Analitica LP 1-9

CHIMIE ANALITICA
LUCRARI PRACTICE
VOLUMETRIE
1
A S I ST. U N IV. D R . FA R M .
C R I STI NA G E O R GITA
REGULI DE LUCRU IN
LABORATORUL DE
CHIMIE ANALITICA
• Caiet studentesc - datele experimentale - nu foi, nu se sterge, se taie cu o linie

• Pix, nu stilou, nu creion
• Cârpa de laborator. Chibrituri/ bricheta. Ochelari laborator.
• Para de cauciuc cu trei cai
• Citit si inteles
• Lucrari de control la LP – din materia LP
• Experimente- standardizare solutii titrant, dozare proba
• in echipe de 2
• 2 determinari/student
• total- 4 determinari/ experiment
NORME DE SIGURANTA
IN LABORATORUL DE
CHIMIE ANALITICA
• Echipament de protectie
• Halat maneci lungi
• Ochelari de protectie, nu lentile de contact
• Incaltaminte comoda, nu sandale
• Parul strans
• Nu bijuterii care atarna, nu unghii lungi / false, nu
machiaj
• Pregatire inainte de laborator- de stiut ce s-a lucrat
anterior + material studiu
• Intrebati!
NORME DE SIGURANTA
IN LABORATORUL DE
CHIMIE ANALITICA
• Atentie la lucrul cu becuri de gaz

- Aprindere /stingere bec gaz,
- Vase de sticla fierbinti nu se manipuleaza direct cu mana (doar cu carpa laborator!)
• Atentie la modul de lucru la balantele analitice

• Atentie la manipularea substantelor toxice, acizi tari/baze tari – doar la nisa, aerisire
• Atentie la manipularea sticlariei de laborator (biurete, pipete, baloane cotate)

• Nu interveniti in experimentele altui coleg
• Nu lucrati singuri in laborator
• Nu executati alte experimente

NORME DE SIGURANTA
IN LABORATORUL DE
CHIMIE ANALITICA
• Pastrati ordine si curatenie la masa de lucru

• Respectati procedeul de lucru
• Cititi etichetele reactivilor de lucru (de 3 ori!!!)
• Notati-va datele experimentale imediat ce le-ati obtinut
• Reactivii se folosesc doar in cantitati specificate, se
adauga picatura cu picatura
• Atentie la manipulare flacoane reactiv- nu impurificam,
nu schimbam dopuri
• Urme de reactivi pe masa de lucru- se sterg cu carpa
laborator, daca acizi/ baze- se foloseste carpa de la
chiuveta
NORME DE SIGURANTA
IN LABORATORUL DE
CHIMIE ANALITICA
• Pipetare – nu aspirati cu gura, folositi para de cauciuc cu

3 cai INDIVIDUALA!!!
• Nu se fumeaza/ nu se bea/ nu se mananca in laborator
• Substantele nu se gusta, nu se miros direct
• La diluarea acizilor tari se evita stropirea- se adauga acid
in apa nu invers
• Substante in contact cu pielea - spalati cu foarte multa
apa si anuntati
• Accidente , vesela sparta, substante varsate pe jos-
anuntati cadrul didactic
NORME DE SIGURANTA
ANTI-SARS COV2
• Masca e obligatorie. Purtati-o corect!

• Distantare fizica
• Spalati mainile cu apa si sapun
• Dezinfectati mainile cu dezinfectant
• In laborator se intra in ordine, la locuri prestabilite.

• Obligatie spalat pe maini la intrare laborator
Sa stiti ca:
• Mesele de lucru sunt curatate cu alcool sanitar dupa fiecare LP
• Podelele sunt spalate cu solutie cu clor
CE ESTE VOLUMETRIA?
VOLUMETRIE=TITRIMETRIE
• Metoda chimica de dozare in care determinarea cantitativa a

analitului se realizeaza prin masurarea volumului de reactiv de
concentratie cunoscuta care se aduce in cantitate
stoechiometrica peste solutia probei
• Titrarea = operatia prin care peste proba de analizat se adauga

progresiv solutia de reactiv de concentratie cunoscuta (solutia
standard, titrant), picatura cu picatura, folosind biureta (vas de
masurare exacta a volumului) pana cand reactia este totala/
cantitativa/ se atinge stoechiometria reactiei.
• Metoda chimica de dozare in care determinarea cantitativa a analitului se realizeaza prin

masurarea volumului de reactiv de concentratie cunoscuta care se aduce in cantitate
• Pentru fiecare titrare- avem de definit : reactia chimica, solutia standard, punctul de echivalenta
• Metode volumetrice- clasificare in functie de reactia de la baza dozarii

• Metode acido-bazice – protometrie
• Metode prin reactii de precipitare
• Metode prin reactii complexare- complexonometrie
• Metode prin reactii redox – redoxometrie
CONDITII PT CA O REACTIE CHIMICA
SA POATA FI FOLOSITA IN TITRIMETRIE
• 1. sa fie totala / sa decurga cantitativ

• 2. sa aiba viteza mare sau sa se cunoasca posibilitati de marire a vitezei de reactie
(temperatura, catalizatori)
• 3. sa decurga dupa mecanism simplu, bine cunoscut, fara reactii secundare (sau sa se
cunoasca moduri de inlaturare sau reducere a acestora)
• 4. sa se poata evidentia cu usurinta si exactitate punctul de echivalenta (=momentul titrarii
cand reactia e totala=volumul de titrant adaugat a determinat transformarea totala a
analitului)
• 5. sa fie sensibila
• 6. sa fie selectiva
CONDITII PT CA O REACTIE SA POATA FI
FOLOSITA IN TITRIMETRIE
• Conditia 1.
Reactia sa fie totala / sa decurga cantitativ
𝐷 1 + 𝐴 2 ⇌ 𝐴1 + 𝐷 2
Echilibrul sa fie total deplasat spre dreapta

Minim 99,9% reactanti sa fie transformati in produsi de reactie
[D2]=[A1]=99,9%
[A1][D2] 99,9∙99,9
[D1]=[A2]=0,1% K= = 0,1∙0,1 ~106 K≥ 106
[A2][D1]
CONDITII PT CA O REACTIE SA POATA FI
FOLOSITA IN TITRIMETRIE
• Conditia 1.
Reactia sa fie totala / sa decurga cantitativ
[A ][D ]
𝐷 1 + 𝐴2 ⇌ 𝐴1 + 𝐷 2 K= 1 2 ≥ 106
[A2][D1]
[A ] K
𝐷 1 ⇌ 𝐴1 + π K1= 1 K= 1 ≥ 106 /(log)
[D1] K2
[A ]
𝐷 2 ⇌ 𝐴2 + π K2 = 2 log K1 –log K2 ≥6
[D2]
pK2-pK1 ≥6

• Pentru fiecare titrare- avem de definit : reactia chimica, solutia standard, punctul de echivalenta
• Punctul de echivalenta =momentul titrarii cand volumul de titrant adaugat a determinat

transformarea totala a analitului
• Indicatori = substante care isi schimba o proprietate usor observabila (ex culoare, solubilitate,
fluorescenta) in functie de concentratia unei anumite specii din mediul de reactie
• Ex . Protometrie- indicatori de pH-isi schimba culoarea intr-un anumit interval pH
• Punctul de echivalenta p.e.

• =momentul titrarii cand volumul de titrant adaugat a determinat transformarea totala a analitului
• = punct teoretic
• Volumul de echivalenta V.e.
• = volum de solutie standard necesar pentru atingerea p.e.
• Punctul final p.f.
• =se determina practic
• =momentul cand analistul sesizeaza practic sfarsitul reactiei prin modificarea unei proprietati a sistemului
• Volumul final V.f.
• =volumul de solutie standard masurat de analist cu biureta
• Ideal Ve=Vf
• Eroare de titrare ET= Ve-Vf
• Erori maxim admise ET ≤ 0,1%

• Pentru fiecare titrare- avem de definit : reactia chimica, solutia standard, punctul de echivalenta =
indicator
• Ce este solutia standard?

• Solutia standard
= O solutie careia i se cunoaste cu exactitate concentratia analitica, definita prin titru,
molaritate, normalitate si factor volumetric
Solutii standard=solutii titrate= solutii volumetrice= titranti sau solutii etalon
CONCENT RATIA SOLUTIILO R. REMINDER
• Concentratia procentuala (c%)

• Molaritate (M)
• Normalitate (N)
• Titru (T)
• Titru in raport
CONCENT RATIA SOLUTIILO R. REMINDER
• Concentratia procentuala (c%) = g solut in 100 g solutie
m
c%= m solut *100 (g%)
solutie
• Molaritate (M) = nr. moli analit dizolvati in 1000 mL solutie
msolut
M = n/ V(mL) *1000= *1000
Mr∗V(mL)
• Normalitate (N) = nr. echivalenti-gram analit dizolvati in 1000 mL solutie
msolut
N = nEg / V (mL) *1000= *1000
Eg∗V(mL)
• Titru T= g subst. dizolvata in 1mL solutie (g/mL)
msolut T T
T= M= *1000 N= *1000
V (mL) Mr Eg
• Titru in raport
T F1/F2= g analit care reactioneaza cu 1 mL solutie reactiv titrant (F1 =titrant, F2=analit)
CONCENT RATIA SOLUTIILO R. PROBLEM E
1. Care este titrul unei solutii NaOH 0,1 M (Mr=40,00)?

Dar titrul in raport al solutiei NaOH 0,1M fata de HCl (Mr=36,46)?
Dar titrul in raport al solutiei NaOH 0,1M fata de ibuprofen (Mr=206,3)? Ibuprofen=
acid 2-((4-(2-metil)-propil)fenil)propanoic
CONCENT RATIA SOLUTIILO R. PROBLEM E
2. Care e titrul si normalitatea unei solutii de H3PO4 (Mr=98,00) obtinuta prin diluarea a 4 mL
H3PO4 53% (densitate ρ=1,36 g/mL) la 250 mL solutie. Acidul participa la reactia de
neutralizare H3PO4+ 2NaOH⇌Na2HPO4 + 2 H2O.
SOLUTII STANDARD
• Solutia standard
= O solutie careia i se cunoaste cu exactitate concentratia analitica, definita prin titru,
molaritate, normalitate si factor volumetric
Consideram reactia de titrare: A+T→P

• Preparam T si determinam concentratia exacta a T
• Determinam concentratia A
S O LU T I I STA N DA R D
Tipuri de solutii standard

1.Solutii standard primar
2. Solutii standard secundar
S O LU T I I STA N DA R D
1.Solutii standard primar

=solutii standard de referinta= solutii obtinute prin dizolvarea la balon cotat a unei
cantitati analitic masurate dintr-o substanta standard primar , intr-un volum determinat de
solvent
2. Solutii standard secundar

=solutii obtinute din substante care nu indeplinesc conditiile unui standard primar
-se prepara solutii de concentratie aproximative, apropiata de concentratia dorita, iar
concentratia exacta se determina prin titrare fata de un standard primar (standardizare)
SUBSTANTA STANDARD PRIMAR
CONDITII
• 1. grad avansat de puritate (99,98-99,99%, impuritatile cunoscute si admise sub 0,01-0,02%)

• 2. compozitie cunoscuta si bine definita
• 3. sa se obtina si sa se purifice usor
• 4. sa fie stabile la temperatura camerei
• 5. sa fie stabile in prezenta agentilor atmosferici (H2O, O2; CO2)
• 6. Mr si Eg cat mai mari a.i. eroarea de cantarire sa fie cat mai mica
• 7.sa fie solubila in solventul utilizat, iar solutiile obtinute sa fie stabile la conservare in
prezenta agenti atmosferici
• 8. sa participe la reactie in proportie stoechiometrica, cu viteza mare, fara fenomene
secundare
CONDITII
Conditia 6. - Mr si Eg cat mai mari a.i. eroarea de cantarire sa fie cat mai mica
sensibilitatea balantei analitice (mg)
• Eroarea de cantarire=E= * 100
masa substantei cantarite (mg)
• Sensibilitatea balantei analitice= 0,0001 g=0,1 mg

0,1
• Daca masa substantei cantarite =0,1 g= 100 mg E= * 100=0,1%
100
0,1
• Daca masa substantei cantarite =0,2 g= 200 mg E= * 100=0,05%
200
• Masa substantei cantarite creste, eroarea de cantarire scade
• Dar pt un anume nr moli, masa substantei cantarite creste daca Mr creste, deci daca Mr creste, E scade
Exemple de substante std primar

Metode acido-bazice: Na2CO3 anh, KHCO3, HOOC-COOH, C6H5-COOH
Metode prin precipitare: KCl, NaCl, Ag, AgNO3
Metode complexometrice: Ag, AgNO3, Zn, Mg, Cu, Zn2+, Mg2+, Cu2+
Metode redoxometrice:K2Cr2O7, KBrO3, Fe, As2O3
SUBSTANTA STANDARD SECUNDAR
Daca o substanta nu indeplineste toate conditiile unei substante standard primar =

substanta standard secundar
Exemple de substante standard secundar

HCl
NaOH
P R E PA R A R E S O LU T I I STA N DA R D. E TA P E
OPERATII SOLUTIE STANDARD PRIMAR SOLUTIE STANDARD
SECUNDAR
0. VERIFICARE: SUBSTANTA E STANDARD PRIMAR SAU SECUNDAR?
1. CALCULUL CANTITATII DE SUBSTANTA NECESARE ̋a̋ in functie de concentratia si volumul dorite

pentru solutia de preparat
2. CANTARIREA CANTITATII - Cu exactitate - Aproximativa
CALCULATE - Balanta analitica - Balanta farmaceutica
3. DIZOLVAREA CANTITATII - Balon cotat - Flacon de reactiv, cilindru
CANTARITE gradat
4. COMPLETAREA LA VOLUM - Cu exactitate, balon cotat - Cu aproximatie, cilindru gradat
5. DETERMINAREA CONCENTRATIEI - Prin calcul - Prin titrare
(STANDARDIZARE)
6. ETICHETAREA SOLUTIEI -nume solutie, concentratie/ factor volumetric
STANDARD -data determinarii concentratiei
-numele persoanei care a facut determinarea
SECUNDAR

pentru solutia de preparat (exemplu ̋a̋ pt 1L sol NaOH 0,1M)
CALCULATE - La balanta analitica (4 zecimale) - La balanta farmaceutica (2
- Cat mai aproape de cantitatea zecimale)
teoretic calculata ̋a̋ - Cu exces de 10-15% fata de
cantitatea teoretic calculata ̋a̋
SECUNDAR
3. DIZOLVAREA CANTITATII - Dizolvare cantitativa, in balon -Dizolvare direct in flacon de

CANTARITE cotat (Vb) reactiv de capacitate
- se aduce substanta cantarita corespunzatoare
direct in balonul cotat si se -se adauga o portiune de solvent
dizolva intr-o portiune de masurata cu cilindrul gradat
solvent (aprox 1/3 Vb)
Sau
-Daca substanta e intens

colorata sau dizolvarea e puternic
exoterma, dizolvare in capsula de
portelan
-se adauga o portiune de solvent
masurata cu cilindrul gradat
-solutia obtinuta se transfera in
flacon de reactiv de capacitate
corespunzatoare

SECUNDAR
4. COMPLETAREA LA VOLUM - Cu exactitate - Cu aproximatie

-se adauga solvent pana la cota - Volumul de solvent e masurat
balonului cotat cu cilindrul gradat
(STANDARDIZARE) 1. Pe o substanta standard
primar
2. Pe o alta solutie standard

DETERMINAREA CONCENTRATIEI
SOLUTIEI STANDARD PRIMAR
Prin calcul
𝒂
T´ = 𝑽
𝒂∗𝟏𝟎𝟎𝟎 𝑻´∗𝟏𝟎𝟎𝟎
M´ = =
𝑽∗𝑴𝒓 𝑴𝒓
𝒂∗𝟏𝟎𝟎𝟎 𝑻´∗𝟏𝟎𝟎𝟎
N´ = =
𝑽∗𝑬𝒈 𝑬𝒈
DETERMINAREA CONCENTRATIEI
SOLUTIEI STANDARD SECUNDAR
Prin titrare
1. Pe o substanta standard primar*
(ex. LP2 standardizare sol NaOH 0,1M)

(ex. LP2 standardizare sol HCl 0,1M)
Determinam
T´ , M´ , N´
*cazul ideal pt ca
• La cantarire - sensibilitate b. a. 10-4 g
• La citire volum biureta - sensibilitate max. 10-2 ml
FACTORUL VOLUMETRIC (TITRIMETRIC) F X
• Concentratia teoretica – 1-2 cifre semnificative 0,10 M

• Concentratia reala – necesita 4-5 cifre semnificative 0,1057 M, 0,09834M
• Simplificare – coeficient de corectie Fx, F0,1M, F0,1N
• F= factorul volumetric=numar adimensional care arata de cate ori concentratie reala a
solutiei este mai mare sau mai mica decat concentratie teoretica (exprimata prin 1-2
cifre semnificative)
𝑴´ 𝑵´ 𝑻´ 𝑽°
• Fx= = = =
𝑴° 𝑵° 𝑻° 𝑽´
FACTORUL VOLUMETRIC (TITRIMETRIC) F X
𝑽°
• Fx =
𝑽´
• F= numar adimensional care arata cati mL solutie de conc teoretica corespund la 1 mL sol
de conc reala,
• F = factor de corectie a volumului folosit pt a usura calculele in titrimetrie
• V°=Fx*V´
• Fx ∈ [ 0,9000- 1,1000] (cf Ph Eur, Fx ~1, eroare ±10%)

Exemple.
𝑴´ 𝟎,𝟏𝟎𝟓𝟕
• 1) 𝑴´=0,1057 M, 𝑴°=0,10 M→ F0,1M= 𝑴° = =1,057
𝟎,𝟏𝟎
𝑴´ 𝟎,𝟎𝟗𝟖𝟑𝟒
• 2) 𝑴´= 0,09834 M, 𝑴°=0,10 M→ F0,1M= 𝑴° = = 0,9834
𝟎,𝟏𝟎
10/12/2020
CHIMIE ANALITICA
LUCRARI PRACTICE
VOLUMETRIE
2
A S IST. U N IV. D R . FA R M.
C R ISTINA G E O R GITA
1
10/12/2020
CE STUDIEM AZI
1. Consolidare notiuni LP1

2. Protometria apoasa
3. Solutia standard NaOH 0,1M. Preparare.
Standardizare.
4. Solutia standard HCl 0,1M. Preparare.
Standardizare.
2
10/12/2020
NOTIUNI DE CONSOLIDAT
• Ce este volumetria? • Ce sunt solutiile standard secundar?

• Ce este titrarea? • Ce este substanta standard primar?
• Ce conditii trebuie sa indeplineasca o • Ce este substanta standard secundar?
reactie chimica pentru a fi folosita la • Ce este factorul volumetric?
titrare?
• Ce este standardizarea?
• Ce este punctul de echivalenta?
• Ce este punctul final?
• Ce sunt indicatorii?
• Ce este eroarea de titrare?
• Ce este solutia standard?
• Ce sunt solutiiile standard primar?
3
10/12/2020
PROTOMETRIE APOASA.
S OLU T I I STA N DAR D.
Protometria in mediu apos este titrimetria bazata pe echilibre de transfer

al protonilor (pe reactii acido-bazice) in solutie apoasa.
Analitii ?
Solutiile standard folosite in protometria apoasa ?
4
10/12/2020
PROTOMETRIE APOASA.
S OLU T I I STA N DAR D.
Protometria in mediu apos este titrimetria bazata pe echilibre de
transfer al protonilor (pe reactii acido-bazice) in solutie apoasa.
Analitii ?
- Substante cu functie acida sau bazica
Solutiile standard folosite in protometria apoasa ?

