PROFILAXIA INFECŢIEI NOSOCOMIALE. ANTISEPSIA.

Planul lecţiei

1. Noţiune de infecţie nosocomială. Măsurile sanitaro-antiepidemice de profilaxie

a infecţiei nosocomiale conform Ghidului de supraveghere şi control în
infecţiile nosocomiale a MS din RM.
2. Sursele şi căile de răspândire a infecţiei.
3. Antisepsia, definiţie. Metodele antisepsiei.

1. Noţiune de infecţie nosocomială, măsurile sanitaro-igienice. Sursele şi căile de

răspândire.
Infecţia nosocomială este infecţia intraspitalicească, adică infecţia achiziţionată
(preluată) de pacient în instituţia medico-sanitară, precum şi personalul medical în
timpul activităţii profesionale.
În conformitate cu statistica oficială în RM anual morbiditatea prin infecţie nosocomială
la bolnavii chirurgicali constituie 1.8 la 1000 de intervenţii chirurgicale.
Cele mai grave infecţii sunt:
1. Hepatitele B şi C
2. Infecţia HIV/SIDA
3. Infecţii septico-purulente (sepsisul, peritonita ). Infecţiile septico-purulente sunt
cauza principală de prelungire a duratei de spitalizare şi tratament postoperatoriu cît şi
de sporire a mortalităţii spitaliceşti
4. Gripa.

Conform Hotărârii Colegiului Ministerului Sănătăţii Nr. 7/2 din 23 decembrie 2008
„Cu privire la respectarea în staţionare a regimului sanitaro-antiepidemic” şi
Ordinului MS nr. 51 din 16.02.2009 „Cu privire la supravegherea şi controlul
infecţiei nosocomiale” în secţiile de chirurgie se iau un şir de măsuri igienice pentru
profilaxia infecţiei nosocomiale. Secţia de chirurgie este despărţită în secţii aseptice şi
septice. În orice secţie de chirurgie există minim 2 săli de operaţie – una septică şi alta
aseptică, care sunt complect separate una de alta pentru a evita răspândirea germenilor
patogeni.
În toate spaţiile secţiilor de chirurgie se respectă cu stricteţe regimul de dezinfectare şi
sterilizare. Se face regulat controlul bacteriologic de prin toate sălile de tratament, saloane
postoperatorii şi de pe mâinile şi echipamentul personalului medical, cât şi din blocul
operator.

2. Sursele şi căile de răspândire a infecţiei

 Pentru pătrunderea infecţiei în organism este necesară “poarta de intrare”, adică
lezarea tegumentelor. Declanşarea infecţiei nosocomiale depinde de 2 factori:
1. Cantitatea şi virulenţa microbilor pătrunşi în organism.
2. Forţele de apărare a organismului.
Cu cât sunt mai mulţi microbi şi e mai mare virulenţa lor şi cu cât sunt mai scăzute
forţele de apărare ale organismului, cu atât mai gravă este infecţia care se dezvoltă şi
invers.
Infecţia pătrunde în organism prin 2 căi:
1. Exogenă
2. Endogenă
Calea exogenă:
 infecţia aeriană - din mediu extern - din aer;
 infecţia prin contact - de pe obiectele care s-au atins de plagă (mîini, mănuşi,
lenjerie, material de pansament etc.);
 infecţia prin picături - cu saliva şi picături eliminate în timpul tusei, vorbirii,
strănutului;
 infecţie prin continuitate – de la nivelul învelişului cutanat când nu este
decontaminarea eficace a câmpului operator, delimitarea câmpului operator cu
câmpuri sterile;
 infecţia prin implantare - de pe obiectele lăsate în plagă (material de sutură,
tampoane, drenuri continue, implanturi, proteze vasculare etc.).
Calea endogenă: microbii se găsesc în organismul bolnavului (piodermite, amigdalite,
inflamaţia căilor respiratorii) şi pot fi transportaţi în plagă prin cale hematogenă sau
limfogenă.

