3.

SISTEMUL ROMÂN DE TAXONOMIE A SOLURILOR (SRTS) – 2003

Caracter
diagnostic Succesiune
Denumire Proprietăţi diagnostice reprezentativ
Subtip Cod:
Tip Succintă specifice ă de
caracterizare orizonturi
morfogenetică
1 2 3 4 5 6
I Clasa CERNISOLURI (CER) (MOLISOLURI)

Soluri cu orizont A molic (Am) şi orizont subiacent (AC, AR, Bv sau Bt) cu culori de
orizont molic cel puţin
în partea superioară (pe 10 -15 cm) şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale sau cu
orizont molic forestalic
(Amf), AC sau Bv (indiferent de culoare) şi orizont Cca care începe în primii 60 – 80
cm de la suprafaţă
Nu prezintă orizont andic specific andisolurilor şi nici orizont gleic (Gr) sau orizont
stagnic (W) în primii
50 cm, caracteristice hidrosolurilor sau proprietăţi salsodice intense (sa, na) în primii 50
cm, diagnostice pen-
tru salsodisoluri.

Kastanozio Cernisoluri Orizont cu Am cu crome 1101

m (KZ) având oriz.Am Tipic >2 (la umed); oriz.AC, Amca–
(Sol bălan) cu crome mai (Sol bălan având cel puţin în partea ACca-Cca
mari de 2 şi tipic) superioară valori şi crome
oriz.Cca sau <3,5 atât pe feţele cât şi în
concentrări de interiorul elemnetelor
carbonaţi structurale; oriz.Cca,
secundari în carbonaţi de la suprafaţă;
primii 125 cm; nu prezintă caracterele
de regulă Ca celorlalte sutipuri;
CO3 prezent de
la suprafaţă.
maronic asemănător celui tipic dar 1102
(mr) cu oriz.Am forestalic Amf.ca.mr–
(Amf) de sub păduri ACca.mr
xerofite; -Cca
psamic asemănător celui tipic dar 1103
(ps) cu textură grosieră Am.ca.ps–
(nisipuri pe cel puţin în ACca.ps
primii 50 cm); -Ccaps
gleic asemănător celui tipic dar Amca- 1104
(Gr) cu oriz.Gr între 50-100 cm ACGr.ca
(mezogleic) şi între 100- -CcaGr
200 cm (batigleic), cu pete Amca- AC-
vineţii de reducere >50% CGr
din suprafaţa agregatelor
structurale cât şi în
interiorul lor;
Cernoziom Cernisoluri Orizont Am cu crome <2 1201
Tipic Amca-
1
 (CZ) având oriz.Am (la umed), oriz.AC având
(Cernoziom cu crome egale cel puţin în partea ACca-Cca
tipic, sau mai mici de (Cernoziom tipic) superioară valori şi crome
Cernoziom 2, în cazul <3,5 la umed, atât pe fe
cam- bic, cernoziomuri-lor -ţele cât şi în interiorul
Cernoziom cu textură elemen-telor structurale ,nu
argiloiluvial grosieră croma prezintă ca- racterele
, Sol oriz. A poate fi celorlalte subtipuri;
cenuşiu). sub 3, cu oriz.
intermediar
(AC, Bv, Bt) şi
oriz. Cca sau
concentrări de
carbonaţi care
încep din primii
60-80 cm de la
su-prafaţă. Nu se
formează pe
materiale pa-
rentale
calcarifere sau
roci calcaroase
care apar între
20 şi 50 cm. Pot
avea oriz.ver-tic,
proprietăţi gleice
sub 50 cm
adâncime şi
proprietăţi
salsodice (sc, ac
sau sub 50 cm
chiar sa, na);
psamic asemănător celui tipic, dar 1202
(ps) cu textură grosieră Am.ca.ps-
(nisipoasă) pe primii 50 ACca.ps-
cm; Cca.ps

pelic asemănător celui tipic, dar Am.ca.pe- 1203

(pe) cu textură foarte fină pe ACca.pe-
primii Cca.pe
50 cm.

vertic asemănător celui tipic, dar Amca- 1204

(y) cu oriz. vertic (y)situat la ACcay-Cca
baza oriz. Am şi 100 cm
adâncime, sau numai
crăpături, în interva-lul
menţionat, care pot urca
până la suprafaţă.
gleic asemănător celui tipic, dar 1205
(Gr) cu oriz.. Gr între 50-100 Amca–
(lăcovişte cm (me-zogleic) şi între ACcaGr –
tipică, 100-200 cm adâncime
2
 cernoziom (batigleic), cu pete vineţii
gleizat) de reducere >50% din CcaGr
suprafaţa agregatelor
structu-rale cât şi în Amca -
interiorul lor; ACca -
CcaGr
salinic asemănător celui tipic dar Am.sc- 1213
(sc, sa), cu oriz.salinizat sc în primii ACsc-Cna
100 cm sau oriz. sa salic sau CGona
între 50-100 cm. Poate fi: Am-ACsc-
proxihiposalic cu sc între Cna sau
0-20 cm,epihiposalic cu sc CGona
între 20-50 cm, Am-AC-
mezohiposalic cu sc între Cna sau
50-100 cm; CGona

sodic asemănător celui tipic, dar Am.ac- 1214

(ac, na) cu oriz. ac (alca-lizat) în ACac-Cna
primii 100 cm sau na sau CGona
(natric) între 50-100 cm. Am-ACac-
Poate fi: proxi- hiposodic Cna sau
cu ac între 0-20 cm CGona
epihiposo-dic (20-50 cm), Am-AC-
me-zohiposodic (50-100 Cac sau
cm) adâncime; CGona

litic asemănător celui tipic, dar Am-AR-Rli 1215

(li) cu roca masivă R a cărei
limită superioară este
situată între 20-50 cm
adâncime;

cambic – gleic Am-BvGr- 1216

(cernoziom CcaGr
cambic gleizat,
lăcovişte
cambică)

cambic – Amsc-Bvsc- 1217

salinic Cca
(cernoziom
cambic
salinizat)

cambic – sodic Amsc-Bvac- 1218

(cernoziom Cca
cambic
alcalizat)

