Sub fonul muzicii copii intră în sală.

El. I

În urmă cu patru ani am pășit cu emoție pragul acestui lăcaș mare și luminos. Încă
mai ținem minte această imagine sentimentală ce s-a întipărit pentru totdeauna în
inimile și cugetele noastre.

El. II

Era o toamnă însorită , sfîrșit de ciclu în natură și început de drum pentru noi.
Anii au trecut ca niște fulgi purtați în zbor de vise și speranțe.

El. III

În vocabularul nostru au intrat cuvinte noi: română, matematică, istorie, științe,

portofoliu, teste.

El. I

Cu certitudine nu vom uita emoțiile evaluărilor summative, testării naționale, a

probelor sportive și a activităților extracurriculare. Scumpi profesori, dum-stră ați fost
martori la transformarea noastră zi de zi.

El. II

Dar dincolo de ceea ce a însemnat școală, am învățat ce înseamnă colegialitatea,

speranța, prieteniaț cooperarea și cutezanța.

El. III

Dumneavoastră ne-ați predate și primele capitole dintr-o lecție poate cea mai
importantă, aceea a vieții. Toți deopotrivă ne-ați vegheat cu atenție, dragoste și
profesionalism. Se spune că nu-I înveți pe alții ceea ce vrei, nu-i înveți ceea ce știi, îi
înveți ceea ce ești.

I elev:
Noi absolvenții claselor primare vom picura astăzi în inimile dumneavoastră
lumina primăverii, căldură în suflet, gînduri pline de dragoste, tandrețe și venerație.

II elev:
Aroma îmbătătoare a primăverii
Na-aduce-n culmi de vise și-amintiri
Căci roua vîrstelor aruncă-n valuri
Anii de copilărie- clipe dulci și vii.

1
III elev:
Anii de copilărie ! Nimic mai frumos! Sunt o clipă, o sclipire! Sunt apele unui rîu
de munte: curate ca lacrima și repezi ca visele.

IV elev
Draga mea, Copilărie, dacă mai ieri voiam să scap de tine, acum cînd mă aflu la
răscruce de drum, ași vrea poate măcar pentru o clipă să mă reîntorc în lumea ta.

V elev
Lăsați-mă să fiu copil ,
Să simt că am copilărie ,
Lăsați- mă să înfloresc
Ca floarea dulce din cîmpie .

VI elev
Lăsați-mă să fiu copil ,
Să zburd o clipă fericită ,
Să simt că primăvara e
Și pentru mine mult dorită .

VII elev
Lăsați-mă să fiu copil ,
Lăsați-mă spre cer să zbor ,
Deschideți lacătul iubirii
Și ușa spre al meu viitor.

VIII elev
Ce copilărie , eu m-am întrebat ,
Dar răspunsul evident încă nu l-am aflat
Știu însă atîta, că ași mai dori
Să fiu iar la vîrsta jocurilor de copil.

IX elev
O, o, o copilărie, e ceva ciudat
Și minunat, dar e , greu , e mult prea greu a te juca.

X elev
Strig la copilăria mea , care mă părăsește, și mă rog la ea să mă mai lase la portiță
ei, să-mi stîng amintirile .

Cîntecul „Copilărie”

2
El. I

Ei sunt cei care ne-au dat viață , cei ce ne-au însoțit pe toate pe toate cărările ei, cei
ce ne iubesc, ne susțin și ne încurajează doar la fapte bune. Este cert, că aceștea sunt
părinții.

El. II

Mama e sufletul familiei. Tata este stîlpul casei, sprijinul ei de nădejde. E o

mare fericire să fii mamă, să fii tată, să fii părinți. Sunteți fericiți că ne aveți pe noi, iar noi
suntem și mai fericiți că vă avem în preajmă, încercăm să ne manifestăm dragostea pentru
voi în următoarele versuri.

I elev
Binecuvîntați părinții totdeauna pe pămînt ,
E dorința și povața, și porunca celui sfînt,
Fericiți vor fi copiii ce părinții își iubesc
Fericiți vor fi părinții ce copii-n lume cresc.

