Sunteți pe pagina 1din 64

Kit pedagogic

Lucrare tipărită în 300 de exemplare cu sprijinul


Reprezentanței UNICEF în România
Blvd. Primăverii 48A, Sector 1, Bucureşti
bucharest@unicef.org
pentru
educatori
www.unicef.ro

Victoria
Pătrașcu

Oana Ispir

București 2018
Kit pedagogic
pentru
educatori

București 2018
text de Victoria Pătrașcu
ilustrații de Oana Ispir
Coordonator din partea Reprezentanței UNICEF în România:
Luminița Costache, Specialist educație

Lucrare elaborată de Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”


în cadrul proiectului Incluziune socială prin oferire de servicii integrate la nivel comunitar,
componenta Promovarea diversității în școală – „Ce vrei să te faci când vei fi mare?”

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


PĂTRAŞCU, VICTORIA
Kit pedagogic pentru educatori / de Victoria Pătraşcu ; il. de Oana Ispir ;
coord. din partea UNICEF: Luminiţa Costache. - Bucureşti : Editura Fundaţiei Agenţia Împreună, 2018
ISBN 978-606-94709-1-6

I. Ispir, Oana (il.)


II. Costache, Luminiţa (coord.)

37

© Autorii © 2018 Editura Fundaţiei Agenţia Împreună pentru prezenta ediție


Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă sau transmisă în niciun mod,
sub nicio formă, fără consimțământul scris al deținătorilor de copyright.
Cuprins

Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Scenarii

Căutarea cuvântului misterios . . . . . . . . . . . . . . 8

Cercul bunătății . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Colecția mea de curaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

De vulpi dacă te ferești grădinița nimerești . . . 24

Grădina lui Zurali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

În papucii lui Mario . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Învățăm, ne distrăm, personaje numărăm . . . . . 40

Pot să fiu supererou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44


3
Sfoara poveștii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Unu-doi, unu-doi, vrem găinile-napoi! . . . . . . . . . . 56


Cuvânt înainte

Reprezentanța UNICEF în România are plăcerea, alături de


Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, să pună la dis-
poziția cadrelor didactice și a elevilor din România o trilogie de
povești pentru copii menită să încurajeze și să sprijine dezvol-
tarea abilităților socio-emoționale și incluziunea educațională.
Acest proiect comun reprezintă o continuare a eforturilor or-
ganizațiilor noastre pentru promovarea dezvoltării abilităților
socio-emoționale (abilități non-cognitive) ale copiilor și elevilor,
ca o premisă necesară pentru succesul și reziliența școlare și
pentru urmarea unui parcurs educațional cât mai lung. Până de
curând, sistemele de educație din toată lumea puneau un accent
mai mare pe dezvoltarea abilităților cognitive (memorie, limbaj,
procesarea vizuală și spațială, funcțiile executive etc.). Mai nou,
ca urmare a cercetărilor care au evidențiat importanța abilităților
socio-emoționale (cum ar fi motivația, autocontrolul, persistența,
stima de sine, inteligența emoțională, empatia etc.), dezvoltarea
echilibrată a ambelor tipuri de abilități la copii se conturează ca
o direcție strategică în numeroase sisteme de educație din lume,
inclusiv în sistemul de educație din România.

Conform evidențelor de la nivel național și internațional, dez-


voltarea armonioasă a celor două tipuri de abilități contribuie
determinant la succesul școlar al elevilor și, mai târziu, la buna
integrare pe piața muncii. Pentru fiecare copil contează să învețe
(competența de a învăța să înveți), dar contează în aceeași mă-
sură și de ce învață (motivația pentru învățare). De asemenea,
încrederea în forțele proprii (stima de sine) are un impact major
asupra învățării. Cercetătorii au identificat că „personalitatea,
perseverența, motivația și farmecul personal contează pentru
succesul în viață” (Heckman, Stixrud și Urzua, 2006). Abilităţile
non-cognitive reprezintă acele atribute psihologice personale
4 (atitudini, emoţii, comportamente), distincte de inteligență/
abilitățile cognitive, care s-au dovedit a fi predictori importanţi
ai succesului şi sănătăţii mentale (Heckman, 2008). Așa cum
se sublinia și într-o cercetare recentă realizată de Universitatea
Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Reprezentanța
UNICEF în România, persistența și autocontrolul (capacitățile
de auto-reglare) pot face diferența în ceea ce privește succesul
în viață. Prezența acestor atribute favorizează chiar și persoanele
cu un nivel de inteligență generală scăzut, în schimb absența lor
poate duce la eșec chiar și în cazul persoanelor cu un coeficient de
inteligență superior. Valoarea lor predictivă, dar și maleabilitatea
abilităților non-cognitive în perioada copilăriei, adolescenței și
chiar la vârsta adultă, fac ca ele să reprezinte o miză importantă
a intervențiilor de optimizare a dezvoltării.