argic-salinic Amsc-Btsc- 1219

(cernoziom Cca
argiloiluvial

3
 salinizat)

argic-sodic Amac-Btac- 1220

(cernoziom Cca
argiloiluvial
alcalizat)

gleic-salinic Amsc- 1221

(lăcovişte ACGrsc-
salinizată) Cca

gleic-sodic Amac- 1222

(lăcovişte ACGrac
alcalizată) -CcaGr

stagnic asemănător celui tipic dar Amw-ACw- 1307

(w) cu proprietăţi hipostagnice Cw
(sol w în primii 100 cm cu pete
cernoziomoid vineţii de reducere <50%
pseudogleizat, din supra-faţa agregatelor
pseudorendzină structurale cât şi în
pseudogleizată) interiorul lor;
clinogleic asemănător celui tipic dar Am.w.cl- 1308
(cl) cu stagnogleizare w în ACw.cl-Cw
(sol negru primii 50 cm şi Go în sau
clinohidromorf) primii 200 cm; din
precipitaţii sau izvoare de Am-ACcl-
coas-tă pe versant; CGocl
aluvic asemănător celui tipic dar Am-ACal- 1309
(al) for-mat pe materiale Cal
fluvice–luvi-ce (terase
recente, zone de di-
vagare);
cambic asemănător celui tipic dar Am-Bv-C 1310
(Cernoziom cu oriz. cambic Bv; sau Cca
cambic,
pseudorendzinic,
pseudorendzină
cambică, sol
cernoziomoid
cambic )

argic asemănător celui tipic dar Am-Bt-C 1311

(Cernoziom cu oriz. argiloiluvial Bt; sau Cca
argiloiluvial
tipic,
pseudorenzinic,
pseudorendzină
argiloiluvială,
sol
cernoziomoid
argiloiluvial )

4
 calcaric asemănător celui tipic dar Amka- 1312
(ka) cu carbonaţi de la ACka-Cka
(sol suprafaţă sau primii 50
cernoziomoid cm, cu efervescenţă ;
tipic,
pseudorendzină
tipică )
marnic asemănător celui tipic dar Am-ACma- 1313
(ma) for-mat pe marne. Cma
(Pseudorendzin
ă tipică)

5
 - 25 -

1 2 3 4 5 6
Rendzină Cernisoluri cu Calcarică Având carbonaţi de Amka- 1401
(RZ) V>53% cu (ka) la supra-faţă sau ARka-Rrz
schelet primii 50 cm (cu
calcarifer care efer-verscenţă);
apare între 20
şi 50 cm.
Soluri având
oriz. A molic
(Am) şi oriz.
intermediar
(AR, Bv, AC),
cu culori şi
crome sub 3,5
(la umed).
eutrică fără carbonaţi de la 1402
(eubazică) suprafaţă dar cu un Am-AR-Rrz
grad de saturaţie în
baze V>75%;
cambică având orizont Am-Bv-Rrz 1403
(rendzină cambică cambic Bv;
litică)
scheletică având peste 75% Amqq- 1404
(qq) schelet (cu φ >2 ARqq-Rrz
mm) pe grosimea de
minimum 20 cm;

subscheletică având între 26-75% Amsq- 1405

(sq) schelet (cu φ >2 ARsq-Rrz
mm) pe grosimea de
mi-nimum 20 cm;
psamic asemănător celui Ao – Bt - C 2105
(ps) tipic, dar cu textură sau Cca
grosieră (nisipoasă),
pe primii 50 cm;

pelic asemănător celui Aope – Btpe 2106

(pe) tipic dar cu textură - Cpe sau
foarte fină pe primii Cca
50 cm;

vertic asemănător celui Ao – Bty - C 2107

(y) tipic, dar cu orizont sau Cca
(brun argiloiluvial vertic (y) la baza
vertic) oriz. A şi 100 cm,
sau numai crăpă-turi
în intervalul
menţionat care pot
urca până la
suprafaţă;

6
 stagnic asemănător celui Ao – Btw - C 2108
( brun argiloiluvial tipic, dar cu
pseudogleizat) proprietăţi
hipostagnice între
50 - 100 cm;
gleic asemănător celui Ao – BtGr - 2109
(Gr) tipic, dar cu orizont CGr;
(brun argiloiluvial Gr între 50-100 cm Ao – B t -
gleizat) (mezogleic) şi între CGr
100-200 cm
(batigleic), cu pete
vineţii de reducere
>50% din suprafa-ţa
agregatelor
structurale cât şi în
interiorul lor;
subscheletic asemănător celui Aosq – Btsq 2113
(sq) tipic, dar cu schelet - R (C)
cu ( φ >2 mm) Ao – Btsq –
între 26-75%, R (C)
grosimea de mini-
mum 20 cm Poate fi
: proxi-subscheetic
cu schelet între 0 -
20 cm,
episubscheletic între
20 - 50 cm,
mezosubscheletic
între 50 -100 cm şi
batisub-scheletic
între 100-200 cm;

Sodic asemănător celui Aoac – Btac 2114

(ac, na) tipic, dar cu orizont – Cac
(brun argiloiluvial ac (alcalizat) în Ao – Btac –
alcalizat) primii 100 cm sau Cac
na (natric) între 50- Ao – Btna –
100 cm adâncime. Cac
Poate fi
proxihiposodic cu
orizont ac între 0-20
cm epihiposodic,
20-50 cm,
mezohiposodic 50-
100 cm şi mezosodic
cu orizont na între
50-100 cm;
molic – roşcat Am – Bt – C 2115
(brun roşcat molic)
roşcat – vertic Ao – Bty – 2116
(brun roşcat vertic) C
roşcat – gleic Ao – BtGr – 2117
7
 (brun roşcat gleizat) Gr
molic – vertic Am – Bty – 2118
(brun argiloiluvial C
molic vertic)
molic – gleic Am – BtGr 2119
(brun argiloiluvial –C
molic gleizat)
vertic – gleic Ao – BtyGr 2120
(brun argiloiluvial –C
vertic gleizat)
vertic – stagnic Ao – BtyW 2121
(brun argiloiluvial – CW
vertic pseudogleizat)
psamic asemănător celui tipic, Aops– Elps – 2207
(ps) dar cu textură Btps – Cps
grosieră (nisipoasă)
pe primii 50 cm;