3. Antisepsia, definiţie. Metodele antisepsiei.

Antisepsia – un complex de măsuri menite să distrugă sau să micşoreze numărul
microbilor în plagă. Este o metodă curativă care are funcţia de a curăţi organismul de
puroi, de infecţie.
Metodele antisepsiei – chimică, fizică, mecanică, biologică.
Antisepsia fizică – scopul ei constă în asigurarea condiţiilor de eliminare a secreţiilor
din plagă.
a) în pansament
b) prin intermediul drenurilor şi
c) procedeelor fizioterapeutice. Ca tipuri de drenaje se folosesc meşe din tifon, fîşii din
cauciuc, drenaje tubulare din mase plastice ce asigură eliminarea continuă a secreţiilor
purulente din plagă.
Meşele din tifon au proprietăţi higroscopice (absorb secreţiile purulente). Ele se îmbibă
în sol. Hipertonică de NaCl (NaCl 10%), care având o presiune osmotică mult mai mare
de cât a lichidului tisular, contribuie la absorbţia şi evacuarea secreţiilor purulente.
Paralel cu drenarea se utilizează proceduri fizioterapeutice ca: iradierea cu raze
ultraviolete, razele ultrascurte, ultrasunetul cu diverse preparate, electroforeza,
Laseroterapia, magnitoterapia precum şi radioterapia.
Antisepsia mecanică – îndepărtarea din plagă a ţesuturilor neviabile (în primele 6 ore
după accident), ce reprezintă un mediu nutritiv pentru microbi. In acest scop se face
toaleta primară chirurgicală a plăgii.
Chirurgul rus Ciarucovschii scria: “Plaga prin contuzie trebuie transformată în plagă
prin tăiere cu unirea rapidă a marginilor ei” – deci el propunea toaleta primară
chirurgicală a plăgii (TPChP) cu aplicarea suturii primare. Ea constă în excizia
ţesuturilor devitalizate de pe marginile, pereţii şi baza plăgii în limita ţesuturilor
sănătoase şi aplicarea suturilor.
Antisepsia chimică - este cea mai frecvent aplicată şi constă în utilizarea diferitor
substanţe chimice cu acţiune bactericidă. Se folosesc soluţiile antiseptice la baza cărora
stau procesele de denaturare a proteinelor, de oxidare cu blocarea enzimelor celulare, de
coagulare a albuminelor, de deshidratare etc.
Cerinţele faţă de preparatele antiseptice:
• Să aibă capacitate bactericidă
• Să fie lipsite de miros strident şi neplăcut
• Să aibă proprietăţi antiseptice în orice mediu
• Să fie uşor solubile în apă şi să dea amestecuri stabile
• Să nu acţioneze asupra ţesuturilor
• Să fie ieftine şi uşor transportabile

Grupa alcoolului - (Alcoolul etilic 70%. 96%).