Cele trei povești subliniază nu doar importanța educației în sine,


ci și reușita în viață prin educație. De asemenea, promovează
respectul pentru diversitatea socio-culturală și pentru incluziu-
nea educațională și sunt destinate tuturor copiilor ca surse de
inspirație. Pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate (co-
pii romi, copii cu dizabilități, copii din mediul rural sau copii din
familii dezavantajate socio-economic) aceste povești dobândesc
o importanță specială.

Aceste materiale educaționale fac parte din efortul constant al


Reprezentanței UNICEF în România de a sprijini elaborarea și
introducerea în sistemul de educație din România a unor mate-
riale resursă în toate ciclurile de educație de la educația (ante)
preșcolară la educația secundară, astfel încât incluziunea și dez-
voltarea abilităților socio-emoționale ale fiecărui copil să devină
o realitate pedagogică în tot învățământul preuniversitar.

UNICEF încurajează cadrele didactice să folosească aceste ma-


teriale resursă în activitățile lor curriculare și extra-curriculare.
Pentru fiecare copil o educație incluzivă de calitate!

UNICEF România

5
6
Poveștile dintre aceste coperți au, de cele mai multe, puteri mi-
raculoase. Spuse cu toată inima, ele reușesc să-ți mângâie sufle-
tul, să te motiveze și să te bucure făcând ca tot ceea ce-ți părea
imposibil să devină realizabil. Indiferent din ce categorie socială
provii, poveștile noastre îți vor scormoni mintea și te vor ajuta
să găsești izvorul tuturor celor ce vor defini ca OM: voința de a
te schimba, empatie, bucurie, prietenie, puterea de a te lupta cu
limitele tale și mândria de a fi ceea ce ești.

Tu ești eroul povestii tale! Fă tot ce ține de tine ca povestea deve-


nirii tale să fie povestea unui învingător! Pentru că tu chiar ești...

Gelu Duminică

Director executiv
Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”

7
Căutarea
cuvântului
misterios
Grupa: mijlocie / mare

Domeniu:
dezvolare socio-
emoțională Tema zilei:
lumea mea -
diversitate
T ipul
activității:
Formare și
consolidare de Resurse:
cunoștințe
Umane: educatoarea și
copiii de la grupă

10 Temporale: 1 oră (timpul poate fi


redus, dacă este nevoie. Literele pot fi
grupate câte două-trei pentru copiii mai mici
sau pentru grupele care au mai puțin timp).
Scopul activității:

Dezvoltarea capacității de a recunoaște și de a valoriza


diversitatea.

Obiective operaționale:

● Observarea felului în care natura este


diversă;
● Descoperirea și identificarea plantelor
care pot trăi împreună chiar dacă sunt
diferite;
● Exprimarea emoțiilor legate de desco-
peririle din natură;
● Explicarea felului în care plantele
influențează viața din jur.

Strategii didactice:

1 Metode și procedee: problematizarea, povestirea,


convorbirea, explicația, exercițiul, observația, jocul.

2. Materiale didactice: Cartoane cu literele care for-


mează cuvântul DIVERS. Literele vor fi confecționate
dintr-un material tare pentru a preveni distrugerea lor
cauzată de ploaie sau umezeală; mai multe tipuri de
semințe; toate lucrurile necesare pentru o plimbare în
natură (apă, trusă de prim ajutor, palarii de soare pentru
copii, telefon mobil pentru educator). 11

3. Forme de organizare: colectiv, în perechi, individual.


Desfășurarea activității

Introducere: Primirea grupului la punctul de întâlnire


pentru Căutarea cuvântului misterior. Educatoarea le
va spune copiilor că vor face o vizită ghidată într-o parte
a grădinii (curții, pădurii, câmpului, parcului, dealului).
Cât vor merge în șir indian pe cărare/alee/drum, copiii
vor căuta litere care seamănă cu „aceasta” (educatorul le
arată o literă asemănătoare drept exemplu). Atunci când
plimbarea se va termina și literele vor fi găsite, ei vor putea
descoperi un cuvânt misterios. Educatorul va avea grijă ca,
pe măsură ce literele vor fi găsite, să facă o rotire a copiilor
care merg în față în așa fel încât să evite ca doar unul dintre
copii să găsească toate literele. În șir indian sau doi câte doi,
de fiecare dată când este găsită o literă, cei care o găsesc
trebuie să se așeze la sfârșitul șirului pentru a da o șansă și
celorlalți.

Desfășurare

Copiii pornesc în șir indian pe cărare în căutarea literelor


ascunse. Este important ca ele să fie ascunse înainte de
sosirea grupului. Educatorul trebuie să țină minte unde le-a
așezat și să nu le așeze în locuri greu accesibile.

Copiii pleacă în căutare și descoperă literele pe rând

D
DIFERIT. Educatoarea face primul exercițiu
după găsirea literei și a cuvântului care începe cu
12 acea literă. Copiii se împart în patru grupe. Fie-
care grupă primește un pumn de semințe și o sarcină. Edu-
catorul le spune copiilor că fiecare grup reprezintă plante
care nu se răspândesc la fel.
• Primul grup reprezintă plante care își lasă semințele să
cadă. Așa că vor face trei pași la dreapta și se vor așeza pe
pământ.

