Metodele de cercetare a realitatii sociale

Dupa parcurgerea acestei teme veti invata:

1. Masurarea si scalarea

2. Esantionarea

3. Principalele metode de cercetare utilizate in sociologie

Nu ne propunem in cadrul acestei teme decat o trecere in revista a metodelor care sunt esentiale pentru a asigura stiintificitatea
demersului de cunoastere a realitatii sociale. Este necesar insa, in cadrul acestei teme, sa prezentam succint conceptele si termenii
de baza ale metodologiilor de cercetare.

Masurare si scalare

Orice proces sau fenomen social trebuie sa fie masurat, evaluat pentru a fi cunoscut. Masurarea se refera la anumite caracteristici
ale respectivului fenomen, caracteristici care pot sa aiba valori diferite si tocmai din acest motiv este necesara. O caracteristica
masurabila, specifica unui proces, fenomen sau produs social, poarta numele de variabila. Asa cum ii spune si numele ea poate
varia, adica poate lua diverse valori. Exista doua moduri in care pot varia aceste valori. Intr-o maniera discreta, adica luand doar
anumite valori date pe un anumit interval, sau dimpotriva putand lua intr-un interval dat orice fel de valoare. Avem astfel variabile
discrete si variabile continui. Un grup poate sa fie caracterizat de exemplu de o variabila discreta cum este sexul (poate lua la
nivelul unui grup sau a unei populatii doar doua valori, barbat, femeie), in timp ce o populatie, cum este cea a profesorilor de
gimnaziu, poate fi caracterizata de o variabila atitudinala (preferinta de exemplu foarte mare, mare, moderata, mica sau foarte mica
pentru un anumit lucru) care pe un interval sa spunem de la 1 la 5 poate lua orice fel de valori. Valorile pe care le poate lua o
variabila pot fi considerate intr-o distributie ordonata si atunci vom spune ca ele formeaza o scala. Scala reprezinta o distributie de
valori. Scalele pot fi in principiu de patru tipuri.

1. Scale nominale. Sunt scale care nu presupun nici un fel de relatii de succesiune, ordine sau ierarhie intre valorile pe care le poate
lua o variabila. Spre exemplu lista de bunuri pe care cineva le are in gospodarie (telefon, masina de spalat, autoturism, frigider etc)
poate forma o asemenea scala. Asa cum se observa intre valorile pe care le poate lua variabila pe care o putem numi "achizitii" sau
"dotari casnice" nu exista nici un fel de ordonare sau ierarhie.

2. Scale ordinale. Sunt scale in care valorile pe care le poate lua o variabila sunt ordonabile dupa un anumit criteriu si prin urmare
scala prezinta ordonat aceste valori. Spre exemplu "aprecierea" unei anumite actiuni intreprinsa de Guvern poate avea urmatoarele
valori: absolut de acord; de acord; dezacord; dezacord total.

3. Scale de interval. Sunt scale de tip ordinal, care privesc masurarea unor variabile de tip continuu. Prin urmare, fata de scalele
ordinale ele propun un continuu intre cele doua valori polare (maxim si minim) pe care le poate lua o variabila. Inaltimea pe care o
poate avea o populatie data este indiscutabil scalabila pe un interval, in sensul ca inaltimea unui membru din populatie poate avea
orice fel de valoare intr-un interval dat.

4. Scale de proportii. Sunt in fapt scale de interval in care exista un punct natural de pornire a distributiei. Este cazul de exemplu al
varstei (variabila are un punct natural de pornire, zero).

Esantionarea

In stiintele sociale se lucreaza insa rar cu populatii intregi. Aceasta deoarece este greu sa poti observa, chestiona sau intervieva un
numar foarte mare de persoane. Pe de alta parte, deloc de neglijat, investigarea unei intregi populatii implica costuri uriase si in
mare parte inutile. Inutile pentru ca in baza legilor statistice si al calcului probabilitatilor se pot elabora esantioane, adica grupuri de
subiecti dintr-o populatie, care sa fie reprezentative pentru intreaga populatie studiata. Metoda poarta numele de esantionare, si
presupune alegerea prin diverse tehnici, dar de principiu prin selectie aleatoare, a unui anumit numar de subiecti care pot fi
investigati in locul intregii populatii. Daca o anumita variabila care caracterizeaza o populatie poarta numele de parametru, aceeasi
variabila, masurata la nivelul esantionului, poarta numele de estimatie, pentru ca estimeaza, in anumite limite de incredere, valoarea
parametrului.
Cu alte cuvinte legile statistice, de care am vorbit mai devreme, ne garanteaza ca alegerea aleatoare a unui anumit numar de
persoane ne produce un anumit grad de incredere in datele obtinute de la subiectii din esantion si se produce astfel o estimatie a
parametrului (a valorii variabilei la nivelul populatiei). Aceste limite ale estimarii sunt date de regula in sistemul +/-n%, adica se
defineste un interval limita in care se inscrie valoarea parametrului in raport cu estimatia data din analiza esantionului. Valoarea
acestui procent este dependenta in principal de numarul subiectilor din esantion, si nu de volumul populatiei. La un esantion de
circa 400 de persoane acest interval este de aproximativ +/- 5%, adica valoarea unui anumit parametru este cuprinsa in realitate
oriunde in intervalul de +/-5% fata de estimator. Pentru un esantion de 1000 de persoane aceasta limita este de aproximativ +/- 3 %.
Este evident ca limita devine 0 doar intr-un singur caz, atunci cand volumul esantionului devine egal cu volumul populatiei. Din cele
prezentate rezulta un lucru aparent paradoxal. Precizia esantioanelor nefiind data de volumul populatiei inseamna ca un esantion de
o anumita dimensiune are aceeasi precizie fie ca este elaborat pentru populatia Romaniei fie pentru populatia Chinei. La cursurile
de statistica si de metodologie vor fi prezentate si detaliate aceste aspecte.

Principalele metode de cercetare utilizate in sociologie si stiintele

Sociale

Esantionarea (cel putin cea probabilista) se utilizeaza insa cu precadere doar pentru un anumit grup de metode de cercetare. Este
vorba de metodele de cercetare de tip cantitativ. Alaturi de acestea, ata cum o sa vedem, exista si metode calitative de cercetare,
metode in cadrul carora obiectivul central nu este numararea unor caracteristici standardizate, ci evaluarea lor. Metodele cantitative
sunt insa pe de departe cele mai clar consacrate in cercetarea sociala si de aceea cu ele vom incepe.

a) Ancheta sociologica

b) Observatia

c) Experimentul

d) Analiza documentelor sociale