Martorul și mărturia din perspectiva aflării

adevărului judiciar
 Martorul și mărturia din perspectiva aflării adevărului judiciar

Adevărul nu poate fi cunoscut. El nu este același pentru toți. Realitatea aduce mii de adevăruri
deoarece, el este o parte din noi pe care o considerăm adevărată in diverse situații. În cadrul
justiției, adevărul este calea de descoperire a existenței sau a inexistenței unor factori ce se
urmăresc la înfăptuirea unei fapte.
În rândurile de mai jos vom discuta despre martor și mărturie în scopul descoperiri adevărului
în cadrul judiciar.
In Codul de procedură penală (art. 3) este prevăzut că trebuie să se asigure aflarea adevărului
cu privire la fapte, cauze și persoana făptuitorului pentru a se putea desfășura procesul penal.
In cadrul justiției a afla adevărului se face prin realizarea unei potriviri cât mai bune între
situația de fapt și concluziile la care ajunge organul judiciar în condițiile prevăzute de lege. În
anumite situații anumite dispoziții legale împiedică aflarea adevărului (retragerea plângerii,
împăcarea părților).
În legislația modernă, în codul penal al tuturor țărilor există menționat ca principiu, aflarea
adevărului. Acesta se obține prin folosirea unuia dintre cele mai vechi mijloace de probațiune și
anume prin declarațiile date de anumite persoane, numite martori.
Martorul este persoana care știe ceva despre vreo faptă sau situație/ împrejurare care poate
ajuta în alflarea adevărului și care poate fi ascultat, interogat înainte și în timpul procesului de
judecată, de aceea a mai fost numit și „ochii și urechile justiției”. El are obigații morale și
juridice atunci când este citat ca martor într-un proces.
Mărturia reprezintă delarația verbală sau scrisă dată de martori. Este un proces complex și
dinamic. Ea a fost numită „regina probelor”.
Martorul și mărturia reprezintă mijloace de aflare a adevărului supuse minciunii, falsității,
iluziilor, înșelăciunii deoarece toate acestea sunt specifice omului. Ascultarea martorilor se va
face cu ajutorul metodelor tactice și psihologice, într-un cadru adecvat în care se realizează un
contact psihologic specific martor – organ judiciar și nu se vor folosi metode violente fizice sau
psihice.
Deși contestată, proba cu martori este una din cele mai utilizate metode de aflare a adevărului,
în ziua de azi, fiind suficientă mărturia unui singur martor. Este o metodă imperfectă, fiind
bazată pe capcitățile omului de percepție, memorare și recunoaștere/ reprezentare. Ea poate fi
Martorul și mă rturia din perspectiva află rii Page 1 of 5
adevă rului judiciar |
precisă și în același timp falsă.
Declarațiile martorilor au caracter relativ, la fel ca mărturia și adevărul.
Mărturia trebuie să fie examinată în raport cu martorul și depoziția lui. Procurorul și
judecătorul trebuie să decidă stabilirea sincerității martorului, a faptului că e de bună credință și
măsura în care depozițiile corespund cu realitatea obiectivă, cunoscând limitele mărturiei,
precum și procedeele de ascultare a martorilor și tacticile criminalistice.
În vederea aflării adevărului ascuns între multe neadevăruri, s-au elaborat metodele
psihologice ale mărturiei și metodele de tactică criminalistică.
În tribunal intră martori cu atitudini foarte diferite, de la persoane foarte sigure pe ele, la
persoane foarte umile și până la persoane arogante și indecente față de cadrul solemn al
tribunalului. În timpul judecării unui caz, martorul va depune jurământul, care constituie
momentul psihologic foarte important și care obligă la declararea adevărului. Cadrul solemn în
sala de judecată îl asigură Biblia, iar jurământul religios produce un impact puternic martorului
prin trezirea fricii de Dumnezeu. După depunerea jurământului, martorul este înștiințat că, dacă
nu va spune adevărul savârșește infracțiunea de „mărturie mincinoasă”.
Mărturia reprezintă un proces de cunoaștere a realității ce depinde de capacitatea fiecărei
persoane de a recepta, prelucra, memora, reține și de a reda esențialul faptelor / situațiilor.
În cadrul judiciar, „mărturia este rezultatul unui proces de observare și memorare a unui fapt
juridic urmat de reproducerea acestuia intr-o formă orală sau scrisă, în fața organelor de urmărire
penală sau a instanțelor de judecată”.
Formarea mărturiei se realizează ținând cont de recepția senzorială și auditivă. Senzațiile pot fi
cutanate (tactilă, termică, algică), olfactive, gustative.
Mărturia bazată pe senzația tactilă urmărește aflarea cât mai exactă a suprafeței corpului în
interacțiunea cu diverse obiecte, dar trebuie să țină cont de limitele receptorilor tactili și de cauze
de ordin subiectiv.
Senzațiile algice sunt senzații primitive, de durere. Se pot res imți în urma vătămării țesuturilor
organismului. Dacă senzațiile algice sunt rezultatul lovirii cu intenție a martorului, acesta devine
victimă și este interogată ca parte vătămată.
Mărturia pe baza senzațiilor termice este folosită în aflarea temperaturii unor obiecte sau a
mediului ambiant sau a unor surse de caldură sau de răcire.
Mărturia bazată pe senzațiile osmice sunt folosite în aflarea faptelor unui incediu sau de
Martorul și mă rturia din perspectiva află rii Page 2 of 5
adevă rului judiciar |
folosire a unor substanțe toxice/ chimice.
Mărturia pe baza senzațiilor gustative este folosită în cazuri de tentativă de otrăvire,