vertic asemănător celui tipic, Ao – El – 2208

(y) dar cu ori-zont vertic Bty – C
(Brun luvic vertic) y, acărui limită supe-
rioară este situată între
baza oriz. E şi 100 cm
adâncime sau numai
crăpături de oriz.
vertic în inter-valul
menţionat care poate
ajunge până la
suprafaţă;

albic asemănător celui tipic, Ao – Ea – 2209

(Luvisol albic tipic) dar cu ori-zont Ea de Bt – C
minimum 10 cm gro-
sime;
glosic asemănător celui tipic, Ao – Eagl – 2210
(gl) dar având orizont Eagl + Btgl–
(Luvisol glosic) eluvial care pătrunde Btgl – C
în limbi în orizontul B
(E+B) (tre-cere
glosică sau
albeluvică);
planic asemănător celui tipic, Ao – Eapl – 2211
(pl) dar cu schimbare Btpl – C
(Brun luvic planic) texturală bruscă pe
mai puţin de 7,5 cm
între orizon-turile El,
Ea şi Bt (argic);

stagnic asemănător celui tipic, Ao – El – 2212

(w) dar cu proprietăţi Btw -C
(brun luvic stagnice între 50- 100
pseudogleizat) cm, cu pete vineţii de

8
 redu-cere pe <50%
din suprafaţa agre-
gatelor structurale cât
şi în inte-riorul lor;

subscheletic asemănător celui tipic, Ao – El – 2216

(sq) dar cu schelet (cu φ Btsq - C
>2 mm) între 26-75%
grosimea de minimum
20 cm. Poate fi :
proxisubsche-letic cu
schelet între 0-20 cm,
episubscheletic 20-50
cm, mezosubscheletic
50-100 cm şi
batisubscheletic 100-
200 cm;
sodic (solodic) asemănător celui tipic, 2217
(ac, na) dar cu orizont ac Aoac – Elac
(alcalizat) în primii –Btac – Cac
100 cm, sau na
(natric) între Ao – Elac –
50-100 cm adâncime. Btac – Cac
Poate fi
proxihiposodic cu ac Ao – El –
între 0-20 cm, Btac - Cac
epihiposodic 20-50
Ao –El – Bt
cm, mezohiposodic
- Cac
50-100 cm şi
mezosodic 50-100 cm.
Roşcat-vertic 2218
(brun roşcat luvic Ao – El –
vertic) Bty - C
Roşcat – planic 2219
(brun roşcat planic) Ao – El – Bt
-C
Roşcat – gleic 2220
(brun roşcat luvic Ao – El –
gleizat) BtGr - CGr
Albic – vertic 2221
(luvisol albic vertic) Ao – Ea –
Bty - C
Albic – rodic 2222
(luvisol albic rodic) Ao – Ea –
Bt- C
Albic – litic 2223
(luvisol albic litic) Ao – Ea –
Bt- R
Albic – gleic 2224
(luvisol albic gleizat) Ao – Ea –
BtGr- CGr

9
 albic-stagnic 2225
(luvisol albic Ao – Ea –
pseudogleizat) BtW- CW
Albic – solodic 2226
(luvisol albic Ao – Ea –
alcalizat) Btna- C
litic asemănător celui tipic, Ao – El – Bt 2306
dar cu roca masivă R, – R
a cărei limită
superioară este situat
între 20-50 cm
adâncime;
scheletic asemănător celui tipic, 2307
(qq) dar cu peste 75% Aoqq –
Elqq – Btqq
schelet (cu φ >2
–R
mm) grosimea de
minimum 20 cm. Poate Ao – Elq –
fi : proxischeletic cu Btqq – R
schelet între 0-20 cm, Ao – El –
epi-scheletic 20-50 Btqq - R
cm, mezosche-letic
50-100 cm şi
batischeletic 100-200
cm;
subscheletic asemănător celui tipic, Aosq – Elsq 2308
(sq) dar cu schelet între – Btsq – R
26-75% (cu φ >2 Ao – Elsq –
mm), grosimea de Btsq – R
minimum 20 cm.
Ao – El –
Poate fi:
Btsq - R
proxisubschele-tic cu
schelet între 0-20 cm,
episubscheletic 20-50
cm, me-zosubscheletic
50-100 cm şi
batisubscheletic 100-
200 cm.

III Clasa CAMBISOLURI (CAMBISOLURI)

10
 Soluri cu orizont A, (Am, Au sau Ao), urmat de orizont intermediar cambic (Bv) cu culori
având valori şi crome
peste 3,5 (la umed), cel puţin pe feţele agregatelor structurale începând din partea lui
superioară; fără orizont Cca
în primii 80 cm. Pot prezenta orizont O, orizot vertic sau pelic asociat orizontului Bv. Nu
pot prezenta în primii
50 cm proprietăţi stagmice intense (W), propărietăţi gleice (Gr) sau proprietăţi
salsodice intense (sa, na). Diag-
nostice pentru hidrisoluri sau salsodisoluri şi nici proprietăţi andice diagnosticate pentru
andisoluri.