- Solutii standard de acizi tari si solutii de baze tari (functie antagonista)
• pentru a se asigura indeplinirea conditiei de neutralizare cantitativa
pKp2-pKp1≥6
• pentru ca determina salt mare pH in jurul punctului de echivalenta
5
10/12/2020
SOLUTIA STANDARD HIDROXID D E SOD IU 0 ,1 M
Solutia standard NaOH 0,1 M Mr=40,00
1. Preparare
2. Standardizare=determinarea FNaOH 0,1M
6
10/12/2020
1. Preparare
7
10/12/2020
PREPARARE SOLUTIE STANDARD Na OH 0 ,1 M
 Din reactiv in stare solida

Sau
 Prin diluarea unei solutii concentrate
8
10/12/2020

Sau
9
10/12/2020
P R EPA R A R E SO LU T I I STA NDA R D. ETA P E

SECUNDAR

CANTARITE gradat
(STANDARDIZARE)
10
10/12/2020

SECUNDAR
0. VERIFICARE: NaOH E STANDARD PRIMAR SAU SECUNDAR?
11
10/12/2020

SECUNDAR
0. VERIFICARE: NaOH E STANDARD PRIMAR SAU SECUNDAR?
NaOH
Isi modifica compozitia in timp, la conservare, chiar in stare solida
• Se carbonateaza rapid in prezenta CO2 atmosferic:
2NaOH+ CO2 ⇌ Na2CO3 + H2O
(granulele NaOH se acopera cu un strat Na2CO3, solutiile se carbonateaza si ele)
• Este higroscopic
NU este substanta standard primar
12
10/12/2020

SECUNDAR

CANTARITE gradat
(STANDARDIZARE) 1. Pe o substanta standard
primar

13
10/12/2020

OPERATII SOLUTIE STANDARD SECUNDAR

calculam ̋a̋ pt 1L sol NaOH 0,1M
1L sol NaOH 0,1M...........0,1 moli NaOH.......0,1* Mr=0,1*40,00=4,00 gNaOH

a=4,00 g NaOH
14
10/12/2020

2. CANTARIREA CANTITATII CALCULATE - Aproximativa

- La balanta farmaceutica (2 zecimale)
- Cu exces de 10-15% fata de cantitatea teoretic
calculata ̋a̋
a cantarita~1,10*4,00=4,40 g NaOH
a cantarita~1,15*4,00=4,60 g NaOH
15
10/12/2020

3. DIZOLVAREA CANTITATII CANTARITE Dizolvarea NaOH in apa e puternic exoterma, deci trebuie
facuta dizolvarea in capsula de portelan
Substanta cantarita se aduce in capsula de portelan
Se spala in jet cu cativa mL apa distilata pentru indepartarea
Na2CO3 de pe suprafata granulelor NaOH
Se adauga o portiune de solvent (apa distilata lipsita de CO2 =
apa distilata proaspat fiarta si racita) masurata cu cilindrul gradat
(10-20 mL)
Solutia obtinuta se transfera cantitativ in flacon de polietilena de
1L, cu capac etans
!!! Nu se folosesc flacoane de reactiv din sticla – NaOH

reactioneaza cu silicatii (scade concentratia solutiei)
!!! Nu se folosesc flacoane cu dop rodat din sticla- din cauza
reactiilor de carbonatare sau cu silicatii- se blocheaza dopurile
!!! Biuretele cu robinet de sticla-trebuie spalate imediat dupa
utilizare
16
10/12/2020
4. COMPLETAREA LA VOLUM - Cu aproximatie

-Solutia transferata cantitativ in flaconul de polietilena se
completeaza la volum (1L) cu apa distilata lipsita de CO2
folosind cilindrul gradat
17
10/12/2020
5. DETERMINAREA CONCENTRATIEI - Prin titrare

(STANDARDIZARE, 1. Pe o substanta standard primar
DETERMINARE FACTOR VOLUMETRIC) 2. Pe o alta solutie standard
18
10/12/2020

SECUNDAR

19
10/12/2020

Sau
20
10/12/2020
U N A LT M O D D E P R E PA R A R E A S O L U T I E I
STANDARD Na OH 0,1M
Prin diluarea unei solutii standard mai concentrate
De ce?
• In solutii concentrate NaOH solubilitatea Na2CO3 este mai mica
• In solutia NaOH 2M - Na2CO3 nu e solubil
• Na2CO3 precipita, se depune precipitatul, se decanteaza, din solutia limpede se
ia cota parte pentru dilutie
• nu mai e necesara etapa de spalare a granulelor NaOH pentru indepartarea
Na2CO3
21
10/12/2020
STANDARD Na OH 0,1M
• Se prepara prin cantarire reactiv solid o solutie NaOH 2M

• Din solutia NaOH 2M preparam prin diluare 1L solutie NaOH 0,1M
• Cum procedam?
22
10/12/2020
STANDARD Na OH 0,1M
• Se prepara prin cantarire reactiv solid o solutie NaOH 2M

• Din solutia NaOH 2M preparam prin diluare 1L solutie NaOH 0,1M
• Cum procedam?
Msol conc * Vsol conc=Msol dil * Vsol dil

2* Vsol conc =0,1*1000
Vsol conc =50 mL
• 50 mL solutie NaOH 2M masurati cu cilindrul gradat sunt adusi in flaconul de reactiv,

apoi se adauga apa distilata lipsita de CO2 (950 mL masurati cu cilindrul gradat)
23
10/12/2020
1. Preparare
24
10/12/2020

(STANDARDIZARE, 1. Pe o substanta standard primar
DETERMINARE FACTOR VOLUMETRIC) 2. Pe o alta solutie standard
25
10/12/2020
STA N DA R D I Z A R E A S O LU T I E I N aO H 0 , 1 M
Prin titrare pe o substanta standard primar

Principiul metodei
Avem de stabilit
1. Care este substanta standard primar si care este reactia de titrare?
2. Este reactia de titrare cantitativa?
3. Cum evidentiem punctul de echivalenta?
3.1. Care este pH-ul la punctul de echivalenta?
3.2. Ce indicator de pH alegem?
26
10/12/2020
Prin titrare pe o substanta standard primar.
Principiul metodei
1. Care este substanta standard primar si care este reactia de titrare?

1.1. Se alege o substanta std primar cu functie acida.
Titrarea cu acid oxalic
(HOOC-COOH) ·2 H2O (cristalohidrat stabil , nu isi modifica compozitia) Mr=126,06
HOOC-COOH + H2O ⇌ HOOC-COO- + H3O+ Ka1= 5,6*10 -2 pKa1 =1,3
HOOC-COO- + H2O ⇌ -OOC-COO- + H3O+ Ka2= 5,4 *10-5 pKa2 =4,3
Ka1 / Ka2 ~10 3
27
10/12/2020
1.2. Care este reactia de titrare?

a) Neutralizarea partiala (corespunzatoare primei trepte de ionizare, cu formare de sare
protonata =oxalat acid)
HOOC-COOH + NaOH ⇌ HOOC-COO- Na + + H2O
Sau Ka1 / Ka2 ~10 3
b)Neutralizarea totala (cu formarea sarii neutre, cu anion bazic divalent)
HOOC-COO- Na + + NaOH ⇌ Na +( -OOC-COO-) Na + + H2O
HOOC-COOH + 2NaOH ⇌ Na +( -OOC-COO-) Na + +2 H2O
28
10/12/2020
1.2. Care este reactia de titrare?

a) Nu poate fi folosita reactia de neutralizarea partiala (cu formare de sare
protonata) deoarece Ka1 / Ka2 <10 4 (neutralizarea corespunzatoare primei trepte
de ionizare este interferata de ionii H3O+ rezultati din ionizarea la treapta a doua,
cele doua trepte de titrare se suprapun partial)
b)Trebuie facuta titrarea pe baza reactiei de neutralizarea totala (cu formarea sarii
neutre, cu anion bazic divalent)
29
10/12/2020

HOOC-COO- Na + + NaOH ⇌ Na +( -OOC-COO-) Na + + H2O
2
1
pK2-pK1=pKp2-pKp1=pKw-pKa2 =14-4,3=9,7 >6

Reactia este cantitativa.
30
10/12/2020
p.e. – in sistem exista Na +( -OOC-COO-) Na + = sare cu anion bazic divalent

Hidroliza bazica, pH bazic
-OOC-COO- + H2O ⇌ -OOC-COOH + HO-
Cs =Ca/3
Kw
pOH=-log Kb∗Cb=−log ∗Cs
Ka2
Kw Kw
pH= pKw-pOH=-logKw+ log ∗Cs =-log ∗Ka2 pH p.e. =8,4
Ka2 Cs
31
10/12/2020

3.2. Ce indicator de pH alegem? Mecanismul de functionare a indicatorului.
Indicatorul se alege astfel incat in intervalul de viraj al indicatorului sa fie cuprins pH p.e.
pH p.e. =8,4
Indicatori posibili – se aleg din tabelele de indicatori de pH (*Tratat -tabel 10.1 pag 342)
Albastru de timol [8,0-9,6]

Fenolftaleina [8,2-10,0] ---!!!Mecanismul de functionare al fenolftaleinei!!!
32
10/12/2020
F E N O L F TA L E I N A
[8,2-10,0]
Incolor- rosu
Forma lactonica
!!!Mecanismul de functionare a fenolftaleinei!!!
33
10/12/2020
Prin titrare pe substanta standard primar acid oxalic
Procedeul de lucru
• Se calculeaza masa de acid oxalic care trebuie luata in lucru pentru a titra cu un volum optim de solutie NaOH 0,1M
( astfel incat sa se consume 20-max 25 mL, pentru biurete de capacitate 25 mL)
• Probe de acid oxalic de 0,10-0,13 g se cantaresc la balanta analitica prin procedeul prin diferenta, direct in pahare
Erlenmeyer
• Se dizolva in aprox 50 mL apa distilata. Se omogenizeaza.
• Se adauga 3-4 picaturi solutie fenolftaleina. Solutia este incolora.
• Se titreaza cu solutie NaOH 0,1 M pana la virajul indicatorului la coloratie roz-deschis persistent
• Se incalzeste solutia din paharul de titrare pana aproape de fierbere, pentru indepartarea CO2,
• Daca solutia ramane roz, se citeste volumul de pe biureta=Vf
• Daca solutia s-a decolorat, se raceste sub jet de apa si se continua titrarea (cu 1-2-3 picaturi titrant) pana la virajul
fenolftaleinei la slab roz persistent. Se citeste volumul de pe biureta=Vf si se noteaza in caietul de lucru.
34
10/12/2020
Prin titrare pe substanta standard primar acid oxalic
Calculul
̋a ̋ ̋V̋
1 mol acid oxalic................................2 moli NaOH
Mracid oxalic g acid oxalic...................2*MrNaOH g NaOH
̋a ̋ g acid oxalic..............................x g NaOH
a∗2∗MrNaOH
x= g NaOH
Mracid oxalic
35
10/12/2020
Calculul (continuare)
x g NaOH................................V mL solutie NaOH 0,1M
T ´ g NaOH................................1 mL solutie NaOH 0,1M
𝐱 a∗2∗MrNaOH
T´= = g/mL NaOH
V V∗Mracid oxalic
0,1∗MrNaOH 0,1∗40,00
T°= = =0,004000 g/mL NaOH
1000 1000
36
10/12/2020
Calculul (continuare)
x g NaOH.......x/ MrNaOH moli NaOH..............................V mL solutie NaOH 0,1M
M ´ moli NaOH..............................1000 mL solutie NaOH 0,1M
𝐱 T´ a∗2
M´= ∗1000 = ∗1000 = ∗1000 moli/L NaOH
V∗MrNaOH MrNaOH V∗Mr acid oxalic
M°= 0,10 moli/L NaOH

𝐱 T´ a∗2
N´= ∗1000 = ∗1000 = ∗1000 =M ´ Eg/L NaOH
V∗EgNaOH EgNaOH V∗Mr acid oxalic
N°= 0,10 Eg/L NaOH

𝐌´ 𝐍´ 𝐓´
F0,1M NaOH = = =
𝐌° 𝐍° 𝐓°
37
10/12/2020
Prezentare rezultate
Nr.crt. ̋a ̋ V mL solutie T´ M´ N´ F0,1M NaOH

g acid oxalic NaOH 0,1 M (6 zecimale) (4 zecimale) (4 zecimale) (4 zecimale)
Prezentare
(4 rezultate
zecimale) (1-2 zecimale)
1.
2.
3.
4.
38
10/12/2020
Calcul statistic pentru rezultatele obtinute F0,1M NaOH (media aritmetica, s, RSD%)
Nr. crt. F0,1M NaOH Media xi -𝒙 (xi -𝒙)2 ∑ (xi−𝒙)2 RSD% =

𝒔∗𝟏𝟎𝟎
(4 zecimale) aritmetica s= 𝒙
𝒏 𝟏
xi 𝒙
1. x1
2. x2
3. x3
4. x4
39
10/12/2020
S OLUT I A STAN DA R D H Cl 0 ,1 M
Mr=36,46
1. Preparare
2. Standardizare=determinarea FHCl 0,1M
40
10/12/2020
Mr=36,46
1. Preparare
2. Standardizare=determinarea FHCl 0,1M
41
10/12/2020
PREPARARE SOLUTIE STANDARD HCl 0 ,1 M

SECUNDAR
0. VERIFICARE: ACIDUL CLORHIDRIC E STANDARD PRIMAR SAU SECUNDAR?
HCl pur - La temperatura camerei este gaz

NU este substanta standard primar
42
10/12/2020

Sau
• Exista solutii apoase HCl (reactivi comerciali) de concentratii maxime 35-40%

• Se detemina densitatea reactivului comercial prin masurare cu densitometrul
• Se coreleaza (*conform tabele) densitatea solutiei cu concentratia % aproximativa
• Din solutia comerciala cu concentratie % aproximativ cunoscuta se prepara prin diluare
1L solutie HCl 0,1M
43
10/12/2020

• Pp. ca in laborator exista HCl reactiv comercial cu densitate ρ= 1,185 g/mL.
• concentratia % aproximativa = 38% HCl
• vrem sa preparam prin diluare 1L solutie HCl 0,1M din solutia aproximativ 38% HCl
1000 mL.......0,1 moli HCl.....0,1*MrHCl= 3,646 g HCl
Aceste 3,646 g HCl provin din sol 38% astfel
100 g solutie concentrata......................100/ ρ mL solutie ....................38 g HCl
V mL solutie.......................3,646 g HCl
100∗3,646
V= = 8,09 ~8,1 mL solutie concentrata HCl trebuie luati in lucru
ρ∗38
V apa= 992 mL
44
10/12/2020

Pt a prepara prin diluare 1L solutie HCl 0,1M din solutia aproximativ 38% HCl, ρ= 1,185 g/mL
• Se masoara cu cilindrul gradat 8,5 mL solutie HCl de conc aproximativa 38%
• Se masoara cu cilindrul gradat un volum de apa distilata de 991-992 mL
• In sticla de reactiv se aduce o portiune din volumul de apa distilata pregatit,
• se transfera cantitativ cei 8,5 mL solutie de conc aproximativa 38% (masurati cu cilindrul
gradat),
• se aduce restul de apa distilata.
• Se agita pentru omogenizare.
45
10/12/2020
Mr=36,46
1. Preparare
2. Standardizarea=determinarea FHCl 0,1M
46
10/12/2020

(STANDARDIZARE, 1. Pe o substanta standard primar cu functie
DETERMINARE FACTOR VOLUMETRIC) bazica (Na2CO3, KHCO3)
2. Pe o alta solutie standard (solutie standard
de baza tare)
47
10/12/2020
STA N DA R D I Z A R E A S O LU T IE I H C l 0 ,1 M
Prin titrare cu solutie standard NaOH 0,1M

Principiul metodei
Avem de stabilit
1. Care este reactia de titrare?
48
10/12/2020
Prin titrare cu solutie standard NaOH 0,1M
Principiul metodei
1. Care este reactia de titrare? 2. Este cantitativa?

HCl + NaOH ⇌ NaCl + H2O
(H3O+ + Cl-) + (Na + + HO-) ⇌ 2H2O + (Na + + Cl-)
H 3O + + HO- ⇌ H 2O + H 2O
2
1
pK2-pK1=pKp2-pKp1=pKp H2O / HO- -pKp H3O+ / H2O = pKw-pKa H3O+ / H2O =14-0=14 > >6
49
10/12/2020
p.e. – in sistem exista Na + Cl – si H2O

pH – dat de autoprotoliza apei
pH=-log Kw pH p.e. =7,0
50
10/12/2020

Alegerea Indicatorului:
a) In intervalul de viraj al indicatorului sa fie cuprins pH p.e.
Sau
b) Intervalul de viraj al indicatorului sa fie cuprins in saltul de pH din jurul punctului de
echivalenta
51
10/12/2020
Calcul salt de pH din jurul p.e. – din curba de titrare*
Titrare 10 mL sol HCl 0,1 M cu solutie std NaOH 0,1 M

!!! 1 picatura
• Eroare de titrare ET= Ve-Vf

n% pH Salt de pH
• Consideram acceptata ET ± 0,1% 99,9 % 4,3 4,3
• Salt de pH 4,30---9,70 100,0 % 7,0
100,1 % 9,7 9,7
• Se poate alege orice indicator care are intervalul de viraj (sau doar pT) cuprins in saltul de pH
din jurul punctului de echivalenta
*CURS 3 VOLUMETRIE
52
10/12/2020
pH Range Indicator
0.2 (red) - 1.8 (yellow) and 7.2 (yellow) - 8.8 (red) Cresol Red
Indicatori posibili – se aleg din tabelele de indicatori 1.2 (red) - 2.8 (yellow) and 7.4 (yellow) - 9.0 Cresolphthalein (meta)
(purple)
de pH (ex. Tratat tabel 10.1 pag 342) 1.2 (red) - 2.8 (yellow) and 7.4 (yellow) - 9.0 Cresol Purple
(purple)
1.2 (red) - 2.8 (yellow) Thymol Blue
2.9 (purple) - 4.6 (green) Methyl Orange - Xylene Cyanol
a) pH p.e. = 7,0 sa fie cuprins In intervalul de viraj al
3.0 (yellow) - 4.6 (blue) Bromophenol Blue
indicatorului 3.0 (blue) - 5.0 (red) Congo Red
3.0 (red) - 6.3 (yellow) Methyl Orange
Rosu de fenol [6,4-8,2] , Rosu neutral [6,8-8,0] 4.0 (red) - 5.6 (yellow) Alizarin Red S
4.0 (yellow) - 5.6 (blue) Bromocresol Green
Albastru de bromtimol [6,0-7,6] 4.0 (colorless) - 6.6 (green) Dichlorofluorescein
4.2 (pink) - 6.2 (yellow) Methyl Red
4.6 (pink) - 5.2 (blue/green) Bromocresol Green / Methyl
Red
b) indicatori care au intervalul de viraj cuprins in saltul 5.2 (yellow) - 6.6 (purple) Bromocresol Purple
de pH 4,30---9,70 5.2 (yellow) - 6.8 (red) Chlorophenol Red

6.0 (yellow) - 7.6 (blue) Bromothymol Blue
Rosu de metil [4,4-6,2], 6.8 (yellow) - 8.2 (red) Phenol Red

7.3 (colorless/reddish) - 8.7 (blue/green) Naphtholphthalein (alpha)
Rosu clorfenol [4,8-6,4], Rosu de bromfenol [5,2-6,8] 8.0 (colorless) - 10 (pink) Phenolphthalein
8.2 (colorless) - 9.8 (violet/red) Cresolphthalein (ortho)
Albastru de timol [8,0-9,6], Fenolftaleina [8,2-10,0] 8.8 (colorless) - 10.5 (blue) Thymolthalein
11.6 (blue) - 14.0 (yellow) Indigo C
53
10/12/2020
• Roșu de metil
[4,4-6,2]
roșu-galben
Virajul - de la rosu (mediu acid) la ultima

Forma azoica (bazica) galbena
nuanta de portocaliu inainte de galben
!!!Mecanismul de functionare Rosu de metil
Curs 2 Volumetrie
54
10/12/2020
Procedeul de lucru
• Se masoara cu exactitate (cu biureta) in paharele Erlenmeyer volume de solutie HCl 0,1M
de aproximativ 20 mL (de ex. 18, 19, 20 mL).
• Se adauga apa distilata aproximativ 25-30 mL. Se omogenizeaza.
• Se adauga 3-4 picaturi de indicator Rosu de metil. Solutia are coloratie rosie.
• Se titreaza cu solutie NaOH 0,1 M pana la virajul indicatorului (pana la ultima nuanta de
portocaliu inainte de galben).
• Se citeste volumul de pe biureta=Vf si se noteaza in caietul de lucru.
55
10/12/2020
STANDARDIZAREA SOLUTIEI HCl 0,1 M
Calculul
HCl + NaOH → NaCl + H2O

1 Eg NaOH.....................1EgHCl
NŃaOH * VNaOH...................N´HCl * VHCl
NŃaOH * VNaOH=N´HCl * VHCl
MŃaOH * VNaOH=M´HCl * VHCl
MŃaOH ∗ V NaOH
M´HCl = N´HCl =
VHCl
T´
M´HCl = N´HCl = ∗1000
MrHCl
M´ ∗ VNaOH MHCl
T´HCl = NaOH ∗ , unde MŃaOH este media MŃaOH = M°NaOH 0,1M∗ media F NaOH 0,1M
VHCl 1000
56
10/12/2020
STANDARDIZAREA SOLUTIEI HCl 0,1 M
Calculul
MŃaOH ∗ V NaOH
M´HCl = N´HCl =
VHCl
T´
M´HCl = N´HCl = ∗1000
MrHCl
M´ ∗ V NaOH MHCl
T´HCl = NaOH ∗ , unde MŃaOH este media MŃaOH = M°NaOH 0,1M∗ media F NaOH 0,1M
VHCl 1000
M´HCl
F HCl 0,1M =
M°HCl
57
10/12/2020
Nr. V mL V mL M´HCl N´HCl T´HCl F0,1M HCl
Crt. solutie solutie Media aritmetica (4 zecimale) (4 zecimale) (6 zecimale) (4 zecimale)
Prezentare
HCl rezultate
NaOH MŃaOH
0,1 M (4 zecimale)
1.
2.
3.
4.
MŃaOH = M°NaOH ∗FNaOH 0,1M
58
10/12/2020
Calcul statistic pentru rezultatele obtinute F0,1M HCl (media aritmetica, s, RSD%)
Nr. crt. F0,1M HCl Media xi -𝒙 (xi -𝒙)2 ∑ (xi −𝒙)2 RSD% =
𝒔∗𝟏𝟎𝟎
(4 zecimale) aritmetica s= 𝒙
𝒏 𝟏
xi 𝒙
1. x1
2. x2
3. x3
4. x4
59
CHIMIE ANALITICA
LUCRARI PRACTICE
VOLUMETRIE
3
A S I ST. U N I V. D R . FA R M .
C R I ST INA G E O R GITA
PROTOMETRIE
SOLUTII STANDARD.
Protometria in mediu apos

Titrimetria bazata pe echilibre de transfer al protonilor (pe reactii
acido-bazice) in solutie apoasa.
Solutiile standard folosite in protometria apoasa?

