Pruteanu Nicolae

1. Identificați obiectivele PEV

Politica europeană de vecinătate (PEV) urmărește consolidarea prosperității, stabilității și securității

tuturor. PEV se bazează pe democrație, pe respectarea statului de drept și pe respectarea
drepturilor omului și este o politică bilaterală între UE și fiecare țară parteneră, însoțită de inițiative
de cooperare regională: Parteneriatul estic și Uniunea pentru Mediterana.
UE și vecinii săi sunt interesați să dezvolte relații comerciale strânse și să realizeze o creștere
economică deschisă și durabilă. Extinderea oportunităților de angajare, de la agricultură la cercetare
și piețe digitale, sunt, de asemenea, interese comune.

 Toți participanții la program sunt interesați, de asemenea, de îmbunătățirea

comunicațiilor (în special în domeniile transportului și energiei durabile) și creșterea
eficienței și securității energetice.
 Stabilitatea este o condiție prealabilă pentru cooperarea fructuoasă și prosperitatea
economică, motiv pentru care UE și partenerii săi din program sunt pregătiți să
abordeze amenințările la adresa securității provocate de conflictele militare,
terorismul și criminalitatea organizată.
 Vecinii UE se confruntă adesea cu probleme de guvernanță. Asigurarea statului de
drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților democratice este un factor
fundamental pentru cetățenii oricărui stat. Prin creșterea securității juridice,
guvernul abordează probleme care sunt foarte importante pentru investitorii interni
și străini, cum ar fi combaterea corupției și a fraudei, consolidarea controlului
financiar de stat bazat pe standarde internaționale etc.
 Migrația și mobilitatea sunt, de asemenea, domenii-cheie pentru cooperarea dintre
UE și partenerii săi. Creșterea mobilității, în special în formarea educațională,
științifică, culturală și profesională, are un impact pozitiv asupra economiei și
societății în ansamblu. Prin urmare, rezolvarea problemelor legate de traficul de
persoane și migrația ilegală este o sarcină comună pentru țările membre ale PEV.
 Și ultima prioritate a PEV este creșterea interacțiunii cu tinerii din țările vecine,
inclusiv prin programe de schimb educațional, deoarece tinerii vor forma o viziune
comună asupra viitorului UE.

2. Enumerați cele patru platforme ale PEV

• Economie mai puternică (dezvoltare economică și oportunități de piață);

• Consolidarea guvernanței (consolidarea instituțiilor și a bunei guvernări);

• Conectivitate mai puternică (conectivitate, eficiență energetică, mediu și schimbări

climatice);

• O societate mai puternică (mobilitate și contacte interumane).

3. PEV a fost lansat în anul

Primele elaborări referitoare la noua politică europeană ce ar cuprinde ţările din vecinătatea
UE demarează cu scrisoarea comună a Secretarului General al
UE, Dr. Javier Solana şi a Comisarului Christopher Patten „Europa Lărgită” din 7 august 2002,
fiind urmată de Comunicările Comisiei Europene „Europa Lărgită – Vecinătatea: Un cadru
nou pentru relaţiile cu vecinii de la Est şi Sud” din 11 martie 2003 şi „Pregătirea căii pentru
un Nou Instrument de Vecinătate” din 1 iulie 2003, iar odată cu adoptarea în martie 2004
a Strategiei Politicii Europene de Vecinătate a început o nouă etapă în consolidarea şi
aprofundarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi statele vecine, inclusiv Republica
Moldova.

4. Cate state sunt incluse în PEV?

Politica europeană de vecinătate (PEV) se aplică în cazul următoarelor țări: Algeria, Armenia,
Azerbaidjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, Palestina,
Siria, Tunisia și Ucraina.

5. Care sunt documentele de lucru ale PEV 3 tipuri

PEV se bazează pe acordurile juridice în vigoare între UE și partenerii săi – acordurile de

parteneriat și cooperare (APC) și nou-createle acorduri de asociere (AA).

6. Parteneriatul Estic a fost lansat în anul

Lansat în 2009 ca inițiativă comună de politici, Parteneriatul Estic (PaE) își propune să
aprofundeze și să consolideze relațiile dintre Uniunea Europeană (UE), Statele sale Membre
și Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

7. Enumerați statele Parteneriatului Estic (PE)

Armenia
Azerbaidjan
Belarus
Georgia
Republica Moldova
Ucraina
8. Identificați și descrieti esența fiecărui Summit din cadrul Partenriatului Estic

