Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sursa din Bucegi a făcut obiectul unor studii de laborator încă din 1927. Primele
analize au confirmat că apa de acolo este extrem de pură. În 1930, studiile asupra
apei au fost reluate în România şi preluate cinci ani mai târziu de o societate
franceză.
Rezultatul este de fiecare dată acelaşi: toţi indicatorii calitativi ai apei de la
Şapte Izvoare au un standard de calitate extrem de ridicat, nivelul de bacterii
fiind aproape de zero, în timp ce nivelul maxim admis este de 5. De
asemenea, cantitatea de azotaţi şi azotiţi este egală cu zero.
Au urmat studii realizate în perioada martie 1981 – februarie 1982 de societatea
Hidrotehnica. Imediat după aflarea rezultatelor, Ceauşescu a cerut ca zona să fie
închisă, iar accesul la rezultatele analizelor strict limitat.
După Revoluţie, analizele au fost reluate în Bucegi. Şi de această dată,
studiile de la Institutul Fresenius din Germania şi cele ale Laboratoarelor Larex au
stabilit că apa din Munţii Bucegi are parametrii necesari pentru a sta alături de
celebrele produse din Occident: Evian sau Perrier.
Testele recente au arătat că, într-adevar, este vorba de o apă specială, care
izvorăşte dintr-o grotă unde se află un imens lac subteran.
Din punct de vedere chimic, aceste izvoare sunt unele dintre cele mai curate
surse naturale de apă plată din lume. S-au găsit şi explicaţii stiinţifice pentru
această minune: fie apa aceasta trece printr-un câmp magnetic, fapt care o face să-
şi recapete structura ordonată ideală (iar cercetările magnetometrice au detectat
puternice anomalii în zonă), fie izvoarele trec pe lângă un zăcământ de argint, iar
argintul împiedică dezvoltarea bacteriilor. Aceasta este „apa vie”, cunoscută de
preoţii daci, care erau şi mari vindecători.