• Al doilea grup sunt cereale care se scutură din spic. Ei


trebuie să facă cinci pași rapizi în față.

• Al treilea grup reprezintă plante care au niște mici para-


șute sau elice, ca papadia sau teiul. Ei trebuie să se răsu-
cească de zece ori în orice direcție.

• Al patrulea grup reprezintă semințe de fructe care au


fost mâncate de un urs. Ei vor face zece pași gigantici din
punctul de plecare.

La sfârșit, educatoarea îi va întreba pe copii care dintre


semințe s-au răspândit cel mai departe și care au ocupat cel
mai mare teritoriu.

I
INTERESANT – Litera trebuie ascunsă într-un
loc unde trăiesc plante aflate în simbioza sau care
se ajută unele pe altele (mușchi pe copaci, licheni
pe copaci, ciuperci, bureți, iederă). Educatoarea/ul le va
povesti copiilor că plantele produc oxigen, iar oamenii și
animalele au nevoie de oxigen ca să trăiască, unele animale
mănâncă iarbă, ciupercile ajută rădăcinile copacilor etc. In
acest fel toți suntem legați unii de alții și toți avem nevoie
unii de alții.

V
VARIAT – Litera va fi ascunsă într-un loc cu
multe tipuri de plante. Întregul grup va avea un 13
minut pentru a găsi cât mai multe feluri de plante.
Când timpul s-a scurs, educatoarea/ul adună și întreabă
copiii câte feluri de plante au găsit.
E
ENERGIE – Educatoarea/ul întreabă grupul de
unde își iau plantele energie pentru a crește. Apoi
le explică în ce fel soarele le ajută să crească. Edu-
catoarea/ul le va cere copiilor să se lipească foarte strâns
unii de alții și să încerce să prindă, cu brațele ridicate, cât
mai mult soare. Apoi, educatoarea/ul întreabă ce fel de
plante seamănă cu ceea ce au mimat. Ce plante stau împre-
ună? Pădurea, ierburile înalte.

R
ROȘU – Educatoarea/ul trebuie să le ceară copi-
ilor să găsească plante de culoare roșie.

S
SAVUROS – Educatoarea/ul le explică celor mici
ce înseamnă acest cuvânt. Ascundeți litera într-un
loc unde se găsesc lucruri care pot fi gustate (fragi,
zmeură, afine, mere, pere, nuci). Aveți grijă la copiii care
pot dezvolta alergii.

14
Încheierea activității

Împreună, copiii vor forma cuvântul DIVERS. Educatoa-


rea îi întreabă pe copii:

1. Ce ați descoperit în drumeție are legătură cu


acest cuvânt? În ce fel?

2. Ce am aflat din căutarea cuvintelor?

3. Oameni sunt diverși sau toți la fel?

4. Cum ne asemănăm?

5. Cum ne deosebim?

6. A fi deosebit este un lucru bun/rău?

7. Plantele care sunt deosebite pot trăi


împreună?

8. Oamenii deosebiți pot trăi împreună?

Extensie a activității: Tipul acesta de plimbare ghidată se


poate face pe marginea oricărui cuvânt.

15
Cercul
bunătății
Grupa: mică / mijlocie / mare

Domeniu:
dezvolare socio-
emoțională Tema zilei:
Toți suntem
importanți
T ipul
activității:
Joc didactic

Resurse:
16
Umane: educatoarea și copiii de la grupă

Temporale: 35 minute
Scopul activității:

Creșterea stimei de sine. Dobândirea încrederii în forțele


proprii

Obiective operaționale:

● Conștientizarea de către fiecare copil


că are calități;
● Descoperea de către copii, prin inter-
mediul jocului didactic, a unor calități
de care nu era conștient;
● Exprimarea de către fiecare copil a
unor emoții sănătoase;
● Dobândirea încrederii în forțele pro-
prii.

Strategii didactice:

1 Metode și procedee: povestirea, convorbirea, explica-


ția, jocul.

2. Materiale didactice: cartoane, foi de desen, creioane


colorate, carioci.

3. Forme de organizare: frontal.

17
Desfășurarea lecției

Educatoarea/ul le va spune copiilor că, pentru a se porni


Rotița inimii, ca în povestea Cântecul lui Zurali, trebuie ca
fiecare dintre ei să treacă prin Cercul Bunătății.

Pe rând, fiecare copil din clasă se așază pe un scăunel, iar


ceilalți se așază în cerc în jurul lui. Cei din cerc îi adresează
celui aflat în mijloc complimente sau îi spun de ce le place să
stea în preajma lui, să se joace cu el. Educatoarea/ul adună
cele spuse de copii și construiește pentru fiecare dintre ei
o cărticică, Se pot adăuga poze, desene, colaje realizate de
copiii aflați în cerc.