Alcoolul etilic dereglează schimbul de substanţe în celula microbiană ce duce la
moartea ei. Alcoolul etilic de 70% are o acţiune bactericidă mai pronunţată de cât
Alcoolul etilic de 96%, care are o acţiune mai rapidă, însă mai superficială. Se
utilizează pentru:
1. Decontaminarea mâinilor;
2. Decontaminarea câmpului operator;
3. Sterilizarea instrumentelor de metal cu tăiş şi instrumentelor optice;
4. Sterilizarea şi păstrarea materialului de sutură.
Grupa Halogenilor: (sol. Alcoolică Iod, sol. Iodonat, sol. Betadina, sol. Lugol, sol
Cloramină)
1. Sol alcoolică de Iod 1%, 2%, pentru dezinfectarea marginilor plăgii,
câmpului operator, lojelor unghiale.
2. Sol. Iodonat 1% – un complex din iod activ şi sulfaţi, are acţiune
bactericidă mai pronunţată de cît sol. Alcoolică de Iod. Se utilizează
pentru decontaminarea tegumentelor – mâinilor, câmpului operator, marginilor plăgii;
pentru sterilizarea catgutului.
 3. Sol. Betadină - 1000,0 are un spectru larg de acţiune (bactericid,
fungicid, virusocid etc.). Se livrează sub formă de soluţie, unguent,
săpun lichid.
Soluţia de Betadină se utilizează pentru decontaminarea tegumentelor şi a
mucoaselor, tratamentul plăgilor aseptice şi septice, tratamentul infecţiilor cutanate.
Săpunul de Betadină este aplicat pentru dezinfecţia (decontaminarea) mâinilor
înainte de intervenţii medicale.
Unguentul de Betadină se aplică în tratamentul arsurilor, plăgilor purulente, a
ulcerelor trofice, a escarelor etc.
4. Iodoforii: 1) iodopirin, 2) iodolan – au o acţiune bactericidă puternică. Se utilizează
ca şi Iodul 1-5%.
5. Sol. Lugol pentru tratamentul infecţiilor ORL.
6. Sol. Cloramina 3% - pentru dezinfecţia suprafeţelor, obiectelor de
îngrijire.
Grupa oxidanţilor: (sol. Peroxid de hidrogen, sol. Permanganat de Kaliu). În prezenţa
substanţelor organice, oxidanţii elimină oxigen O2 atomar ce distruge microbii. Spuma
care se formează în procesul de oxidare contribuie la curăţirea plăgii de puroi. Oxidanţii
au acţiune bactericidă absolută asupra germenilor anaerobi şi bacteriostatică asupra
celorlalte grupe de microbi.
1.Sol. Peroxid de hydrogen 3% – se foloseşte pentru toaleta primară a
plăgilor accidentale, tratamentul plăgilor purulente, profilaxia şi
tratamentul infecţiilor anaerobe.
2. Sol. Peroxid de hydrogen 4%, 6%, 9% - pentru sterilizarea instrumentelor, prelucrarea
suprafeţelor şi obiectelor de îngrijire.
3. Sol. Permanganat de Kaliu 0,1%, 0.5% - pentru prelucrarea plăgilor purulente,
instilaţii a vezicii urinare, a vaginului, igiena cavităţii bucale, în tratamentul arsuriilor.
Posedă o acţiune deodorantă.
Grupa sărurilor metalelor grele. (sol. Diclorura de Mercur, sol. Nitratul de Argint,
Xeroformul întră în componenţa ung. Vişnevschi)
1.Sol. Diclorura de Mercur (sublimatul corosiv) – este foarte toxic de acea
se păstrează în vase speciale închise ermetic şi se colorează în culoare
roşie ori albăstruie şi se scrie o etichetă “ toxic”. Se foloseşte în
exclusivitate pentru sterilizarea mătasei ca material de sutură, sterilizarea
obiectelor de cauciuc.
2.Sol. Nitratul de Argint 0,1%– este un antiseptic puternic, se foloseşte
pentru irigarea plăgilor şi cavităţilor Pentru cauterizarea granulaţiilor
excesive se foloseşte soluţie concentrată de 5-10%.
Grupa coloranţilor: (sol Verde de briliant, sol Albastru de metilen, sol.
Rivanol)
1. Verde de briliant 1% - 2% - pentru badijonarea marginilor plăgii,
tratamentul plăgilor superficiale. Are acţiune bactericidă foarte
 pronunţată, distruge cele mai rezistente forme de microbi.
2. Albastru de metilen 3% pentru prelucrarea ulceraţiilor, excoriaţiilor,
fisurilor de mamelon.
3. Sol. Rivanol - acţionează asupra infecţiei cocice. Se utilizează
pentru tratamentul arsurilor, plăgilor 0,05% - 0,1%
Grupa derivatilor nitrofuranului (sol Furacilină)
1. Sol. Furacilina 0,5% - este folosită în tratamentul plăgilor purulente, arsurilor,
lavajul continuu a cavităţilor, a proceselor purulente cu drenare închisă şi a lavajului
continuu a vezicii urinare.
Grupa detergenţilor (sol. Clorhexidină, sol. Dioxidină)
1.Sol. Clorhexidina 20% - 500,0. Clorhexidina are acţiune bactericidă
pronunţată, însă nu acţionează asupra viruşilor, şi a agenţilor
sporulaţi.
Se utilizează sol. alcoolică de Clorhexidină 0,05% (1:40) pentru dezinfecţia
mâinilor, a câmpului operator. Pentru sterilizarea instrumentelor se foloseşte sol.
Clorhexidină 0,1%.
2. Sol. Dioxidină 0,5%, 1% - 10,0. Se livrează în ampule de 10ml, are
acţiune bactericidă, se utilizează în tratamentul plăgilor purulente,
lavajul cavităţilor şi instilaţii în vezica urinară. Sol. Dioxidină 0,05% se
poate perfuza i/v în sepsis
Grupa acizilor şi bazelor (sol. C-4, sol, Hipertonică – sol. NaCl 10%, sol. Bicarbonat
de Na) .
1. Preparatul C-4 este compus din 81 ml sol. Acid formic de 85% şi171 ml
sol. Perhidrol de 33%. Soluţia de bază se prepară într-un vas de sticlă
închis ermetic care se păstrează în frigider timp de 2 ore. Din această
soluţie se prepară soluţia de lucru dizolvând-o în 10 l de apă distilată.
Soluţia îşi păstrează calităţile 24 ore. Preparatul posedă acţiune
bactericidă şi sporocidă puternică. Se utilizează pentru:
 decontaminarea mâinilor şi câmpului operator;
 sterilizarea instrumentelor chirurgicale;
 decontaminarea obiectelor de îngrijire şi suprafeţelor în
blocul operator.
2. Sol. Hipertonică de NaCl (sol. NaCl 10%) se utilizează în tratamentul plăgilor
purulente în faza de inflamaţie – se îmbibă drenajele din tifon şi se introduc în
plagă. Mecanismul de acţiune durează doar 6 ore de aceea pe parcursul a 24 ore
trebuie de schimbat de 3-4 ori pansamentul.
Antisepsia biologică: constă în utilizarea antibioticelor, serurilor, vaccinurilor,
globulinelor, fermenţilor proteolitici, bacteriofagilor, derivatelor sângelui.
I. Antibioterapia – se administrează parenteral i/m, i/v, i/a şi local
1. Grupa penicilinei
- Benzilpenicilină
 - Amoxicilină
- Amoxiclav (Augumentină)
- Ampiox
2. Grupa cefalosporinelor
- Forsef
- Zinacef, Zinat
- Medocef
- Cefazolină
- Cefatoxim
- Cebect
3. Gr. Chinolonului
- Sparfloxacină
- Ciprinol
- Ciprofloxacină
4. Grupa tetraciclinei
- Doxiciclină
5. Grupa aminoglicozidelor – (nefrotoxice, ototoxice.)
- Ghentamicina
- Canamicina
6. Grupa macrolidelor
- Eritromicina sulfat
- Azitromicina
7. Grupa levomicetinei
8. Antibiotice de diverse grupe
- Lincomicină hidrocloridă ampule 30%, capsule 0,25
- Polimixină M sulfat flacoane 0,5- 1,0 i/m, pastile 0,5.
Paralel cu antibioterapia se indică antibiotice antimicotice pentru combaterea
candidozei.
- Flucoral 1 caps 150 mg în 7 zile în a 3 şi a 5 zi de tratament
- Fluconazol 1 caps 150 mg în 7 zile în a 3 şi a 5 zi de tratament
- Micosist 1 caps 150 mg în 7 zile a 3 şi a 5 zi de tratament
 PROFILAXIA INFECŢIEI NOSOCOMIALE. ASEPSIA.