intoxicație alimentară.
Recepția auditivă se bazează pe trei însușiri principale: înălțimea, intensitatea și timbrul
undelor sonore. Asupra intensității sonore pot acționa diverși factori. Percepția intensității sonore
ține cont de raportul dintre distanță, sursa sonoră, condițiile atmosferice, și persoana care
receptează sunetele. Timbrul sunetului depinde de capacitatea auditivă persoanei (dacă aude în
mod norma, dacă are probleme auditive sau are un auz foarte sensibil).
Mărturia poate fi influențată de memorie, uitare, timp, vînt, spații interioare sau exterioare,
condiții de iluminare, culoarile, viteza de desfășurare a faptei, de capacitățile omului, stările
emoționale ale martorului, de personalitatea martorului, integritatea martorului (dacă e de bună
sau rea credință), de consumul de alcool sau droguri, de oboseală fizică sau psihică. Organul
judiciar este cel care trebuie să decidă dacă declarațiile martorilor pot fi folosite sau nu ca probă
în cercetarea penală și tot el trebuie să țină cont de factorii perturbatori de percepție ale
martorilor, precum și de metodele prin care martorii au obținut înformațiile. În depozițiile
martorilor este importantă aprecierea corectă a timpului, a distanțelor, a vitezei de care depinde
incadrarea juridică a infracțiunii.
Cum am mai spus percepția, memoria și reproducerea sunt foarte importante în formarea
mărturiei. În practica judiciară este foarte importantă fidelitatea mărturiei care poate fi apreciată
doar prin cunoașterea mecanismelor fiziologice și procese psihice, cum ar fi memoria voluntară,
invountară, de scrtă și de lungă durată.
Asupra memoriei acționează uitarea, iar timpul este un factor decisiv care influențează
memoria. Timpul poate să influențeze memoria, atât pozitiv (martorul își poate aduce aminte
detalii care au fost omise inițial) cât și negativ (martorul uită detalii dclarate inițial).
Experințele pozitive favorizează memorarea fiind mai greu uitate față de experiențele negative
care sunt uitate, refulate mullt mai repede. Memorarea și uitarea sunt influențate și de vârsta
martorului.
Mărturia reprezintă un mod principal de transmitere a informațiilor prin depozițiile orale sau
scrise a martorilor. Mărturia orală, în procesul judiciar, se obține prin relatarea liberă, spontană a
faptelor percepute și prin interogatoriu. Mărturia poate fi foarte fidelă bazată pe o percepție și o
memorie foarte bună, precum și pe capacitatea de exprimare verbală și scrisă a acestuia. Ea poate
Martorul și mă rturia din perspectiva află rii Page 3 of 5
adevă rului judiciar |
fi influențată de emotivitatea martorului care se poate inhiba și poate face o declarație mai puțin
fidelă săracă în informații sau de dorința acestuia de a ajuta și poate face o declarație căreia îi
atribuie prea multă importanță.
În timpul interogatoriului se va ține cont se contactul psihologic al organului juridic cu
martorul, de întrebările și modul în care acestea vor fi puse fără a influența martorul sau a-i
sugera răspunsurile precum și de capacitatea de mobilizare a martorului (organul judiciar poate
mobiliza martorul pentru a-și aduce aminte anumite informații sau să depună marturia fără
teamă).
Se recomandă să se realizeze atât relatarea spontană cât și interogatoriul atunci când mărturia
este considarată decisivă în luarea unei decizii în procesul penal.
În redarea faptelor, un rol important îl are și reactivarea sub forma reproducerii și al
recunoașterii faptelor prin forțarea memoriei. Recunoașterea reprezintă o altă modalitate de
transmitere a informațiilor. Aceasta se realizează prin recunoașterea de către martori a unor
obiecte sau personae cu identitate necunoscută (ce prezintă asemănări preluate din informațiile
date de martori) și prezentate acestora de către organele judiciare pentru a fi identificate.
Recunoașterea persoanelor, din punct de vedere psihologic, se face pe baza imaginilor vizuale și
auditive (voce, vorbire, mers), pe baza aspectului fizic (talie, înălțime, conformație, trăsături și
expresii ale feței, culoarea parului, a ochilor, pigmentația pielii). Memorarea și apoi în
recunoașterea facilă a disfuncționalităților anatomice, ticurilor, diverselor handicapuri fizice,
îmbrăcămintei, privirii ajută, prin redarea acestora, la realizarea portretului infractorului de către
organul judiciar.
Recunoaștera de către martor a unui infractor se poate face prin prezentarea unor indivizi cu
semnalmente asemătoare descrierii din declarația dată inițial, prin prezentarea unor portrere
artistice (realizate de persoane din cadrul judiciar cu talent la desen sau de amatori), după
fotografii din bazele de date ale organelor judiciare. Această ultimă metodă de recunoaștere este
cea mai folosită.
Mărturia se formează în următoarele etape:
a) Recepția senzorială
b) Decodificarea/ interpretarea
c) Memorarea
d) Redarea/ reproducerea.
Martorul și mă rturia din perspectiva află rii Page 4 of 5
adevă rului judiciar |
 Toate etapele de formare a mărturiei sunt singurele modalități (deocamdată) și surse
importante de descoperire a infractorului.

Bibliografie:
 Butoi T. B., Ionescu C., (2014), Psihologie judiciară, București, Editura Fundației
România de Mâine
 Butoi T. B., (2019), Tratat Universitar de Psihologie Judiciară, București, Editura Pro
Universitaria

Martorul și mă rturia din perspectiva află rii Page 5 of 5

adevă rului judiciar |