La finalul exercițiului, educatoarea va întreba:

1. Cum s-a simțit cel care s-a aflat în mijlocul


cercului atunci când a auzit laudele celor din
jur?

2. C e a aflat din spusele colegilor?

3. Au fost lucruri pe care le-a aflat despre el, pe


care nu le știa?

4. C um s-au simțit ceilalți copii atunci când l-au


lăudat pe colegul/a lor?
18
5. Ce ce este important să fim buni unii cu alții?

6. La ce ne ajută bunătatea?
În momentele în care copiii au probleme de integrare, când
întâmpină greutăți la școală sau au, temporar, relații mai
dificile cu ceilalți copii, educatoarea/ul le va deschide car-
tea „bunătății” și le va aminti cât sunt de importanți pentru
ceilalți.

19
Colecția
mea
de curaj
Grupa: mică / mijlocie / mare

Domeniu:
dezvolare socio-
emoțională Tema zilei:
Toți putem fi
T ipul curajoși
activității:
Formare și
consolidare
de cunoștințe,
priceperi,
deprinderi

Resurse:
20
Umane: educatoarea și copiii de la grupă

Temporale: 45 minute
Scopul activității:

Dezvoltarea capacității de a recunoaște și de a valoriza


curajul.

Obiective operaționale:

● Identificarea curajului și tenacității eroului principal din


povestea Zuralo și rotița fermecată;
● Dobândirea încrederii copiilor în forțele proprii;
● Creșterea stimei de sine a copiilor de la grupă;
● Detectarea situațiilor reale în care ei au fost curajoși (au
rămas la grădiniță chiar dacă mama a plecat, au gustat
dintr-o mâncare pe care nu au mai mâncat-o până
atunci, au mângâiat un animal de care le era frică, au
dormit singuri în pat, au dormit la prânz);
● Exprimarea emoției pe care au încercat-o atunci când
au reușit acest lucru;
● Povestirea unei situații în care ei sau alții au fost cura-
joși.

Strategii didactice:

1 Metode și procedee: problematizarea, povestirea,


convorbirea, explicația, exercițiul, observația, jocul.

2. Materiale didactice: cartoane, foi de desen, creioane


colorate, carioci, imagini din povestea Zuralo și rotița
fermecată. 21

3. Forme de organizare: frontal, pe grupe, în perechi,


individual.
Desfășurarea lecției

1. Moment organizatoric: Se pregătește sala de grupă și


materialele care vor fi necesare activității.

2. Captarea atenției: Educatorul trebuie să suscite inte-


resul copiilor pentru activitatea care urmează. (ex: Vor
auzi o poveste cu un super-erou, cu un personaj grozav
care, deși este mic, reușește să facă lucruri uluitoare,
ieșite din comun, etc).

3. Anunțarea temei și a obiectivelor: Copiii află că


vor citi mai întâi o poveste din care vor
afla cum poți să fii curajos, iar apoi vor
construi fiecare, individual, o rotiță a
curajului.

4. Lectura poveștii Zuralo și rotița fer-


mecată. Povestea va fi citită dramatic,
expresiv, cu diverse modulări ale vocii.
Personajele vor căpăta voci diferite (mai
groase, mai subțiri) pentru a fi ușor de
identificat de către copii. La început, cartea va fi arătată
copiilor. Vor fi întrebați dacă pot să-și dea seama după
desenele de pe copertă și după titlu despre ce este vorba
în poveste. Apoi, lectura va fi făcută frontal, cu cartea
deschisă spre copii, în așa fel încât ei să poată vedea ima-
ginile. Educatoarea/ul va face o lectură anticipativă. Se
va opri din când în când pentru a verifica dacă povestea
22 a fost înțeleasă și pentru a întreba copiii cum cred că se
vor desfășura evenimentele mai departe în poveste. Este
bine ca educatoarea/ul să citească în prealabil povestea
de mai multe ori pentru a asigura cursivitatea lecturii.
5. Verificarea înțelegerii textului:

Educatoarea/ul pune întrebări despre ceea ce se întâmplă


în text astfel încât să sublinieze felul în care personajul
principal a fost curajos.

Exemple de întrebări:

1. Zuralo era mare sau mic?

2. Dacă era mic, s-a temut de vulpi?


Ceilalți se temeau?

3. Sora lui l-a ajutat?

4. A renunțat atunci când sora nu l-a încurajat?

5. A renunțat când frații au râs de el?

6. Cine l-a ajutat pe Zuralo?

7. De ce a mai avut nevoie pentru a înfrânge


vulpile?

8. Ce a aflat la școală?

9. E nevoie să fii bogat ca să fii curajos?

10. De unde pornește curajul, de la rotița inimii sau


de la rotița minții? 23
6. Activitate 1: Educatoarea/ul îi va întreba pe copii des-
pre ce alte personaje curajoase din povești mai cunosc.
În grupe de câte patru, copiii primesc personaje decupate
din basme/povești cunoscute. Unele sunt curajoase, altele
nu sunt. Împreună, copiii trebuie să le grupeze pe cele cura-
joase într-o parte, iar pe cele care nu sunt curajoase în alta.