Solutii standard de acizi tari si solutii de baze tari
• Solutia NaOH 0,1 M
• Solutia HCl 0,1M
PROTOMETRIE APOASA.
Ce dozam?
Acizi si baze, moleculare si ionice*
• Acizi tari monoprotici cu baze tari monoprotice

• Baze tari monoprotice cu acizi tari monoprotici
• Acizi slabi monoprotici cu baze tari monoprotice
• Baze slabe monoprotice cu acizi tari monoprotici
• Acizi slabi poliprotici cu baze tari monoprotice
• Baze slabe poliprotice cu acizi tari monoprotici
*Curs 2 Volumetrie
DOZARI PROTOMETRICE IN MEDIU APOS
1) Titrarea acizilor slabi monoprotici cu baze tari monoprotice

• Dozarea CH3COOH
2) Titrarea bazelor slabe monoprotice cu acizi tari monoprotici
• Dozarea NH3
DOZAREA ACIDULUI ACETIC
CH3COOH Mr= 60,05
De analizat
O proba necunoscuta de CH3COOH (solutie de concentratie % aproximativa si densitate
cunoscuta)
Scopul
Sa determinam concentratia % exacta a probei primite (puritatea)
Cum?
Prin titrare cu o solutie standard de baza tare- solutia std NaOH 0,1M (cu F 0,1M determinat)
Principiul metodei
Avem de stabilit
1. Care este reactia de titrare? Este reactia de titrare cantitativa?
Principiul metodei
CH3-COOH + H2O ⇌ CH3-COO- + H3O+ Ka= 1,8 *10-5 pKa =4,75
2
CH3-COOH + NaOH ⇌ CH3-COO- Na + + H2O
1
pK2-pK1=pKp2-pKp1=pKw-pKaCH3COOH =14-4,75=9,25 > > 6
Reactia este cantitativa.
La p.e. – ce specii exista in sistem ?

p.e. – in sistem exista CH3-COO- Na + = sare cu anion bazic monoprotic

Hidroliza bazica, pH bazic
Kw
CH3-COO- + H2O ⇌ CH3-COOH + HO- K𝒉 = Kb =
Ka
Cs =Ca/2
Kw
pOH=-log Kb∗Cb=−log ∗Cs
Ka
Kw Kw
pH= pKw-pOH=-logKw+ log ∗Cs =-log ∗Ka pH p.e. =8,72
Ka Cs

Indicatorul se alege astfel incat in intervalul de viraj al indicatorului sa fie cuprins pH p.e.*
pH p.e. =8,72
Indicatori posibili – se aleg din tabelele de indicatori de pH (Tratat -tabel 10.1 pag 342)

Fenolftaleina [8,2-10,0] De scris – Formula! Mecanism de functionare!!!!
* Nu putem aplica criteriul 2 alegere indicator – salt pH in jurul p.e. este mai mic decat la titrare AT cu BT
Procedeul de lucru
• Proba de analizat = solutie apoasa de acid acetic, cu densitate cunoscuta si concentratie %

aproximativ cunoscuta ( conf. Tabele ρ – conc %)
• Din solutia probei se prepara prin diluare o solutie aproximativ 0,1M acid acetic, la balon
cotat 250 mL*
• Cum preparam solutia 0,1 M la balon cotat?
• Daca proba = solutie de CH3COOH de conc. 39,05% si densitate 1,047g/mL, ce volum este
necesar pentru a prepara 250 mL solutie CH3COOH 0,1M?
* Solutia care se titreaza = solutie echimolara cu sol standard NaOH 0,1M

Procedeul de lucru
• c% =39,05%
• Ρ= 1,047g/mL,
• Vb.c.=250 mL solutie CH3COOH 0,1M?
1000 mL..........0,1 moli= 0,1* Mr= 0,1*60,05 g acid acetic

Vbc=250 mL.........................................................x g acid acetic
0,1∗250∗Mracid acetic
x= g acid acetic= 1,501 g acid acetic
1000
Aceste 1,501 g acid acetic provin din proba=sol 39,05% astfel

100 g solutie proba..........................................c%=39,05 g acid acetic
ms g solutie........................................................ x=1,501 g acid acetic
100∗ x 100∗ 1,501 100∗1,501
ms= c% = c% = g solutie proba
39,05
ms 100∗1,501 100∗1,501
V=̋u ̋ = ρ = = = 𝟑, 𝟔𝟕 ~3,7 mL solutie proba trebuie luati in lucru
ρ∗c% 1,047∗39,05
Procedeul de lucru
• Proba de analizat = solutie apoasa de acid acetic, cu densitate cunoscuta si concentratie % aproximativ cunoscuta
• Din solutia probei se prepara prin diluare o solutie aproximativ 0,1M acid acetic, la balon cotat 250 mL
• In balonul cotat (250 mL) se aduc aprox. 30-40 mL apa distilata, apoi se transfera cantitativ cu pipeta gradata volumul
calculat din proba de analizat ̋u ̋ (ex. u=3,7 mL) si se agita. Se completeaza cu apa distilata pana la cota balonului
cotat. Se omogenizeaza solutia obtinuta.
• Din solutia CH3COOH ~0,1M preparata la balon cotat, se masoara cu exactitate (cu biureta) in paharele Erlenmeyer
volume V1 de aproximativ 20 mL (de ex. 17, 18, 19, 21 mL).
• Se adauga apa distilata aproximativ 25-30 mL. Se omogenizeaza.
• Se adauga 3-4 picaturi solutie fenolftaleina. Solutia este incolora.
• Se titreaza cu solutie NaOH 0,1 M pana la virajul indicatorului la coloratie roz-deschis persistent
Calculul
̋V1 ̋ ̋ Vf ̋
1 mol NaOH..........................................1 mol CH3-COOH
1 mL sol NaOH 0,1 M..............................1 mL sol CH3-COOH 0,1 M.....0,1/1000*MrCH3-COOH g= 60,05* 10 -4=
=0,006005 g acid acetic
1 mL sol NaOH 0,1 M............................................. 0,006005 g acid acetic = T° NaOH 0,1M/ CH3-COOH
Vf mL sol NaOH ~0,1M...........................................?
𝐕°
dar Vf = ̋ V´ ̋ mL sol NaOH ~0,1M, F0,1M NaOH = →V°= V´ * F0,1M NaOH =Vf * F0,1M NaOH mL sol NaOH 0,1M
𝐕´
1 mL sol NaOH 0,1 M............................................. 0,006005 g acid acetic = T° NaOH 0,1M/ CH3-COOH
(Vf * F0,1M NaOH ) mL sol NaOH 0,1M.............................................................. x g acid acetic
x= (T° NaOH 0,1M/ CH3−COOH∗Vf ∗ F0,1M NaOH ) g acid acetic pur in paharul de titrare
Calculul-continuare
̋V1 ̋ ̋ Vf ̋
x g acid acetic pur in paharul de titrare.......................... V1 mL sol CH3-COOH ~0,1M din b.c.
? = y g acid acetic pur ..........................................Vbc mL sol CH3-COOH ~0,1M (250 mL= tot volumul din b.c.)
Vbc∗𝒙
y= g acid acetic pur in b.c.
V1
y g acid acetic pur in b.c. .......................... u mL proba...........ms=u* ρ g solutie proba

? = z g acid acetic pur ......................................................................100 g solutie proba
100∗𝒚
z% = u∗ ρ g% acid acetic pur in proba
100∗Vbc∗𝒙
z% = g% acid acetic pur in proba
𝒖∗ ρ∗V1
100∗Vbc∗T°NaOH 0,1M/ CH3−COOH∗Vf ∗ F0,1M NaOH

z% = g% acid acetic pur in proba
𝒖∗ ρ∗V1
• c% ~.....
• ρ= .....g/mL
• Vb.c.=250 mL
• u=.....mL calculati
• u= .....mL masurati
• F0,1M NaOH = ..... Nr.crt. ̋V1 ̋ mL V mL z% CH3-COOH
sol CH3-COOH ~0,1M solutie NaOH 0,1 M (2 zecimale)
din b.c.
1.
2.
3.
4.
Calcul statistic pentru rezultatele obtinute la dozare z% (media aritmetica, s, RSD%)
Nr. crt. z% Media xi -𝒙 (xi -𝒙)2 ∑ (xi−𝒙)2 RSD% =

𝒔∗𝟏𝟎𝟎
(2 zecimale) aritmetica s= 𝒏 𝟏
𝒙
xi 𝒙
1. x1
2. x2
3. x3
4. x4
DOZAREA AMONIACULUI
NH3 Mr= 17,03
• gaz, se volatilizeaza usor
De analizat
O proba necunoscuta de NH3 (solutie de concentratie % aproximativa si densitate cunoscuta)
Scopul
Sa determinam concentratia % exacta a probei primite (puritatea)
Cum?
Prin titrare cu o solutie standard de acid tare- solutia std HCl 0,1M (cu F 0,1M determinat)
DOZAREA AMONIACULUI
Principiul metodei
Avem de stabilit
DOZAREA AMONIACULUI
Principiul metodei

NH3 baza monoprotica slaba
NH3 + H2O ⇌ NH4+ + HO- Kb= 1,8 *10-5 pKb =4,75
NH3 + HCl ⇌ NH4+ + Cl-
2
NH3 +(H3O+ + Cl-) ⇌ NH4+ + H2O + Cl-
pKp2=pKp NH4+/NH3 =pKw-pKbNH3
1 pKp1=pKp H3O+/H2O =0
pK2-pK1=pKp2-pKp1= pKp NH4+/NH3 -pKp H3O+ / H2O = (pKw-pKbNH3 ) -0 =14—4,75-0=9,25 > >6
Reactia este cantitativa. TEORETIC!!!
DOZAREA AMONIACULUI

DOZAREA AMONIACULUI

p.e. – in sistem exista NH4+ Cl- = sare cu cation acid monoprotic

Hidroliza acida, pH acid
Kw
NH4+ + H2O ⇌ NH3 + H3O + K𝒉 =Ka= Kp NH4+/NH3=
Kb NH3
Kw Kw Cb
pH=-log Ka∗Ca=−log ∗Cs= −log ∗ Cs =Cb/2
KbNH3 KbNH3 2
pH p.e. =5,28 → → → Rosu de me l [4,4-6,2]
DOZAREA AMONIACULUI
Principiul metodei
TEORETIC se poate titra direct NH3 baza monoprotica slaba cu solutie std HCl 0,1 M
PRACTIC nu se poate face titrare directa pentru ca NH3 se volatilizeaza in timpul agitarii in paharul de
titrare (iese din sistem, apar pierderi, erori)
SE FACE TITRARE PRIN DIFERENTA

• Volumul de NH3 exact masurat, adus in paharul de titrare, reactioneaza imediat cu un exces
determinat de solutie HCl 0,1 M.
• Excesul ramas de HCl se titreaza cu solutie NaOH 0,1 M
• NH3 + HCl exces determinat ⇌ NH4+ + Cl-
• HCl exces + NaOH ⇌ NaCl + H2O
DOZAREA AMONIACULUI
TITRARE PRIN DIFERENTA

Principiul metodei
• NH3 + HCl exces determinat ⇌ NH4+ + Cl-

• HCl exces + NaOH ⇌ NaCl + H2O
Reactiile sunt cantitative.

DOZAREA AMONIACULUI

p.e. – in sistem exista NaCl, H2O si NH4+ Cl- = sare cu cation acid monoprotic
Hidroliza acida, pH acid
Kw
NH4+ + H2O ⇌ NH3 + H3O + K𝒉 =Ka= Kp NH4+/NH3=
Kb NH3
Kw Kw Cb
pH=-log Ka∗Ca=−log ∗Cs= −log ∗ Cs =Cb/4
KbNH3 KbNH3 4
pH p.e. =5,43
DOZAREA AMONIACULUI

Indicatorul se alege astfel incat in intervalul de viraj al indicatorului sa fie

cuprins pH p.e.
pH p.e. =5,43
Indicator posibil:
Rosu de metil [4,4-6,2]
Viraj- de la rosu (mediu acid) la ultima nuanta de portocaliu inainte de
galben
!!Mecanismul de functionare Rosu de metil
DOZAREA AMONIACULUI
Procedeul de lucru
• Proba de analizat = solutie apoasa NH3, cu densitate cunoscuta si concentratie % aproximativ

cunoscuta
• Din solutia probei se prepara prin diluare o solutie aproximativ 0,1M NH3, la balon cotat 250
mL
• Cum preparam solutia NH3 0,1 M la balon cotat?
DOZAREA AMONIACULUI
Procedeul de lucru
• c% =....%
• Ρ= .....g/mL,
• Vbc =250 mL solutie NH3 0,1M
1000 mL..........0,1 moli= 0,1* Mr= 0,1*17,03 g NH3

Vbc=250 mL.........................................................x g NH3
0,1∗250∗Mr NH3
x= g NH3 = 0,42575 g NH3
1000
Aceste 0,42575 g NH3 provin din proba=c% astfel

100 g solutie proba..........................................c% g NH3
ms g solutie........................................................ x= 0,42575 g NH3
100∗ x 100∗0,42575 42,575
ms= c% = c% = c% g solutie proba
ms 42,575
V=̋u ̋ = = mL solutie proba trebuie luati in lucru
ρ ρ∗c%
DOZAREA AMONIACULUI
Procedeul de lucru
• Proba de analizat = solutie apoasa NH3, cu densitate cunoscuta si concentratie % aproximativ cunoscuta
• Din solutia probei se prepara prin diluare o solutie aproximativ 0,1M NH3, la balon cotat 250 mL
• In balonul cotat (250 mL) se aduc aprox. 30-40 mL apa distilata, apoi se transfera cantitativ cu pipeta gradata volumul
calculat din proba de analizat ̋u ̋mL si se agita. Se completeaza cu apa distilata pana la cota balonului cotat. Se
omogenizeaza solutia obtinuta.
• In paharele Erlenmeyer se masoara cu exactitate (cu biureta) volume de 25 mL solutie HCL 0,1 M (V1 ).
• Din solutia NH3 ~0,1M preparata la balon cotat, se masoara cu exactitate (cu biureta) in paharele Erlenmeyer volume
VNH3 de aproximativ 12-13 mL (de ex. 12, 13, 14, 15 mL).
• Se adauga apa distilata pana la 50 mL (aproximativ 10-15 mL). Se omogenizeaza.
• Se adauga 3-4 picaturi solutie rosu de metil. Solutia este rosie.
• Se titreaza cu solutie NaOH 0,1 M pana la virajul indicatorului -de la rosu la ultima nuanta de portocaliu inainte de galben
• Se citeste volumul de pe biureta=Vf NaOH=V2 si se noteaza in caietul de lucru.
DOZAREA AMONIACULUI
V1
Calculul HCl exces
determinat
VNH3
1) NH3 + HCl exces determinat ⇌ NH4+ + Cl-
2) HCl exces + NaOH ⇌ NaCl + H2O
̋V1 HCl 0,1M exces determinat ̋

V2 NaOH
̋ VNH3 sol NH3 0,1 M̋

̋ V2 NaOH 0,1 M̋
DOZAREA AMONIACULUI
Calculul
1) NH3 + HCl exces determinat ⇌ NH4+ + Cl- ̋V1 HCl 0,1M exces determinat ̋ ̋ VNH3 sol NH3 0,1 M̋
2) HCl exces + NaOH ⇌ NaCl + H2O ̋ V2 NaOH 0,1 M̋
2) 1 mol HCl .............................................................................1 mol NaOH

1 mL sol HCl 0,1 M..............................................................1 mL sol NaOH 0,1 M
?=VHCl exces nereactionat mL sol HCl 0,1 M .......................................... V2 ∗ F0,1M NaOH mL sol NaOH 0,1M
VHCl exces nereactionat=V2 ∗ F0,1M NaOH mL sol HCl 0,1 M ramasi nereactionati
1) V HCl reactionat cu NH3= V HCl initial - VHCl exces nereactionat= V1 ∗ F0,1M HCl -V2 ∗ F0,1M NaOH mL sol HCl 0,1 M
1 mol HCl ................................1 mol NH3
1 mL sol HCl 0,1 M.................1 mL sol NH3 0,1 M......0,1/1000*MrNH3 g= 17,03* 10 -4 = 0,001703 g NH3
= T° HCl 0,1M/ NH3 g NH3
(V1 ∗ F0,1M HCl -V2 ∗ F0,1M NaOH) mL sol HCl 0,1 M reactionat cu NH3....................................................................?=x g NH3
x= T°HCl 0,1M/ NH3∗(V1 ∗ F0,1M HCl −V2 ∗ F0,1M NaOH ) g NH3 pur in paharul de titrare
DOZAREA AMONIACULUI
Calculul-continuare
̋
x g NH3 pur in paharul de titrare.......................... VNH3 mL sol NH3 ~0,1M din b.c.
? = y g NH3 pur ..........................................Vbc mL sol NH3 ~0,1M (250 mL= tot volumul din b.c.)
Vbc∗𝒙
y= g NH3 pur in b.c.
VNH3
y g NH3 pur in b.c. .......................... u mL proba...........ms=u* ρ g solutie proba

? = z g NH3 pur ......................................................................100 g solutie proba
100∗𝒚
z% = u∗ g% NH3 pur in proba
ρ
100∗Vbc∗𝒙
z% = g% NH3 pur in proba
𝒖∗ ρ∗VNH3
100∗Vbc∗T°HCl 0,1M/ NH3∗(V1 ∗ F0,1M HCl −V2 ∗ F0,1M NaOH )

𝒖∗ ρ∗VNH3
100∗Vbc∗MrNH3∗ 10−4∗(V1 ∗ F0,1M HCl −V2 ∗ F0,1M NaOH )

𝒖∗ ρ∗VNH3
DOZAREA AMONIACULUI
• c% ~.....
• Ρ= .....g/mL
• Vb.c.=250 mL
• u=.....mL calculati
• u= .....mL masurati
• F0,1M NaOH = .....
• F0,1M HCl =
Nr.crt. ̋VNH3 ̋ mL V2 mL z% NH3
• V1 HCl =25 mL sol NH3 ~0,1M din b.c. solutie NaOH 0,1 M (2 zecimale)
1.
2.
3.
4.
DOZAREA AMONIACULUI
Calcul statistic pentru rezultatele obtinute la dozare z% (media aritmetica, s, RSD%)
Nr. crt. z% Media xi -𝒙 (xi -𝒙)2 ∑ (xi−𝒙)2 RSD% =