Planul lecţiei

1. Asepsia, definiţie. Metodele de realizare a asepsiei - dezinfecţia, sterilizarea.

2. Metodele de sterilizare. Controlul sterilizării.
3. Etapele de decontaminare presterilizatorie şi sterilizarea instrumentelor
chirurgicale.
4. Măsurile organizatorice în realizarea asepsiei:
a) planificarea secţiei de chirurgie, a blocului operator;
b) metodele de curăţenie şi dezinfecţie;
c) gestionarea deşeurilor din activităţile medicale (GDAM)
conform regulamentului MS RM.
d) controlul bacteriologic.

1. Asepsia, definiţie. Metodele de realizare a asepsiei - dezinfecţia, sterilizarea.

Asepsia este complexul de măsuri menite să prevină pătrunderea infecţiei în plagă. Ea

cuprinde:
 măsuri organizatorice
 utilizarea factorilor fizici
 preparatele chimice
 metode biologice
Asepsia a deschis o eră nouă în dezvoltarea chirurgiei.
Legea fundamentală a chirurgiei care trebuie respectată cu stricteţe este - totul ce vine
în contact cu plaga trebuie să fie steril.
Asepsia se realizează prin dezinfecţie şi sterilizare.
Dezinfecţia este o punte de legătură între asepsie şi antisepsie şi care participă la
evitarea infecţiei prin distrugerea germenilor patogeni.
Dezinfecţia - (decontaminarea) este totalitatea mijloacelor fizice, chimice, biologice şi
farmacologice care urmăresc îndepărtarea sau distrugerea germenilor (microbilor) de pe
piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe obiecte de îngrijire, din încăperi etc. Prin
dezinfecţie sunt distruşi sau îndepărtaţi germenii obişnuiţi, dar nu toţi şi nici într-un caz
cei sporulaţi sau virusurile. Aceştia din urmă sânt distruşi numai prin sterilizare.
 Sterilizarea este distrugerea microbilor şi sporilor. Sunt aplicate mai multe metode de
sterilizare.

2. Metodele de sterilizare. Controlul sterilizării.

Metodele de sterilizare
1. Sterilizarea cu aer uscat şi fierbinte
2. Sterilizarea cu aburi sub presiune (autoclavarea)
3. Sterilizarea cu substanţe chimice
4. Sterilizarea cu raze gama.
1. Sterilizarea cu aer uscat şi fierbinte – pentru instrumentele din metal,
sticlă, ceramică: se sterilizează la 180o-200o timp de o oră. După ce instrumentele
decontaminate presterilizatoriu, sunt legate câte 10 bucăţi de acelaşi fel,
aşezate pe reţeaua metalică şi introduse în etuvă (pupinel).
Se conectează pupinelul în reţeaua şi când a atins t˚ 180 - 200˚ se fixează timpul. Se
sterilizează 60 min (1 oră). După sterilizare uşa se va deschide când t° va scădea la
30- 50°C. Instrumentele astfel sterilizate pot fi utilizate în condiţii optime în următoarele
24 de ore, nu mai mult.
Pentru controlul sterilităţii se folosesc: indicatori speciali - teste termocolor şi
examenul bacteriologic care se efectuează 1 dată la 10 zile.
2. Sterilizarea cu aburi sub presiune. Autoclavarea – cu aburi sub presiune. Se
sterilizează echipamentul chirurgical, materialul de pansament, câmpurile sterile,
lenjeria folosită la operaţii, sonde de diverse tipuri.
Metodele de aranjare a materialului în casoletă:
1. Metoda universală - materialele se aşează în straturi orizontale, iar în fiecare
strat, pe sectoare în ordinea inversă etapelor de utilizare. Aşa metodă se utilizează
de regulă în sălile de pansamente, în sălile de chirurgie mică (condiţii de
ambulatoriu).
2. Metoda separată (după tipul materialului). În casoletă se aşează un singur tip de
material (halate, cearşafuri, material de pansament, câmpuri etc.)
3. Metoda specifică (foarte rar) se aşează toate materialele pentru
o anumită operaţie (apendicectomia, colecistectomia etc.)
Aşezarea materialului în casoletă
1. Pregătirea casoletelor pentru sterilizare se efectuează în sălile de pansamente sau
în cameră specială a blocului operator.
2. Preventiv casoleta în interior se prelucrează cu sol. Peroxid de hidrogen 6%,
Tabidez, Chiroseptol, Efect Forte etc.
3. Se aşterne un scutec cu colţurile în afară.
 4. Fiecare material se aşează în aşa fel, ca să ocupe cât mai puţin loc şi să fie uşor de
scos, fără să se atingă de celelalte materiale; uşor să se desfăşoare.
5. Materialul se aşează liber, ca să pătrundă uşor aburii.
6. Materialul se aşează într-o ordine strictă şi consecutivă. Numărul materialului e
bine ştiut.
 Şerveţelele se leagă câte 10 bucăţi.
 Compresele medii câte 10 bucăţi.
 Compresele mici (triunghiulare) câte 50 – 100 în legătură.
7. Controlul sterilizării se verifică amplasând teste de control: la fund, la mijloc, la
suprafaţă.
8. Casoleta se închide, orificiile laterale se deschid mişcând centura metalică
9. De mâner se fixează o etichetă (separată în 2 coloane) pe care se scrie:
secţia, conţinutul, data şi semnătura a/m responsabil de pregătirea casoletei.
Casoleta se amplasează în autoclav. Parametrii de sterilizare sunt:
 La presiune de 1 atm, t˚ - 120˚ se sterilizează o oră.
 La presiune 1,5 atm, t˚ atinge 127˚ se sterilizează 45 min.
 La presiunea 2 atm, t˚ ajunge 134˚ se sterilizează 30 min.