Activitate 2: Când am fost curajos?


Doi câte doi, copiii își spun când au fost curajoși și în ce fel.
Apoi comunică și celorlalți acest lucru.

Activitate 3: Copiii, individual, decu-


pează din carton un inel care sugerează
rotița inimii. Poate avea diverse
culori. Copiii vor fi încurajați să explice
de ce au ales o culoare sau alta. Educa-
toarea/ul va sublinia faptul că, deși sunt
de culori diferite, toți copiii pot fi cura-
joși. Se va sublinia faptul că a fi curajos
nu înseamnă doar să fii erou. Fiecare
poate fi curajos într-o măsură mai mare
sau mai mică. Cu ajutorul educatoarei/
lui, copiii vor perfora aceste rotițe. De
fiecare gaură se va agăța un fir cu un
cartonaș pe care copilul va desena un lucru pentru care a
avut nevoie de curaj (un pat ca simbol al faptului ca a dor-
mit singur in pat, un castron ca simbol pentru mâncarea pe
care a avut curaj să o mănânce, etc).

La final, toate rotițele vor fi montate pe perete, într-o insta-


24 lație. De câte ori un copil va dovedi curaj, va mai agăța ceva
la rotița lui de pe perete.
La finalul activității educatoarea va întreba:

1. Rotițele arată la fel sau sunt diferite?

2. Ne e frică de același lucru sau de lucruri


diferite?

3. C e înseamnă dacă rotițele sunt diferite?


Înseamnă că cineva e mai curajos decât
altcineva? Înseamnă că fiecare altfel de
curaj?

4. C um arată Cenușăreasa că
este curajoasă? Dar Zuralo?

5. C um arătăm că suntem
curajoși?

6. Este bine să încercăm lucruri


noi?

7. Sunt curajoși doar băieții sau


pot fi și fetele?

8. Trebuie să fii bogat/ mare/născut în altă țară


pentru a dovedi că ai curaj?

9. C um își propun copiii de la grupă să fie curajoși


în săptămâna aceea?

Această activitate are potențial de a fi dezvoltată și extinsă 25


la nivelul unității școlare.
De vulpi dacă
te ferești
grădinița
nimerești
Grupa: mijlocie / mare

Domeniu:
dezvolare fizică
Tema zilei:
Drumul spre
T ipul grădiniță
activității:
Formare și
consolidare
de cunoștințe,
priceperi,
deprinderi Resurse:
26
Umane: educatoarea și copiii de la grupă

Temporale: 35 minute
Scopul activității:

Educatia fizică, educarea atenției, antrenarea în a lua deci-


zii rapide.

Obiective operaționale:

● Parcurgerea corectă a drumului spre


școală;
● Înțelegerea și îndeplinirea corectă a
sarcinilor;
● Creșterea gradului de reziliență al
copiilor.

Strategii didactice:

1 Metode și procedee: povestirea, convorbirea, explica-


ția, exercițiul, observația, jocul.

2. Materiale didactice: cartoane, foi de desen, creioane


colorate, carioci, imagini din poveștile proiectului.

3. Forme de organizare: pe grupe, în perechi, individual.

Desfășurarea lecției

În curtea grădiniței se stabilește punctul de plecare și punc-


tul de sosire al întrecerii care urmează. Punctul de sosire va 27
fi marcat ca fiind școala (printr-un desen/simbol/plăcuță/
machetă). În curte sau, după caz, în clasă se va construi,
apoi, cu ajutorul sforilor sau se va desena cu creta pe jos
un traseu-labirint pe care copiii trebuie să-l urmeze până
la intrarea în grădiniță. Vor exista și drumuri secundare pe
care copiii o pot apuca. Unele se vor înfunda, altele îi vor
duce drept în gurile vulpilor. Copiii care ajung la vulpi sunt
eliminați și trebuie să o ia de la capăt. De-a lungul traseului
sunt și câteva încercări ascunse în cutii surpriză. Educatoa-
rea/ul va explica în ce constau aceste încercări.

Exemplu: Dacă pe cutie se află desenate niște aripi înseamnă


că trebuie, cu ce au în cutie să simuleze zborul calului Trifoi.

Începutul jocului

Copii sunt împărțiți în grupe. Fiecare grupă trebuie să


găsească drumul spre școală, evitând întâlnirea cu vulpile.
Copiii vor lucra în echipă. Nu au voie să se despartă pentru
a nu fi descalificați. Trebuie să se ajute unii pe alții să ajungă
la finalul cursei. Pe drumul prin labirint, copiii vor găsi cutii
în care vor descoperi niște sarcini de îndeplinit.

• Prima încercare: Zboară ca Trifoi. Copilul găsește în cutie


două batice și trebuie să mimeze zborul calului Trifoi.

• A doua încercare: Cântă ca Zurali. Copilul trebuie să


interpreteze un cântec cinoscut

• A treia încercare: Repară ligheanul bunicului Baromir.