𝒔∗𝟏𝟎𝟎
(2 zecimale) aritmetica s= 𝒏 𝟏
𝒙
xi 𝒙
1. x1
2. x2
3. x3
4. x4
CHIMIE ANALITICA
LUCRARI PRACTICE
VOLUMETRIE
4
CE STUDIEM
AZI
Protometrie apoasa
1. Intrebari
2. Probleme
3. Discutii
EXEMPLU SUBIECT
1. Se dozează acidul acetic dintr-o probă folosind o soluție standard de NaOH 10-1M. Din proba de CH3COOH
(Mr = 60,05) cu ρ = 1,035 g/cm3 se prepară 200,0 mL soluţie aproximativ 10-1M folosind 3,4 mL soluţie de probă
şi apă distilată. La titrare, pentru 23 mL soluţie măsurată din balonul cotat, s-au consumat 20,8 mL soluţie
standard NaOH 10-1 M cu F0,1M = 1,0054. Ce concentraţie are proba iniţială de CH3COOH ?
2. Se poate titra acidul lactic (Ka = 1,38·10-4 ) cu o soluție standard de NaOH 0,01M?
3.Folosind valoarea constantei de ionizare, explicati daca o solutie cu pH 6,07 poate contine simultan 0,10 M
NH3 si 0,10 M NH4Cl. (Kb NH3= 1,8*10-5)
4. Titrul unei soluții:

a. reprezintă cantitatea de substanță dizolvată în 1 mL soluție;
b. se exprimă cu patru cifre semnificative după virgulă;
c. valoarea lui depinde de reacția în care este implicată substanța din soluție;
d. reprezintă numărul de echivalenți chimici de substanță dizolvați în 1 mL soluție.
INTREBARI
1. Titrul unei soluții:
b. se exprimă cu patru cifre semnicative după virgulă;
d. reprezintă numărul de echivalenți chimici de substanță dizolvați în 1 mL soluție;
e. se exprimă cu șase cifre semnicative după virgulă;
f. reprezinta cantitatea de analit care reactioneaza cu 1 mL de solutie.
INTREBARI
2. O reactie chimica poate fi folosita la titrare daca indeplineste conditiile:
a. Este deplasata spre dreapta in proportie de 99,0%
b. Decurge cu viteza mare
c. Este specifica
d. Decurge dupa un mecanism simplu si se cunosc reactiile secundare care o insotesc
e. Se poate evidentia cu usurinta punctul de echivalenta
INTREBARI
3.Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o substanță standard primar sunt :
……………………………..……..
……………………………..……..
……………………………..……..
……………………………..……..
……………………………..……..
……………………………..……..
INTREBARI
4.Adevarat sau fals?
Solutia standard primar este acea solutie care indeplineste toate conditiile obligatorii pentru o
substanta standard primar.
INTREBARI
Concentratia molara teoretica se exprima cu 4-5 cifre semnicative dupa virgula.
INTREBARI
6. Factorul titrimetric este ...........................................................................................
......................................................................................... si poate avea valori cuprinse intre
………………si…………..
INTREBARI
7. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o substanță pentru a fi folosită ca indicator
acidobazic sunt:
a. să fie insolubilă în solventul folosit la titrare;
b. culoarea formei acide să fie diferită de culoarea formei bazice:
c. modificarea de culoare să fie ireversibilă;
d. culoarea să fie vizibilă la concentrații mult mai mici decât ale analitului;
e. modificarea de culoare să se producă într-un interval larg de pH.
INTREBARI
8. Titrul in raport al unei soluții:
b. se exprimă cu patru cifre semnificative după virgulă;
d. reprezintă numărul de echivalenți chimici de substanță dizolvați în 1 mL soluție;
e. se exprimă cu șase cifre semnificative după virgulă;
f. reprezinta cantitatea de analit care reactioneaza cu 1 mL de solutie.
INTREBARI
9. Metoda volumetrica este:
a. O metoda zica de dozare
b. O metoda zico-chimica de determinare cantitativa
c. O metoda chimica de dozare
d. O metoda chimica de determinare calitativa
INTREBARI
Reactia dintre un acid tare si o baza tare este intotdeauna cantitativa.
INTREBARI
La standardizarea solutiei HCl 0,1M cu solutie standard NaOH 0,1M se pot alege doar indicatori
care au pH p.e. (=7) inclus in domeniul de viraj.
INTREBARI
12.Alegeți substanțele standard primar din următoarea enumerare:
a. Na2CO3 ,
b. HCl,
c. NaOH,
d. KHCO3 ,
e.(COOH)2 ·2H2O,
f. KOH,
g. H2SO4 .
INTREBARI
13. Alegeți substanțele standard secundar din următoarea enumerare:
a. Na2CO3 ,
b. HCl,
c. NaOH,
d. KHCO3 ,
e.(COOH)2 ·2H2O,
f. KOH,
g. H2SO4 .
Pentru ecare alegere explicați de ce substanta nu este standard primar.(argumentați prin
proprietățile substanțelor)
INTREBARI
14. Care este culoarea soluției care conține metiloranj [3,1-4,4] și HCl 0,01M?
INTREBARI
15. Faceți un “portret robot” al indicatorului care ar urma să fie utilizat într-o titrare acido-bazică
în care pHpe este cuprins în domeniul 4-6, folosind proprietățile potrivite:
a. Este un acid slab;
b. Are Kp = 10-9 ;
c. Este adăugat numai după ce soluția devine acidă;
d. Ionizează în două trepte;
e. Este o bază slabă;
f. Este adăugat numai după ce soluția devine alcalină;
g. Are Kp = 10-5 .
P R O B L E M E C U C A LC U L S TAT I ST I C
1. La standardizarea unei solutii de 10-1M NaOH, s-au cantarit urmatoarele cantitati de

standard primar acid oxalic, care au consumat volume de solutie NaOH, conform tabelului de
mai jos.
• Nr.crt. Nr.crt. ̋a ̋ g acid oxalic V mL solutie NaOH
• ̋a ̋ 0,1 M
1. 0,1003 15,7
2. 0,1070 16,3
3. 0,1123 17,4
4. 0,1098 17,0
Calculati titrul, molaritatea, normalitatea si F0,1M pentru solutia 10-1M NaOH

(MrNaOH=40,00, Mr acid oxalic=126,06).
Calculati media aritmetica pt F0,1M , abaterea medie patratica si abaterea relativa
standard.
TEMA 3
2. Pentru dozarea unei probe necunoscute de acid acetic cu concentratie aproximativ 30%
(densitate = 1,200 g/ml), se prepara la balon cotat 250 mL o solutie acid acetic 0,1 M, prin
pipetarea a 4,2 mL proba si completare la volum. Din solutia acid acetic 0,1 M astfel preparata
se masoara cu biureta urmatoarele volume , care se titreaza apoi cu o solutie NaOH 0,1 M (F0,1M
= 1,0152), conform tabelului de mai jos.
Nr.crt. V1 mL V mL
solutie acid acetic 0,1M solutie NaOH 0,1 M
1. 20,0 19,8
2. 19,0 19,6
3. 18,0 17,6
4. 17,0 16,9
Care e concentratia procentuala a probei de acid acetic? Calculati media aritmetica a

determinarilor, abaterea medie patratica si abaterea relativa standard ( Mr acid acetic=60,05)
TEMA 3 - PROBLEMA DISCUTATA INTEGRAL
3. Se dozează o probă de NH3 (Mr = 17,03) folosind procedeul prin diferență. Din 5,1 mL
NH3 – probă de analizat (ρ = 0,962 g/cm3) - se prepară, într-un balon cotat, 250,0 mL soluție de
concentrație aproximativă 0,1 M. În vasul de titrare se măsoară un exces determinat V1 mL de
soluție standard de HCl (F0,1M = 0,9954), peste care se măsoară, apoi, 10,0 mL soluție de
amoniac (din balonul cotat). Se adaugă indicator și se titrează cu soluția standard de NaOH
(F0,1M = 1,0320) până la virajul culorii indicatorului (roșu de metil) în portocaliu. Volumul final de
soluție standard de NaOH utilizat la titrare este V2 mL. Volumele V1, respectiv V2 se regăsesc în
tabelul de mai jos. Care este concentrația procentuală în amoniac a probei de analizat? Calculați
deviația standard relativă (RSD%) pentru acest set de determinări.
Nr.crt. V1 mL HCl 0,1M V2 mL NaOH 0,1M
1. 25,0 14,8
2. 25,0 14,9
3. 25,0 14,7
PROBLEMA DISCUTATA , calcul statistic ramas pentru TEMA 4

4. La standardizarea soluției HCl 0,1 M s-au măsurat volume de V1 mL sol HCl. La titrare cu
soluție NaOH 0,1 M (F 0,1 M =0.9868) s-au folosit volumele V2 mL soluție.
Volumele V1, respectiv V2 se regăsesc în tabelul de mai jos.
Calculați titrul, molaritatea, normalitatea și factorul soluției de HCl.
Calculați deviația standard relativă (RSD%) pentru acest set de determinări
Nr.crt. V1 mL HCl 0,1M V2 mL NaOH 0,1M

1. 10,0 10,2
2. 11,0 11,2
3. 12,0 12,3
TEMA 4
PROBLEME
1. Se poate titra acidul lactic (Ka = 1,38·10-4 ) cu o soluție standard de NaOH 0,01M?
PROBLEMA DISCUTATA INTEGRAL

Indicatori posibili
– se aleg din tabelele de indicatori de pH
(ex. Tratat -tabel 10.1 pag 342)
Metilorange [3,1-4,4]
Verde de bromcrezol [3,8-5,4]
Roșu de clorfenol [4,8-6,4]
Rosu de bromfenol [5,2-6,8]
Albastru de bromtimol [6,0-7,6]
Rosu de fenol [6,4-8,2]
Rosu neutral [6,8-8,0]
Fenolftaleină [8,2-10,0]
Timolftaleină [9,3-10,5]
PROBLEME
2. Se poate titra o solutie de 0,025M de butilamina (Kb = 7·10-4 ) cu o soluție standard de

HNO3 0,05M?
TEMA 4
PROBLEME
3. Folosind valoarea constantei de ionizare, explicati daca o solutie cu pH 6,07 poate contine
simultan 0,10 M NH3 si 0,10 M NH4Cl. (Kb NH3= 1,8*10-5)
PROBLEMA DISCUTATA INTEGRAL

PROBLEME
4. Peste 15 mL soluție CH3COOH 0,1 M se adaugă 10 mL NaOH 0,1M. Ce specii sunt prezente
în soluție după adăugarea soluției de NaOH? Ce se întâmplă în soluție dacă se adaugă 1 mL
NaOH 0,1M? Dar dacă se adaugă 1 mL CH3COOH 0,1M?
TEMA 4
P E N T R U DATA V I I TO A R E
De revazut - din cursuri an I:

• Teoria protonica Bronsted-Lowry
• Aciditate/bazicitate extrinseca
• Solventi- tipuri, clasificari
CHIMIE ANALITICA
LUCRARI PRACTICE
VOLUMETRIE
5
CE STUDIEM AZI
1. Protometrie anhidra. Solventi anhidri (avantaje,

clasificare)
2. Solutii standard in protometria anhidra
• Solutia standard HClO4 0,1 M in acid acetic
anhidru. Preparare si standardizare
• Solutia standard metoxid de Na 0,1 M.
Preparare si standardizare
3. Dozari in mediu anhidru
• Dozare substanta bazica in mediu anhidru.
Dozare barbital sodic
• Dozare substanta acida in mediu anhidru.
Dozare barbital acid
PROTOMETRIE ANHIDRA
Protometria in mediu neapos
Titrimetria bazata pe echilibre protolitice (transfer protoni) in solventi anhidri.
De ce e nevoie de protometria anhidra?

Dezavantaje ale apei ca solvent
1. Substanțe insolubile în apă – nu se pot titra in mediu apos decat substante polare
2. exista acizi slabi / baze slabe cu Ka (Kb) < 10-8 pentru care titrarea in mediu apos nu este reactie
cantitativa (pKw limiteaza domeniul de pH, limiteaza posibilitatile de dozare in apa)
3. Apa- solvent nivelator pentru acizii tari, resp. bazele tari – nu se pot titra diferentiat amestecurile
de acizi tari sau baze tari
4. nu se pot titra diferentiat amestecurile de AS, de BS și electroliți poliprotici slabi (Ka1/Ka2<104) ,

5. nu se pot titra diferentiat amestecuri de AT și AS și amestecuri de BT cu BS
PROTOMETRIE ANHIDRA
Avantaje ale solventilor anhidri
1. Se pot dizolva substanțe insolubile în apă – se pot titra in mediu neapos
2. Se pot doza acizi slabi / baze slabe cu Ka (Kb) < 10-8
( in solventi anhidri se poate evidentia/ exalta / ̋nivela̋ functia acida/ bazica)
3. Se pot titra diferentiat amestecurile de acizi tari sau baze tari
( de ex. : In acid acetic, care deniveleaza functia acida, un amestec de acizi tari se poate titra
diferentiat - HCl, H2SO4, HCOOH au tarii diferite)
4. In solventii anhidri putin disocianti (ε mici)-se pot determina cantitati mai mici de analit- metode mai
sensibile
5. Solventii anhidri au tensiune superciala mai mica decat apa (V picatura <, eroare <, exactitate>)
Dezavantaje ale solventilor anhidri

1. Cost
2. Toxicitate
CL ASIFICARE SOLVENTI ANHIDRI
1. Clasicare generala (Parker) – in functie de interactiunea specica cu solutul:

a. solvenți protonici (protici)
– au functie acido-bazica proprie si H mobil (Hsolv)
b. solvenți neprotonici (aprotici) polari
– au functie acido-bazica proprie dar nu au H mobil (Solv)
c. solventi inerti - aprotici (Solv) si nepolari
– nu sunt parteneri de reactie acido-bazica- doar efect dizolvare
2. După compoziţia chimică:

a. solvenți anorganici (H2O, NH3 lichid, hidrazină, HF, H2SO4)
b. solvenți organici (CH3COOH, HCOOH, C6H6, CCl4, CHCl3)
3. După capacitatea disociantă a solvenților (în funcție de ε)

a.puternic disocianți ε>40
- perechile de ioni disociaza-in solutie exista doar ioni liberi solvatati
b. puțin disocianți ε<15
- in solutie exista doar perechi de ioni solvatate
c. capacitate disocianta intermediara- 15 < ε <40
- coexista perechi de ioni si ioni liberi
4. După efectele** exercitate asupra speciilor chimice dizolvate:
a. solvenţi inerţi
- solventi neprotonici (Solv) şi nepolari - hidrocarburi, derivati halogenati - C6H6, CCl4, CHCl3
- au numai efect de dizolvare
- nu participa la procese transfer H+ cu solutul
- solventul nu e partener de reactie acido-bazica
- asigura mediul in care are loc transferul protonului doar daca exista specii cu functie acido-bazica antagonista
b.solvenţi protoactivi
- participă la transferul protonului cu speciile chimice dizolvate
- efect de dizolvare
- autoprotolizează: 2HSolv ⇌ H2Solv+ + Solv- Ks =[H2Solv+][Solv-]
- au funcţii acido-bazice proprii
- solventul este una dintre perechile simplu conjugate ale reactiei acido-bazice
**Efecte: de solubilizare, de ionizare (efect prototropic), efect disociant, efecte sterice

SOLVENȚII PROTOACTIVI,
ÎN FUNCŢIE DE CAPACITATEA IONIZANTĂ ŞI DISOCIANTĂ:
A. solvenţi protogenici (Ka> Kb) – predomina functia acida

B. solvenţi protolici, (Ka < Kb) – predomina functia bazica
C. solvenţi amprotici, (Ka = Kb) – functia acida= functia bazica
A. solvenţi protogenici (Ka> Kb) – predomina functia acida, au tendinta pronuntata de a ceda H+ ( maj. acizi org lichizi)
• La dizolvarea subst. bazice- nivelează funcţia bazică la functie tare- exalta functia bazica
- toate bazele dizolvate in solv. protogenici se comporta ca baze tari
• La dizolvarea subst acida- denivelează funcţia acidă (competitie pt a ceda H+ intre analit si solvent)= functia acida redusa
- acizii tari se comporta ca acizi slabi, e diferentiata functia acida a acizilor tari
- se pot titra diferentiat amestecuri acizi tari
• după valoarea ε pot : disocianţi (cu ε mare): HCOOH, H2SO4 sau puţin disocianţi (cu ε mic): CH3COOH
SOLVENȚII PROTOACTIVI, ÎN FUNCŢIE DE CAPACITATEA
IONIZANTĂ ŞI DISOCIANTĂ:
A. solvenţi protogenici (Ka> Kb)
B. solvenţi protolici (Ka < Kb) – predomina functia bazica, tendinta accentuata sa accepte H+ (NH3, DMF, en, py)
• La dizolvarea subst acida - nivelează funcţia acidă la functie tare, evidentiaza functia acida (pt ca in acesti solventi care
accepta usor H+ subst acide au tendinta marcanta de a ceda H+)
• La dizolvarea subst bazica – competitie cu solventul pt acceptare H+ - denivelează funcţia bazică, efecte de diferentiere
a fct bazice a bazelor tari
• după valoarea ε pot : disocianţi (cu ε mare): amoniac lichid, DMF sau puţin disocianţi (cu ε mic): etilendiamină,
piridină
C. solvenţi amprotici, (Ka = Kb) – functia acida= functia bazica, cel mai tare acid H2Solv+, cea mai tare baza Solv_ (H2O, ROH)
- după valoarea ε pot :
 disocianţi (cu ε mare): apă
 puţin disocianţi (cu ε mic): alcooli MeOH, EtOH
- difera prin Ks (~10 -16 MeOH)- scara pH2SOlv largita (16 unitati)- se pot titra acizi/ baze mai slabe
TITRAREA IN MEDIU ANHIDRU
Reactia de titrare
Solutiile standard
Indicatorul
Reactia de titrare
 Nu poate fi caracterizata cantitativ prin pKp2, pKp1, nu exista relatii matematice care sa caracterizeze echilibrele in toti
solventii
 Se alege solventul a.i. sa fie potrivit pentru analitul dizolvat, a.i. reactia sa fie totala.
 Pt baze slabe - alegem:
• solvent protogenic – a.i. baza sa se comporte ca o baza tare si reactia cu solutia std de acid tare sa fie cantitativa
• amestec solv protogenic+ solv inert ( pt a creste efectul de solubilizare)
 Pt acizi slabi - alegem:

• solvent protofilic – a.i. acidul sa se comporte ca un acid tare in acel solvent si reactia titrare sa fie cantitativa
• amestec solv protofilic+ solv inert ( pt a creste efectul de solubilizare)
Solutiile standard
 Solutii std acizi tari
• HClO4 0.1M in ac acetic sau in dioxan
• acid tosilic (p-toluen sulfonic)
 Solutii std baze tari

• solutii de alcoxizi (metoxid de Na sau de K, rar etoxid Li)
- preparate in alcooli (MeOH, EtOH) sau amestec alcool/ solv inert (benzen, toluen)
• solutii de hidroxizi de tetrametilamoniu sau tetrabutilamoniu
Indicatorul
 Nu exista relatii matematice care sa descrie cantitativ echilibrele în acești solvenți
 Nu se poate calcula pH2Solv pt alegere indicator
 Criteriu de alegere indicator
• Dozare subst. acida- indicator cu functie acida
• Dozare subst. bazica – indicator cu functie bazica
• Functia acido-bazica a indicatorului mai slaba ca a analitului (a.i. la rc de titrare sa se consume intai
integral analitul si apoi sa reactioneze reactivul titrant cu indicatorul)
Ex.
Indicatori cu functie acida- ftaleine, sulfonftaleine
Indicatori cu functie bazica – derivati azoici
SOLUTIA STANDARD HC lO4 0 ,1M IN AC ID
AC E T I C AN H I D R IZ AT
Solutia standard HClO4 0,1 M Mr=100,46
1. Preparare
HClO4 nu e standard primar,
• nu poate  anhidrizat complet,
• apa se poate elimina doar pana la conc. 70-73%, densitate=1,7 g/ml (corespunde la un
dihidrat HClO4 . 2 H2O , nu se poate deshidrata mai mult)
PREPARARE SOLUTIE STANDARD HC lO4 0, 1M
I N AC ID AC ET I C A N H I D R I Z AT
Calculul cantitatii de HClO4 necesar
In laborator exista HClO4 reactiv comercial cu
• densitate ρ= 1,700 g/mL.
• concentratia % aproximativa = 70% HClO4
Vrem sa preparam prin diluare 1L solutie HClO4 0,1M
1000 mL.......0,1 moli HClO4.....0,1*MrHClO4=0,1*100,46=10,046 g HClO4
Aceste 10,046 g HClO4 provin din sol 70% astfel
100 g solutie concentrata..........................................70 g HClO4
ms g solutie..........................................10,046 g HClO4
100∗10,046
ms= g solutie
70
ms 100∗10,046
V= = = 8,44 ~8,5 mL solutie concentrata HClO4 trebuie luati in lucru
ρ ρ∗70
P REPA RA RE S O LU T IE STA N DA RD HClO 4
0,1 M I N ACID ACE TI C ANHI DRIZAT
• Se masoara cu cilindrul gradat un volum de CH3COOH glacial de 900 mL

• In sticla de reactiv se aduce o portiune din volumul de CH3COOH glacial pregatit,
• se transfera cantitativ cei 8,5 mL solutie de conc aproximativa 70% (masurati cu cilindrul gradat),
• se aduc 30 mL anhidrida acetica ( pt a reactiona cu restul de apa existent in sol HClO4 si a forma acid acetic)
• Se completeaza la 1000 ml cu acid acetic glacial.
• Se lasa in repaus 24 h pt a reactiona total anhidrida acetica cu apa.
• Pt sol obtinuta HClO4 / AcOH se determina continutul in apa- prin metoda amperometrica Karl Fischer-limita max
0,1-0,2% apa
• Se ajusteaza continutul in apa- daca % apa>0,2 % se mai adauga anhidrida acetica, daca < 0,1% se adauga apa
*Reactia anhidridei acetice cu apa!!!!