3. Sterilizarea cu substanţe chimice - se sterilizează mai mult instrumentele chirurgicale

cu tăiş sau optice care nu pot fi supuse sterilizării la temperatură înaltă. După
decontaminare se cufundă:
 În alcool etilic 96˚ pe 2 ore fără a le astupa.
 În sol. C–4 timp de 10 – 15 min.
 În sol. Peroxid de hidrogen 6% - 6 ore
 În sol. Clorhexidină 1: 1000 – 2 ore.
 În sol. Saidex 2% - 10 ore
 În sol. Secusept –forte 4% - 6ore
 În sol. Lizoformină 8%- 6ore
 În vapori de Oxid de etilen pe 16 ore
Sondele din masă plastică, aparatele optice (cistoscop, rectoscop) în sol. Saidex 2% - 5
ore, sau cu Oxid de etilenă în etuve speciale timpul de expunere fiind 1-5 ore.
Prin metoda chimică se sterilizează materialul de sutură, mănuşile de
cauciuc, obiectele de îngrijire.
4. Sterilizarea prin iradiere cu raze gama.
Este o metodă de sterilizare prin mijloace fizice. Se foloseşte numai de
industriile care fabrică materiale de o singură utilizare, care se
deteriorează prin căldură – materiale din polietilen, polivinil-cloruri,
nylon, polistiren, hârtie, vată, cauciuc etc. Instalaţia este foarte costisitoare, ocupă un
spaţiu mare şi are o capacitate extrem de mare de lucru. Este necesar de a lua măsuri
speciale contra radiaţiilor.
Controlul sterilizării:
a) Testul termocolor - se amplasează benzi de hârtie impregnate cu diverse substanţe
în formă de dungă colorată care la t 120C îşi schimbă culoarea.
b) Metoda bacteriologică:
În eprubetă sterilă, se introduce material de pansament din conţinutul
casoletei, se duce în laboratorul bacteriologic pentru a fi însămânţat
pe medii nutritive. Dacă lipseşte creşterea coloniilor – materialul este
steril. Această metodă se face odată la 10 zile.
c) Metoda bazată pe atingerea punctului de topire:
Se amplasează fiole cu praf de Acid benzoic ( 120), Glucoză(124), Ureea (132).
Dacă t˚ în sterilizator s-a ridicat mai sus de 120˚, atunci praful se va topi.

3. Etapele de decontaminare presterilizatorie şi sterilizarea instrumentelor

chirurgicale.

Decontaminarea presterilizatorie a instrumentarului chirurgical include

următoarele etape:
a) curăţirea mecanică, (spălarea) – instrumentele se spală cu peria sub jet de apă. Dacă
nu există dezinfectarea centralizată a deşeurilor atunci se spală într-un container cu
multă apă, iar aceste deşeuri se dezinfectează.
b) dezinfectarea - se realizează prin:
- imersie (expoziţie) în una din soluţii:
Peroxid de hidrogen 6% - 30-60 min;
Profic 0,5% - 1 oră; 1% - 30 min.
Lizoformină 2% - 30-60min;
Tabidez - 30 min
Chiroseptol - 30 min
Efect forte - 30 min
c) clătirea sub jet de apă – se clătesc minuţios sub jet de apă;
d) clătirea în 2 vase cu apă distilată sterilă - se clătesc consecutiv în
două vase cu apă distilată sterilă;
e) uscarea – se usucă pe un scutec (cearşaf) steril sau în pupinel la t de 80C;
f) controlul calităţii.
 Se supun controlului presterilizării 10% din instrumente.
Depistarea prezenţei sîngelui: Cu reactivele:
 Cu Benzidină
 Cu Azopiram
 Cu Amidopirină
Se picură 3 picături a unui dintre reactivele enumerate sau se şterg cu un tampon
îmbibat. În cazul prezenţei sângelui apare culoarea verzuie-albăstruie. În asemenea
caz se repetă dezinfecţia de la început.
Depistarea prezenţei detergentului.
Cu sol. Fenoftaleină - se picură pe instrument 1-2 picături de soluţie de Fenoftaleină 1%
sau se şterge cu tampon îmbibat. Prezenţa detergentului se denotă prin apariţia culorii
roze. În acest caz instrumentele se vor clăti din nou.

