Data: 01.09.

2015
Instituţia: Gimnaziul ,,Dumitru Matcovschi”
Învățător: Ciorba Elena
Clasa : a III-a
Disciplina: dirigenție
Tipul lecţiei: de consiliere
Timpul: 45 minute
Subiectul: Moldova- patria mea

Subcompetență
Conştientizarea responsabilităţii fiecărui cetăţean în perpetuarea patrimoniului cultural şi material al ţării.

Obiective operaţionale
 să înţeleagă noţiunea de patrie;
• să sesizeze înţelesul despre formarea Ţării Moldova;
• să descrie simbolurile statului;
• să respecte valorile materiale şi spirituale ale poporului.

1
 Metode şi procedee
Problematizarea
Experimentul meditativ
Proiect de grup (al clasei)
Forme de organizare Mijloace instrucţionale
Activitatea frontală Fişa de lucru
Activitate în grup Textul ”Casa
Activitate în perechi părintească”
Activitate independentă

Suport bibliografic
-Învăţ să fiu. Ghid pentru psihologi şcolari, diriginţi, profesori, Chişinău, 2006.
-Ora de dirigenţie în gimnaziu: îndrumări şi texte în sprijinul profesorului diriginte/Traian Cosma. - Ed. a 2-a.-
Bucureşti: Editura didactică şi Pedagogică, 2007.

2
 Demersul lecţiei

Secvențele Activitatea profesorului - elevului Strategii didactice

lecției
1 2 3
Evocare  Bună dimineaţa! Bine aţi revenit la băncile şcolii. Mă bucur să vă văd Activitatea frontală
plini de energie, dornici de a face carte. Înainte de aceasta vreau să vă uitaţi şi
să-mi spuneţi ce ţin eu în mîină. Ţin în mîină o piatră. Am găsit-o în curtea şcolii
şi am numit-o „Piatra Recunoştinţei”. Ea va trece prin mîiinile voastre şi fiecare
din voi veţi mulţumi Domnului pentru un lucru pe care-l aveţi.
Voi începe cu mine. Mă numesc Ciorba Elena. Sunt foarte optimistă şi-i
mulţumesc Domnului pentru faptul că mi-a dat posibilitatea să fiu astăzi alături
de voi. Deci, să fie prima piatră de temelie în activitatea noastră.

 Voi recita poezia:

„ O ţară ,o casă, un grai”

Atît mi-e de ajuns pentru trai:

O ţară, o casă, un grai.
Dar nu orice ţară, frumoasă,
Realizarea
Ci ţara în care-s acasă.
sensului
O casă-în care să-mi vină
Din liniştea ţării lumină.
Un grai-din născare ales,
În ţară şi-n casă-nţeles.

3
 O ţară, o casă, un grai-
Atît mi-e de-ajuns pentru trai.

V. Romanciuc

 Eu cred că deja v-aţi dat seama despre ce vom vorbi astăzi la prima lec ție.
Subiectul: Moldova- patria mea

Obiectivele lecției
 să înţelegi noţiunea de patrie;
• să sesizezi înţelesul despre formarea Ţării Moldova;
• să descrii simbolurile statului;
• să respecți valorile materiale şi spirituale ale poporului,
Fişa de lucru
 Afişez o imagine cu o faţă îngîndurată. Sandu este trist
-Spuneţi-mi, vă rog, de ce este Sandu trist? Chiar mi se pare că-i este dor de Activitate în perechi
cineva. Cum credeţi de cine sau de ce îi este dor?

 Repartizez textul” Casa părintească”.

Casa părintească

Asta a fost demul. Pe atunci Sandu era mic. Tata îl purta pe la doctori, dar
degeaba.
-Du copilul la mare, în ţările calde, i-a spus un doctor.
-Păi dacă ar fi rîndunică, a oftat tata.
Dar Sandu era palid ca lămîia şi se topea văzînd cu ochii. A vîndut calul, a
4
vîndut vaca, viţelul şi a adunat bani pentru drum.
L-au urcat pe Sandu în tren. Şi s-a dus. Îl aştepta cîinele la poartă, iar
mama lăcrima.
-Dacă ar fi o rîndunică, ar găsi drumul acasă, plîngea mama.
Au trecut mulţi ani… Şi iată că vine în sat un plic înflorit cu timbre şi
ştampile. « Am scăpat de o boală şi am dat peste alta, scria Sandu. Dorul

de casă părintească-asta e boala cea mai grea ».

