lupus; acestia
au valvele ingrosate, ceea ce ii face mai predispusi la infectii valvulare (endocardita), la
aparitia trombozelor (cheaguri de sange) sau a insuficientei cardiace; uneori valvele sunt atat de
distruse incat este necesara protezarea (inlocuirea valvelor cu o proteza)
- inflamatia muschiului inimii (miocardita): este rara, dar poate duce la aparitia tulburarilor
de ritm cardiac; astfel inima poate bate prea repede, prea incet sau neregulat.
Complicatii pulmonare
Jumatate din bolnavii cu lupus dezvolta complicatii pulmonare. Pot fi afectate diferite parti ale
plamanului, uneori fara simptomatologie evidenta, alteori determinand respiratie dificila si
dureroasa (pleurezie) sau tuse. Multi dintre bolnavi acuza dureri toracice atunci cand respira.
Cand nu sunt determinate de pleurezie, cauza este reprezentata de inflamarea musculaturii cutiei
toracice, a cartilajelor, a ligamentelor sau a articulatiilor ce leaga coastele de stern (articulatiile
costocondrale). In aceste cazuri plamanii nu sunt afectati.
Mai rar intalnita este inflamatia tesutului pulmonar (pneumonia acuta lupica) manifestata prin
febra si tuse. Aproximativ 25% dintre bolnavi produc anticorpi ce favorizeaza aparitia
cheagurilor de sange (trombi); acestia au risc crescut de a face embolii pulmonare (cheaguri de
sange aparute la nivelul plamanilor). O complicatie neobisnuita a lupusului o
reprezinta edemul pulmonar (acumularea de lichide in plamani) si este determinat de obicei de
afectiuni cardiace sau renale.
Complicatiile sanguine sunt frecvente la bolnavii cu lupus, dar, de obicei, sunt asimptomatice.
Aceste complicatii, care in unele cazuri sunt severe sau chiar potential letale, includ:
- modificari ale globulelor rosii raspunzatoare de transportul oxigenului, ale globulelor albe
raspunzatoare de protectia impotriva infectiilor si modificari ale trombocitelor, celule ce
determina coagularea sangelui
- anemia este cauzata de distrugerea globulelor rosii (anemia hemolitica) sau de un numar scazut
al trombocitelor (trombocitopenie); anemia poate fi determinata atat de lupus, cat si de medicatia
necesara tratarii acestei boli
- modificari ale organelor, legate de aparatul circulator, precum splina sau ganglionii limfatici
Complicatii neurologice
- pot apare tulburari de vederii, ameteli, slabiciune musculara la nivelul fetei, bratelor,
picioarelor sau pierderea sensibilitatii la nivelul picioarelor, mainilor si bratelor (neuropatia
periferica sau centrala)
- convulsiile afecteaza 20% dintre bolnavi: acestea pot fi determinate de probleme ale presiunii
sanguine, de infectii sau de inflamarea vaselor de sange de la nivelul creierului
Complicatii psihice
Stresul fizic si emotional ce insoteste de obicei o boala cronica, poate face dificila mentinerea
unei sanatati mentale in limite normale:
- psihoza, o tulburare afectiva in care persoanele pot avea iluzii (sustinute de o falsa credinta)
si/sau halucinatii (perceptii false) se intalneste la aproximativ 20% dintre bolnavii cu lupus;
poate fi cauzata de catre boala in sine sau de medicatia administrata pentru tratarea ei,
precum tranchilizante, corticosteroizi sau antalgice opioide
Complicatii digestive
- indigestii
- dificultati de inghitire
Complicatiile
Majoritatea bolnavilor cu lupus isi continua activitatile zilnice obisnuite. Exista si cazuri in care
bolnavul trebuie sa-si reduca nivelul activitatii sau chiar sa-si schimbe locul de munca datorita
oboselii, durerilor articulare sau a altor simptome. Sunt si cazuri severe in care bolnavul trebuie
sa renunte la activitatile zilnice obisnuite.
Majoritatea bolnavilor cu lupus au o viata normala sau cat mai apropiata de normal. Acest lucru
depinde atat de severitatea bolii, cat si daca sunt afectate, si cat de grav sunt afectate, organele
vitale (de exemplu rinichii).
Lupusul nu determina, de obicei, leziuni, infirmitati sau deformari ale articulatiilor asa cum se
intampla in cazul artritei reumatoide sau a altor boli autoimune.