II elev
Binecuvîntați părinții dragostea să le-o arătați,
Căci atunci veți fi țn viață și voi binecuvîntați,
Binecuvîntați părinții chiar și cînd vă este greu
Căci atunci cînd faceți astfel, ascultați de Dumnezeu.

III elev
Din dragoste voi ne-ați adus pe lume,
S-aveți în casă flori și bucurii ,
Ne-ți dat căldură inimii și-un nume,
Și sunteți mîndri că ne-aveți copii.

III elev
Voi stați și zile-ntregi și nopți de-a rîndul
De veghe la al nostru căpătîi,
Ne sunteți cu sufletul și gîndul,
Prietenii și dascălii dintîi.

IV elev
Ne învățați din fragedă pruncie
Al vieții alfabet să-l deslușim,
Spre soare să suim prin hărnicie
Și drepți , și buni , și înțelepți să fim.

Mai dulce nu-i nimica, mai destins,

Ca gingășia lor față de nume,
De parcă însăși viața este-un vis.
3
Cîntec
Sceneta
Mama:
- Ilenuță dragă mea, nu știi unde-i Vasilică? La școală se poartă rău și iarăși nu
învață nimic.

Ilenuța:
-Văleu, mămică dragă, cu el lucru nu-i de șagă. Dacă așa va continua școala n-o va
termina.Toata ziua Vasilica șade tolănit în pat, nu se apucă nici de scris, nici de rezolvat.

Vasilică:
- Ah, ce bine m-am distrat și m-am tolonit în pat.Așa voi continuă și nimic n-oi
învăța . Poate să mai ies pe-afară, căci toți spun că-i primăvară? M-oi juca-n plăcerea
toată și-oi mînca și-o înghețată. Voi vedea-o pe fetița frumușică cu codiță, în rochiță
roșioară, pe care-o cheamă Anișoara.

Ilenuța:
- Vasilică, ce-i cu tine ? Te purtai atît de bine. La școală tu, ca niciodată, erai cu
mîna ridicată, însă acum tu te-ai lăsat de lucrat și învățat. De școală văd că nu-ți prea
pasă, ci numai de fetițe frumoase. Nu te prea gîndești la școală, ci la fata Anișoara.

Vasilică :
- Taci, te rog, și nu mai spune, multe lucruri ai încurcat. Cînd zic roșu, tu spui
verde, cînd zic măr, tu zici prăsad.

Mama:
- Vasilică dragă, să știi că ai un cap trăsnit. De-o fetiță cu așa nume chiar și eu am
auzit.

Vasilică:
-Te rog, mamă, nu insista. Am obosit de învățat . Patru ani e mult deja. Ajunge,
acum e timpul de distrat.

Cîntecul „ Fac doar ce vreau eu”

Fac doar ce vreau eu, c-așa-i mai bine.

Fac doar ce vreau eu, dar nu-ți convine
La-nceput m-ai obligat, acum totul s-a schimbat.
Nu mai vreau să-ți fac plac.
Patru ani am învățat și deja m-am săturat.

4
Mama:
- Ascultă, Vasilică, termină de oftat. Apropie-te-ncoace, că eu să-ți dau un sfat.
Dacă nu înveți cu spor, ai să devii măturător. Dar dacă tu ai învăța și pe părinți i-ai asculta,
de-ai fi tu eminent la școală, te-ar îndrăgi și Anișoara.

Vasilică:
Vasilică își cuprinde mama și sora
-Vai, mămico, ce minune! Vai, mămico, nunmai spune! De spui tu că-i drept așa,
de azi eu voi învăța. Voi fi eu eminent la școală, să mă îndrăgească Anișoara. Iertați-mă
ne-am împăcat. De azi m-apuc de învățat.

Mama:
E foarte bine copilași să învățați pe profesori să-i ascultați și povață. Învățatura vă
va prinde bine-n viață.

P.