Copilul găsește în cutie o fotografie a unui lighean, care
este tăiată ca un puzzle. Trebuie să refacă imaginea corect.
28
• A patra încercare: Formează cuvântul corect. În cutie
se află cuvântul MARIO care trebuie pus sub imaginea
personajului.
• A cincea încercare: Așază florile lui Zurali pe culori. În
cutie se află patru flori de culori diferite care trebuie puse
pe patru discuri care au aceleași culori, având grijă să se
potrivească culoarea florii cu culoarea discului.

Va câștiga echipa care ajunge prima la intrarea în școală.


Atunci când timpul nu permite, se poate reface traseul în
sala de clasă, cu mai puține încercări și capcane.

La final, copiii vor fi felicitați pentru faptul că au terminat


cu bine cursa. Educatoarea/ul va sublinia faptul că au lucrat
împreună și că acest lucru i-a ajutat să ajungă la bun sfârșit.
Se face legătura cu povestea Mario Încurcă-Tot
în care copiii l-au ajutat pe Mario să învețe mai
bine. Se subliniază ca întotdeauna avem nevoie
unii de alții.

Întrebări posibile:

1. Cum au lucrat împreună?

2. Cum s-au ajutat unii pe alții?

3. Când li s-a părut greu/ușor?

4. Ce soluții au găsit?

5. Au învățat ceva de la colegii din grupă?

29
Activitate suplimentară

Se rezolvă labirintul din Caietul de activități.


Grădina
lui Zurali
Grupa: mică

Tema
anuală:
cum a fost, este și
va fi pe pământ
Domeniu:
domeniul știință/
domeniul om și Tema zilei:
societate Flori din grădina
lui Zurali
Mijloace
de realizare:
Activitate integrată
(povestirea
educatoarei/ului;
aplicație practică)

Resurse:
30
Umane: educatoarea și copiii de la grupă

Temporale: 40 minute
Scopul activității:

Descoperirea florilor, a semințelor, descoperirea diversită-


ții, creșterea puterii de concentrare.

Obiective operaționale:

● Ascultarea cu atenție a unei povești;


● Recunoașterea și denumirea florilor din cutia
senzorială;
● Descoperirea și să înțelegerea de către copii a diversită-
ții din natură;
● Dezvoltarea capacității de a lucra în grupuri mici;
● Exprimarea prin propriile cuvinte a impresiilor, opinii-
lor, părerilor;
● Ascultarea și să urmarea indicațiilor primite.

Strategii didactice:

1 Metode și procedee: povestirea, convorbirea, explica-


ția, jocul.

2. Materiale didactice: cutie, pământ de flori, semințe,


răsaduri, casuțe de carton, apă, stropitoare, CD player,
Caietul de activități. 31

3. Forme de organizare: frontal, în grupuri mici.


Desfășurarea lecției

Introducere: Educatoarea/ul salută copiii și le anunță


tema. Vor citi împreună o poveste despre o fetiță care putea
ajuta florile să înflorească și plantele să crească.

Lectură - Povestea Cântecul lui Zurali va fi citită drama-


tic, expresiv, cu inflexiuni ale vocii. Personajele vor căpăta
voci diferite (mai groase, mai subțiri) pentru a fi ușor de
identificat. La început, cartea va fi arătată copiilor. Vor fi
întrebați dacă pot să-și dea seama după desenele de pe
copertă și după titlu despre ce este vorba în poveste. Apoi,
lectura va fi făcută frontal, cu cartea deschisă spre copii, în
așa fel încât ei să poată vedea imaginile. Educatorul va face
o lectură anticipativă. Se va opri din când în când pentru
a verifica dacă povestea a fost înțeleasă și pentru a întreba
copiii cum cred că se vor desfășura lucrurile în continuare
în poveste. Este bine ca educatorul să citească
în prealabil povestea de mai multe ori pentru
a asigura o cursivitate a lecturii.

Verificarea înțelegerii – Educatoarea/


ul va verifica, prin întrebări, dacă cei
mici au înțeles povestea. Frontal, educa-
toarea/ul, le va arăta anumite ilustrații
din poveste și îi va provoca pe copii să
povestească după desene.

Activitatea 1 – Educatoarea le va
32 pune la CD Player/casetofon/cal-
culator o bucată din Valsul florilor
de Piotr Ilici Ceaikovsky. Copiii vor
asculta 10 minute. Educatoarea îi va
stimula pe copii să se miște în ritmul muzicii și să-și ima-
gineze că sunt plante (joc de rol). Apoi, educatoarea îi va
întreba cum s-au simțit ascultând muzica și dacă ei cred
că muzica pe care au ascultat-o ar putea ajuta plantele să
crească. Le va spune că bucata pe care au ascultat-o se
numește Valsul florilor și că oamenii de știință au dovedit
că muzica influențează creșterea plantelor.