STA N DA RDIZ ARE S O LUT I E HCl O4 0, 1 M IN
ACI D AC ETI C ANH IDRI ZAT
Prin titrare pe o substanta standard primar – cu functie bazica KHCO3

Mr=100,12
Principiul metodei
• Determinarea FHClO4 0,1M se bazeaza pe reactia de neutralizare a KHCO3 cu HClO4 in

solventul AcOH
• KHCO3 – sare cu anion bazic monoprotic
• CH3COOH solvent protogenic, slab disociant ε= 6
STA N DA RDIZ ARE S O LUT I E HCl O4 0 ,1 M IN
ACI D ACE TIC ANHI DRI ZAT
Reactiile care au loc sunt:
Autoprotoliza solvent:
2 CH3COOH ⇌ CH3COOH2]+· CH3COO-
Solvoliza KHCO3 in acid acetic
KHCO3 + CH3COOH2]+· CH3COO- ⇌ CH3COO- ·K++CH3COOH + H2CO3
Dizolvarea HClO4 in acid acetic
HClO4 + CH3COOH2]+· CH3COO- ⇌ CH3COOH2]+·ClO4- +CH3COOH
Reactia de titrare (rc de neutralizare)
CH3COO- ·K+ + CH3COOH2]+·ClO4- ⇌ K+ · ClO4- + 2CH3COOH
Pp cristale mari incolore la p.e.
STA N DA RDIZ ARE S O LUT I E HCl O4 0 ,1 M IN
ACI D ACE TIC ANH IDRI ZAT
Alegerea indicatorului: Indicator cu functie bazica
( pt ca titram o baza= KHCO3) SO3Na
De ex. Colorant azoic- galben de metanil
N
N
Mecanism de functionare similar cu rosu de metil/ metilorange

HN
Virajul – de la galben ( mediu bazic)
la violet (mediu acid)
-intermediar nuante de rubiniu- Titrarea se opreste la violet net intens
STA N DA RDIZ ARE S O LUT I E HCl O4 0, 1M IN
ACI D AC ETI C ANH IDRI ZAT
Procedeul de lucru
• Se calculeaza masa de KHCO3 care trebuie luata in lucru pentru a titra cu un volum de solutie
HClO4 0,1M/ CH3COOH de aprox. 10 ml
( 10 mL HClO4 0,1M .....10-3 moli...... 10-3 moli KHCO3 =0,001*Mr=0,001*100,12=0,10012~0,1)
• Probe de KHCO3 de 0,10 – 0,12 g se cantaresc la balanta analitica direct in pahare Erlenmeyer
curate si uscate
• Se dizolva in aprox 20 mL acid acetic anhidrizat. Se omogenizeaza.
• Se adauga 3-4 picaturi solutie galben de metanil. Solutia este .........galbena.
• Se titreaza cu solutie HClO4 0,1M / CH3COOH pana la virajul indicatorului la violet net.
S TA N D A R D I Z A R E S O L U T I E H C l O 4 0 , 1 M / C H 3C O O H
Calculul
Mr HClO4 =100,46 Mr KHCO3 =100,12
̋a ̋g KHCO3 ̋ V ̋ =Ve HClO4 0,1M
1 mol KHCO3................................1 moli HClO4
Mr KHCO3 g KHCO3...................MrHClO4 g HClO4
̋a ̋ g KHCO3..............................x g HClO4
a∗MrHClO4
x= g HClO4
Mr KHCO3
x g HClO4................................V mL solutie HClO4 0,1M

T ´ g HClO4................................1 mL solutie HClO4 0,1M
𝐱 a∗MrHClO4 T´ a
T´= = g/mL HClO4 M´= ∗1000 = ∗1000 moli/L HClO4 N ´= M ´
V V∗Mr KHCO3 MrHClO4 V∗Mr KHCO3
0,1∗MrHClO4 0,1∗100,46 𝐌´ 𝐍´ 𝐓´
T°= = =0,010046 g/mL HClO4 M°=N°=0,10 F0,1M HClO4 = = =
1000 1000 𝐌° 𝐍° 𝐓°
SOLUTIA STANDARD METOXID DE SODIU 0,1 M
Solutia standard CH3O-Na+ 0,1 M

Mr=54,02
1. Preparare
CH3O-Na+ nu e standard primar
Nu exista ca substanta de sine statatoare
Se prepara prin reactia : Na + CH3OH= CH3O-Na++ ½ H2
P R E PA R A R E S O L U T I A S TA N D A R D C H 3O N a 0 , 1 M
• Se calculeaza cantitatea de Na metalic si CH3OH necesare pentru a obtine 1L solutie CH3ONa 0,1M
• Se cantareste Na metalic la balanta farmaceutica- se scoate de sub petrol , se taie, se curata de oxid, se
cantareste, cantitatea cantarita se imparte in portiuni mici
• In sticla de reactiv se aduc 150 mL metanol, sticla se plaseaza in baie de apa/ gheata si se raceste,
• Se aduce cantitatea cantarita de Na metalic in flacon reactiv in portiuni mici, racind si asteptand sa se
dizolve, pana se desavarseste reactia
• Se completeaza la 1000 ml cu benzen sau toluen.
Inconvenient solutii alcoxizi

• Se carbonateaza f repede ( mai usor ca hidroxizii)
• Nu trebuie lasata sticla reactiv deschisa
• Trebuie folosita solutie alcoxizi proaspat preparata (daca refolosim, se reverfica F inainte de utilizare)
• Trebuie folosite biurete cu robinet teflon, nu de sticla (carbonatare usoara, robinetele se blocheaza si
se sparg)
S TA N D A R D I Z A R E S O L U T I E C H 3O N a 0 , 1 M
Prin titrare pe o substanta standard primar – cu functie acida- acid benzoic

Mr=122,12
Alegere solvent – Ph.Eur.- solvent protofilic DMF
- In laborator- solvent amfiprotic- MetOH
Principiul metodei
• Determinarea F0,1M se bazeaza pe reactia de neutralizare a C6H5-COOH cu CH3ONa in solventul

amfiprotic CH3OH
• C6H5-COOH – acid slab monoprotic (pKa=4,2), std primar
• CH3OH solvent amfiprotic (Ks~ 10-16-10-17), capacitate disocianta intermediara ε= 33

2 CH3OH ⇌ CH3OH2]+· CH3O-
Dizolvarea acid benzoic in metanol
C6H5-COOH + CH3OH2]+· CH3O- ⇌ C6H5-COO- · CH3OH2]+ + CH3OH
Reactia de titrare (reactie de neutralizare)

C6H5-COO- · CH3OH2]+ +CH3O- ·Na+ ⇌ C6H5-COO-·Na+ + 2CH3OH
Alegerea indicatorului: Indicator cu functie acida

( pt ca titram un acid= acid benzoic)
De ex. Sulfonftaleina albastru de timol
Mecanism de functionare similar cu rosu de fenol

Virajul – de la galben ( mediu acid)
la albastru (mediu bazic)
- titrarea se opreste la albastru net (fara nuante de verde)
Procedeul de lucru
• Se calculeaza masa de acid benzoic care trebuie luata in lucru pentru a titra cu un volum de solutie CH3ONa 0,1M
de aprox. 10 ml
( 10 mL CH3ONa 0,1M .....10-3 moli...... 10-3 moli acid benzoic =0,001*Mr=0,001*122,12~0,12 g)
• Probe de acid benzoic de 0,12 – 0,13 g se cantaresc la balanta analitica direct in pahare Erlenmeyer curate si
uscate
• Se pregateste intr-un pahar Erlenmeyer de capacitate mare solventul- metanol neutralizat la albastru de timol. Se
aduce in pahar un volum de 120 mL metanol , se adauga 18 picaturi solutie albastu de timol. Solutia este galbena.
Se adauga cu picatura solutie CH3ONa 0,1M pana la culoare albastru net.
• In fiecare pahar Erlenmeyer cu acid benzoic aducem 20 mL metanol neutralizat la albastru de timol. Se agita
pentru dizolvare.
• Solutia este galbena.
• Se titreaza cu solutie CH3ONa 0,1M pana la virajul indicatorului la albastru net.
Calculul C6H5-COO- · CH3OH2]+ +CH3O- ·Na+ ⇌ C6H5-COO-·Na+ + 2CH3OH
Mracid benzoic=122,12 Mr CH3ONa =54,02
̋a ̋g acid benzoic ̋ V ̋ =Ve CH3ONa 0,1M
1 mol acid benzoic ................................1 moli CH3ONa

Mracid benzoic g acid benzoic ...................Mr CH3ONa g CH3ONa
̋a ̋ g acid benzoic ..............................x g CH3ONa
a∗MrCH3ONa
x= g CH3ONa
Mracid benzoic
x g CH3ONa ................................V mL solutie CH3ONa 0,1M

T ´ g CH3ONa ...............................1 mL solutie CH3ONa 0,1M
𝐱 a∗MrCH3ONa a∗54,02 T´ a∗𝟏𝟎𝟎𝟎
T´= = = g/mL CH3ONa M´= ∗1000 = moli/L CH3ONa N ´= M ´
V V∗Mracid benzoic V∗122,12 MrCH3ONa V∗122,12
0,1∗MrCH3ONa 0,1∗54,02 𝐌´ 𝐍´ 𝐓´
T°= = =0,005402 g/mL CH3ONa M°=N°=0,10 F0,1M CH3ONa = = =
1000 1000 𝐌° 𝐍° 𝐓°
DOZARI IN MEDIU ANHIDRU
DOZAREA DERIVATILOR BARBITURICI
Acid barbituric
Malonil-uree
Acid slab Ka=10 -4
Tautomerie ceto-enolica
Derivati barbiturici activi farmacologic- sedative/hipnotice, anticonvulsivante=

Derivatii barbiturici 5,5-disubstituiti:
R1, R2=Etil, etil - barbital
R1, R2=Fenil, etil - fenobarbital
R1, R2=Ciclohexil, etil - ciclobarbital
R1, R2=Amil, etil – amobarbital
Functie acida scazuta Ka~10 -7 -10 -8

Tautomerie lactama-lactima
DOZAREA DERIVATILOR BARBITURICI
Derivatii barbiturici – se pot folosi :

• sub forma acida : barbital acid (veronal)
Ka~5*10 -8
• sub forma bazica- saruri de sodiu : barbital sodic (medinal)

Kb~2*10 -7
DOZAREA UNEI BAZE IN MEDIU ANHIDRU
DOZARE BARBITAL SODIC
Sarurile de sodiu ale derivatilor barbiturici=substante bazice=saruri cu anion bazic

Barbital sodic= sarea de sodiu a acid di-etil-barbituric
-solubila in apa
- Kb~2*10 -7 >10 -8
Teoretic se poate doza in apa cu solutie standard HCl
(conditia neutralizarii cantitative indeplinita)
Inconvenient - la p.e. se formeaza barbital acid- insolubil in apa- opalescenta/
precipitat- impiedica sesizarea viraj la p.e.
Nu se poate titra in mediu apos
Se dozeaza in mediu anhidru
DOZARE BARBITAL SODIC IN M EDIU ANHIDR U
Mr=206,2
Principiul metodei
Se titreaza barbitalul sodic (baza slaba) prin reactie de neutralizare:
• in solvent protogenic – CH3COOH
• cu solutie standard HClO4/ CH3COOH 0,1M
• in prezenta indicatorului bazic- galben de metanil

2 CH3COOH ⇌ CH3COOH2]+· CH3COO-
Dizolvare barbital sodic in acid acetic
+ CH3COOH2]+· CH3COO- ⇌ CH3COO- ·Na++CH3COOH +
Dizolvarea HClO4 in acid acetic

HClO4 + CH3COOH2]+· CH3COO- ⇌ CH3COOH2]+·ClO4- +CH3COOH
Reactia de titrare (neutralizare)
CH3COO- ·Na+ + CH3COOH2]+·ClO4- ⇌ Na+ · ClO4- + 2CH3COOH
Procedeul de lucru
• Se calculeaza masa de barbital sodic care trebuie luata in lucru pentru a titra cu un volum de
solutie HClO4 0,1M/ CH3COOH de aprox. 10 ml
( 10 mL HClO4 0,1M .....10-3 moli ........ 10-3 moli barbital sodic=0,001*Mr=0,001*206,2=0,2062~0,2)
• Din proba necunoscuta – pulbere de barbital sodic- se cantaresc ̋a̋=aprox. 0,2 g la balanta
analitica direct in pahare Erlenmeyer curate si uscate
• Se dizolva in aprox 20 mL acid acetic anhidrizat. Se omogenizeaza agitand energic, cu rabdare.
• Se adauga 3-4 picaturi solutie galben de metanil. Solutia este .........galbena.
• Se titreaza cu solutie HClO4 0,1M / CH3COOH pana la virajul indicatorului la violet net (fara
nuante rosietice).
Calculul
̋a ̋ g proba ̋ Vf ̋ ml HClO4 0,1M
1 mol HClO4 ..........................................1 mol barbital sodic
1 mL sol HClO4 0,1M..............................1 mL sol barbital sodic 0,1 M.....0,1/1000*Mrbarbital sodic g= 206,2* 10 -4=0,020620 g
barbital sodic
1 mL sol HClO4 0,1M.................................................................... 0,020620 g barbital sodic = T° HClO4 0,1M/ barbital sodic
(Vf * F0,1M HClO4 ) mL sol HClO4 0,1M.............................................................. x g barbital sodic
x= (T°HClO4 0,1M/ barbital sodic∗Vf ∗F0,1M HClO4) g barbital sodic pur in paharul de titrare
x= (0,020620∗Vf ∗F0,1M HClO4) g barbital sodic pur in paharul de titrare
x g barbital sodic pur ................................a g proba

y g barbital sodic pur ................................100 g proba
𝐱 0,020620∗Vf ∗F0,1M HClO4
y% = ∗ 𝟏𝟎𝟎 = ∗100 g barbital sodic
a a
DOZAREA UNUI ACID IN MEDIU ANHIDRU
DOZARE BARBITAL AC ID
Barbital acid= acid di-etil-barbituric

-insolubil in apa (dar solubil in amestec hidro-alcoolic)
- Ka~10 -8
Se prefera titrarea in mediu anhidru:
• in solvent protolic ( DMF sau en) sau amprotic (metanol)
• cu solutie standard de baza tare – metoxid de Na
• in prezenta indicator acid- albastru de timol
DOZARE BARBITAL AC ID IN MEDIU ANHIDRU
Mr=184,2
Principiul metodei
Se titreaza barbitalul acid prin reactie de neutralizare:
• in solvent amprotic – CH3OH
• cu solutie standard CH3ONa 0,1M
• in prezenta indicatorului acid- albastru de timol
DOZARE BARBITAL AC ID IN MEDIU ANHIDRU

2 CH3OH ⇌ CH3OH2]+ · CH3O-
Dizolvarea barbital acid in metanol
+ CH3OH2]+ · CH3O- ⇌ CH3OH + CH3OH2]+ ·
Reactia de titrare (reactie de neutralizare)

· CH3OH2]+ +CH3O- ·Na+ ⇌ 2CH3OH +
D OZ A R E B A R B I TA L A C I D I N M E D I U A N H I D R U
Procedeul de lucru
• Se calculeaza masa de barbital acid care trebuie luata in lucru pentru a titra cu un volum de solutie CH3ONa
0,1M de aprox. 10 ml
( 10 mL CH3ONa 0,1M.....10-3 moli ........ 10-3 moli barbital acid=0,001*Mr=0,001* 184,2 =0,1842)
• Din proba necunoscuta – pulbere de barbital - se cantaresc ̋a̋=aprox. 0,18-0,19 g la balanta analitica direct
in pahare Erlenmeyer curate si uscate
• Se pregateste intr-un pahar Erlenmeyer de capacitate mare solventul- Metanol neutralizat la albastru de timol.
Se aduce in pahar un volum de 120 mL metanol , se adauga 18 picaturi solutie albastu de timol. Solutia este
galbena. Se adauga cu picatura solutie CH3ONa 0,1M pana la culoare albastru net.
• In ecare pahar Erlenmeyer cu proba aducem 20 mL metanol neutralizat la albastru de timol. Se agita pentru
dizolvare.
• Solutia este galbena.
• Se titreaza cu solutie CH3ONa 0,1M pana la virajul indicatorului la albastru net.
DOZARE BARBITAL AC ID IN MEDIU ANHID RU
Calculul
̋a ̋ g proba ̋ Vf ̋ ml CH3ONa 0,1M
1 mol CH3ONa ..........................................1 mol barbital acid
1 mL sol CH3ONa 0,1M..............................1 mL sol barbital acid 0,1 M.....0,1/1000*Mrbarbital g= 184,2* 10 -4=0,018420 g
barbital acid
1 mL sol CH3ONa 0,1M.................................................................... 0, 018420 g barbital acid = T° CH3ONa 0,1M/ barbital

(Vf * F0,1M CH3ONa ) mL sol CH3ONa 0,1M.............................................................. x g barbital acid
x= (T°CH3ONa0,1M/ barbital ∗Vf ∗F0,1M CH3ONa) g barbital acid pur in paharul de titrare
x= (0,018420∗Vf ∗F0,1M CH3ONa) g barbital acid pur in paharul de titrare
x g barbital acid pur ................................a g proba

y g barbital acid pur ................................100 g proba
𝐱 0,018420∗Vf ∗F0,1M CH3ONa
y% = ∗ 𝟏𝟎𝟎 = ∗100 g barbital acid
a a
CHIMIE ANALITICA
LUCRARI PRACTICE
VOLUMETRIE
6
CE STUDIEM AZI
T I T R I M E T R I A B A Z ATA P E E C H I L I B R E D E
P R E CI P ITA R E
1. Argentometrie.
• Reactii de titrare
• Solutii standard
• Indicatori. Metode argentometrice.
• Metoda Mohr
2. Solutia standard AgNO3 0,1 M.

• Preparare si standardizare
3. Dozari argentometrice
• Dozare cloruri si bromuri alcaline
4. Discutii
TITRIMETRIA BAZ ATA PE EC HILIBRE DE
PREC IPITARE
Titrare in sistem eterogen

Cea mai folosita metoda – Argentometria
• titrimetria bazata pe reactia ionului Ag+ cu ioni X - sau pseudo X -
Reactia de titrare
Solutiile standard
Indicatori
ARGENTOMETRIE
Reactia de titrare
Ag+ + X - ⇌ AgX ↓ Kps= [Ag+]* [X-]
Conditii impuse pentru a putea fi folosita in titrimetrie

 Reactia sa fie totala
 Solubilitatea precipitatului format in reactie sa fie S≤ 10-5 moli/L (la limita de detectie a balantei analitice)
 Reactia sa aiba mecanism cunoscut, sa nu fie insotita de reactii secundare ( sau sa le putem diminua)
 Reactia sa aiba viteza mare sau sa putem mari viteza
 Reactia sa fie sensibila
 Sa se poata evidentia cu usurinta si exactitate sfarsitul reactiei ( cu indicatori sau instrumental)
ARGENTOMETRIE
Reacțiile de titrare
Ag+ + X - ⇌ AgX ↓ Kps= [Ag+]* [X-]
Ag+ + Cl - ⇌ AgCl ↓ Kps= [Ag+]* [Cl-]=1,82*10 -10 S AgCl = 𝑲𝒑𝒔=1,34*10 –5
Ag+ + Br - ⇌ AgBr ↓ Kps= [Ag+]* [Br-] ]=5*10 -13
Ag+ + I - ⇌ AgI ↓ Kps= [Ag+]* [I-] ]=8,3*10 -17
Ag+ + CN - ⇌ AgCN ↓ Kps= [Ag+]* [CN-] ]=2,2*10 -16
Ag+ + SCN - ⇌ AgSCN ↓ Kps= [Ag+]* [SCN-] ]=1,16*10 -12

ARGENTOMETRIE
Substante si solutii standard in argentometrie
 Substante standard primar
• Ag metalic ( referinta primara)
• KCl
• NaCl
• AgNO3
• AgNO3 e fotosensibil ( la conservare, daca e expus la lumina, se descompune la Ag2O apoi la Ag metalic)
• Daca are puritate avansata si e conservat in borcane inchise la culoare- este standard primar
• Daca nu- standard secundar
 Solutii standard
• Solutia de AgNO3 0,1 M
• Solutia de NH4SCN 0,1 M
• Solutia de KCl 0,1 M
ARGENTOMETRIE
Indicatori
 Titrare in sistem eterogen lichid-solid : dificil de sesizat virajul (din cauza precipitat format)
 Se utilizeaza diferite tipuri de indicatori
 Fiecare tip de indicator – defineste un tip de metoda argentometrica

ARGENTOMETRIE
Indicatori
 Metode ce folosesc indicatori reactivi ai ionilor (Ag+ sau SCN- )
1. Metoda Mohr – indicator reactiv al ionului Ag+ : K2CrO4
–K2CrO4 reactioneaza cu Ag+ formand un pp. colorat rosu-caramiziu
- Titrare directa
2. Metoda Volhard – indicator reactiv al ionului SCN- : sare Fe 3+

– Fe 3+ reactioneaza cu SCN- formand un complex solubil colorat rosu-sange
- Titrare prin diferenta
 Metode ce folosesc indicatori de adsorbtie

(=coloranti acizi/ baze slabe, cu capacitate de a se fixa/ adsorbi pe suprafata precipitatelor, in functie de alti
ioni fixati pe precipitat pot suferi fenomene de polarizare cu modificare de culoare la p.e.)
3. Metoda Fajans – indicator fluoresceina (solutie galbena, la p.e. viraj culoare precipitat la roz), titrare directa
ARGENTOMETRIE
1. Metoda Mohr
• Metoda de titrare directa

• indicator reactiv al ionului Ag+ : K2CrO4
• K2CrO4 reactioneaza cu Ag+ formand un pp. colorat rosu-caramiziu
• Reactiile la titrare
KCl + AgNO3 ⇌ AgCl ↓+ KNO3
pp alb Kps AgCl= 1,82*10 -10
K2CrO4 + 2 AgNO3 ⇌ Ag2CrO4 ↓ +2 KNO3
pp rosu-caramiziu, solubil in acizi minerali, in NH3 Kps Ag2CrO4=1,2*10 -12
Se poate folosi ca indicator K2CrO4 ?