Stimații și bunii noștri părinți. Ne închinăm pînă la pămînt pentru grija ce ne-o
purtați pentru bunătatea sufletească, pentru copilăria fericită, pentru sfaturile ce ni le dați,
pentru tot ce-ați făcut și faceți, pentru noi. Să ne trăiți ani mulți,sănătoși și să auziți numai
de bine despre noi.

P.

Mulțumim părinților care mai cred în povești și în poezii și nu obosesc niciodată să

fie copii și le oferim în dar acest cîntec.

Cîntecul ,,La mulți ani!”

P.

Patru petale furate de vînt, patru mărgăritare aruncate în izvorul nesecat al

cunoștințelor. Multe ne-ați învățat, multe ne-ați spus, dar și noi avem multe a vă spune.
Din inimă, din suflet, pentru dumneavoastră.

P.

La fel cum înfloresc copacii primăvara, desfacîndu-și frumos petalele albe, tot așa
și noi cu aripile înfierbîntate de lung zbor simțim puterea devastatoare a sufletului d-stră.

I elev
Primei mele învățătoare Mi-a rămas în amintire
Mă închin pănă-la pămînt, Chipul tău cel blînd și drag,
Pentru inima Ei mare Cînd în prima zi de școală,
Pentru sfat și bun cuvînt! Tu m-ai întîlnit în prag!
5
II elev
La 7 ani sub cer de peruzea,
Eram cu ochii numai vise,
Cînd a venit învățătoarea mea
Și m-a primit cu brațele deschise!
În ziua ceea soarele ardea-
Și toamna-n roșu frunza-și dogora
Cînd ai venit și-n bănci ne-ai așezat,
Și blînd ne-ai spus:
Ei, hai, copii, să-ncepem a-nvăța!

Cîntecul „Învățătoarea mea”

III elev
Ea ne-a cultivat omenia, mărinimia înțelelepciunea, vrednicia și bunătate. De aceea
pe bună dreptate îi atrebuim rolul de Semănător de lumină.

Semănătorii de lumină
Aceștia sunt învățătorii
Cu voia Domnului divin
Legați de-a întregii lumi istorii.

IV elev
Senini la suflet și la
Cu voce caldă și blajină,
Ei rostul vieții ne învață
Semănătorii de lumină

V elev
Ei spun mereu adevărul
Și-atunci, cînd plini de groază-s norii
Și cînd senin se-arată cerul,
Aceștea sunt învățătorii.

VI elev
Mereu învață această lume
S-a leagă graiul de neghină
Tot semănînd înțelepciune,
Ce voia Domnului divină.

VII elev
Luptînd în lume pentru bine,
Îndeamnă faptele de glorii
Prin jertfa lor ei vor rămîne
Legați de-a-întregii lumii istorii.
Legați de-a-întregii lumii istori
Ce voia Domnului divină,
Aceștea sunt învățătorii
Semănătorii de lumină
6
Cîntecul
P.

Călătoria prin viață fără dascăli, credeți-ne nu are rost. El, învățătorul claselor
Primare este eternal pasager ce călăuzește călătoria noastră în lumea cunoștințelor.

Citirea ne-a-nvăţat ce este bine

Şi din nişte copii neştiutori
Prin taina literelor am primit lumina
Să dezlegăm o lume-a viselor.

Gramatica ne-a învăţat o limbă

Curată şi frumoasă să vorbim
Să nu facem greşeli de exprimare
Corect să scriem şi să o citim.

Pentru-a forma a noastră judecată

De matematică ne-am ocupat cu drag
Am rezolvat probleme zeci şi sute
Şi exerciţii am făcut şirag.

Istoria ne-a spus cine-s strămoşii

Cum pentru-această ţară au luptat
Azi Europa o cunoaştem toţi
Şi lor le datorăm respect curat.

La ştiinţe-am învăţat cum ne e ţara

Şi câte bogăţii ascunde –n ea.
Ştim câte frumuseţi au strâns într-o cunună
Chişinăul, Orheiul, Nistru, Dunărea.

Despre lumea vie şi neînsufleţită,

Despre Pământ şi învelişurile sale,
Despre om care-i stăpân pe tot ce ne-nconjoară
Am învăţat la Stiinţe naturale.