Instrumentele supuse controlului presterilizării se clătesc în apă distilată, apoi se

usucă.

4. Măsurile organizatorice în realizarea asepsiei. Profilaxia infecţiei

prin picături.
In ultimii ani s-a constatat că infecţia aerogenă prin picături joacă un rol important în
evoluţia complicaţiilor postoperatorii.
Organizarea şi utilarea corectă a secţiei de chirurgie determină în mare măsură
succesul tratamentului bolnavilor chirurgicali. Secţia chirurgie se desparte în:
1. Secţia aseptică
2. Secţia septică
Fiecare secţie este compusă din săli de pansamente, saloane, bloc sanitar, săli de
tratament, sufragerie, cameră pentru lenjerie, camera medicilor etc.
Blocul operator reprezintă nucleul central al unui serviciu de chirurgie. El trebuie să
fie astfel amplasat, încât să asigure o izolare cât mai bună a sa, să nu permită
circulaţia personalului străin. Personalul care întră în blocul operator va purta
îmbrăcăminte şi încălţăminte utilizată numai în interiorul acestuia. La intrarea în
blocul operator, personalul va dezbrăca îmbrăcămintea şi încălţămintea cu care a venit
din secţii şi o va îmbrăca pe cea a blocului operator. La fel la ieşire, se dezbracă de
echipamentul blocului operator, şi-l va relua pe cel cu care a venit.
Blocul operator se găseşte sub permanentă supraveghere a a/m şefă din sala de
operaţie. Curăţenia se face numai pe cale umedă cu sol. antiseptice: sol. Peroxid de
hidrogen 6%, sol. Profic 1%, sol. Efect forte, sol. Tabidez, sol. Chiroseptol etc.
Se disting 4 tipuri de curăţenie:
 1. Curăţenia preventivă – înainte de începerea operaţiei se decontaminează toate
suprafeţele cu una din soluţiile dezinfectante. Apoi se introduce lampa
bactericidă.
2. Curăţenia curentă – în timpul operaţiei, infirmiera strânge de pe podea toate
deşeurile murdărite de sânge, iar locul respectiv î-l dezinfectează.
3. Curăţenia definitivă – la sfârşitul zilei de operaţie instrumentele se spală apoi
se decontaminează, toate materialele şi instrumentele nefolosite se transferă în
săli auxiliare. Se dezinfectează toate suprafeţele verticale şi orizontale, mobilierul
şi utilajul. Apoi se conectează lampa bactericidă timp de 4-5 ore.
4. Curăţenia generală – o dată pe săptămână se face curăţenia mecanică şi
chimică a tot ce există – ferestre, plafoane, etc. În această zi operaţiile sunt
suspendate.
Pentru a uşura curăţenia şi dezinfecţia în sălile de pansamente, tratamente, bloc
operator pereţii sânt acoperiţi cu faianţă, tavanele vopsite cu ulei, iar podelele sânt
acoperite cu teracotă. Aceste săli trebuie bine aerisite, iar t trebuie să fie constantă
20-22. Controlul dezinfecţiei se face prin metoda bacteriologică. Se culeg frotiile şi
se duc în laboratorul bacteriologic pentru însămânţare pe medii nutritive.
 PROFILAXIA INFECŢIEI NOSOCOMIALE. ASEPSIA.

Planul lecţiei

1. Igiena mâinilor. Decontaminarea chirurgicală a mâinilor.

2. Câmpul operator. Reguli de pregătire şi decontaminare a câmpului operator.
3. Epidemiologia şi profilaxia infecţiilor sanguin transmisibile: infecţia cu HIV/SIDA,
hepatitele virale parenterale conform Legii Cu privire la profilaxia HIV/SIDA şi
Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale.

1. Profilaxia infecţiei prin contact. Igiena mâinilor.

Decontaminarea chirurgicală a mâinilor.

Infectarea plăgii operatorii poate avea loc prin mâini, mănuşi, material de pansament,
instrumente chirurgicale etc.
Decontaminarea mâinilor decurge în 2 nivele:
1. Spălarea mâinilor
2. Decontaminarea mâinilor
Spălarea mâinilor - se efectuează în sala preoperatorie înainte de începutul operaţiei.
Este absolut necesar ca unghiile să fie tăiate scurt, fără ojă, bijuteriile să fie scoase de pe
mâini. Mâinile să fie fără leziuni, traume, infectări, excoriaţii.
Spălarea mâinilor se face sub jet de apă caldă şi săpun lichid de preferat săpun
antiseptic. Mâinile săpunite abundent se fricţionează minuţios una de alta pe toate
suprafeţele într-o ordine consecutivă:
a) se fricţionează palmă de palmă;
b) cu palma stângă pe partea posterioară a mâinii drepte şi invers;
c) palmele cu degetele încrucişate şi desfăcute timp de 1 minut;
d) fricţionarea cu partea posterioară a degetelor îndoite pe palma altei mâini;
e) succesiv prin mişcări circulare de fricţionat degetele mari ale ambelor mâini;
f) succesiv prin mişcări circulare şi în diverse direcţii, de fricţionat cu vârfurile
degetelor palmele ambelor mâini;
g) succesiv se spală pielea antebraţelor până la cot.
O săpunire micşorează nivelul de contaminare cu 40%, iar 2 săpuniri atinge nivelul de
decontaminare de 60-70%. Mâinile se clătesc minuţios sub jet de apă.
 Mâinile în timpul spălării se ţin puţin flectate în articulaţia cotului, ca apa să se scurgă
de la degete spre cot şi nu invers. În timpul spălării mâinilor nu se atinge de ceva
suprafeţe, obiecte etc.
Apoi mâinile se usucă cu prosop steril. Se apucă prosopul cu mâna dreapta şi se aşterne
pe palma mâinii stângi. Se usucă mâna dreapta prin îmbibare începând de la degete
până la cot cu un capăt al prosopului.
În acelaşi mod se usucă mâna stângă cu capătul celălalt al prosopului.