ARGENTOMETRIE
1. Metoda Mohr
• Reactiile la titrare
KCl + AgNO3 ⇌ AgCl ↓ + KNO3
pp alb Kps AgCl= 1,82*10 -10
pp rosu-caramiziu, solubil in acizi minerali, in NH3 Kps Ag2CrO4=1,2*10 -12
Conditie - se poate folosi ca indicator K2CrO4 doar daca S AgCl < S Ag2CrO4 (precipitare fractionata)
KpsAgCl= [Ag+]* [Cl-]=1,82*10 -10 S AgCl = 𝑲𝒑𝒔𝑨𝒈𝑪𝒍=1,34*10 –5

Kps Ag2CrO4= [Ag+] 2 * [CrO4-] =1,2*10 -12
𝟑 Kps Ag2CrO4
Kps Ag2CrO4= [2S] 2 * [S]=4S3 S Ag2CrO4 = =6,69*10 –5 → S AgCl < S Ag2CrO4
𝟒
ARGENTOMETRIE
1. Metoda Mohr
Conditii
• se poate folosi ca indicator K2CrO4 deoarece S AgCl < S Ag2CrO4 , S AgBr < S Ag2CrO4 (precipitare fractionata)
• pH-ul sa nu fie acid (Ag2CrO4 se dizolva in mediu acid)

• pH-ul sa nu fie >9 (precipita Ag2O brun)
• pH de lucru optim : 6-9
• Solutia sa nu contina NH3 care solubilizeaza AgCl si Ag2CrO4
• La sfarsitul titrarii e necesara agitare energica ( X- foarte putin, CrO4- cantitate mare, la adaugare Ag+ se
formeaza initial Ag2CrO4, se coloreaza precipitat unde cade picatura, dar coloratia dispare la agitare energica)
• Se foloseste pentru dozare cloruri, bromuri ( nu pentru ioduri, pseudohalogenuri)

ARGENTOMETRIE
1. Metoda Mohr
• De cât indicator este nevoie pentru a fi vizibil virajul?
a) La p.e.- AgCl a pp complet, nu exista exces de Ag+ (Ag2CrO4 se formeaza imediat după precipitarea AgCl).
Ag+ + Cl - ⇌ AgCl ↓ Kps= [Ag+]* [Cl-]=1,82*10 -10 [Ag+]=S AgCl = 𝐾𝑝𝑠=1,34*10 –5
CrO4 - + 2 Ag+ ⇌ Ag2CrO4 ↓ precipita daca [Ag+] 2 * [CrO4-] ≥Kps Ag2CrO4= 1,2*10 -12
[Ag+] 2 * [CrO4-] = 1,2*10 -12 [1,34*10 –5] 2 * [CrO4-] = 1,2*10 -12 [CrO4-] = 0,66*10 -2 = 6,6*10 -3
• Tema- Ce volum K2CrO4 5% (ρ=1g/cm3 ) trebuie adăugat in acest caz, daca volumul final al probei este de 70 mL?
• E f concentrata solutia- culoarea galbena f intensa impiedica sesizare viraj
• Se foloseste o solutie mai diluata K2CrO4, dar este nevoie de un mic exces Ag+ ....→punctul b)
ARGENTOMETRIE
1. Metoda Mohr
• De cât indicator este nevoie pentru a fi vizibil virajul?
b) La p.f. -dupa p.e.- AgCl a pp complet, s-a consumat tot analitul X-, exista foarte mic exces de Ag+ (1-2 picaturi)
Ag+ + Cl - ⇌ AgCl ↓ Kps= [Ag+]* [Cl-]=1,82*10 -10

K 1,82∗10 −10
[Cl-]= 10 –5 [Ag+]= ps− = = 1,82*10 –5
[Cl ] 10 –5
CrO4 - + 2 Ag+ ⇌ Ag2CrO4 ↓ precipita daca [Ag+] 2 * [CrO4-] ≥Kps Ag2CrO4
[Ag+] 2 * [CrO4-] = 1,2*10 -12

(1,82*10 –5) 2 * [CrO4-] = 1,2*10 -12
[CrO4-] = 0,362*10 -2 = 3,62*10 -3 moli/L
Continuare
b) dupa p.e.- AgCl a pp complet, s-a consumat tot analitul X-, exista foarte mic exces de Ag+(1-2 picaturi)
[CrO4-] = 0,362*10 -2 = 3,62*10 -3 moli/L
Ce volum K2CrO4 5% (ρ=1g/cm3 ) trebuie adăugat in acest caz, daca volumul final al probei este de 70
mL?
1000 mL............... 3,62*10 -3 moli

70 mL.............................x
x=2,534 * 10 -4 moli K2CrO4 Mr K2CrO4 = 194,2
md= 2,534 * 10 -4 * 194,2= 0,0493 g K2CrO4
100 g solutie........5 g K2CrO4

ms g solutie........ 0,0493 g K2CrO4
ms=0,98-0,99 g ~1 g solutie ( ρ=1g/mL) → → → 1 mL solutie = 20 picaturi solutie indicator K2CrO4 5%
S O LU T I A S TA N DA R D A g N O 3 0 , 1 M
Solutia standard AgNO3 0,1 M Mr=169,87
1. Preparare
2. Standardizare=determinarea FAgNO3 0,1M
S O LU T I A S TA N DA R D A g N O 3 0 , 1 M
Solutia standard AgNO3 0,1 M Mr=169,87
1. Preparare
• AgNO3 - standard primar sau standard secundar?
• Solvent = Apa bidistilata
1. PR EPARAR E SOLUTIE STANDARD AgNO3 0, 1M
• Se foloseste AgNO3 standard secundar

• Calculul cantitatii de AgNO3 necesar pentru 1 L solutie AgNO3 0,1M
• Se cantareste la balanta farmaceutica cu exces de 10-15% cantitatea de AgNO3
necesara
• Se aduce in sticla de reactiv bruna
• Se dizolva in apa bidistilata
• Se completeaza la 1000 ml cu apa bidistilata, cu cilindrul gradat.
• Important- solutia e stabila daca e protejata de lumina!
2. STA N DA RDI ZA RE S O LU TI E Ag N O3 0, 1 M
Prin titrare pe o substanta standard primar – KCl Mr=74,55

Principiul metodei
• Determinarea FAgNO3 0,1M –prin metoda Mohr , bazata pe reactia de precipitare a KCl cu
AgNO3 folosind indicator K2CrO4
KCl + AgNO3 ⇌ AgCl ↓+ KNO3

pp alb
K2CrO4 + 2 AgNO3 exces ⇌ Ag2CrO4 ↓ +2 KNO3

pp rosu-caramiziu
Procedeul de lucru
• Se calculeaza masa de KCl care trebuie luata in lucru pentru a titra cu un volum de solutie
AgNO3 0,1M de aprox. 20 ml
• Probe de KCl de 0,14 – 0,15 g se cantaresc la balanta analitica direct in pahare Erlenmeyer
• Se dizolva in aprox 50 mL apa bidistilata. Se omogenizeaza.
• Se adauga 1 ml (20 picaturi) solutie K2CrO4 5%. Solutia este galbena.
• Se titreaza cu solutie AgNO3 0,1M pana la virajul culorii precipitatului la galben portocaliu.
• Agitare foarte puternica!
• Se opreste titrarea la prima nuanta de portocaliu, la urmatoarea picatura -culoare foarte
intensa in toata masa precipitatului.
Calculul KCl + AgNO3 ⇌ AgCl ↓+ KNO3
1 mol KCl................................1 moli AgNO3
Mr KCl g KCl...................MrAgNO3 g AgNO3
̋a ̋ g KCl..............................x g AgNO3
a∗MrAgNO3
x= g AgNO3
Mr KCl
x g AgNO3 ................................V mL solutie AgNO3 0,1M

T ´ g AgNO3 ................................1 mL solutie AgNO3 0,1M
a∗MrAgNO3
𝐱
T´= = g/mL AgNO3
V V∗Mr KCl
T´ a T´
M´= ∗1000 = ∗1000 moli/L AgNO3 N´= ∗1000 = M ´
MrAgNO3 V∗Mr KCl EgAgNO3
0,1∗MrAgNO3 0,1∗169,87
T°= = =0,016987 g/mL AgNO3
1000 1000
𝐌´ 𝐍´ 𝐓´
M°=N°=0,10 F0,1M AgNO3 = = =
𝐌° 𝐍° 𝐓°
2. STANDARDIZARE SOLUTIE AgNO3 0, 1M
Nr.crt. ̋a ̋g KCl V mL solutie T´ M´ N´ F0,1M AgNO3
(4 zecimale) AgNO3 0,1M (6 zecimale) (4 zecimale) (4 zecimale) (4 zecimale)
(1-2 zecimale)
1.
2.
3.
4.
Nr. F0,1M AgNO3 Media xi -𝒙 (xi -𝒙)2 ∑ (xi−𝒙)2 s= RSD% =

(xi−𝒙)2
crt. = xi aritmetica 𝒏−𝟏 ∑ (xi−𝒙)2
𝒔∗𝟏𝟎𝟎
𝒙
𝒙 𝒏 𝟏
1. x1
2. x2
3. x3
4. x4
DOZAREA CLORURILOR SI BROMURILOR
ALCALINE
ALCALINE
METODA MOHR
Principiul metodei
 Se titreaza probe necunoscute de halogenuri (cloruri sau bromuri) prin metoda Mohr.
 Nu se pot doza iodurile - fenomene de adsorbtie ( AgI este un precipitat cu tendinta
+
accentuata de a adsorbi ioni I− - dozare doar in mediu acid, adsorbtie H )
 Nu se pot doza cianuri – hidroliza alcalina
ALCALINE
METODA MOHR
Principiul metodei
Mr KCl=74,55
Mr KBr=119,00
 Se titreaza probe necunoscute de halogenuri (cloruri sau bromuri) prin metoda Mohr.
 Titrare in mediu neutru, in absenta NH3, folosind indicator K2CrO4
KCl + AgNO3 ⇌ AgCl ↓+ KNO3 KBr + AgNO3 ⇌ AgBr ↓+ KNO3
pp alb pp alb -galbui

pp rosu-caramiziu
ALCALINE
METODA MOHR
Procedeul de lucru
• Se calculeaza masa a g de KCl sau KBr care trebuie luata in lucru pentru a titra cu un volum
de solutie AgNO3 0,1M de aprox. 20 ml
• Probele a g se cantaresc la balanta analitica direct in pahare Erlenmeyer
• Se dizolva in aprox 50 mL apa bidistilata. Se omogenizeaza.
• Se adauga 1 ml (20 picaturi) solutie K2CrO4 5%. Solutia este galbena.
• Se titreaza cu solutie AgNO3 0,1M pana la virajul culorii precipitatului la galben portocaliu.
• Agitare foarte puternica in apropierea p.e.!
• Se opreste titrarea la prima nuanta de portocaliu, la urmatoarea picatura -culoare foarte
intensa in toata masa precipitatului.
ALCALINE
Calculul KBr+ AgNO3 ⇌ AgBr ↓+ KNO3
̋a ̋ g proba ̋ Vf ̋ ml AgNO3 0,1M
1 mol AgNO3 ..........................................1 mol KBr
1 mL sol AgNO3 0,1M..............................1 mL sol KBr 0,1 M.....0,1/1000*Mr KBr g= 119,00* 10 -4=0,011900 g KBr
1 mL sol AgNO3 0,1M.................................................................... 0,011900 g KBr = T° AgNO3 0,1M/ KBr

(Vf * F0,1M AgNO3 ) mL sol AgNO3 0,1M.............................................................. x g KBr
x= (T°AgNO3 0,1M/KBr∗Vf ∗F0,1MAgNO3) g KBr pur in paharul de titrare
x= (0,011900∗Vf ∗F0,1MAgNO3) g KBr pur in paharul de titrare
x g KBr................................a g proba
y g KBr pur ................................100 g proba
𝐱 0,011900∗Vf ∗F0,1MAgNO3
y% = ∗ 𝟏𝟎𝟎 = ∗100 gKBr
a a
ALCALINE
Prezentare rezultate Nr.crt. a g proba V mL y% KBr
solutie AgNO3 0,1M (2 zecimale)
• F0,1M AgNO3 = .....
1.
2.
3.
4.
Nr. F0,1M AgNO3 Media xi -𝒙 (xi -𝒙)2 ∑ (xi−𝒙)2 s= RSD% =

(xi−𝒙)2
𝒔∗𝟏𝟎𝟎
𝒙
𝒙 𝒏 𝟏
1. x1
2. x2
3. x3
4. x4
TEMA 6.
1. Calculați titrul, normalitatea, molaritatea și factorul volumetric pentru o soluție de
AgNO3 0,1M dacă la standardizarea solutiei o proba de 0,1517 g KCl standard primar se
titrează cu un volum de soluție de 20,0 mL. (MrKCl =74,55; MrAgNO3 =169,87).
2.Se dozează argentometric ionul Cl- dintr-o probă de NaCl, prin metoda Mohr. Care
este conținutul procentual în Cl- al probei, dacă o probă de 0,1690 g consumă la titrare 18,5 mL
AgNO3 10-1M (F0,1M = 1,0052)? (A Cl = 35,45)
3. Ce cantitate de substanţă standard primar NaCl (Mr = 58,44) trebuie cântarită la
balanța analitică dacă se standardizează o soluție de AgNO3 10-1M știind că la această
determinare se foloseşte un volum de 25,0mL ?
4.Se titrează o proba KCl cu AgNO3 soluție 0,1 M folosind ca indicator K2CrO4 soluție
5% (ρ=1g/cm3 ). Calculați volumul soluției de indicator care trebuie adăugat, astfel încât
Ag2CrO4 să se formeze imediat după precipitarea AgCl. Volumul final al probei este de 70 mL.
(MrK2CrO4=194,17; KpsAgCl=1,82·10-10 ; KpsAg2CrO4=1,2·10-12)
DISCUTII
Fentanilul (Kb = 3,98 ∙10-6 ),
este o pulbere cristalină, puțin solubilă în apă, solubilă în C2H5OH, CH3COOH, foarte puțin
solubilă în CHCl3; are acțiune analgezică. Alegeți condiţiile corecte pentru dozarea
fentanilului în mediu anhidru și scrieți reacțiile care au loc la titrare.
Solvent Soluție standard
• Etanol/metanol • HClO4 în acid acetic glacial
• Acid acetic • CH3ONa
• Dimetilformamida
Indicator
• Cloroform
• Galben de metanil
• Albastru de timol
Naproxenul (Ka = 6,3∙10-5 )
este o substanță cu acțiune antiinflamatoare, analgezică și antipiretică. Este foarte puțin

solubil în apă, solubil în CH3OH, C2H5OH, CHCl3, eter etilic. Alegeți condiţiile corecte
pentru dozarea naproxenului în mediu anhidru și scrieți reacțiile care au loc la titrare:
Solvent Soluție standard
• Etanol/metanol • HClO4 în acid acetic glacial
• Acid acetic • CH3ONa
• Dimetilformamida
Indicator
• Cloroform
• Galben de metanil
• Albastru de timol
CHIMIE ANALITICA
LUCRARI PRACTICE
VOLUMETRIE
7
QUICK QUESTION
Concentraţia necesară a ionului cromat pentru a precipita la punctul de echivalenţă, la

titrarea ionilor Cl- este:
• a. 10-1M;
• b. 6,6·10-3M;
• c. 3-4 picături/titrare;
• d. 1 mol/L;
• e. 5%.
CE STUDIEM AZI
TITRIMET RIA BAZATA PE

ECHILIBRE DE COMPLEXARE
1. Complexonometrie
• Reactii de titrare
• Solutii standard
• Indicatori.
2. Complexona II si Complexona III
3. Solutia standard Complexona III 0,01 M.
• Preparare si standardizare
4. Dozari complexonometrice
• Determinarea duritatii apei
5. Discutii teme
T I T R I M E T R I A B AZ ATA P E EC H I L I B R E D E
COMPLEXARE
Complexometria
Titrimetria bazata pe echilibre cu transfer de ioni sau molecule, cu formare de complecsi (echilibre de
complexare)
Cea mai folosita metoda – Complexonometria

Metoda complexometrica care utilizeaza liganzi polidentati
• Titrant= solutie de Complexona
• Titrimetria bazata pe reactia intre Complexona si cationi metalici polivalenti
• Complexone = liganzi polidentati care reactioneaza cu cationi metalici polivalenti si formeaza
chelati foarte stabili, in raport combinare 1:1, solubili in apa, de regula incolori
o Complexona II - EDTA
o Complexona III- Na2EDTA
COMPLEXONOMETRIE
Reactia de titrare
[BY(n−4)]
Bn+ + Y 4- ⇌ [BY](n-4) Kf= βf =
[Bn+]∗[Y 4−]
Conditii impuse pentru a putea fi folosita in complexonometrie

 Reactia sa fie totala
 Kf= βf ≥ 10 8
 Reactia sa aiba mecanism cunoscut, sa nu fie insotita de reactii secundare ( sau sa le putem diminua)
 Reactia sa aiba viteza mare sau sa putem mari viteza
 Sa se poata evidentia cu usurinta si exactitate p.e. ( cu indicatori sau instrumental)
COMPLEXONOMETRIE
Substante si solutii standard in complexonometrie
• Complexona III- Na2EDTA- poate fi standard primar sau standard secundar
• Complexona II – EDTA- nu e solubila in apa- nu e standard primar
• Zn metalic
• ZnSO4
• ZnCl2
• MgSO4·7H2O
• CaCO3
• Solutia de Complexona III- Na2EDTA- 0,01 M
• Solutii saruri cationi metalici de diferite concentratii : ZnSO4 , ZnCl, MgSO4·7H2O
COMPLEXONOMETRIE
Indicatorii complexonometrici
 Reactivi ai ionilor metalici (isi schimba culoarea la modificarea concentratiei cationilor din solutie)
 Liganzi polidentati care formeaza cu cationii metalici polivalenti complecsi chelati colorati
 Pot fi : colorati (indicatori metalocromici) sau incolori
 Cel mai frecvent folositi- indicatorii metalocromici ( ind. colorati)

COMPLEXONOMETRIE
Indicatorii metalocromici
 Indicatori colorati, fac parte din diferite clase de coloranti organici (deriv. azoici, ftaleine, sulfonftaleine)
 Au in structura si grupari acide si grupari bazice
 Liganzi polidentati care formeaza cu cationii metalici polivalenti complecsi chelati colorati
 Functioneaza si ca agenti de chelatare si ca indicatori de pH (sensibili si la variatia pB si la variatia pH)
 Exemple : negru de eriocrom T, murexid, violet de pirocatehina

INDICATORII METALOCROMICI
MECANISM DE FUNCTIONARE
Cation metalic polivalent : Bn+ ,
Indicator metalocromic : HmIn→Inm- ,
Complexona III: H4Y→Y4-
1) Inainte de inceperea titrarii- in pahar titrare exista Bn+ si la adaugare indicator se formeaza chelatul cation-
indicator, colorat ̋a ̋
[BIn(n−m)]
B + In ⇌ [BIn]
n+ m- (n-m) β1 =
[B n+]∗[In m−]
Culoare ̋a ̋
2) In timpul titrarii – complexarea cation metalic cu CIII cu formare chelat cation- complexona (complexonat)
incolor
[BY(n−4)]
Bn+ + Y 4- ⇌ [BY](n-4) β2 =
[Bn+]∗[Y 4−]
Incolor
3) La punct echivalenta – deplasare cation din chelatul cation-indicator cu formare complexonat si eliberare ion
indicator, colorat ̋b ̋
[BIn](n-m) + Y 4- ⇌ [BY](n-4) + In m-
Culoare ̋b ̋ , caracteristica in functie de pH
INDICATORII METALOCROMICI
Conditii pentru utilizare la titrare complexonometrica
1) Sa formeze chelat cation-indicator, stabil β1, colorat ( putere tinctoriala mare)
2) β2 >β1 (complexonat mai stabil decat chelat cation-indicator)
3) Diferenta neta intre culorile ̋a̋ si ̋b ̋ (viraj usor sesizabil)
4) Domeniu de pH controlat ( pH mentinut constant) a.i. sa existe indicatorul in forma ionizata Inm-
colorat ̋b ̋
EDTA (COMPLEXONA II)
S I N A 2E D TA ( C O M P L E X O N A I I I )
CO MP L EXO N A II - EDTA
• 4 grupari chelatoformatoare acide –COOH ( 4 legaturi covalente)

• 2 grupari chelatoformatoare bazice –atomi N (2 legaturi covalent-coordinative)
• Acid aminopolicarboxilic = aminoacid poliprotic – in solutie exista sub forma
amfiionica
• H4Y
C O M P L E XO N A I I - E DTA
• Ionizarea H4Y (pKa1~2,0, pKa2~2,7, pKa3~6,2, pKa4~10,3)

• Domeniile de existenta ale formelor moleculare, partial ionizate si ionizate ale
complexonei in functie de pH
• Reactiile de complexare cu cationi metalici polivalenti: in functie de pH –

participa ioni ai complexonei cu grade diferite de protonare
CO MP L EXO N A II - EDTA
Stabilitate complexonati in functie de pH

• pH acid 2-3 – stabili complexonatii cationilor trivalenti/ polivalenti foarte acizi (Bi3+, Fe 3+,
Sn IV, Sb III/V)
• pH 3-7 - stabili complexonatii cationilor divalenti/ puternic acizi, (Sn II, Pb2+, Cu2+)
• pH 7-10 - stabili complexonatii cationilor divalenti/ slab-moderat acizi, (Mg2+, Zn2+, Ni2+,
Mn2+, Co2+, Cd2+)
• pH >10-11 - stabili complexonatii cationilor divalenti/ foarte slab acizi, (Ca2+, Sr2+, Ba2+)
C O M P L E XO N A I I I - N A 2E D TA
Mr=372,25
Na2EDTA · 2 H2O
Na2EDTA anhidra (obt. prin uscare 120-140 °C)
- Pot  substante standard primar daca indeplinesc conditiile de puritate
S O LU T I A S TA N DA R D C O M P L E XO N A I I I 0 , 0 1 M
Mr=372,25
Preparare solutia standard Complexona III 0,01 M

Standardizare=determinarea FC III 0,01M
PREPARARE
SOLUTIA STANDARD COM PLEXONA III 0,0 1 M
• Se foloseste Complexona III standard secundar