Lupusul nu afecteaza fertilitatea femeilor. Totusi, in cazul acutizarilor sau a tratamentului cronic
cu corticosteroizi, menstrele devin neregulate, impiedicand femeia sa-si planifice sarcina. Daca
femeia doreste o sarcina sau este gravida, este necesar ca aceasta sa consulte un medic.
In trecut, lupusul nu era pe deplin inteles. Bolnavii cu lupus decedau la varste tinere, de obicei
datorita afectarii organelor vitale. Actualmente, boala poate fi diagnosticata si tratata cu succes.
Supravietuirea la cinci ani este de 80% pana la 90% , iar la 20 de ani de 70%.
Consultul de specialitate
- dureri toracice ca o presiune sau ca o senzatie de strivire, asociata cu transpiratie sau greata si
care nu a fost diagnosticata anterior
- convulsii
- dureri toracice
- febra peste 38C asociata sau nu cu dureri de cap si ale intregului corp, dar fara existenta unui
contact anterior cu persoane bolnave de gripa sau viroze respiratorii
De asemenea, se va apela la consultul medical, la aparitia unor noi simptome, cum ar fi febra,
durere si tumefactie (umflarea) la nivelul articulatiilor, cresterea gradului de oboseala, pierderea
apetitului, pierderea parului, aparitia rash-ului cutanat, aparitia leziunilor ulcerative la nivelul
gurii sau a nasului, sau in cazul in care simptomatologia existenta se agraveaza.
Daca o persoana nu este diagnosticata cu lupus, dar prezinta simptome ca durerea articulara,
oboseala, rash-ul cutanat, este necesar ca aceasta sa-si programeze un consult medical.
Simptomele lupusului pot fi foarte vagi. Totusi, de fiecare data cand apar simptome precum
oboseala, durerile articulare si musculare sau febra, fara o cauza aparenta, si care nu se remit
dupa tratamentul la domiciliu, este indicat sa se consulte un medic. O parte dintre complicatiile
severe ale lupusului, cum ar fi cele renale si cardiace, pot sa nu se manifeste clinic pana in cand
respectivul organ este serios afectat. De aceea controalele medicale periodice sunt esentiale.
Pentru evaluarea simptomelor initiale si tratarea lupusului forma usoara, se poate apela la:
- medici de familie
- medici reumatologi
- medici imunologi.
- medici reumatologi
- medici imunologi.
In cazul unui lupus complicat, medicul reumatolog este de obicei primul la care se apeleaza, dar
pe parcursul evolutiei bolii pacientul se va intersecta si cu alte specialitati.
Pentru probleme legate de sanatatea mintala, precum depresia, anxietatea, psihozele sau alte
tulburari afective, este indicat consultul psihiatric.
- medici nefrologi
- medici neurologi
- medici cardiologi
- medici dermatologi
- medici hematologi
- medici pneumoftiziologi.
Investigatii
Lupusul eritematos sistemic poate fi dificil de diagnosticat, uneori acest proces durand saptamani
pana la ani. Simptomatologia lupusului difera de la o persoana la alta, astfel incat pot trece ani
pana la aparitia acelor simptome sugestive pentru boala. La examenul fizic, medicul va cauta
prezenta anumitor criterii de diagnostic. Aceste criterii sunt folosite pentru a separa lupusul de
alte afectiuni cu simptome asemanatoare. Prezenta a 4 criterii din cele 11, pune diagnosticul de
lupus; prezenta a 3 criterii din 11 sugereaza prezenta probabila a lupusului, iar a 2 criterii,
posibilitatea aparitiei acestei boli.
- rash-ul cutanat localizat la nivelul fetei, bratelor, gatului si a toracelui (rash-ul discoid)
- rash-ul cutanat ce apare dupa expunerea la soare sau ultraviolete (fotosensibilitate)
- durere, tumefactie (umflare) si redoare (intepenire) la nivelul articulatiilor, implicand 2 sau mai
multe articulatii (artrita)
- anomalii ale examenului de urina (cresterea proteinelor, hematii sau cilindri hematici, celule
epiteliale in urina)
- afectare neurologica, de exemplu aparitia convulsiilor sau a psihozei, fara o cauza aparenta
- complement seric
- examen de urina.