Întrebări posibile:

1. Dacă ar fi o plantă, ce plantă ar vrea să fie?

2. Cum și unde ar crește?

3. Când ar fi bine ca florile să asculte muzica?

4. Cum s-ar mișca dacă ar bate vântul?

5. Dar ce ar face dacă ar cădea ploaia?

6. Dacă ar fi Zurali, ce cântec ar cânta pentru a


ajuta plantele să crească?

Activitate 2 – Într-o ladă mare, copiii vor lucra în grupe


pentru a planta semințe și răsaduri. Educatoarea le va
explica faptul că plantele au nevoie de îngrijire și că, fiind
diverse, fiecare are nevoie de o altă îngrijire. Educatoarea/
ul îi va stimula pe copii să observe în ce fel se deosebesc
plantele, dar și în ce fel sunt asemănătoare. Unele au nevoie
de mai multă apă, altele de mai multă uscăciune (vor exista
cactuși mici și flori care au nevoie de udare constantă). Se 33
va folosi acest exemplu pentru a sublinia faptul că și oame-
nii au nevoi diferite, unii au nevoie de mai multă atenție
decât alții.
Întrebări posibile:

1. Unde crește cactusul?

2. Are nevoie de apă?

3. C rește în nisip/pietriș sau în pământ de


pădure?

4. Dar zambila/ghiocelul unde crește?

5. Putem să nu-l udăm?

6. Ce se întâmplă dacă nu-l udăm?

7. Dar dacă nu-i dăm unui copil apă, ce se


întâmplă?

8. Un copil din Laponia are nevoie de haine


groase?

9. Un copil din deșert are nevoie de haine groase?

Unele dintre plante au și miros. Copiii vor mirosi plantele și


vor spune ce simt.

Întrebări posibile:

34 1. Au plantele un miros plăcut sau nu?

2. Cele care nu au miros sau miros urât sunt


folositoare sau nu?
3. Există plante care miros frumos și sunt
dăunătoare?

4. Există oameni care, ca plantele, miros frumos


și sunt îmbrăcați în haine scumpe? Dacă sunt
îmbrăcați frumos înseamnă neapărat că sunt
mai buni decât cei îmbrăcați urât?

Educatoarea va avea grijă să aibă răsaduri de plante diverse,


unele cu fără miros, altele fără sau cu miros neplăcut, dar
folositoare. E o altă ocazie pentru copii de a afla că nu tre-
buie să judece după aspectul exterior.

După ce au terminat de plantat, copiii vor completa fișa


florilor din Caietul de activități.

Posibilități de extindere: Cutia senzorială poate fi folosită


în anotimpul rece, iar activitatea poate fi extinsă afară în
timpul primaverii/verii. Afară, copiii pot observa cu mai
multă ușurință și alte legături dintre plante sau dintre
plante si animale (plante care se iubesc,
plante care nu pot sta impreună, gâze
care iubesc anumite plante și fug
de altele). Prin observatie directă
si discutii, copiii pot întelege mai
bine diversitatea lumii, pot reflecta
și accepta mai usor lucrurile care nu
sunt după chipul si asemănarea lor.

35
În papucii
lui Mario
Grupa: mijlocie / mare

Proiect
tematic:
fiecare copil este
special

Tema
de studiu: Mijloc
cine sunt/suntem de realizare:
activitate integrată
Domeniu:
dezvoltare socio- Conținuturi:
emoțională transmitere de
cunoștințe și
deprinderi noi

Resurse:
36
Umane: educatoarea și copiii de la grupă

Temporale: 35 minute
Scopul activității:

Formativ - Formarea unei atitudini corecte față de colegii


cu nevoi speciale, față de persoanele cu dizabilități. Educa-
rea copiilor în sensul acceptării diversității. Cultivarea în ei
a spiritului de dreptate.

Informativ - Dezvoltarea trăsăturilor de caracter cu ajuto-


rul povestirii și aplicarea acestora în viața socială.

Educativ – Educarea abilității de a intra în relație cu


ceilalți, de a comunica și coopera, de a participa la acțiuni
realizate individual și în echipă.

Obiective operaționale:

● Observarea și înțelegerea felului în care oamenii se


aseamănă și diferă;
● Reflectarea pentru identificarea anumitor calități perso-
nale care pot face din el o persoană deosebită;
● Cultivarea respectului față de cei deosebiți față de el;
● Educarea și folosirea empatiei în relația cu ceilalți.

Strategii didactice:

1 Metode și procedee: problematizarea, povestirea,


convorbirea, observația, explicația, exercițiul, jocul.

2. Materiale didactice: creioane colorate, carioci, car- 37


toane, sfoară, imagini din povestea Mario Încurcă-Tot.

3. Forme de organizare: frontal, în grupuri mici.


Desfășurarea lecției

Moment organizatoric – Se pregătește sala de grupă în


vederea activității.

Captarea atenției – Li se va spune copiilor că


vor asculta o poveste despre un copil special. Edu-
catoarea/ul va face o scurtă verificare a cunoștin-
țelor. Îi va întreba pe copii ce dacă știu să explice
ce înseamnă să fii „special” și dacă ei sunt speci-
ali în vreun fel. Pe rând, copiii vor spune cum/
în ce fel sunt/nu sunt ei speciali.