• Se calculeaza cantitatea de Complexona III necesara pentru 1 L solutie 0,01M
• Se cantareste cantitatea necesara la balanta farmaceutica cu exces de 10-15%
• Se dizolva in apa deionizata
• Se completeaza la 1000 ml cu apa deionizata, cu cilindrul gradat, in flacon de reactiv
din polietilena sau din sticla alba ( nu sticla colorata – contine cationi di-/trivalenti)
STANDARD IZAR E
SOLUTIE COMPLEXONA III 0,01 M
Prin titrare pe o substanta standard primar – MgSO4·7H2O Mr=241,6
Principiul metodei
• Determinarea FC III 0,01M – bazata pe reactia de complexare a Mg 2+ cu Complexona III,
folosind indicator Negru de eriocrom T (NET)
• Mg2+ cation divalent cu aciditate medie- necesita pH 7-10 pt a forma complexonat stabil.
• Reactia are loc in prezenta tampon amoniacal NH3/NH4Cl cu pH 9-10
STANDARD IZAR E
Indicatorul Negru de eriocrom T (NET)

• Ligand polidentat
• Acid triprotic H3In
• Ionizeaza in trepte
H3In+ H2O→ H2In- + H3O+ (acid tare –SO3H)

H2In- + H2O→ HIn2- + H3O+ (pKa1= 6,3)
HIn2- + H2O→ In3- + H3O+ (pKa2=11,5)
Tampon amoniacal NH3/NH4Cl cu pH 9-10 →

• Indicatorul -- HIn2-
• Complexona -- HY3-
STANDARDIZARE
Reactii
1) Inainte de inceperea titrarii- in pahar titrare exista Mg2+ , tampon amoniacal si la adaugare NET:
Mg2+ + HIn 2- + NH3 ⇌ [MgIn]- + NH4+ β1 = 107

rosu-violet
2) In timpul titrarii – complexarea Mg2+ cu CIII :
Mg2+ + HY 3- + NH3 ⇌ [MgY]-2 + NH4+ β2 = 108

Incolor
3) La punct echivalenta – deplasare Mg2+ din chelatul cation-indicator cu formare complexonat

[MgIn]- + HY 3- ⇌ [MgY]-2 + HIn 2-
albastru-azur
STANDAR DIZARE
Procedeul de lucru
• Se foloseste o solutie standard MgSO4 ~0,01 M (F 0,01 M cunoscut)

• Se masoara cu biureta volume aprox. 20 mL (18-22 mL) din solutia standard MgSO4 ~0,01 M
(cu F 0,01 M cunoscut) si se aduc in pahare Erlenmeyer
• Se adauga tampon amoniacal 10-15 mL.
• Se adauga indicator Negru Eriocrom T solid ( un varf de lingurita). Se omogenizeaza.
• Solutia este rosu-violet.
• Se titreaza cu solutie Complexona III 0,01M pana la virajul culorii solutiei de la rosu-violet la
albastru net.
STANDAR DIZAR E
Calculul V1 mL sol. MgSO4 0,01M, F1 0,01 M MgSO4, Vf mL sol. C III 0,01M
1 mol MgSO4 ............................................1 mol C III
1 mL sol. MgSO4 0,01M............................ 1 mL sol. C III 0,01M .... 0,01*10-3 moli C III ...... 10-5 * MrCIII g C III
(V1 * F1) mL sol. MgSO4 0,01M....................................................................................................x g C III
x= (V1 * F1 MgSO4 0,01M) * 10-5 * MrCIII
x g C III ................................Vf mL sol. C III 0,01M

T ´ g C III ................................1 mL sol. C III 0,01M
𝐱(V1 ∗ F1 MgSO4 0,01M) ∗ 10−5 ∗ MrCIII
T´= = g/mL C III
Vf Vf
T´ T´
M´= ∗1000 moli/L C III N´= ∗1000 = M ´
MrC III EgC III
0,01∗MrC III
T°= = 10−5 ∗ MrCIII =0,0037225 g/mL C III M°=N°=0,01
1000
𝐌´ 𝐍´ 𝐓´ (V1 ∗ F1 MgSO4 0,01M)
F0,01M 𝐂 𝐈𝐈𝐈 = = = =
𝐌° 𝐍° 𝐓° Vf
STANDAR DIZARE
V1 mL sol. F1 0,01 M MgSO4 Vf mL sol. T´ M´ N´ F0,01M C III
MgSO4 C III (6 zecimale) (4 zecimale) (4 zecimale) (4 zecimale)
0,01M 0,01M
1.
2.
3.
4.
Nr. F0,01M C III Media xi -𝒙 (xi -𝒙)2 ∑ (xi−𝒙)2 s= RSD% =
(xi−𝒙)2
𝒔∗𝟏𝟎𝟎
𝒙
𝒙 𝒏 𝟏
1. x1
2. x2
3. x3
4. x4
DOZARI COMPLEXONOMETRICE
DETERMINAREA DURITATII APEI
Duritatea apei
 Duritatea apei = concentratia de saruri Ca 2+ si Mg2+ din apa

• Duritate temporara – hidrogencarbonati Ca 2+ si Mg2+ (se indeparteaza prin fierbere- precipita CaCO3,
MgCO3, pp. se depun)
• Duritate permanenta – celelalte saruri solubile Ca 2+ si Mg2+ (nu se indeparteaza prin fierbere)
• Suma celor doua duritati = Duritatea totala a apei - se masoara in grade de duritate
1 grad de duritate german= 10 mg CaO/ L *
1 grad de duritate francez= 10 mg CaCO3/ L
• Continutul in saruri de Mg2+ se exprima tot in CaO sau CaCO3 (sarurile de Mg2+ sunt in cantitate mai mica
decat cele de Ca 2+ )
* Folosit in Romania
DETERMINAREA DURITATII APEI
Duritatea apei
 Dupa duritatea totala, apele se pot clasifica:
• Ape foarte moi (< 4 grade)
• Ape moi ( 4-9 grade)
• Ape mijlocii ( 9-18 grade)
• Ape dure ( 18-30 grade)
• Ape foarte dure ( >30 grade)
 Apa potabila = apa moale

DETERMINAREA DURITATII TOTALE A APEI
Principiul metodei
 Se determina duritatea totala a apei complexonometric , prin titrare cu solutia standard C III
0,01 M, in prezenta NET
• Duritatea totala a apei = concentratia de saruri Ca 2+ si Mg2+ din apa
• Mg2+ - se determina complexonometric la pH 7-10 (complexonat Mg2+ stabil)
• Ca2+ - se determina complexonometric la pH >10-11 (complexonat Ca2+ stabil)
Pentru a titra Ca2+ si Mg2+ - in amestec, la acelasi pH
 Metoda indirecta - Procedeu prin substitutie

Principiul metodei
 Metoda complexonometrica indirecta - Procedeu prin substitutie
 pH 10 - Complexonat de Ca 2+ mai stabil decat Complexonat de Mg2+
β [MgY]-2 = 108
β [CaY]-2 = 1010
 Se trateaza proba de apa cu solutie complexonat de Mg2+in exces, iar Ca 2+
deplaseaza Mg2+ din complexonat Mg2+ in cantitate stoechiometrica. Ionii Mg2+ se
titreaza cu solutie standard CIII, in prezenta tampon amoniacal pH 10 si NET
DET ERMINAREA DURITATII TOTALE A AP EI
Reactii
1) Proba de apa (Ca 2+ si Mg2+ ) + tampon amoniacal se trateaza cu solutie complexonat de Mg2+in exces
Ca 2+ + [MgY]-2 ⇌ [CaY]-2 + Mg2+ * β [CaY]-2 = 1010
Mg2+ + [MgY]-2 ⇌ nu reactioneaza **
1) La adaugare NET -in pahar exista ioni Mg2+ (Mg2+ + Mg2+ ) liberi, tampon amoniacal :
Mg2+ + HIn 2- + NH3 ⇌ [MgIn]- + NH4+ β [MgIn]- = 107

rosu-violet
2) In timpul titrarii – complexarea Mg2+ cu CIII :
Mg2+ + HY 3- + NH3 ⇌ [MgY]-2 + NH4+ β [MgY]-2 = 108

Incolor
3) La punct echivalenta – deplasare Mg2+ din chelatul cation-indicator cu formare complexonat

[MgIn]- + HY 3- ⇌ [MgY]-2 + HIn 2-
albastru-azur
*---- Mg2+ format in cantitate echivalenta cu ionii Ca 2+ din proba

**----- Mg2+ preexistent in proba
DE T ERM IN A REA DURI TAT II TOTA L E A A P E I
Procedeul de lucru
• Se masoara cu biureta volume 25 mL din proba de apa si se aduc in pahare Erlenmeyer

• Se adauga tampon amoniacal 10 mL.
• Se adauga 10 mL solutie complexonat de Mg2+ 0,01 M si se agita puternic.
• Se adauga indicator Negru Eriocrom T solid ( un varf de lingurita). Se omogenizeaza.
• Solutia este rosu-violet.
• Se titreaza cu solutie Complexona III 0,01M pana la virajul culorii solutiei de la rosu-violet la
albastru net (fara nuante de violet).
Calculul MrCaO=56,01, MrCaCO3=100,1
1 mol C III ....................................1 mol Mg2+................................................................1 mol CaO.......................................1 mol CaCO3
1 mL sol. C III 0,01M ...................1 mL Mg2+ 0,01M = 10-5 moli Mg2+..................... 10-5 * MrCaO g CaO........................ 10-5 * MrCaCO3 g CaCO3
1 mL sol. C III 0,01M ...................................................................................................10-2 * MrCaO mg CaO........................ 10-2 * MrCaCO3 mg CaCO3
(V * F0,01M) mL sol. C III 0,01M....................................................................................................x mg CaO......................................... y mg CaCO3
x= (V * F0,01M) * 10-2 * MrCaO mg CaO y= (V * F0,01M) * 10-2 * MrCaCO3 mg CaCO3
Vp ml proba apa (25 mL).......................... x mg CaO.................................................... y mg CaCO3

1000 mL.................................................... x´ mg CaO................................................... y´ mg CaCO3
𝐱 1000∗ (V ∗ F0,01M) ∗ 10−2 ∗ MrCaO 𝒚 1000∗ (V ∗ F0,01M) ∗ 10−2 ∗MrCaCO3
x´ = ∗ 𝟏𝟎𝟎𝟎 = mg CaO/L apa y´ = ∗ 𝟏𝟎𝟎𝟎 = mg CaCO3/L apa
25 𝟐𝟓 25 𝟐𝟓
(V ∗ F0,01M) ∗ MrCaO (V ∗ F0,01M) ∗MrCaCO3

x´ = ∗ 10 mg CaO/L apa y´ = ∗ 10 mg CaCO3/L apa
𝟐𝟓 𝟐𝟓
(V ∗ F0,01M) ∗ MrCaO (V ∗ F0,01M) ∗MrCaCO3

x´ ´ = 𝒈𝒓𝒂𝒅𝒆 𝒅𝒖𝒓𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒈𝒆𝒓𝒎𝒂𝒏𝒂 y´ ´ = 𝒈𝒓𝒂𝒅𝒆 𝒅𝒖𝒓𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒇𝒓𝒂𝒏𝒄𝒆𝒛𝒂
𝟐𝟓 𝟐𝟓
Nr. Vp mL V mL x´ ´ grade y´ ´ grade
crt. proba solutie C III duritate duritate
• F0,01M CIII = ..... apa 0,01M germane franceze
(°DG) (°DF)
1.
2.
3.
4.
Nr. x´ ´ = xi Media xi -𝒙 (xi -𝒙)2 ∑ (xi−𝒙)2 s= RSD% =

(xi−𝒙)2
crt. Respectiv aritmetica 𝒏−𝟏 ∑ (xi−𝒙)2
𝒔∗𝟏𝟎𝟎
𝒙
y´ ´ = xi 𝒙 𝒏 𝟏
1. x1
2. x2
3. x3
4. x4
DISCUTII TEME ANTERIOARE
TEMA LP4
3. Se poate titra o solutie de 0,025M de butilamina (Kb = 7·10-4 ) cu o soluție standard de HNO3
0,05M?
4. Peste 15 mL soluție CH3COOH 0,1 M se adaugă 10 mL NaOH 0,1M. Ce specii sunt prezente
în soluție după adăugarea soluției de NaOH? Ce se întâmplă în soluție dacă se adaugă 1 mL
NaOH 0,1M? Dar dacă se adaugă 1 mL CH3COOH 0,1M?
CHIMIE ANALITICA
LUCRARI PRACTICE
VOLUMETRIE
8
CE STUDIEM AZI
TITRIMET RIA BAZATA PE ECHILIBRE

REDOX
1. Redoxometrie
2. Iodometrie
• 2.1. Solutia standard tiosulfat de sodiu 0,1 M. Preparare si standardizare
• 2.2. Dozarea H2O2
3. Dicromatometrie
• 3.1. Solutia standard dicromat de potasiu 0,1 N. Preparare.
• 3.2. Dozarea sarurilor feroase
REDOXOMETRIE
Titrimetria bazata pe echilibre cu transfer de electroni (echilibre redox)
Metodele redoxometrice – in functie de cuplul redox utilizat ca titrant:

Oxidanti
• Halogenometrii :Iodometria
• Halogenatometrii: Bromatometrie
• Permanganatometrie
• Dicromatometrie
• Cerimetrie
Reducatori: acid ascorbic, hidrazina
REDOXOMETRIE
Reactia de titrare
[Red1]a∗[Ox2]b
a Ox1 + b Red2 ⇌ a Red1 + b Ox2 K=
[Ox1]a∗[Red2]b
Conditii impuse pentru a putea fi folosita in redoxometrie

 1.
 2.
 3.
 4.
REDOXOMETRIE
Reactia de titrare
Conditii impuse pentru a putea fi folosita in redoxometrie
 1. Reactia sa fie totala

0,35
 K≥ 10 6 ΔE= EOx1-ERed2 ≥ V
a*b
 2. Reactia sa aiba mecanism cunoscut, sa nu fie insotita de reactii secundare ( sau sa le putem diminua) E°´
 3. Reactia sa aiba viteza mare sau sa putem mari viteza

 Unele reactii redox sunt lente-schimbul de electroni insotit de modificari de structura
 4. Sa se poata evidentia cu usurinta si exactitate p.e. ( cu indicatori sau instrumental)

 Metode fara indicatori- permanganatometria
 Indicatori care participa la schimb de electroni (indicatori = Ox/Red slabi - difenilamina)

 Indicatori reactivi ai ionilor – amidon, feroina
METODE REDOXOMETRICE
IODOMETRIE
DICROMATOMETRIE
IODOMETRIE
Metode redoxometrice care utilizeaza sistemul redox I2/2I-
 I2 + 2 e- ⇌ 2I- E°I2/2I-=0,6355 V
• Oxidant slab/ selectiv

• I2 nu e solubil in apa, dar se solubilizeaza in prezenta KI
I2 + I- ⇌ I3 –
 Sistemul oxidant in iodometrie

MrI2
I3 –+ 2 e- ⇌ 3I- E° I3-/3I- =0,5355 V (< E°I2/2I-) Eg I2=
2
 Sistemul reducator in iodometrie
Mr Na2S2O3
2 S2O3 2- ⇌ S4O6 2- + 2 e- E° =0,21V Eg S2O3 2- =
1
IODOMETRIE
Reactia de titrare
 Reactia redox – de oxidare a tiosulfatului cu iod, cu formare de tetrationat
I3 –+ 2 S2O3 2- ⇌ S4O6 2- + 3I-
 Reactie autocatalizata – in timpul transferului de e- se formeaza ionul iod-tiosulfat S2O3I – , ion foarte instabil
(reactat), care actioneaza ca un catalizator
 Mecanismul
I3 –+ S2O3 2- ⇌ S2O3I – + 2I- / (*2)
2 S2O3I – + I- ⇌ S4O6 2- + I3 –
I3 –+ 2 S2O3 2- ⇌ S4O6 2- + 3I-
 Reactia decurge cu viteza suficient de mare – se poate folosi la titrare
 Titrarea iodometrica se executa la pH acid, cu exces ioni I-
IODOMETRIE
Metode iodometrice
 directe
• I2 =oxidant slab/ selectiv , reactioneaza doar cu reducatorii energici (E°´ < 0,5355 V )
• Se titreaza reducatorii cu solutie standard de I2 (in prezenta indicator amidon sau
potentiometric) ( ex. FE- acid ascorbic, captopril)
 indirecte
 Prin substitutie
 Prin diferenta
IODOMETRIE
Metode iodometrice
 directe
• I2 =oxidant slab/ selectiv , reactioneaza doar cu reducatorii energici (E°´ < 0,5355 V )
 indirecte
 Prin substitutie – dozare specii oxidante :
- se obtine I2 in mediul de reactie, Oxidant + ion I-,
- I2 se titreaza cu solutie standard Na2S2O3 in prezenta amidon (dozare H2O2)
 Prin diferenta – exces determinat de solutie standard I2 + Reducator ,

- excesul de I2 se titreaza cu solutie standard Na2S2O3 in prezenta amidon (dozare reducatori cu
S : Na2SO3, NaHSO3, Na2S2O5)
IODOMETRIE
Substante si solutii standard
• KBrO3
• As2O3
• Nu sunt substante standard primar: I2, Na2S2O3
• Solutia standard de Na2S2O3 0,1 M (0,1 N)
– se standardizeaza pe KBrO3 sau cu ajutorul Solutiei std. I2
• Solutia standard de I2 0,05 M (0,1 N) sau 0,5 M (1 N)
- se standardizeaza pe As2O3 sau cu ajutorul Solutiei std. Na2S2O3
• Solutia standard de arsenit de sodiu NaH2AsO3 0,05 M (0,1 N)
– preparata din As2O3 standard primar
N
Relatia molaritate- normalitate: M= n , n= nr. e- transferati in reactia redox
S O L U T I A S TA N D A R D D E N a 2S 2O 3 0 , 1 M ( 0 , 1 N )
Mr=248,17
Preparare solutia standard Na2S2O3 0,1 M (0,1 N)
Standardizare=determinarea F Na2S2O3 0,1 M

PREPARARE
Na2S2O3·5H2O - nu e substanta standard primar
• Eflorescent
• E sensibil la CO2 atmosferic pt ca H2S2O3 e deplasat din solutie de CO2
Na2S2O3 + H2CO3 → Na2CO3 + H2S2O3 H2S2O3 → H2SO3 +S H2SO3 → SO2 +H2O
• E putin stabil in prezenta O2 atmosferic – se oxideaza la SO42-
• Continut in S= nutrient pt bacterii consumatoare de sulf- se dezvolta bacterii in solutie,
solutia nu e stabila
• Solvent – apa lipsita de CO2 ( apa distilata, proaspat fiarta si racita)

• Adaugare conservant pt a impiedica dezvoltare bacterii consumatoare de S- alcool amilic 5
mL/1L
PREPARARE
• Na2S2O3·5H2O - e substanta standard secundar

• Se calculeaza cantitatea de Na2S2O3 necesara pentru 1 L solutie 0,1 M
• Se cantareste cantitatea necesara la balanta farmaceutica cu exces de 10-15%
• Se dizolva in apa distilata lipsita de CO2
• Se completeaza la 1000 ml cu cilindrul gradat
• Solutia este putin stabila, trebuie standardizata inainte de utilizare.
STANDARD IZAR E
Prin titrare pe o substanta standard primar – oxidant KBrO3 Mr=167,00
Principiul metodei
• Metoda prin substitutie
Bazata pe reactia de oxidare a ionului I- cu KBrO3 (standard primar) in mediu acid, cu eliberare de iod in
cantitate stoechiometrica.
KBrO3 + 9 KI + 6 HCl →KBr + 3 KI3+ 6 KCl +3 H2O
Iodul eliberat se titreaza cu solutia de tiosulfat, in prezenta amidonului ca indicator
KI3 +2 Na2S2O3 → KI + Na2S4O6 + 2 NaI
• Reactia de oxidare a ionului I- la I2 / I3 – este lenta ( repaus, la intuneric, 20-30 minute)
• Iodul format coloreaza solutia intens in brun, ingreunand sesizarea virajului.
• Amidonul se adauga catre finalul titrarii, cand solutia bruna se decoloreaza pana la galben-pai. La
adaugarea de amidon se formeaza complexul de incluziune al iodului cu amidonul, colorat in albastru. Se
continua titrarea pana la decolorarea acestuia.
STANDAR DIZARE
Procedeul de lucru
• Se prepara o solutie standard primar KBrO3 ~3,3* 10 -2 M (prin cantarirea la balanta analitica a
̋a ̋ grame KBrO3 si dizolvare cantitativa la balon cotat de 250 mL)
• Se masoara cu biureta volume 10 mL din solutia standard KBrO3 ~3,3* 10 -2 M si se aduc in
pahare Erlenmeyer
• Se adauga 40 mL apa distilata, 20 mL solutie KI 10%, 5 mL HCl concentrat.
• Se lasa in repaus, la intuneric, 20-30 minute
• Iodul format coloreaza solutia intens in brun
• Se titreaza cu solutie Na2S2O3 0,1M pana cand solutia bruna se decoloreaza pana la galben-pai.
• Se adauga 1 mL amidon, solutia se coloreaza in albastru.
• Se continua titrarea pana la decolorarea solutiei.
STANDAR DIZAR E
Calculul a g KBrO3 Vbc(250 mL) M° KBrO3 =0,033M V1 mL sol. KBrO3 3,3* 10 -2 M