Eutricamb Soluri având orizont Orizonturi Ao şi Bv, Ao – Bv - 3101

osol (EC) A ocric sau molic Tipic ambele cu V>53% şi cel C
(Brun (Ao, Am) urmat de (brun puţin în partea
eumezoba- orizont intermediar eumezobazic superioară, sau cel puţin
zic) cambic (Bv) cu tipic) în pete (de peste 50%),
valori şi crome culori în nuan-ţe mai
peste 3,5 (la umed) galbene, decât 5YR cu
cel puţin pe feţele valori şi crome ¿ 3,5
agre-gatelor (la umed) cel puţin în
structurale începând interiorul elemen-telor
din partea structurale; nu prezintă
superioară; caracterele celorlalte
proprietăţi eutrice subtipuri;
în am-bele
orizonturi (cu
V>53% ).
molic asemănător celui tipic, 3102
(brun dar cu Am; Am –Bv -
eumezobazic C
molic)
psamic asemănător celui tipic, Am –Bv - 3103
dar cu textură grosieră C
(nisipoasă) pe primii 50
cm;
pelic asemănător celui tipic, Am –Bv - 3104
dar cu textură foarte C
fină pe primii 50 cm, cu
crăpături până la
suprafaţă;
vertic asemănător celui tipic, 3105
(y) dar cu orizont vertic (y) Ao – Bvy
(brun a cărui limită superioară - Cy
eumezobazic este situată între ba-za
vertic) orizontului Ao şi 100
cm adâncime sau numai
crăpături (>1 cm) în
intervalul menţionat
care poate ajunge până
la su-prafaţă;

aluvic asemănător celui tipic, Ao - Bv – 3109

11
 dar for-mat pe C (R)
materiale parentale
fluvice (zone de
divagare, văi, terase
recente, baza versan-
ţilor etc.);
litic semănător celui tipic, Ao – Bv - 3110
dar cu roca masivă R a R
cărei limită superioară
este situată între 20-50
cm adâncime;
scheletic asemănător celui tipic, Ao – 3111
(qq) dar cu peste 75% Bvqq – R
schelet schelet (cu φ
>2 mm), grosimea >20
cm. Poate fi :
proxischeletic cu
schelet între 0-20 cm,
epi-scheletic 20-50 cm,
mezosche-letic 50-100
cm şi batischeletic 100-
200 cm;
subscheletic asemănător celui tipic, 3112
Ao –
(sq) dar cu schelet ( φ >2
Bvsq – R
mm), între 26-75%,
grosimea >20 cm. Poate
fi : proxisubscheletic
cu sche-let între 0-20
cm, episubsche-letic
20-50 cm,
mezosubsche-letic 50-
100 cm şi batisub-
scheletic 100-200 cm;

salinic asemănător celui tipic, 3113

(sc) sau gle-izat dar cu Ao – Bvsc
orizont sc în primii 100 – C sau
cm CGo
Soluri având orizont Orizonturi Ao şi Bv, Ao – Bv – 3201
Districam A ocric sau um- Tipic având V<53%, sau R (C)
bric (Ao, Au) (Brun acid tipic) cel puţin în Bv,
bosol (DC) urmat de orizont culori cu crome şi
(Brun acid) interme-diar valori ¿ 3,5 (la
cambic (Bv) cu umed), cel puţin în
valori şi crome interio-rul
peste 3,5 (la umed), elementelor
cu proprietăţi dis- structurale , nu
trice (V<53%) de prezintă caracterele
la suprafaţă şi cel celorlalte subtipuri;
puţin în prima parte
a orizontului B.
umbric asemănător celui Au – Bv – 3202
12
 (brun acid umbric) tipic, dar cu orizont R (C)
Au;
psamic asemănător celui Ao – Bv – 3203
tipic, dar cu textură C (R)
grosieră (nisipoasă)
pe primii 50 cm.
andic asemănător celui Au – Bv – 3204
tipic, dar cu R (C)
material amorf
(provenit din rocă
sau material
parental) pre-zent
fără a fi dominant în
cel puţin în unul din
orizonturi;
prespodic asemănător celui 3205
(ep) tipic, dar cu Aou – Bv
(brun acid acumulare de –R
criptospodic) sescvioxizi (în-
deosebi de Al2O3 în
Bv);
Litic asemănător celui Ao – Bv - 3206
(li) tipic, dar cu roca R
(brun acid litic) masivă R a cărei
limită superioară
este situată între 20-
50 cm adâncime;
scheletic asemănător celui 3207
(qq) tipic, dar cu peste Ao –
Bvqq – R
75% schelet ( φ >2
mm), grosimea >20
cm. Poate fi :
proxischeletic cu
schelet între 0-20
cm, epischeletic 20-
50 cm,
mezoscheletic 50-
100 cm şi
batischeletic 100-
200 cm.

IV Clasa SPODISOLURI (SPO) (SPODOSOLURI

Soluri cu orizont O, sau O şi Ao sau Au, urmat direct sau după un orizont E de un orizont
spodic (Bhs, Bs);
sau soluri cu orizont O sau orizont O şi orizont A în genere foarte humifer, continuându-se
cu orizont cripto-
spodic (Bcp). Pot prezenta proprietăţi criostagnice.

Prepodzol Soluri având A Tipic Orizonturi Au sau Aou – Bs 4101

ocric sau umbric (Brun feriiluvial Aou şi Bs; nu prezintă – R (C)
(EP) (Ao, Au) urmat de tipic) caracterele celorlalte
13
(Brun orizont B spodic subtipuri;
feriiluvial, feriilu-vial (Bs).
sau Brun Pot avea un orizont
podzolic Es discon-tinuu şi
pot prezenta orizont
organic ne-
hidromorf O
(folic) sub 50 cm
grosime.
umbric asemănător celui tipic, Au – Bs – 4102
dar cu Au; R (C)
histic (turbos) asemănător celui tipic, T – Bs – 4103
(Brun feriiluvial dar având orizont T R (C)
turbos) (turbos) de 20-50 cm
grosime la suprafaţă
sau în primii 50 cm;
litic asemănător celui tipic, 4104
(brun feriiluvial dar cu roca compactă Aou – Bs
litic) R a cărui limită -R
superioară este situat
între 20 şi 50 cm
adâncime;
scheletic asemănător celui tipic, Aou – 4105
(qq) dar cu peste 75% Bsqq - R
schelet ( φ >2 mm),
grosimea >20 cm.
Poate fi: pro-
xischeletic cu schelet
între 0-20 cm,
epischeletic 20-50
cm, me-zoscheletic
50-100 cm şi batis-
cheletic 100-200 cm.
subscheletic asemănător celui tipic, Aou – 4106
(sq) dar cu schelet între Bssq - R
26-75% ( φ >2mm),
grosimea >20 cm.
Poate fi : pro-
xisubscheletic cu
schelet între 0-20 cm,
episubscheletic 20-50
cm mezosubscheletic
50-100 cm şi
batisubscheletic 100-
200 cm;
Criptopodzo Soluri având orizont Tipic Orizont O şi / sau Au – Bcp 4301
O şi / sau orizont A (Brun criptospodic oriz. Au, urmat de - R
l (CP) foarte humifer şi criptospodic oriz. Bcp humifer, nu
urmat de orizont B umbric) prezintă caracterele
crip-tospodic celorlalte subtipuri;
(Podzol
(Bcp) humifer; Pot
humifer;
prezenta oriz.
14
înecat în organic
humus) nehidromorf O
(folic) sub 50 cm
grosime.
histic asemănător celui tipic, T – Au – 4302
(turbos) dar având oriz. T Bcp – R;
(turbos) de 20-50 cm T – Bcp –
grosime la suprafaţă R
sau în primii 50 cm;