Iar într-o zi mama vede la portiţă un om alb-alb la cap. Oare de ce nu
latră cîinele?
Omul s-a lăsat în genunchi şi a intrat în ogradă, sărutînd pămîntul.
-E Sandu ! a scăpat mama o farfurie. Sărmanul, e mai cărunt decît mine!
Omul a înconjurat casa în genunchi.
-Sandu! s-a apropiat mama.
Omul s-a uitat lung la dînsa. N-a zis nimic.
-E mut, săracul! a început mama să plîngă.
Omul s-a ridicat în picioare. Dar tot atunci s-a lăsat iarăşi în genunchi şi a
sărutat pragul. Apoi a sărutat ferestrele...S-au adunat mulţi oameni.
-E mut ori a uitat limba? a întrebat o femeie. Abia spre seară i s-a întors
graiul.
_-Bună seara, mamă! a zis Sandu şi a îmbrăţişat-o. Dar cum să îmbrăzişeze
casa?

După Spiridon Vangheli

Activitate frontală
Adresez întrebări în baza textului:
1. Ce s-a întîmplat cu Sandu?
2. Ce trebuiau să facă părinţii, ca să-l trateze ?
3. Ce a făcut tatăl?
4. Cît timp Sandu nu a fost acasă?

5
 5. Ce le-a scris el? De ce îi era lui dor?
6. Ce a făcut feciorul, cînd s-a întors acasă?
7. De ce nu putea vorbi?
8. Cum credeţi ce înseamnă pentru Sandu Patria? Dar pentru voi?
Anexe
- Să vedem ce înseamnă pentru alte personalităţi Patria.(Afişez maxime
despre patrie.Vezi anexa).
Fișă cu soare

–Ce înseamnă pentru fiecare din voi Patria?

Fiecare elev lipeşte cîte o raza pe care este scris răspunsul la întrebare.

Ce este
pentru tine
Patria?

Scrisoarea-testament
-Ţin în mîină o scrisoare. Dar nu o scrisoare obişnuită, ci o scrisoare-testament.
Activitate frontală
 Scrisoarea bunelului
Un bunel i-a lăsat drept moştenire nepotului său un testament în care scrie:

6
„Dragă nepoate,
Cine nu-şi cunoaşte trecutul ţării, nu poate să înţeleagă prezentul şi nu
va putea să vadă viitorul”

- Cum înţelegeţi acest mesaj?

- Ce acţiuni veţi întreprinde dacă veţi primi un astfel de testament?
Activitate în grup
 Eu vă propun să trecem prin prisma cunoştinţelor ceea ce
constituie o ţară.

Formez 4 grupuri.
 Activitate pe grupuri

Discutaţi, apoi fixaţi ideile-cheie (principale) pe postere:

I grup: Legenda despre formarea Ţării Moldova;
II grup: Simbolurile ţării;
III grup: Personalităţi ale neamului;
IV grup: Obiceiuri şi tradiţii ale neamului;

 Prezentarea rezultatelor activităţii grupurilor

 Formulează un argument:
a) Unde-i patria, acolo-i bine
b) Unde e bine, acolo e patria

7
  Voi recita poezia „Patria”, de Ion Brad

1.Patria e primul nostru leagăn;

Reflecţia Drumul pînă-n prag şi înapoi,
Plopii-n faţa casei şi-un mesteacăn
Ori un tei ce freamătă în noi.

2.Patria e cartea de citire,

Cîntecele toate scrise-n ea,
Tot ce-nveţi cu dor şi cu uimire,
De la firul ierbii pîn-la stea.

3.Patria e marea şi sunt munţii

Care ne îndeamnă spre-nălţimi
E lumina ochilor şi-a frunţii,
Tot ce înălţăm şi ce iubim.

8
Grupul I

Legenda despre formarea Ţării Moldova.

MOLDA, CĂŢELUŞA LUI DRAGOŞ VODĂ

Legenda lui Dragoş spune ca numele de Moldova, de Moldavia, vine de la căţeaua lui, care a murit la
vînătoarea zimbrului. Dragoş, îndurerat si cu lacrimi in ochi, ar fi numit ţara după cum işi botezase si
căţeaua... Moldavia. Termenul de Moldova apare din secolul al XIV-lea în forma de Moldo-Vlahia, deci
Valahia Moldovenească, pentru că exista o Unguro-Vlahie, deci ceea ce numim noi Ţara Românească", explica
istoricul. Legenda spune că Dragoş a botezat un rîu cu numele de Moldova, iar de aici şi-a luat ţara numele.