Decontaminarea chirurgicală a mâinilor

 Sunt utilizate numai soluţii spirtoase de antiseptic. Substanţe antiseptice
recomandate conform Ghidului de supraveghere şi control în infecţiile
nosocomiale:
1. Alcooli,
2. Iod şi preparatele lui
3. Clorhexidină
4. Triclozan
 Cantitatea de antiseptic este necesar de respectat în conformitate cu
cerinţele instrucţiunii preparatului.

Decontaminarea mîinilor cu sol. Alcool etilic 70%

1. Mâinile se spală cu apă şi săpun timp de 5 min până la cot;
2. Se usucă cu prosopul steril;
3. Se badijonează cu o compresă îmbibată în sol. Iodonat 1%;
4. Se badijonează de 3 ori cu 3 comprese a câte 3 min cu sol. Alcool etilic 70% până
la uscarea deplină.
5. Pe mâinile uscate se vor îmbrăca apoi mănuşile.

Decontaminarea mîinilor cu sol. Alcoolică de Clorhexidină de 0,5%.

Pregătirea soluţiei:
- Clorhexidină 20% se dizolvă în alcool de 70 ° în raport de 1:40
Tehnica efectuării:
1. Mâinile se spală sub jet de apă caldă şi săpun timp de 2-3 min.
2. Se usucă cu un prosop steril.
3. Se fricţionează energic mâinile de 2 ori cu comprese îmbibate în soluţia alcoolică
de Clorhexidină 0,5% timp de 2-3 min până la uscare.
Decontaminarea mâinilor cu sol. C-4.
1. Mâinile se spală timp de un minut sub jet de apă caldă şi săpun timp de 1 min.
2. Se usucă cu prosop steril.
3. Se dezinfectează într-un lighean cu soluţie C-4 timp de 1 min.
4.Se usucă cu o meşă sterilă, se îmbracă mănuşile.

2. Câmpul operator. Reguli de pregătire şi decontaminare a câmpului operator.

In ajunul operaţiei programate bolnavul primeşte duşul, îşi schimbă lenjeria de corp.
Dimineaţa, în ziua operaţiei părul în regiunea operaţiei se rade. După ras pielea se
badijonează cu Alcool de 70%. Se transportă în sala de operaţii.
Pe masa de operaţii se decontaminează:
1. Prima badijonare cu sol. Iodonat 1%
2. A doua badijonare cu sol. Alcool 70%
Tehnica decontaminării câmpului operator include 4 etape.
1. Înainte de delimitarea câmpului operator cu câmpuri sterile, pielea se badijonează cu
soluţia antiseptică pe o suprafaţă mai mare decât câmpul operator (ex. în laparatomie
– se prelucrează toată suprafaţa abdomenului). Prelucrarea se face de 2 ori (cu sol
Iodonat 1%, apoi de 2 ori cu Alcool etilic 70%) începând cu locul viitoarei incizii
spre periferie uniform pe o suprafaţă vastă.
2. Se delimitează câmpul operator cu câmpuri sterile. A/m serveşte cearşaful pentru
câmpul operator cu orificiul special. Serveşte 2 scutece îndoite pe
1/3 aşezate paralel şi 4 raci cu care se fixează câmpurile şi care se ascund sub
câmpuri.
3. După delimitarea câmpului operator cu câmpuri sterile se badijonează a 2 oară cu sol.
antiseptice (Iodonat, Alcool 70%).
4. A treia badijonare se face înainte de a aplica suturile.
5. A patra badijonare - după aplicarea suturilor.

3. Epidemiologia şi profilaxia infecţiilor sanguin transmisibile: infecţia cu

HIV/SIDA, hepatitele virale parenterale conform Legii Cu privire la profilaxia
HIV/SIDA şi Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale.