litic asemănător celui tipic, Au – Bcp 4303

(li) dar cu roca compactă -R
(brun criptospodic R a cărui limită
litic) superioară este situat
între 20şi 50 cm
adâncime;
scheletic asemănător celui tipic, Au – 4304
(qq) dar cu peste 75% Bcpqq - R
schelet ( φ >2 mm),
grosimea >20 cm.
Poate fi : pro-
xischeletic cu schelet
între 0-20 cm,
epischeletic 20-50
cm, me-zoscheletic
50-100 cm şi batis-
cheletic 100-200 cm;
subscheletic asemănător celui tipic, Au – 4305
(sq) dar cu schelet între Bcpsq - R
26-75% ( φ >2
mm), grosimea >20
cm. Poate fi:
proxisubscheletic cu
schelet între 0-20 cm,
episubscheletic 20-50
cm mezosubscheletic
50-100 cm şi
batisubscheletic 100-
200 cm;
Humosiosol Soluri având orizont Tipic Orizont Au sau Aou, 5201
(HS) A umbric (Au) cu cu crome ¿ 2 (la Au – AR
(Sol crome <2 (la umed), umed), conţinând ma- – R;
humico– dar conţinând ma- terie organică
sili- catic) terie organică humificată se- Au – AC
humificată gregabilă de partea – C;
segregabilă de minerală silicatică; Aou – AR
partea minerală orizont AC sau AR, – R;
silicatică, urmat de având cel puţin în Aou – AC
orizont intermediar partea supe-rioară –C
(AC, AR, B) cu culori cu valori şi
V<53% şi culori cu crome <3,5 (la umed),
crome şi valori sub nu prezintă ca-
15
3,5 (la u-med), în racterele celorlalte
partea superioară. subtipuri,
Prezintă de regulă
orizont At
(acumulare de
humus).
cambic asemănător celui tipic, Au – Bv – 5202
dar cu orizont cambic R;
Bv, având cel puţin în Aou – Bv
partea superioară –R
culori cu valori şi
crome 3,5 (la umed),
atât pe feţele cât şi în
interiorul agregatelor
structurale;
litic asemănător celui tipic, Au – AR 5203
dar cu roca masivă R – R;
a cărui limită Aou – AR
superioară este situată –R
între 20-50 cm
adâncime;
scheletic asemănător celui tipic, Auq – 5204
(qq) dar cu peste 75% ARqq –
schelet ( φ >2 mm), R;
grosimea >20 cm.
Au –
Poate fi : pro-
ARqq - R
xischeletic cu schelet
între 0-20 cm,
epischeletic 20-50
cm, me-zoscheletic
50-100 cm şi batis-
cheletic 100-200 cm;
subscheletic asemănător celui tipic, Au – 5205
(sq) dar cu schelet între ARsq –R;
26-75%( φ >2 mm),
Aou –
grosimea >20 cm.
ARsq - R
Poate fi : pro-
xisubscheletic cu
schelet între 0-20 cm,
episubscheletic 20-50
cm mezosubscheletic
50-100 cm şi
batisubscheletic 100-
200 cm;
scheletic având orizont Aou , Auqq – 6107
(qq) Au, Am urmat de AC, ARqq – R;
AR sau Bv cu peste
Au –
75% schelet ( φ >2
ARqq - R
mm), grosimea >20
cm. Poate fi:
proxischeletic cu
schelet între 0-20 cm,
16
 epischeletic 20-50
cm, mezo-scheletic
50-100 cm şi
batischeletic 100-200
cm;
subscheletic având orizont Aou , Ausq – 6108
(sq) Au, Am urmat de AC, ARsq –
AR sau Bv între 26- R;
75% schelet ( φ >2
Au –
mm), grosimea >20
ARsq – R
cm. Poate fi:
proxisubscheletic cu
schelet între 0-20 cm,
episubscheletic 20-50
cm,
mezosubscheletic 50-
100 cm şi bati-
subscheletic 100-200
cm;
histic (turbos) având orizont T 6109
(turbos) de 20-50 cm T – AR -
grosime la suprafaţă R
sau în primii 50 cm;
vertic-luvic având orizonturi luvic Aow – 7107
(El) şi vertic (y); ElW –
BtWy –
C
vertic-albic având orizonturi, albic Aow – 7108
(Ea) şi vertic (y); EaW –
BtWy – C
gleic-luvic având orizonturi, luvic Aow – Elw 7109
(El) şi gleic (Go, Gr); - BtW –
CGo
Aow –
Elw –
BtGo –
CGr
gleic-albic având orizonturi, albic Aow – 7110
(Ea) şi gleic (Go, Gr); Eaw -
BtW–
CGo
Aow –Eaw
- BtGo–
CGr
histic (turbos) asemănător celui tipic, 7111
dar cu orizont T<50 T - AW -
cm, grosime. BW -
CW
aluvic format pe materiale 7210
(al) parentale fluvice Aoal –
(lunci, terase recente, AGoal -
zone de divagare, Gral
17
 baze de ver-sanţi,
văi);
histic (turbos) având orizon T <50 T – Ao – 7211
cm grosime; AGo –
Gr
tionic având orizont Ao – 7212
sulfuratic în pri-mii AGo - Gr
125 cm;