Desenul ne-a-nvăţat să observăm

Tot ce-i frumos în jur şi-armonios.
Să ilustrăm tot ce gândim,
Să combinăm culorile frumos.

Să stăm corect atunci când facem tema

Un scris frumos,citeţ şi ordonat
Legat să scriem şi în ritm rapid
La ora de caligrafie-am învăţat
7
Cîntecul „Draga mea, învățătoare”

Elev. - Doamnă învățătoare, mă-nchin în fața Dumitale pentru dăruire și

răbdare. Mulțumesc că ne-ați insuflat dragostea pentru frumos, adevăr și carte.
Cît de dulce ne spuneați să citim, căci „Cine vrea să aibă carte, trce mai întîi
prin cărți”.
- Primii ani de școală se datorează muncii comune, străduinței dumneavoastră,
dar și interesului meu pentru activitățile de suflet dirijate cu atîta măestrie.
Toate lecțiile erau deosebite, captivante, utile, și de o valoare supremă. Chiar
acum vom mărturisi despre farmecul acestor ore.

Cu mult drag dorim să mărturisim ce am învățat în acești patru ani de școală:

 Am învățat să învățăm;
 În perechi și grup să colaborăm;
 Să ne ascultăm și să ne încurajăm;
 Responsabili ca să fim;
 Natura s-o ocrotim;
 Prietenia s-o prețuim;
 Graiul matern să-l cultivăm;
 Înțelepciune din cărți s-acumulăm;
 Și patria să ne-o apărăm.

Sceneta ,,O zi de școală”

- Fiți atenți, fete și băieți, treceți toți la loc!

Vine doamna învățătoare enervată foc !

Fetița -învățătoare:
Toți cei din clasă să ridice mîna-n sus
La orice întrebare eu vreau mereu răspuns,
Iar cel care nu va avea mîna-n sus,
Înseamnă că nu știe și „insufficient” i-am pus!
Ce? Cînd? De ce? – răspundeți mai repede!
Cum? Cîte? Cum, nu știți? Așa temele pregătiți?

( Lecția de matematică. Cineva bate la ușă-un copil care a întîrziat)

Fetița -învățătoare:
- De ce ai întîrziat la lecție ?
8
Elevul care a întîrziat:
-Am ieșit tîrziu din casă.

Fetița -învățătoare:
- Și de ce nu ai ieșit mai devreme ?

Elevul care a întîrziat:

-Fiindcă de acum era tîrziu...

Fetița -învățătoare:
- Treci la loc.
Fetița -învățătoare:
-Așa, liniște în clasă, matematica pe masă! Cîți ani are un om născut în 1955 ?

Un elev:
-Bărbat sau femeie ?

Fetița -învățătoare:
- Ce importanță are ?

Fetița -învățătoare:
- Îți pun doar o întrebare: Cîte păsărele sînt pe copac ?

Un elev:
- Cinci.

Fetița -învățătoare:
- Dar de unde știi ?

Un elev:
- Ei, asta-i altă întrebare!

Fetița-învățătoare:
-Vreau să văd tema de acasă, caiețelile repejor pe masă! Vrei să spui că nu te-a
ajutat tatăl tău la rezolvarea problemei ?

Un elev:
- Nu m-a ajutat.

Fetița-învățătoare:
-Dă-ți cuvîntul !

Un elev:
- Mi-l dau. Nu m-a ajutat, a rezolvat-o singur...

9
Fetița- învățătoare:
-Motive poți găsi de toate. Pe mine mă interesează să faci carte !

-Voi vorbiți astăzi curat

Englezește, franțuzește,
Dar cu totul ați uitat
Să vorbiți și românește !
( Un elev e obraznic, si se rotește mereu )
Ești obraznic, se vede că nu ai cei șapte ani de-acasă !

Un elev:
- Păi, m-au dat de șase ani la școală.

Fetița- învățătoare:
-Bravo, Ioane, ai început să înveți mai bine. Ce s-a întîmplat ?