Evaluarea unei posibile afectiuni de organ
- examen de urina pentru posibila aparitie a proteinelor si a celulelor, sugestive pentru afectarea
renala
- biopsie renala, daca medicul gaseste semne de inflamatie renala; acest test ajuta la elaborarea
celui mai eficient tratament; totusi, numai o mica parte dintre bolnavii cu lupus necesita
efectuarea unei biopsii renale.
Pentru evaluarea altor cauze posibile ale simptomatologiei prezente, sunt recomandate testele
imagistice. Dintre acestea se folosesc cel mai frecvent computer tomograful (CT),
ecocardiografia, rezonanta magnetica nucleara (RMN) si radiografia.
Tratament - Generalitati
Medicamentele si un regim adecvat de viata pot controla simptomele. Regimul de viata include
in primul rand cunoasterea bolii. Medicamentele folosite in tratamentul lupusului
includ antiinflamatoarele nesteroidiene, corticosteroizii, antipaludice, imunosupresive si
terapii biologice.
Tratament initial
Scopul tratamentului pentru lupusul in forma sa usoara, este de a preveni acutizarile, cand
durerile articulare, oboseala si rash-ul se agraveaza. Este recomandat ca bolnavul sa-si
programeze controale medicale periodice si sa nu astepte aparitia unui nou puseu. Cand apare
totusi o noua acutizare tratamentul se axeaza pe limitarea afectarii organelor.
Un regim de viata adecvat este esential pentru tratarea lupusului, reducand frecventa si
severitatea puseelor si contribuind astfel la o imbunatatire a calitatii vietii.
Acesta include:
- evitarea fumatului
Tratamentul rash-ului cutanat include aplicarea unei creme de protectie solara sau evitarea
expunerii la soare, medicatie antipaludica, creme pe baza de cortizon sau tablete de cortizon,
medicamente imunosupresoare si tratamente biologice. Unele dintre aceste medicamente sunt
eficiente doar la o parte dintre bolnavi si pot avea efecte secundare in administrarea indelungata.
Inca se cerceteaza eficienta si siguranta acestor medicamente.
Tratament de intretinere
Evolutia bolii variaza de la individ la individ. Perioadele de acutizare si cele de remisie pot apare
brusc si pe neasteptat si fara o cauza aparenta. Scopul major al tratamentului de intretinere este
de a preveni afectarea organelor interne, cum ar fi arterele, rinichii, oasele sau creierul.
- evitarea expunerii la soare: daca totusi este necesara expunerea la soare se recomanda ca pe
zonele descoperite (picioare, brate, fata) sa se aplice o crema protectoare (atat pentru ultraviolete
B cat si pentru A) cu un factor de protectie solara mai mare de 40
In cazul in care simptomatologia este severa si apare posibilitatea afectarii organelor vitale,
tratamentul include:
Un regim de viata adecvat este esential pentru tratarea lupusului, reducand frecventa si
severitatea puseelor si contribuind astfel la o imbunatatire a calitatii vietii. Acesta include:
- exercitii fizice regulate
- evitarea fumatului
In cazul in care exista complicatii severe ale lupusului, cu impact deosebit asupra calitatii vietii
sau care determina leziuni serioase ale organelor, tratamentul va fi mai agresiv si va include:
Un regim de viata adecvat este esential pentru managementul lupusului. Acesta va imbunatatii
calitatea vietii, va intarzia aparitia acutizarilor si agravarea simptomelor. De exemplu, se pot
evita aparitia unor noi pusee prin lipsa expunerii la soare, evitarea sau tratarea prompta a
infectiilor si prin reducerea stresului. Stresul poate fi redus prin exercitii fizice sau simplificarea
programului zilnic. Repausul fizic este, de asemenea, indicat in lupus pentru tratarea oboselii.
Unii bolnavi cu lupus produc proteine (anticorpi) ce ataca anumiti factori ai coagularii,
producand tromboze (cheaguri de sange). Aceasta stare este denumita sindromul anticorpilor
antifosfolipidici si determina tromboze usoare pana la severe. In acest caz, va fi necesar aplicarea
unui tratament anticoagulant care sa previna aparitia trombilor (cheagurilor).
Afectarea severa a functiei renale, care nu mai poate fi controlata cu medicamente, reprezinta
indicatie pentru dializa sau transplant renal.
De retinut!