18
 VIII Clasa SALSODISOLURI (SAL) (SOLURI
HALOMORFE)

Soluri cu orizont superior A (ocric sau molic) sau A şi Bv la care se asociază un orizont
salic (sa) sau natric (na)
în primii 50 cm ; sau soluri cu orizont A sau orizont A şi E urmat de un orizont argic –
natric (Btna) indiferent
de adâncime.
Solonceac Soluri având orizont A ocric Tipic Orizonturi Ao şi sa, Aosa – AC 8101
(SC) sau A molic (Ao, Am) şi ultimul si-tuat în – C;
orizont intermediar la care primii 50 cm; poate Aosa – AGo
se asociază orizont salic (sa) pre-zenta orizont Go – C;
în primii 50 cm. Pot avea în primii 200 cm sau Aosc – Aosa
orizont calcic, cambic, orizont Gr având – AC - C
vertic, natric, hiponatric şi limita superioară sub
proprietăţi gleice în primii 125 cm adânci-me,
100 cm. nu prezintă
caracterele ce-
lorlalte subtipuri;
cu sodă asemănător celui Aona – 8102
(na) tipic, dar cu sodă ACna – Cna
(Na2CO3) în primii
100 cm orizont
(na);
calcaric asemănător celui Aosa.ka– 8103
(ka) tipic, dar cu ACsa.ka-
carbonaţi de la Cka
suprafaţă sau primii
50 cm (cu
efervescenţă la acid
clorhidric 1/3);
molic asemănător celui Amsa – 8104
tipic, dar cu orizont ACsa –
A molic, Am; Csna;
Amsa –
AGosa;
Amsc –Asa
– ACsa–Cna
sodic asemănător celui Aoac.na – 8105
(ac, na) tipic, dar a-vând AGoac;
orizont ac (alcalizat Ao – ACac
sau hiposodic) în – Cna;
primii 100 cm sau Ao – ACac
orizont na (natric) – Cna;
între 50–100 cm. Ao – AC -
Poate fi : proxihi- Cna
posodic cu oriz.na
între 0-20 cm;
epihiposodic 20-50
cm; mezohiposodic
50-100 cm şi
mezosodic 50-100
cm;
19
20
Soloneţ Soluri având orizont A ocric Tipic Orizonturi Ao şi Ao–Btna–C 8201
sau molic (Ao, Am), urmat Btna; poate avea sau CGo
(SN) direct sau după un ori-zont oriz.Go situat în
eluvial E (El, Ea), de un primii 200 cm sau
orizont argic-natric (Btna) oriz.Gr, având li-
indiferent de adân-cime; sau mita superioară sub
soluri având orizont A ocric 125 cm; nu prezintă
sau molic (Ao, Am), urmat caracterele celorlalte
de orizont inter-mediar subtipuri;
natric (na) de la suprafaţă
sau în primii 50 cm ai
solului. Pot avea oriz. cal-
cic, oriz. salic sub 50 cm
adâncime şi pro-prietăţi
gleice din primii 100 cm.
(Pentru Soloneţurile entice
se poate folosi denu-mirea
de Sodosol).
calcaric asemănător celui Aoka– 8202
(ka) tipic, dar cu Btna.ka-C
carbonaţi de la sau CGo
suprafaţă, sau primii
50 cm (cu
efervescenţă la acid
clorhidric 1/3);
molic asemănător celui Am-Btna – 8203
tipic, dar cu orizont C sau CGo
A molic, Am;
luvic asemănător celui 8204
tipic, dar cu orizont Ao–El–
El; Btna–C sau
CGo
albic asemănător celui Ao– Ea– 8205
tipic, dar cu orizont Btna – C
Ea; sau CGo
salinic asemănător celui 8206
(sc, sa) tipic, dar a-vând Aosc –
(soloneţ orizont sc (salinizat Btna.sc -
salinizat) sau hiposalinic) în Csa sau
primii 100 cm sau Gosa
orizont sa (salic). Ao –
Poate fi : Btna.sc –
proxihiposalic cu Csa sau
sc între Gosa
0-20 cm, Ao – Btna –
epihiposalic cu sc Csa.sc sau
între 20-50 cm, Gosa
mezohiposalic sau Ao – Btna –
episalic între 20-50 C sau Gosc
cm şi mezosalic
între 50-100 cm;
stagnic asemănător celui Aow – 8207

21
 (w, W) tipic, dar cu Btnaw – C
proprietăţi stagnice sau CGo
slabe w în primii Aow –
100 cm, sau BtnaW – C
proprietăţi stagnice sau CGo
intense W între 50-
200 cm;
IX Clasa PELISOLURI (PEL) (VERTISOLURI )

Soluri cu orizont pelic (z) sau orizont vertic (y) care încep de la suprafaţă sau din primii 20
cm şi se continuă până la peste
100 cm. Nu prezintă, în primii 50 cm, proprietăţi stagnice intense (W), proprietăţi
gleice (Gr) sau proprietăţi
salsodice intense (sa, na).

Pelosol Soluri având orizont pelic z Orizont pelic z Aoz – Cz; 9101
la suprafaţă sau cel mult Tipic începând din primii Aoz – Btz -
(PE) 20 cm (sub stratul arat), ce 20 cm sau imediat Cz
se continuă până la cel puţin sub Ap (arat);
100 cm, conţin peste 30%
(Sol foarte
argilă în toate orizonturile
argilos,
până la cel puţin 100 cm
>45%
adâncime. Argila este
argilă, cu
nesmectitică (nu se
textură
gomflează) şi are o
foarte fină)
capacitate de schimb T mai
mică decât cea de la
Vertosol, iar structura
prismatică şi poliedrică cu
feţe de alunecare reduse.
brunic asemănător celui Aoz.br – 9102
(br) tipic, dar având Cz;
orizontul superior Aoz.br–
culori relativ Btz–Cz
deschise cu crome
peste 2;
argic asemănător celui Aoz – Btz - 9103
tipic, dar a- Cz
vând orizont B argic
(Bt);
gleic asemănător celui Aoz – 9104
(Gr) tipic, dar având CGrz;
proprietăţi gleice Aoz – Cz –
ori-zont Gr între 50- CGrz
100 cm, me-zogleic
sau batigleic cu Gr
între 100-200 cm;
stagnic asemănător celui Aoz –Czw; 9105
(w,W) tipic, dar a-vând Aoz –Czw –
proprietăţi CzW
hipostagnice,
orizont w în primii