Un elev:
- S-a stricat calculatorul.

Fetița- învățătoare:
- Copii, ce trebuie să faceți ca să nu-i întristați pe părinți cu
rezultate rele ?

Toți :
Să uităm sistematic agenda acasă !

Fetița- învățătoare:
- Vai ? Cum adica? Ia să-mi spuneți voi, ce vă place cel mai mult la școală ?

Toți :
Recreațiile! Să dansăm! Să cîntăm!
P.

Dragi învățători, dacă există dragoste pură, am dori să vă aducem în dar un buchet
de raze, care să vă lumineze viața, iar în lumina lui să se oglindească dragostea și
respectul pe care vi-l purtăm.

I elev
Dumnezeu nu putea fi peste tot și de aceea a creat dascălii, cărora le-a poruncit:
Unde este ură, tu, Dascăle, să dai iubire ,
Unde este necredință, tu să dai speranță,
Unde este întuneric, tu să dai lumină,
Unde este supărare, tu să dai bucurie,
Unde este frică, tu să-ncurajezi.
10
II elev
Urarea mea, iubită doamnă
Eu astăzi ție ți-o închin.
Să-ți fie anii fără teamă
Și fericire să ai din plin.
Viața-ți fie fericită
Și drumul presărat cu flori,
Iar bolta vieții liniștită
Senină, mîndră, fără nori.

III elev

Mă-nchin ție celui care m-a luat prima dată de mînă și m-a așezat ân prima
Bancă.

Mă-nchin ție- celui care m-a învățat a citi pe silabe cuvăntul Mama, Patrie,
Carte.

Mă-nchin ție – celui care mi-a insuflat dragoste de Patrie.

Mă-nchin ție- celui care m-a învățat a urca treptele științei ale vieții.

Mă-nchin ție – celui care mi-a spus soluția problemelor școlare și a celor
cotidiene.

Mă- nchin celui care a știut să pună temelia, da și acoperișul la ceea ce se

cheamă deprinderi de carte, dragoste de viața.

Toți
Mă- nchin ție – scumpul meu învățător.

Cîntecul ,,Adio, clase primare”

P.

Parcă nu demult a fost o toamnă călduroasă, cu frunze aurii și cu clinchet vesel de

clopoțel. Pentru prima oară noi ne grăbeam la școală. Ne-ați întîlnit, doamnă învățătoare
cu glas dulce și cu multă răbdare. Multe am aflat în acești 4 ani . Fiecăruia dintre noi i-a
revenit cîte o picătură din sufletul dumitale.

P.

Dar în viață totul are un început și un sfîrșit. Am rugat clipa să oprescă „ ceasornicul
timpului” ca să nu ne despărțim. Atît de mult am rugat-o, dar ea n-a ascultat. Și totuș,
clipa despărțirii a venit.
11
 - Cine suntem noi, absolvenții claselor primare ?

- Noi suntem copiii țării care am ajuns la o răscruce de drum.

- Noi suntem asemeni nisipului care, numai curgînd, poate fi timp.

- Noi suntem asemeni curcubeului, care ridicîndu-se pe ceruri, poate deveni simbol.

- Noi suntem zborul tînăr al visului, care numai înălțîndu-se poate deveni mîine.

- Noi suntem clipa de azi pentru a făuri ziua de mîine.

P.

Fiecare ne dăm seama la un moment dat că ascundem în noi un fragment din ființa
dascălilor. Singura răsplata pe care v-o putem oferi, alături de recunoștința noastră, este
ceea de-a căuta să fim permanent noi înșine, cei în care au avut încredere.

P.

Stimată învățătoare! Noi vă iubim și vă stimăm pentru înțelepciunea și frumusețea

sufletelor D-stră.

Pentru generozitate și răbdare.

Pentru chipul D-stră senin și înțelept.

Pentru că sunteți semănătorii binelui de mîine, semănînd zilnic cîte un pic de

spiritualitate ca să culegeți roadele peste ani.

Cîntecul „ Drumurile noastre”

12