Summitul / oraș/an Concluziile finale /Declarații finale

Praga 2009 a avut loc o reuniune la summit-ul constitutiv, unde a
fost adoptată o declarație comună privind
Parteneriatul estic și a avut loc înființarea sa oficială.
Scopul principal al noii inițiative a fost declarat „de a
crea condițiile necesare pentru accelerarea integrării
politice și economice între Uniunea Europeană și
țările partenere interesate ” prin promovarea
reformelor politice și socio-economice în țările
participante la „Parteneriatul estic”.
Varșovia 2010 Polonia a propus crearea unui „grup de prieteni” în
cadrul programului Parteneriatului estic și a invitat
Rusia să participe la această structură. Sa presupus că
Rusia va fi invitată să discute doar unele inițiative
locale, de exemplu, legate de regiunea Kaliningrad. Cu
toate acestea, Rusia a refuzat să includă Kaliningrad
în sfera Parteneriatului estic.
Reuniunea miniștrilor de externe În iulie 2012, la Bruxelles a avut loc o reuniune a
de la Bruxelles miniștrilor de externe ai Uniunii Europene și a țărilor
participante la Parteneriatul estic, care a fost dedicată
Belarusului. Parlamentul European a cerut miniștrilor
să discute într-o ședință situația drepturilor omului
din această țară. Reprezentanții țărilor UE au
reamintit încă o dată că condiția pentru participarea
activă a Belarusului la programele UE este încă
îndeplinirea cerințelor legate de drepturile omului.
Summitul de la Vilnius În perioada 28-29 noiembrie 2013, a avut loc la
Vilnius cel de- al treilea summit al Parteneriatului
estic , la care se planifica inițierea unui acord privind o
zonă de liber schimb cu Moldova și, în anumite
condiții, semnarea unui Acord de asociere între
Ucraina și Uniunea Europeană . Reprezentantul UE
Barrosoa respins oferta președintelui ucrainean
Viktor Ianukovici cu privire la participarea Rusiei la
negocieri. iar Martin Schultz a spus că un acord cu
Ucraina ar putea fi semnat cu următorul președinte.
Summitul de la Bruxelles din În noiembrie 2017, a avut loc la Bruxelles cel de-al
2017 cincilea Summit al Parteneriatului Estic . Pentru prima
dată, toate cele șase țări participante au luat parte la
lucrările sale. În urma întâlnirii, Armenia a semnat un
acord de parteneriat global și consolidat cu UE. În
ajunul summitului, serviciul de presă al Ministerului
de Externe al UE a difuzat documentul „10 mituri
despre parteneriatul estic”, unde primul paragraf
spune: „Inițiativa de parteneriat nu este un proces de
aderare la UE. Scopul său este de a crea un spațiu
comun de democrație, prosperitate, stabilitate și
cooperare strânsă
 Conferința a 10-a aniversare a În mai 2019, la Bruxelles a avut loc o conferință la
programului nivel înalt, în onoarea celei de-a 10-a aniversări a
Parteneriatului estic
Summit-ul 2020 La 18 iunie 2020, Summitul parteneriatului estic a
avut loc sub forma unei videoconferințe, care a reunit
oficiali ai UE, lideri ai tuturor celor 27 de state
membre ale UE, precum și șefi de stat din șase țări
vecine din estul UE. Ședința a fost condusă de Charles
Michel, președintele Consiliului European . Am decis
să organizăm un summit fizic la Bruxelles în martie
2021.

9. Identificați obiectivele Parteneriatului Estic

Dincolo de 2020, UE, Statele sale Membre și țările partenere vor lucra împreună pentru a
consolida reziliența drept cadru fundamental de politici prin cinci obiective de politici:

 Un Parteneriat care CREEAZĂ

Împreună pentru economii reziliente, durabile și integrate
 Un Parteneriat care PROTEJEAZĂ
Împreună pentru instituții responsabile, statul de drept și securitate
 Un Parteneriat care ECOLOGIZEAZĂ
Împreună pentru reziliența mediului și a climei
 Un Parteneriat care CONECTEAZĂ
Împreună pentru o transformare digitală rezilientă
 Un Parteneriat care ABILITEAZĂ
Împreună pentru societăți reziliente, echitabile și inclusive

10. În ce consta cooperarea bilaterală a UE cu statele PE

Abordarea cuprinzătoare a UE față de partenerii săi estici se află în centrul instrumentului

european de vecinătate , instrumentul financiar cheie al UE pentru cooperarea cu țările
parteneriatului estic în perioada 2014-2020.

În funcție de aria de activitate, cooperarea are loc atât într-un format bilateral (cu parteneri
individuali: Armenia , Azerbaidjan , Belarus , Georgia , Moldova și Ucraina ), cât și la nivel
regional .

În consecință, sprijinul este oferit prin dialoguri relevante la nivel bilateral, cum ar fi Consiliul
de asociere sau la nivel multilateral, prin intermediul platformelor și panourilor tematice ale
Parteneriatului estic.

Vecinii din Est participă, de asemenea, la inițiative deschise tuturor țărilor partenere, cum ar
fi Erasmus +, TAIEX, Twining, SIGMA și Fondul de investiții de vecinătate, precum și la
programe de cooperare transfrontalieră.
 După 10 ani de strânsă cooperare, activitatea comună a tuturor partenerilor nu a fost
finalizată. Este deschis acum un proces de consultare structurată amplă și incluzivă pentru a
reflecta asupra direcției strategice viitoare a parteneriatului estic și a rezultatelor post-2020.