22
 100 cm sau stagnice
intense cu orizont W
între 50 şi 200 cm;
salinic asemănător celui Aoysc – 9206
(sc, sa) tipic, dar a-vând Cysc;
(vertisol orizont sc (salinizat Aoy – Cysc
salinizat) sau hiposodic) în – Cysa
primii 100 cm sau Aoy – Cy -
orizont sa (salinic) Cysc
între 50-100 cm.
Poate fi : proxihi-
posalic cu sc între 0-
20 cm, epihiposalic
cu sc între 20-50 cm,
mezohiposalic sau
episalic cu sa între
20-50 cm şi mezo-
salic cu sa între 50-
100 cm;

sodic asemănător celui Aoyac – 9207

(alcalic) tipic, dar cu orizont Cyac;
(ac, na) ac (alcalizat sau
(vertisol hipo-sodic) în primii Aoy – Cyac
alcalizat) 100 cm sau ori-zont – Cyna
na (natric) între 50- Aoy – Cy –
100 cm. Poate fi : Cysc
proxihiposodic cu
orizont ac între 0-20
cm; epihiposodic
20-50 cm; mezo-
hiposodic 50-100
cm şi mezo-sodic
(natric) cu na între
50-100 cm;
Regosol Soluri având un orizont A Distric Sol având orizont Ao Ao.di – C 0201
(RS) (Am, Au, Ao) dezvoltat în (di) urmat de material
material parental neconso- (oligobazic) parental provenit
lidat sau slab consolidat cu din roci
excepţia ma-terialelor neconsolidate, men-
parentale nisipoase, fluvice ţinut aproape de
sau antropogene. Nu suprafaţă; cu un grad
prezintă alte orizonturi sau de saturaţie în baze,
proprietăţi diagnostice (sau V <53%;
sunt prea slab exprimate).
Pot fi însă prezente pro-
prietăţi hipostagnice (w),
orizont hiposa-lic sau chiar
salic sub 50 cm, sau pot
avea un orizont O.
eutric având gradul de Ao.eu – Rp 0202
(eu) saturaţie în baze, V
(eubazic) >53%;
23
 calcaric având carbonaţi de Aoka – Cka 0203
ka) la supra-faţă sau
primii 50 cm (cu
efer-vescenţă la acid
clorhidric 1/3);
molic având orizont A Am - C 0204
molic, Am;
umbric având orizont A 0205
umbric, Au; Au – C
pelic având orizont pelic – Ao.pe -C 0206
(pe) textură foarte fină,
pe cel puţin 50 cm;
scheletic având cu peste 75 % Aoqq - C 0207
(qq) schelet cu φ >2
mm;
subscheletic având schelet între Aosq - C 0208
(sq) 26-75% cu φ >2
mm;
litic având orizontul R a Ao – Cli 0209
(li) cărui limită
superioară este
situată între 20 şi 50
cm adâncime;
stagnic având proprietăţi Aow – C 0210
(w) hipostagni-ce cu
(regosol orizont w;
pseudoglei
zat)
Salinic având orizont Aosc – Csc; 0211
(sc,sa) hiposalinic (sc) sau Aosc - Csa
(regosol chiar salic (sa) sub
salinizat) 50 cm.
sodic având orizont ac Ao – Cac; 0307
(ac, na) (alcalizat sau Ao – Cac –
(psamosol hiposodic) în primii Cna
alcalizat) 100 cm sau orizont Ao – C –
na (natric) între 50 Cna.ac
-100 cm; Poate fi :
proxihipo-sodic cu
orizont ac >25 cm
al-calizat între 0-20
cm; epihipo-sodic,
20-50 cm;
mezohiposo-dic, 50-
100 cm; sau
mezosodic cu na
între 50-100 cm;
salinic având orizont sc Aosc – Csc; 0308
(sc, sa) (salinizat sau Aosc – Csa
(psamosol hiposalic) în primii Ao – Csc
salinizat) 100 cm sau orizont Ao – Csa
sa (salic) între 50-
24
 100 cm; Poate fi :
proxihiposalic cu sc
între 0-20 cm;
epihiposa-lic 20-50
cm; mezohiposalic
50-100 cm sau
episalic şi me-
zosalic cu sa între
20-50 cm şi
respectiv 50-100 cm;
fragipan având orizont cu Aox – Cx; 0309
slab fragipan x, slab Ao - Cx
dezvoltat dezvoltat; minimum
(x) 15 cm grosime, dur
în stare uscată greu
penetrabil de
rădăcini. Poate
prezenta şi strate
subţiri alternante;
fragipan având orizont cu Aoxx – Cxx;
puternic fragipan (x) Ao-Cxx 0310
dez-voltat puternic dezvoltat;
(xx) minimum 25 cm,
foarte dur în stare
usca-tă, nepenetrant
de rădăcini;
subprundic având schelet rulat ( Aosq – R; 0408
(sq) φ >2 mm), între 26- Ao - Rsq
75% după adân-cimea
la care începe
orizomntul scheletic
(>25 cm grosime).
Poate fi :
proxisubscheletic,
0-20 cm;
episubscheletic, 20-
50 cm;
mezosubscheletic,
50-100 cm şi
batisubscheletic, 100-
200 cm;
psamic având textură Aops – Cps 0409
(ps) grosieră (nisi-poasă)
cel puţin în primii 50
cm;
pelic având textură foarte Aope – Cpe 0410
(pe) fină cel puţin în
primii 50 cm;
coluvic dezvoltat pe material 0411
(co) parental fluvic Ao.co – Cco
(Coluviso coluvial nehumifer de
l tipic) peste 50 cm grosime
25
 la baza versanţilor pe
văi sau în lunci; poate
fi gleizat,
pseudogleizat,
salinizat, alcalizat;
coluvic având orizont A 0412
molic molic, Am); Am.co –
(co, mo) dezvoltat pe material Cco
(Coluviso parental fluvic
l mo-lic) coluvial humifer (de
peste 75 cm grosime
la baza versanţilor sau
pe văi; poate fi
gleizat,
pseudogleizat, salini-
zat, alcalizat;