- perioadele de acutizare si remisie pot apare oricand, facand dificila aprecierea eficientei
tratamentului
- unele efecte secundare ale medicatiei pot fi la fel de deranjante ca si simptomele bolii de baza.
Inca nu se cunoaste daca hormonii din pilulele contraceptive afecteaza lupusul. Femeile cu lupus
pot alege alte metode contraceptive care sa nu implice administrarea de hormoni, cum ar fi
prezervativul sau diafragma.
Profilaxie
Un regim de viata adecvat este esential in tratamentul lupusului eritematos sistemic. Pacientul
trebuie sa invete sa recunoasca semnele aparitiei unui nou puseu activ. Acestea pot include
cresterea gradului de oboseala, dureri articulare, rash sau febra.
- exercitii fizice regulate: o plimbare zilnica poate reduce stresul, imbunatatii starea sufleteasca si
poate ajuta in lupta impotriva bolii
Oboseala este unul din cele mai comune simptome din lupus. Pentru a lupta impotriva oboselii
sunt indicate:
- repausul fizic: bolnavii cu lupus pot necesita pana la 12 ore de somn pe noapte
- pauze mici si dese la programul zilnic: micsorarea programului de lucru, apelarea la ajutor
(bone, babysitter) pentru responsabilitatile parentale in special pe timpul puseelor
- exercitii fizice regulate: activitatea fizica mentine bolnavul intr-o forma fizica buna; mersul sau
inotul sunt recomandate
- daca depresia este la baza oboselii accentuate, este necesar sa se apeleze de urgenta la un medic
psihiatru pentru tratament.
Ingrijirea pielii: se recomanda folosirea cremelor pe baza de cortizon pentru indepartarea
simptomelor pielii; in cazul in care rash-ul este deranjant sau apar cicatrici inestetice, se poate
apela la un machiaj special ce acopera aceste leziuni.
Ultravioletele (A si B) sunt triggeri pentru aparitia acutizarilor la 70% dintre bolnavii cu lupus.
Ultravioletele B pot agrava rash-ul, durerile articulare sau oboseala. Pentru a minimaliza
expunerea la soare se recomanda:
- evitarea soarelui: daca totusi este necesara expunerea la soare, bolnavul trebuie sa-si acopere
mainile si picioarele, sa poarte o palarie si sa-si aplice creme pentru protectie solara (cu indice de
protectie solara mai mare de 40); crema se va reaplica dupa fiecare inot; unele creme pot irita
pielea sau se spala prea usor
Un stil de viata adecvat nu numai ca imbunatateste calitatea vietii, dar reduce si frecventa si
severitatea episoadelor acute. Un regim de viata adecvat inseamna:
- evitarea fumatului
- evitarea expunerii la agenti infectiosi, cum ar fi gripa sau virozele respiratorii, afectiuni ce pot
declansa acutizarea lupusului; vaccinarea pentru Haemophilus influenzae si pneumococ poate fi
recomandata
Femeile de varsta fertila trebuie sa acorde o atentie deosebita problemelor legate de o eventuala
sarcina.
Tratamentul ambulatoriu si controalele medicale regulate sunt suficiente pentru managementul
lupusului in forma usoara. Aceste vizite medicale regulate sunt importante pentru depistarea si
tratarea unor eventuale afectiuni de organ.
Anturajul bolnavului cu lupus trebuie sa inteleaga boala acestuia, in ce mod ii afecteaza viata,
limitarile si necesitatile pe care le impune un puseu activ si cum pot sa-l ajute. Gruparile
suportive pot fi de ajutor.
Tratament medicamentos
Medicamentele nu pot vindeca lupusul, dar pot controla majoritatea simptomelor si pot preveni
sau incetini afectarea organelor vitale.
Lupusul sever trebuie tratat cu medicamente mai agresive, ce suprima sistemul imunitar al
bolnavului, ca de exemplu corticosteroizii si medicamentele citotoxice. Acestea pot produce
efecte secundare serioase, de aceea va fi necesara monitorizarea atenta a pacientului.
Tratamentul destinat rash-ului cutanat include aplicarea de creme cu protectie solara, evitarea
expunerii la soare, precum si administrarea unor medicamente. Acestea pot da rezultate numai in
cazul unora dintre bolnavii cu lupus si determina efecte secundare in administrarea pe termen
lung. Sunt inca in studiu eficacitatea si siguranta acestor medicamente.