Conform Ghidului practic Siguranţa injecţiilor aprobat prin ordinul MS nr.765

din 30.09.2015
Primul ajutor în caz de expunere
Leziuni şi expuneri Primul ajutor
Lezarea prin înţepare Spălaţi imediat zona lezată
cu acul sau alt obiect cu apă şi săpun.
ascuţit NU opriţi hemoragia din
 ţesutul lezat.
Stropirea/contactare Imediat spălaţi cu apă
a tegumentelor şi săpun.
lezate cu sânge - NU aplicaţi
şi/sau alte fluide antiseptic/dezinfecta
biologice nt.
- NU frecaţi locul lezat.
Stropirea/contactare Imediat spălaţi ochii cu apă
a ochilor cu sânge potabilă sau soluţie
şi/sau alte fluide fiziologică nu mai puţin de
biologice 15 minute.
Ochii trebuie să fie deschişi, iar
pleoapele uşor ridicate
Stropirea în nas şi/sau în - Imediat scuipaţi
gură cu sânge sau alte sângele sau fluidul
fluide biologice biologic şi clătiţi gura
cu apă de câteva ori.
- Expiraţi prin nas
şi spălaţi-l cu apă
sau soluţie
fiziologică.
- NU aplicaţi
antiseptic/dezinfecta
nt.
Stropirea/contactul Imediat clătiţi cu apă şi
tegumentelor intacte cu săpun.
sânge sau alte fluide
NU frecaţi locul
biologice

Conform Legii Cu privire la profilaxia HIV/SIDA şi Programului Naţional de

combatere a hepatitelor virale
1. În cazul când sângele sau alte fluide biologice (saliva, conţinut gastric, urina ş.a)
nimeresc pe mucoasele:
a) ochilor – ochii se spală sub jet cu soluţie de 0,05% permanganat de K sau
soluţie de 2% Acid boric. Pe urmă în ochi se picură soluţie de Albucidă.
b) nasului - acestea se spală cu soluţie de 1% Protargol sau Colargol.
c) cavităţii bucale, faringelui - acestea se spală cu soluţie de 0,05%
permanganat de K, apoi suplimentar cu Alcool etilic 70°.
2. În cazul lezării (înţepare, tăiere) degetelor, a mâinii se scot mănuşile, iar sângele
din plagă se stoarce, apoi locul lezat se spală cu sol. Peroxid de hidrogen de 6%,
după care se prelucrează cu sol. alcoolică Iod de 5 % sau după stoarcerea sângelui
din plagă locul lezat se prelucrează numai cu sol. Alcoolică de Iod de 5 %, fără a
folosi alte soluţii dezinfectante.
3. În cazul când mănuşile sau spart şi mâinile sau murdărit de sânge, mănuşile se scot,
 iar mâinile se prelucrează cu una din următoarele soluţii dezinfectante :
a) cu sol. Peroxid de hidrogen de 3%, apoi cu Alcool etilic 70°
b) cu sol. Peroxid de hidrogen de 6%.
4.După terminarea operaţiei instrumentele chirurgicale sunt amplasate într-un vas
special cu inscripţia:“Pentru spălarea instrumentelor cu HIV infecţie”,
unde în mănuşi de cauciuc se spală bine cu peria. Apa din acest vas
se dezinfectează cu o soluţie dezinfectantă timp de o oră, apoi se
varsă în apeduct. În continuare, instrumentele se prelucrează în mod
obişnuit, într-un sterilizator special cu inscripţia: “Pentru bolnavii
HIV infectaţi”, apoi se pun la sterilizare.

Pregătirea soluţiilor dezinfectante

1. Clorura de var de 3% - la 7 litri de apă se adaugă 3 litri clorură de
var de 10%
2. Clorura de var de 10% - la 10 litri de apă se adaugă 1kg praf
clorură de var. Bine se amestecă. Soluţia va fi bună pentru folosire
peste 24 ore.Este valabilă 7 zile.
3. Cloramina de 3% - la 1 litru de apă se adaugă 30 gr cloamină praf.
4. Peroxid de hidrogen de 6% - la 1 litru de apă distilată se adaugă 181 ml
Perhidrol de 33%.
5. Peroxid de hidrogen de 6% şi soluţie de detergent - la 1 litru de Peroxid de
hidrogen de 6% se adaugă de 5 gr detergent.
Bibliografia:
1. Protocol/algoritm al deprinderilor practice, ed. II, Chişinău 2017;
2. Strucicov V.I., Chirurgia generală , traducere G. Ghidirim, Lumina, Chişinău,
1992;
3. Golovin B., Bedicov E., Creţu E., Chirurgie generală - Ghid pentru lecţii
practice, Î.I. “Angela Levinţa”, Chişinău, 2004;
4. Bedicov E.,Ignatenco S., Chirurgie - Compendiul deprinderilor
practice, Chişinău, 2004;
5. Gudumac E., Benea T., Golovin B., Creţu E., Chirurgie,
Î.S.F.E.”Tipogr. Centrală”, Chişinău 2009;
6. Spînu A., Chirurgie generală şi semiologie chirurgicală, CEP Medicina, Chişinău
2008;
7. Daşchevici S.,Mihăilescu M., Chirurgie, ed. Medicală, Bucureşti 1998;
8. Anghelescu N., Patologie şi nursing chirugical, ed. Medicală, Bucureşti,
1998.