Vbc (250 mL).................................a g KBrO3
V1 mL ...........................................a´ g KBrO3
V1*a
a´ = g KBrO3 in pahar titrare
V𝒃𝒄
STANDAR DIZAR E
S O L U T I A S TA N D A R D D E N A 2S 2O 3 0 , 1 M ( 0 , 1 N )
Calculul V1 mL sol. KBrO3 3,3* 10 -2 M , Vf mL sol. Na2S2O3 0,1M
1 mol KBrO3 ............................................3 moli KI3......................................6 moli Na2S2O3
Mr KBrO3 g KBrO3...............................................................................................6 * Mr Na2S2O3 g Na2S2O3
V1∗a
a´ = g KBrO3 ....................................................................................................x g Na2S2O3
V𝒃𝒄
x=
6 * Mr Na2S2O3∗a´ = 6 Mr Na2S2O3∗V1*a
Mr KBrO3 Mr KBrO3∗V𝒃𝒄
x g g Na2S2O3................................Vf mL sol. Na2S2O3 0,1M

T ´ g Na2S2O3................................1 mL sol. Na2S2O3 0,1M
T´=
𝐱
=
6 Mr Na2S2O3∗V1∗a g/mL Na S O
Vf Mr ∗V𝒃𝒄∗V
KBrO3 f
2 2 3
T´ T´
M´= ∗1000 moli/L Na2S2O3 N´= ∗1000 = M ´
MrNa2S2O3 EgNa2S2O3
0,1∗MrNa2S2O3
T°= = 10−4 ∗ MrNa2S2O3=0,024817 g/mL Na2S2O3 M°=N°=0,1
1000
𝐌´ 𝐍´ 𝐓´
F0,1M Na2S2O3 = 𝐌° = 𝐍° = 𝐓°
DOZARI IODOMETRICE
D O Z A R E A H 2O 2
Mr=34,014
H2O2 –solutie 3% sau 30% (FE)
H2O2 – amfolit redox

• Functia oxidanta HO2 - + 2 e - + H3O + →2 H2O E°=1,77 V (dozare iodometrica)
• Functia reducatoare HO2 - + H2O →O2 + 2 e - + H3O + E°=0,68 V (dozare permanganatometrica)

5 H2O2 +2 KMnO4+ 3 H2SO4 → 5 O2 +2 MnSO4 + K2SO4 + 8 H2O
Principiul metodei
• H2O2 – se descompune foarte usor datorita functiei puternic oxidante
• Se dozeaza functia oxidanta a H2O2 preferabil printr-o metoda prin substitutie- metoda
iodometrica
• H2O2 oxideaza ionul I- la I2 in mediu acid, iar I2 format in cantitate stoechiometrica se titreaza cu solutie
standard Na2S2O3 in prezenta amidon
H2O2 + 3KI + H2SO4 ⇌ KI3 + K2SO4 + 2H2O

• Reactie lenta (intuneric, repaus 20-30 minute)
KI3 +2 Na2S2O3 → KI + Na2S4O6 + 2 NaI
Procedeul de lucru
• Proba de analizat = solutie apoasa H2O2 , cu densitate cunoscuta si concentratie % aproximativ cunoscuta
• Din solutia probei se prepara prin diluare o solutie H2O2 ~ 0,1N (0,05M), la balon cotat 250 mL
• In balonul cotat (250 mL) se aduc aprox. 30-40 mL apa distilata, apoi se transfera cantitativ cu pipeta gradata
volumul calculat din proba de analizat ̋u ̋mL si se agita. Se completeaza cu apa distilata pana la cota balonului
cotat. Se omogenizeaza solutia obtinuta.
• Din solutia H2O2 ~ 0,1N (0,05M), preparata la balon cotat, se masoara cu exactitate (cu biureta) in paharele
Erlenmeyer volume VH2O2 de aproximativ 20 mL (de ex. 17-18-19mL).
• Se adauga 40 mL apa distilata, 20 mL solutie KI 10%, 10 mL H2SO4 20%
• Se lasa in repaus, la intuneric, 20-30 minute
• Iodul format coloreaza solutia intens in brun
• Se titreaza cu solutie Na2S2O3 0,1M pana cand solutia bruna se decoloreaza pana la galben-pai.
• Se adauga 1 mL amidon, solutia se coloreaza in albastru.
• Se continua titrarea pana la decolorarea solutiei.
Calculul
2 moli Na2S2O3 ..................................1 mol KI3..................................1 mol H2O2
1 mol Na2S2O3 ................................0,5 moli KI3..............................0,5 moli H2O2
1 mL sol. Na2S2O3 0,1M ............................................................0,5 mL sol H2O2 0,1M =0,5 *0,1* 10-3 * MrH2O2 g H2O2(T°Na2S2O3 0,1M/H2O2)
(V * F0,1M) mL sol. Na2S2O3 0,1M ....................................................................................................x g H2O2
x= (V * F0,1M) *0,5* 10-4 * MrH2O2 g H2O2 in pahar titrare
x g H2O2 in pahar titrare......................................... VH2O2 mL sol ~0,05M din b.c.

y g H2O2 pur ..........................................Vbc mL sol ~0,05M (250 mL b.c.)
Vbc∗𝒙
y= g H2O2 pur in b.c.
VH2O2
Calculul-continuare
y g H2O2 pur in b.c. .......................... u mL proba...........ms=u* ρ g solutie proba
? = z g H2O2 pur ......................................................................100 g solutie proba
100∗𝒚
z% = u∗ ρ g% H2O2 pur in proba
100∗Vbc∗𝒙
z% = g% H2O2 pur in proba
𝒖∗ ρ∗VH2O2
100∗Vbc∗(V * F0,1M) *0,5* 10-4 * MrH2O2

z% = g% H2O2 pur in proba
𝒖∗ ρ∗VH2O2
DI CRO MATOM ET RI E
Metode dicromatometrice
 Utilizeaza K2Cr2O7 oxidant puternic in mediu acid
Cr2O7 -2 + 6 e - + 14 H3O + ⇌ 2 Cr +3 + 21H2O E°=1,36 V
Mr=294,18 Eg= Mr/6
 Echilibru dependent de pH
• pH 0=mediu puternic acid= echilibru total deplasat spre dreapta
• pH ~4- precipita Cr2O3·xH2O
• pH puternic bazic (NaOH 4M) – e favorizata reactia inversa de oxidare a Cr +3 la cromat
Cr +3 - + 4 HO - ⇌ [Cr(OH)4]-
2 [Cr(OH)4]- + 3 H2O2 + 2 HO - ⇌ 2CrO4- 2 +8 H2O
 K2Cr2O7 oxidant puternic (in mediu acid) - folosit la dozarea reducatorilor (energici sau slabi)
• K2Cr2O7
- poate fi obtinut in stare pura (prin dubla recristalizare din solutie apoasa, uscare)
• Solutia standard de K2Cr2O7 0,1 N (0,0167 M)
Indicatori
K2Cr2O7 culoare portocaliu intens
Cr +3 culoare verde
E nevoie de indicator?
Indicatori
Cr +3 culoare verde
In dicromatometrie - Greu se sesizat virajul- e necesara folosirea unor indicatori redoxometrici de culoare
Ex. Difenilamina
• Functie reducatoare
• Are E° = 0,76 V (suficient de mare incat dicromatul sa reactioneze intai cu analitul si doar dupa consumare
totala a analitului sa reactioneze cu difenilamina)
• Viraj culoare la oxidearea difenilaminei:incolor- albastru (violet)
CHIMIE ANALITICA
LUCRARI PRACTICE
VOLUMETRIE
9
CE STUDIEM AZI
1. Dicromatometrie
• 1.1. Solutia standard dicromat de potasiu 0,1 N. Preparare.
• 1.2. Dozarea sarurilor feroase
2. Exercitii si probleme protometrie

Metode dicromatometrice
 Utilizeaza K2Cr2O7 oxidant puternic in mediu acid
Cr2O7 -2 + 6 e - + 14 H3O + ⇌ 2 Cr +3 + 21H2O E°=1,36 V
Mr=294,18 Eg= Mr/6
 Echilibru dependent de pH
• pH 0=mediu puternic acid= echilibru total deplasat spre dreapta
• pH ~4- precipita Cr2O3·xH2O
• pH puternic bazic (NaOH 4M) – e favorizata reactia inversa de oxidare a Cr +3 la cromat
Cr +3 - + 4 HO - ⇌ [Cr(OH)4]-
2 [Cr(OH)4]- + 3 H2O2 + 2 HO - ⇌ 2CrO4- 2 +8 H2O
 K2Cr2O7 oxidant puternic (in mediu acid) - folosit la dozarea reducatorilor (energici sau slabi)
• K2Cr2O7
- poate fi obtinut in stare pura (prin dubla recristalizare din solutie apoasa, uscare)
• Solutia standard de K2Cr2O7 0,1 N (0,0167 M)
Indicatori
Cr +3 culoare verde
E nevoie de indicator?
Indicatori
Cr +3 culoare verde
In dicromatometrie - Greu se sesizat virajul- e necesara folosirea unor indicatori redoxometrici de culoare
Ex. Difenilamina
• Functie reducatoare
• Are E° = 0,76 V (sucient de mare incat dicromatul sa reactioneze intai cu analitul si doar dupa consumare
totala a analitului sa reactioneze cu difenilamina)
• Viraj culoare la oxidearea difenilaminei:incolor- albastru (violet)
S O LU T I A STA N DA R D D E K 2 C r 2 O 7 0 , 1 N ( 0 , 0 1 6 7 M )
 K2Cr2O7 e substanta standard primar Mr=294,18

- Poate fi obtinut in stare pura (prin dubla recristalizare din solutie apoasa, uscare 150° la
etuva)
- Nu e higroscopic, nici delicvescent
- Foarte stabil in solutie (solutiiile usor acide stabile ani de zile)
 Solutia standard de K2Cr2O7 0,1 N (0,0167 M)

Cr2O7 -2 + 6 e - + 14 H3O + ⇌ 2 Cr +3 + 21H2O Eg= Mr/6
N ° =0,1 N
N° 0,1
M ° = 6 = 6 =0,0167 M
N
Relatia molaritate- normalitate: M= n , n= nr. e- transferati in reactia redox
P R E PA R A R E
• Mr=294,18
• K2Cr2O7 - e substanta standard primar
• Se calculeaza cantitatea ̋a ̋ grame de K2Cr2O7 necesara pentru 250 mL solutie 0,1 N
(0,0167 M)
• Se cantareste la balanta analitica o cantitate cat mai apropiata de cantitatea teoretic
calculata
• Se dizolva in 30-40 mL apa distilata , se agita pentru dizolvare completa,
• Se completeaza cu apa la volum (balon cotat 250 ml)
• Se omogenizeaza.
Determinarea F K2Cr2O7 0,1 N - prin calcul

Mr K2Cr2O7 =294,18
a
T´= g/mL K2Cr2O7
V𝒃𝒄
T´
M´= ∗1000 moli/L K2Cr2O7
MrK2Cr2O7
T´ T ´∗𝟔
N´= ∗1000 = ∗1000 =6*M ´
EgK2Cr2O7 MrK2Cr2O7
0,0167∗MrK2Cr2O7
T°= = 10−4 ∗1/6∗ MrK2Cr2O7=0,004903 g/mL K2Cr2O7
1000
M°= 0,0167
𝐌´ 𝐍´ 𝐓´
N°=0,1 F K2Cr2O7 0,1 N = = =
𝐌° 𝐍° 𝐓°
D OZ A R I D I C R OM ATOM ET R I C E
D O Z A R E A Fe 2+
D O Z A R E A S A R U R I F E R O A S E Fe 2+
Principiul metodei
• Dicromatul de potasiu oxideaza Fe2+ la Fe 3+ in mediu acid (H2SO4 +H3PO4)
 Cr2O7 -2 + 6 Fe2+ + 14 H3O + ⇌ 2 Cr +3 + 6 Fe 3+ + 21H2O
portocaliu verde rosiatic
E° Cr2O7-2 / 2Cr+3 =1,36 V
E° Fe 3+/ Fe+2 =0,771 V
 Indicator – difenilamina E° = 0,76 V
Pentru a creste viteza de reactie, se adauga in mediu de reactie un reactiv care scade potentialul E°´ Fe 3+/ Fe+2 .
Acest reactiv implica forma oxidata Fe 3+ (rosiatic) intr-o reactie de complexare, cu formarea unui complex solubil
incolor, foarte stabil (H3PO4 )
[H3[Fe(PO4)2 ]∗[H3O+]3
Fe 3+ + 3H2O + 2 H3PO4 → H3[Fe(PO4)2 ]+ 3 H3O + βf =
[Fe+3]∗[H3PO4]
[Fe 3+]
E Fe 3+/ Fe+2 = E° Fe 3+/ Fe+2 +0,0592log E°´ Fe 3+/ Fe+2 =0,5 V
[Fe2+]
Procedeul de lucru
• Se cantareste la balanta analitica o cantitate de proba care sa contina 0,1 g ioni Fe2+
• Se dizolva in 50 mL apa distilata, se adauga 10-15 mL amestec H2SO4 +H3PO4
• Se adauga 4-5 picaturi solutie indicator difenilamina
• Se titreaza cu solutie K2Cr2O7 0,1 N (0,0167 M) pana la viraj de la verde la albastru (fara
nuante de verde)
Calculul
Cr2O7 -2 + 6 Fe2+ + 14 H3O + ⇌ 2 Cr +3 + 6 Fe 3+ + 21H2O
1 mol K2Cr2O7 ...............................................................6 ioni-g Fe2+
1 mL sol. K2Cr2O7 0,0167M ........................................6 mL sol Fe2+ 0,0167M =6 *0,0167* 10-3 * AFe2+ g Fe2+(T° K2Cr2O7 0,0167M/ Fe2+ )
(V * F0,0167M) mL sol. K2Cr2O7 0,0167M ....................................................................................................x g Fe2+
x= (V * F0,0167M) * 10-4 * AFe2+ g Fe2+in pahar titrare
x g Fe2+in pahar titrare......................................... a g proba

y % Fe2+..........................................100 g proba
100∗𝒙 100∗(V ∗ F0,0167M) ∗ 10−4 ∗ AFe2+

y= a = a g % Fe2+
EXERCITII PROTOMETRIE
EXERCITII
1. Se titrează 20 mL soluție NaOH 10-1M cu soluție standard HCl 10-1M. Să se calculeze pH-ul
pentru 0%; 10%; 50%; 99,9%; 100%; 100,1% titrare.
2. Se titrează 15 mL soluție trietanolamină (Kb= 3,16·10-5) 10-1M cu soluție standard HCl 5*10-2 M.
Să se calculeze pH-ul pentru 0%; 10%; 50%; 99,9%; 100%; 100,1% titrare.
EXERCITII
3. Să se calculeze saltul de pH în jurul punctului de echivalență (±0,1%), dacă se titrează: A) 25
mL NH3 0,25M cu HCl 0,25M; B) 25 mL NH3 0,1M cu HCl 0,1M. Observaţii. (Kb=1,8·10-5).
4. Comparați saltul de pH ±0,1% la titrarea a 30 mL soluție acid slab monoprotic HA de
concentrație 2∙10-1M cu soluție standard NaOH 10-1M pentru acizii:a) acid o-clorbenzoic
(Ka=1,19·10-3), b) acid propionic (Ka=1,34·10-5). Observații.
5. Se poate utiliza indicatorul timolftaleina (9,3-10,5) la titrarea a 20,0 mL HNO3 0,1 M cu NaOH
0,15 M, dacă eroarea de titrare accceptată este ± 0,1%?
EXERCITII
6. Care sunt posibilitățile de titrare a acidului malonic? (Ka1=1,42·10-3, Ka2=2,01·10-6). Calculati

pH-ul la punctul de echivalenţă dacă se titrează o soluţie acid malonic 0,1M cu soluţie standard
0,1M
7. Se poate doza acido-bazic nicotina în soluţie apoasă? Explicaţi. Calculaţi pH-ul la punctul de
echivalenţă dacă se titrează o soluţie de nicotină 0,1M cu o soluţie standard 0,1M. (Kb1 = 7·10-7,
Kb2 = 1,4·10-11)
8. Care sunt posibilitățile de titrare a Na2CO3? (H2CO3: Ka1H2CO3 = 4,45·10-7; Ka2H2CO3= 4,69·10-11)
Calculaţi pH-ul la punctul de echivalenţă dacă se titrează o soluţie Na2CO3 0,1M cu soluţie
standard 0,1M.
ANEXA. EXEMPLE DE INDICATORI DE PH DE CULOARE
Metilorange [3,1-4,4]
Verde de bromcrezol [3,8-5,4]
Rosu de clorfenol [4,8-6,4]
Rosu de bromfenol [5,2-6,8]
Albastru de bromtimol [6,0-7,6]
Rosu de fenol [6,4-8,2]
Rosu neutral [6,8-8,0]
Fenolftaleină [8,2-10,0]
Timolftaleină [9,3-10,5]

Analitica LP 1-9

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analitica LP 1-9

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CHIMIE ANALITICA

• Caiet studentesc - datele experimentale - nu foi, nu se sterge, se taie cu o linie

• Atentie la lucrul cu becuri de gaz

- Vase de sticla fierbinti nu se manipuleaza direct cu mana (doar cu carpa laborator!)

• Atentie la modul de lucru la balantele analitice

• Atentie la manipularea sticlariei de laborator (biurete, pipete, baloane cotate)

• Nu executati alte experimente

• Pastrati ordine si curatenie la masa de lucru

• Pipetare – nu aspirati cu gura, folositi para de cauciuc cu

• Masca e obligatorie. Purtati-o corect!

• In laborator se intra in ordine, la locuri prestabilite.

• Metoda chimica de dozare in care determinarea cantitativa a

• Titrarea = operatia prin care peste proba de analizat se adauga

• Metoda chimica de dozare in care determinarea cantitativa a analitului se realizeaza prin

• Metode volumetrice- clasificare in functie de reactia de la baza dozarii

• 1. sa fie totala / sa decurga cantitativ

Echilibrul sa fie total deplasat spre dreapta

• Metoda chimica de dozare in care determinarea cantitativa a analitului se realizeaza prin

• Punctul de echivalenta =momentul titrarii cand volumul de titrant adaugat a determinat

• Punctul de echivalenta p.e.

• Metoda chimica de dozare in care determinarea cantitativa a analitului se realizeaza prin

• Ce este solutia standard?

• Concentratia procentuala (c%)

1. Care este titrul unei solutii NaOH 0,1 M (Mr=40,00)?

Consideram reactia de titrare: A+T→P

Tipuri de solutii standard

1.Solutii standard primar

2. Solutii standard secundar

• 1. grad avansat de puritate (99,98-99,99%, impuritatile cunoscute si admise sub 0,01-0,02%)

• Sensibilitatea balantei analitice= 0,0001 g=0,1 mg

Exemple de substante std primar

Daca o substanta nu indeplineste toate conditiile unei substante standard primar =

Exemple de substante standard secundar

0. VERIFICARE: SUBSTANTA E STANDARD PRIMAR SAU SECUNDAR?

1. CALCULUL CANTITATII DE SUBSTANTA NECESARE ̋a̋ in functie de concentratia si volumul dorite

0. VERIFICARE: SUBSTANTA E STANDARD PRIMAR SAU SECUNDAR?

1. CALCULUL CANTITATII DE SUBSTANTA NECESARE ̋a̋ in functie de concentratia si volumul dorite

3. DIZOLVAREA CANTITATII - Dizolvare cantitativa, in balon -Dizolvare direct in flacon de

-Daca substanta e intens

OPERATII SOLUTIE STANDARD PRIMAR SOLUTIE STANDARD

4. COMPLETAREA LA VOLUM - Cu exactitate - Cu aproximatie

6. ETICHETAREA SOLUTIEI -nume solutie, concentratie/ factor volumetric

2. Pe o alta solutie standard

• Concentratia teoretica – 1-2 cifre semnificative 0,10 M

• Fx ∈ [ 0,9000- 1,1000] (cf Ph Eur, Fx ~1, eroare ±10%)

1. Consolidare notiuni LP1

• Ce este volumetria? • Ce sunt solutiile standard secundar?

Protometria in mediu apos este titrimetria bazata pe echilibre de transfer

Solutiile standard folosite in protometria apoasa ?

Solutiile standard folosite in protometria apoasa ?

SOLUTIA STANDARD HIDROXID D E SOD IU 0 ,1 M

Solutia standard NaOH 0,1 M Mr=40,00

SOLUTIA STANDARD HIDROXID D E SOD IU 0 ,1 M

Solutia standard NaOH 0,1 M Mr=40,00

PREPARARE SOLUTIE STANDARD Na OH 0 ,1 M

 Din reactiv in stare solida

PREPARARE SOLUTIE STANDARD Na OH 0 ,1 M

 Din reactiv in stare solida

P R EPA R A R E SO LU T I I STA NDA R D. ETA P E

0. VERIFICARE: SUBSTANTA E STANDARD PRIMAR SAU SECUNDAR?

1. CALCULUL CANTITATII DE SUBSTANTA NECESARE ̋a̋ in functie de concentratia si volumul dorite

PREPARARE SOLUTIE STANDARD Na OH 0 ,1 M

0. VERIFICARE: NaOH E STANDARD PRIMAR SAU SECUNDAR?