cumulic dezvoltat pe material 0413

(cu) parental fluvic Aocu –Ccu–
(Cumulisol coluvial humifer şi Aocu – Ccu
) ne-humifer >125 cm
grosime; poate fi :
gleizat, pseudoglei-
zat, salinizat,
alcalizat;

entic având orizont Ao<20 0417

(en) cm, ur-mat de orizont Aoen - C
(Protosol C>50 cm grosi-me;
aluvial
tipic)
entic – asemănător celui Ao.en – Rli 0418
litic entic dar cu roca
(en, li) (pietrişuri) având
(Protosol limita superioară
aluvial situată între 20-50 cm
litic) adâncime;
entic – asemănător celui Ao.en – 0419
gleic entic dar cu orizont CGo;
(en, Go, Go în primii 200 cm Ao.en –CGo
Gr) sau orizont Gr având – Gr
(Protosol limita su-perioară sub
aluvial 125 cm adâncime;
gleizat)
entic – asemănător celui Ao.en.sc – 0420
salinic entic sau gle-izat dar Csc sau
(en, cu orizont sc în primii Cac;
sc,sa) 100 cm sau orizont sa Ao.en.sc –
(Protosol situat în-tre 20-100 CGosc sau
aluvial cm; CGosa
salinizat)
molic -vertic 0421
molic – 0422
26
 litic
molic – 0423
gleic
molic- 0424
salinic
molic-alcalic 0425
vertic – 0426
gleic
vertic- 0427
salinic
vertic – 0428
sodic
(alcalic)
salinic - 0429
alcalic
(sărăturat)
psamic având materiale cu Fără 0507
textură grosieră succesiune
(nisipoasă), cel puţin de
în primii 50 cm; orizonturi
pelic având materiale cu - Idem - 0508
textură foarte fină,
cel puţin în primii 50
cm;
copertic sol acoperit cu - Idem - 0509
material de sol
humifer (de regulă
orizont A molic), de
peste 10-15 cm gro-
sime;
litic având material - Idem - 0510
parental (an-tropic),
cu grosimi cuprinse
în-tre 20-50 cm
aşezate pe roca
compactă R;
litoplacic având strat compact - Idem - 0511
artificial (pavat,
betonat, pietruit, as-
faltat etc.) continuu;
Erodosol Soluri puternic la foarte Tipic Sol cu orizont AC - AC – C; A201
puternic eroda-te sau sau B sau părţi ale - B – C (R)
decopertate ca urmare a acestora prezente la
(Erodisol )
acţiunii antropice. Pot suprafaţa solului;
prezenta la suprafaţă un
orizont A provenit din B sau
C având sub 20 cm
grosime. Când prin
eroziune lipseşte complet
oriz.A, iar uneori şi o parte
din oriz.B, funcţie de tipul
de sol.
27
 cambic asemănător celui - Bv – C (R) A202
(erodisol tipic, dar cu orizont
cambic) cambic, Bv; poate
pre-zenta un orizont
A în formare;
argic asemănător celui - Bt – C (R) A203
(erodisol tipic, dar cu orizont
argiloiluvial argic, Bt;
)

andic
asemănător celui - Ban – R A204
(an)
tipic, dar având
(erodisol
material amorf cel
andic)
puţin în unul dintre
orizonturi, fără a
putea fi încadrat la
Andosol;
spodic asemănător celui - Bs – R; A205
(erodisol tipic, dar având un - Bhs - R
feriiluvial orizont spodic sau
) rest de orizont
spodic Bs, Bhs;
calcaric asemănător celui - ACka – A206
(ka) tipic, dar având Cka;
(erodisol carbonaţi de la - Bka – Cka
tipic) suprafaţă sau din
primii 50 cm (face
eferves-cenţă cu acid
clorhidric 1/3);
psamic asemănător celui - ACps – A207
(ps) tipic, dar având Cps;
textură grosieră - Bps – C
(nisipoasă); (R)
pelic asemănător celui - Bpe – Cpe A208
(pe) tipic, dar având
textură foarte fină;
stagnic asemănător celui - Bw – CW; A209
(w, W) tipic, dar având - B – Cw
proprietăţi
hipostagnice
(orizont w), sau
stagnice intense
(orizont W);
XII Clasa HISTISOLURI (HIS) (HISTOSOLURI)

Soluri constând din material organic (orizont folic O sau orizont turbos T), cu grosime
de peste 50 cm în primii
100 cm ai solului şi care începe din primii 50 cm sau cu grosime de peste 20 cm în
cazul situării orizontului
(materialului) organic pe un orizont R.

Histosol Soluri constând din Distric Orizont organic Tdi B101

28
(TB) material organic (ori-zont (di) hidromorf histic sau
organic hidromorf histic (oligobazic) turbos T, cu o
sau turbos T) cu o grosime (sol turbos grosime de cel puţin
(Sol turbos
de cel puţin 50 cm (cel tipic) 50 cm, cel puţin 40
hidro-morf)
puţin 40 cm pentru T sapric cm pentru T sapric
sau hemic şi cel puţin 60 (puternic
cm pentru T fibric) în descompus)sau hemic
primii 100 cm ai solului, (moderat descompus)
orizont T începând în primii şi cel puţin 60 cm
50 cm de la suprafaţă. pentru T fibric (slab
descompus) toate cu
un grad de saturaţie în
baze V<53%;
eutric (eu) asemănător celui Teu B102
(eubazic) distric dar cu un grad
(sol turbos de saturaţie în baze
tipic) V>53%;
salinic având orizont Tsc (sa) B103
(sa) salinizat sc în pri-mii
(sol turbos 100 cm sau orizont sa
salinizat) (salic) între 50-100
cm;
teric (te) având orizont Tte B104
mineral >30 cm situat
în primii 100 cm;
tionic (to) având orizont Tto B105
sulfuric în primii 125
cm.

29