11. Esența cooperării multilaterale în cadrul PE

Cooperarea multilaterală din cadrul Parteneriatului estic se desfășoară la nivelul unei largi
serii de aspecte:
 consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe, inclusiv a rezilienței la schimbări de
natură externă
 dezvoltarea de oportunități de piață prin integrare economică și acorduri comerciale
 asigurarea securității energetice și îmbunătățirea interconectării în domeniul
energetic și al transporturilor
 intensificarea mobilității și a contactelor interpersonale prin negocierile din cadrul
dialogului privind vizele

12. Cand a semnat RM AA

Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi

Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte,
a fost semnat la data de 27 iunie 2014 în Bruxelles, Belgia. Acordul a fost ratificat de
Parlamentul Republicii Moldova la data de 2 iulie 2014 și de Parlamentul European la data
de 13 noiembrie 2014.

Acordul de asociere stabilește un nou cadru juridic pentru avansarea relațiilor dintre
Republica Moldova și UE spre un nivel calitativ superior - asocierea politică și integrarea
economică cu UE.

13. Identificati realizarile RM în cooperare cu UE.

Uniunea Europeană este unul dintre donatorii principali ai R. Moldova, volumul asistenței
financiare sporind considerabil de la 40 milioane de Euro în 2007, la circa 100 milioane de
Euro oferit anual în prezent.
Instrumentele aplicabile sunt orientate spre diferite tipuri de cooperare, cum ar fi:

• Cooperare bilaterală: acțiuni canalizate prin intermediul Programelor Naționale de

Acțiuni;
• Cooperare trans-regională: inițiative ce vizează acțiuni regionale;
• Cooperare inter-regională: mecanism financiar de Facilitare a Investițiilor pentru
Vecinătate (NIF), proiectele de tip TWINNING, TAIEX și SIGMA;
• Cooperare transfrontalieră şi transnaţională.

14. Identificați suportul financiar acordat de UE Republicii Moldova

Principalele domenii de cooperare:

 Politica externe și de securitate

Pe perioada anilor 2012-2014, Republica Moldova a beneficiat de proiectul „Crearea de

punții de comunicare între ONG-uri, asociațiile de business și mass-media din Moldova,
Ucraina și Rusia pentru prevenirea conflictului din Transnistria”. Scopul acestui proiect
este de a consolida poziția organizațiilor și rețelelor societății civile din Transnistria în
procesul de soluționare a problemelor comunitare. Asistența financiară din partea UE a
constituit 910 mii. euro.
Un alt program de sprijin în favoarea RM este „Asistență tehnică pentru Biroul de
Reintegrare al Republicii Moldova”, care a avut drept scop dezvoltarea capacității
instituționale
ale Biroului pentru Reintegrare, conștientizarea problemelor în cauză printre actorii politici
din țară și publicul larg și promovarea dialogul cu societatea civilă de pe ambele maluri ale
Nistrului.
De asemenea, în cadrul nou pachet de măsuri de consolidare a încrederii, UE a finanțat
un proiect ce urmărește promovarea cooperării dintre Republica Moldova și regiunea
transnistreană în domeniile: dezvoltarea de afaceri; infrastructuri sociale și comunitare,
sănătate, mediu, societatea civilă.

 Justiția, libertatea și securitatea

UE a contribuit cu un suport de 2 mln. euro pentru consolidarea capacităților de gestionare a
migrației în Republica Moldova. Consecințele migrației asupra copiilor rămași fără îngrijire
părintească a determinat inițierea unui proiect comun privind susținerea familiilor de
migranți între Guvernul Italiei și al RM. Un alt proiect finanțat de UE „Consolidarea
capacităților de gestionare a migrației în RM” prevede promovarea mobilității legale dintre
Uniunea Europeană și Republica Moldova.
UE a sprijinit cu un suport bugetar în sumă de 960 mii euro Republicii Moldova în
implementarea Planului de Acțiuni UE-Moldova privind liberalizarea vizelor.

În sectorul justiției suportul major este oferit de UE prin intermediului „Programului de

suport bugetar în sectorul justiției și asistenței tehnică” care a contribuit semnificativ la
implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiției 2011-2016. Sprijinul financiar
acordat este de 60 mln. euro. Recent, pentru realizarea a trei proiecte noi privind
reformarea sistemului de justiție din Republica Moldova, Uniunea Europeană a oferit
suplimentar 10 mln. euro. Proiectele își propun susținerea sistemului judiciar, sporirea
eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor de judecată din Moldova. Această
asistență se referă și la domeniul de investigare prejudiciară, urmărire penală și organizarea
apărării în țara noastră. În afară de aceasta, pentru asigurarea respectării drepturilor omului
a fost inițiat proiectul de construcție a unui nou penitenciar în valoare de circa 45 mln. euro.