In cazul lupusului usor sau a simptomelor care afecteaza calitatea vietii dar nu produc
complicatii de organ, se recomanda:
- antiinflamatoare nesteroidiene
Existenta in trecut a unor tromboze (cheaguri de sange) la nivel venos sau arterial (tromboza
venoasa sau arteriala), sau a sindromului anticorpilor antifosfolipidici creste riscul aparitiei
trombilor astfel incat medicul poate recomanda tratament anticoagulant (care subtiaza sangele).
De retinut!
Tratamentul medicamentos pentru lupus are drept scop echilibrarea balantei dintre prevenirea
afectarii organelor vitale, mentinerea unui grad ridicat de calitate a vietii si minimalizarea
efectelor secundare.
Va fi necesara monitorizarea atenta atat a evolutiei bolii cat si a efectelor secundare ale
medicamentelor utilizate.
In functie de raspunsul pacientului la medicatie, medicul poate ajusta dozele sau combina
medicamentele, pana la gasirea celui mai eficient tratament.
Bolnavii cu lupus pot intra spontan in remisie. Daca acest lucru se intampla medicul curant poate
opri medicatia.
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical nu este folosit in lupusul usor sau moderat. Se recomanda numai acelor
bolnavi care au functia renala grav afectata. Transplantul renal (sau dializa renala) este preferat
in locul administrarii unui tratament medicamentos de lunga durata si cu doze mari si efecte
secundare serioase.
Daca afectarea renala din lupus nu raspunde la tratamentul cu doze mari de corticosteroizi sau
medicamente imunosupresive, transplantul renal sau dializa reprezinta optiunea cea mai buna.
Din motive necunoscute, evolutia lupusului pe perioada dializei sau dupa transplantul renal este
mai putin severa.
Alte tratamente
Desi unii bolnavi cu lupus incearca si tratamente alternative (ca diverse diete, uleiuri de peste,
tratament chiropractic) acestea nu s-au dovedit eficiente pentru aceasta boala.
Alte terapii care se axeaza pe relaxare, pot ajuta pacientul sa faca fata unei boli cronice si
imbunatatesc calitatea vietii. Aceste terapii de relaxare includ:
- masajul
- yoga
- imaginatia stimulata.
Tratamente experimentale pentru lupus
Metodele terapeutice aflate in prezent in studiu sunt menite sa altereze functionarea sistemului
imunitar, prevenind astfel progresia bolii. Aceste noi tratamente includ transplantul de
celule stem si terapiile biologice.
Transplantul de celule stem consta in inlocuirea celulelor maduvei osoase afectate de boala, cu
celule noi, sanatoase, denumite celule stem. Aceste celule sunt imature si sunt produse de
maduva osoasa. Ele se pot divide si da nastere astfel la noi celule stem, sau se pot matura
rezultand globule rosii, globule albe si trombocite. Acest tratament si eficienta lui in tratarea
lupusului este inca in cercetare.
Tratamentul biologic blocheaza anumite faze ale procesului autoimun din lupus, fara sa suprime
intregul sistem imunitar. Cercetatorii experimenteaza in prezent anumite substante, precum
anticorpi si nucleotide, care blocheaza fazele initiale ale procesului autoimun. Au fost publicate
studii asupra a 13 agenti biologici in ultimii ani. Dintre acestea amintim CTLA-4, anti-C5B si
CD154. Alte substante biologice, precum LJP-395, aflate inca in studiu, s-au aratat eficiente in
reducerea activitatii bolii.
DHEA este un supliment nutritiv androgenic extras din ignamul slbatic; este eficient numai
produsul farmaceutic nu si planta in forma sa naturala. Rezultatele cercetarilor sunt
neconcordante, dar sugereaza ca DHEA poate reduce simptomatologia lupusului. Cele mai des
intalnite efecte secundare ale DHEA sunt acneea si hirsutismul (cresterea parului facial) la femei
si pierderea parului la barbati. Deoarece acest supliment nutritiv este un hormon, este necesara
recomandarea unui medic si evaluarea nivelurilor sanguine de DHEA la fiecare 6 luni.
Plasmafereza, indepartarea unei parti a sangelui, este rar folosita in tratamentul lupusului,
exceptie facand cazurile grave in care nici un alt tratament nu s-a dovedit eficient. Aceasta
metoda terapeutica se afla inca in studiu.
Grupa 2 A