9
 Grupul II

Simbolurile statului

Din Constituţia Republicii Moldova

Art. Simbolurile statului

12 1.Republica Moldova are drapel, stemă şi imn.

2. Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor: culorile sunt dispuse vertical, în ordinea următoare,
începînd de la lance: albastru, galben, roşu. În centru, pe fâşia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat
a Republicii Moldova.

3. Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală având în partea superioară
cromatică roşie, în cea inferioară - albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coarne o stea cu opt raze.
Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stânga de o semilună conturată. Toate
elementele reprezentate în scut sunt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtând
în cioc o cruce de aur (acvila cruciată) şi ţinând în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în cea stângă un
sceptru de aur.

4. Imnul de Stat al Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică.

5. Drapelul, stema şi imnul sunt simbolurile de stat ale Republicii Moldova şi sunt ocrotite de lege.

10
Grupul III

Personalităţi ale neamului

Ceea ce ne poate prezenta ca naţiune şi ca identitate sunt: graiul,muzica, dansul, cîntul,

portul,obiceiul. Un rol important în evoluţia culturii a avut şi literatura. De la mic la mare, oamenii
sunt însufleţiţi de operele lui V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă, G. Vieru, S. Vangheli,
i.Druţă ş.a.

Scriitorii şi poeţii au descris năzuinţele poporului spre libertate, au cinstit vitejia marilor
personalităţi, au descris frumuseţea plaiului natal şi dragostea de ţară.

Astfel oamenii învăţaţi, culţi şi inteligenţi sunt cei care transformă haosul şi dezordinea în Creaţie
şi Frumos, dau sens vieţii pe pământ.

Grupul IV
11
Obiceiuri şi tradiţii ale neamului

Moldova este o ţară europeană ,o ţara populata, preponderent, de moldoveni (români), cît si de multe minorităţi naţionale:
ucraineni, bulgari, găgăuzi, ruşi, evrei, ţigani, nemţi, cehi etc.
Oricît insa de pestriţa nu ar fi populaţia de aici, cea mai importanta calitate a ei este ospitalitatea. În Moldova fiecare
oaspete este primit cu o deosebita căldura. Gospodarul casei întotdeauna va găsi pentru el un pahar de vin bun
moldovenesc, iar gospodina – cele mai alese bucate. Oaspeţii sunt, de obicei, invitaţi in „Casa Mare”.

Sărbători in Moldova sunt multe si variate.

Sărbătorile de iarna, de exemplu, sunt însoţite de colinzi, haituri, scenete teatralizate ale copiilor si maturilor de la casa la
casa, vestind cu bucurie sosirea unui An Nou. De fapt, în această perioadă sărbătorile calendarului agricol tradiţional se
suprapun cu cele creştine, legate de Naşterea lui Hristos – Crăciunul.
 
O sărbătoare tradiţionala moldoveneasca este "Mărţişorul" – simbolul primăverii. La fel, primăvara este serbat Paştele – o
sărbătoare religioasă populară în Moldova.
 
Moldovenii în timpul sărbătorilor pot participa la un şir de evenimente culturale: concerte („Mărţişor”, „Cireşar”, „Va
invita Maria Bieşu” etc.), parade si manifestări de masă de Ziua Independentei, „Limba Noastră”, hramurile oraşelor si
satelor etc.
Pe buna dreptate se zice ca orice oaspete în Moldova este şi prieten.

12
 DRAGĂ NEPOATE,
Cine nu-şi cunoaşte trecutul
ţării, nu înţelege prezentul şi nu
•
…
va putea să vadă viitorul …

13
„Amemus Patriam!”
(l.latină)
„Să ne iubim Patria!”

14
„Patria sunt eu, eşti tu, e
tot ceea ce iubim, tot
ceea ce visăm, tot ceea
ce va fi cînd nu vom
mai fi noi.”
Romain Rolland
15
 „Patria este
neliniştea
fericită a inimii
mele” Gr. Vieru
16
„Patria este pămîntul plămădit cu
sîngele şi întărit cu oasele
înaintaşilor. Pentru ca să fie o
patrie, trebuie mai întîi să fie
religia strămoşilor, sfînta
cuminicătură a sufletelor calde
adoraţie a acelora, care au fost şi
nu mai sunt decît ţărînă şi oase.”
Barbu Ştefănescu Delavrancea
17
 „Patria e locul unde am
iubit şi am fost iubit.”

Alecu Russo

18