Hazarde

Hazardele sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale sau ale actiunii omului.
Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale. Atunci cand
hazardele produc distrugeri de amploare sunt numite dezastre sau catastrofe naturale.

In functie de geneza hazardele se clasifica in:

-hazarde endogene care sunt declansate din interiorul pamantului
-hazarde exogene care sunt generate de factori climatici, hidrologici, biologici;

Cutremurele
Cutremurele sunt mişcări bruşte ale scoarţei care produc unde elastice reflectate în
trepidaţii cu un impact puternic asupra aşezărilor umane. Anual se produc pe Glob peste un
milion de cutremure, dar numai o mică parte dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a
fi considerate hazarde naturale.
Cele mai numeroase şi mai puternice cutremure sunt generate de dinamica internă a Terrei,
fiind numite cutremure tectonice. Acestea se produc în lungul contactului dintre plăcile
tectonice.
Catastrofele seismice cele mai frecvente şi mai violente se petrec în cele 2 mari centuri
ale globului: Centura Alpină Europeană şi sud-asiatică şi Centura Circumpacifică, unde gradul de
seismicitate este cel mai ridicat. Dintre cutremurele cele mai grave, putem aminti: Pe cel din
1716 când oraşul Alger a fost aproape distrus. În Portugalia – la 1 noiembrie 1755, a avut loc cea
mai distrugătoare zguduire, cu magnitudinea aproape de 8,6 (epicentrul în regiunea
arhipelagului Azore). Zguduirile s-au simţit pe o suprafaţă de 2,5 milioane km 2, cuprinzând o
bună parte din Europa şi Africa de Nord. În noiembrie 1980, în Italia, la Locerno a avut loc un
cutremur de 7 grade pe scara Richter. Forţa a echivalat cu explozia a 35 milioane tone
trinitrotoluen. Bilanţul a fost: 179 localităţi sinistrate. S-au înregistrat 4800 de morţi, 1875
dispăruţi, 7772 răniţi şi 250 de mii de sinistraţi. Iranul a suportat numeroase cutremure grave.
Turcia, începând din anul 1939, a fost aproape an de an supusă unor mari catastrofe seismice.
Cel mai distrugator seism a avut loc în China în 24 ianuarie 1556, când au fost ucise 830 de mii
de persoane. Japonia este afectată anual de 7500 de cutremure, din care 6000 fiind înregistrate
numai de aparate, iar restul simţite de oameni. Dintre acestea, 30-40 sunt mai puternice.
În ţara noastră cele mai puternice cutremure, care produc mari pagube materiale, se
înregistrează în regiunea seismică Vrancea, situată în regiunea de curbură a Carpaţilor. Astfel
de cutremure, care au determinat şi numeroase pierderi de vieţi omeneşti s-au înregistrat la
26 noiembrie 1802, 10 noiembrie 1940 şi 4 martie 1977. În ţara noastră mai sunt cunoscute şi
alte regiuni seismice: Aria Făgărăşană, Aria Banatică (Danubiană), Aria de Nord-Vest, Aria
Transilvană şi Aria Pontică, unde cutremurele sunt rare şi au o intensitate redusă.
 Cauzele producerii cutremurelor:
Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:
1. Naturale:

 deplasarea plăcilor tectonice

 erupții vulcanice
 impactul cu meteoriți
2. Antropice (non-seismice)

 mijloacele de transport (produc minicutremure)

 explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran)
 edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu)
Anual se înregistrează circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot provoca
pagube.
Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșează avalanșe și valuri seismice,
produce modificări ale mediului natural și antropic în funcție de intensitatea și de modul de
propagare a undelor, cu pierderi umane și economice.

Primele 5 cele mai intense cutremure inregistrate in istorie:

1. Cutremurul din Chile care a avut loc in data de 22.05.1960 cu o magnitudine de 9,5
fiind cutremurul cu cea mai mare intensitate din istore. Acesta a condus la moartea a 1655 de
persoane si ranirea a 3000.
2. Cutremurul Prince William Sund care a avut loc in Alaska in data de 28.03.1964 si
care a avut o magnitudine de 9,2 pe scara Richter
3. Cutremurul din Oceanul Indian din anul 2004 care a avut o magnitudine de 9,1 si
care a dus la aparitia unui tsunami care a lovit regiunile costiere din Oceanul Indian. Numarul
de victim datorate cutremurului este de 155,297.
4. Kamciatka este un cutremur care a avut loc la data de 4.11.1952 care a avut
magnitudinea de 9,0 si care a avut loc in peninsula Kamciatka din Rusia.
5. Cutremurul din Sendai din 11.03.2011 care a avut loc in Japonia cu o magnitudine
de 9,0 si a provocat valuri tsunami de pana la zece metri inaltime. Din cauza acestui cutremur
Japonia s-ar fi deplasat cu 2,4 m fata de pozitia anterioara. La 11 aprilie, când s-a comemorat 1
lună de la catastrofă, autoritățile au comunicat că în total au fost 28.000 morți.
 Cutremurul din 1977

Cutremurul din 1977 a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22 în data de 4
martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,3 grade pe
Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în
Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe
s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de
clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.

Cutremurul a afectat de asemenea si Bulgaria. În orasul Sviştov, trei blocuri de locuinte au fost
distruse şi peste 100 de oameni au fost ucişi.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la
o adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.

Deși cutremurul a fost foarte puternic (unda de șoc simțindu-se aproape în toți Balcanii),
replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter. Astfel, cea mai puternică replică s-a
produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut
magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3
respectiv 4,5 grade pe scara Richter.

Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până
în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs
efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea
Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

În Capitala au cazut 32 de blocuri si cladiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate.
Mormane de ruine au ajuns cladirile de la Lizeanu-colt cu Stefan cel Mare, Continental-
Colonadelor, Dunarea, Scala, Casata si Nestor. Sub darâmaturile blocului de la Colonadelor si-au
gasit sfârsitul:Toma Caragiu, Alexandru Bocanet, Doina Badea (împreuna cu sotul si cei doi
copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski si sotia sa.
Poeta Ana Blandiana nu se afla în acel moment în imobil, fiind internata cu câteva zile înainte în
spital.