Activitatea 1 – Copiii vor lucra în perechi și


vor căuta să afle două lucruri care sunt diferite la
ei și două care sunt asemănătoare .

Exemple: suntem amândoi băieți, avem ace-


eași vârstă, ea are un frate, eu am o soră, eu
am un cățel, ea are o pisică etc.

Educatoarea/ul le va arăta apoi cartea, le va citi titlul și îi va


întreba cum cred ei că personajul numit Mario Încurcă-Tot
este special.

În funcție de răspunsuri, educatoarea/ul îi poate întreba


dacă cineva din preajmă, din clasă, din familie poate fi un
Încurcă-Tot.

38 Lectura poveștii – Mario Încurcă-Tot. Povestea va fi


citită dramatic, expresiv, cu inflexiuni ale vocii. Personajele
vor căpăta voci diferite (mai groase, mai subțiri) pentru a
fi ușor de identificat. Lectura va fi făcută frontal, cu cartea
deschisă spre copii, în așa fel încât ei să poată vedea ilus-
trațiile. Educatoarea/ul va face o lectură anticipativă. Se va
opri din când în când pentru a verifica dacă povestea a fost
înțeleasă și pentru a întreba copiii cum cred ei că se vor
desfășura lucrurile în continuare în poveste. Este bine ca
educatorul să citească în prealabil povestea de mai multe
ori pentru a asigura o cursivitate a lecturii.

Verificarea înțelegerii textului – După lectură, educa-


toarea/ul îi întreabă pe copii dacă le-a plăcut/nu le-a plăcut
povestea, ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut.

Întrebări posibile:

1. Cine e Mario?

2. Ce face/ ce nu poate să facă Mario?

3. Cum se comportă colegii? De ce?

4. Ce face învățătoarea lor?

5. Cum se simt copiii în papucii celorlalți?

6. De ce a ales învățătoarea să facă această


întrecere?

7. A făcut bine?

8. Ce au înțeles copiii din poveste după


ce au alergat în papuci nepotriviți? 39
9. Cum trebuie să ne comportăm cu oamenii
„speciali”?
10. S-a întâmplat ca unii dintre voi să nu
reușească să facă niște lucruri?

11. Cum s-au comportat cei din jurul vostru? Cum


v-ați simțit?

12. Dacă nu s-au comportat bine, cum ați fi vrut


să se comporte?

Apoi, copiii vor fi împărțiți în două grupe și vor


primi imagini din povestea citită. Copiilor li se
va cere să așeze imaginile în ordinea întâmplări-
lor din poveste. Fiecare copil va agăța o imagine de sfoara
întinsă în clasă și va povesti ce se întâmplă în carte. Apoi,
fiecare va atașa de fiecare imagine un cartonaș cu un senti-
ment pe care i-l trezește imaginea respectivă (milă, tristețe,
compasiune, furie, veselie, bucurie). Se discută cu copiii
despre aceste sentimente.

Exemplu: De ce e bine să fim răbdători, buni,


atenți cu oamenii din jur?

Activitatea 2 Copiii sunt puși să intre în papucii colegilor.


Sunt îndemnați să se miște 5 minute, să încerce să alerge,
să sară, să facă pași uriași, să meargă cu spatele. Educatoa-
rea/ul va avea grijă ca cei mici să nu se accidenteze. Apoi,
copiii vor fi întrebați cum s-au simțit în papucii celuilalt și
dacă pot să spună ceva despre cel de la care au luat pantofii
40 (e mic, e mare, e fată, e băiat). Seamănă pantofii între ei?
Educatoarea/ul concluzionează că, așa cum nu seamănă un
pantof cu altul, exact așa nu seamănă nici oamenii care îi
poartă. Pentru că fiecare dintre noi este unic și special. Iar
aceste diferențe nu trebuie să ne împiedice să ne înțelegem
între noi.

În permanență, discuția va fi dirijată în a descoperii dife-


rențele și asemănările.

Activitate suplimentară:

Copiii vor fi legați la ochi si vor fi puși să


aducă un creion de pe o masă. Când nu se vor
descurca, ceilalți vor fi stimulați să le dea indi-
cații și să-i ajute.

Copiii vor sta într-un picior si vor


primi sarcina să joace fotbal. Nu se
vor descurca prea bine. Apoi vor primi
ajutorul celorlalți și vor reuși să facă
lucruri.

Activitatea 3 Copiii vor potrivi papucii din


fișa aflată în Caietul de activități.

Încheiere: Copiii vor primi un pantof decupat pe care îl


vor desena cum vor și pe care își vor pune numele. Pantofii
vor fi lipiți apoi pe un panou și toți vor vedea cât de diverși
sunt copiii din grupa respectivă. Educatoarea/ul va subli-
nia calitățile fiecărui pantof și faptul că grupa lor este mai
interesantă cu atâția copii diverși.

41
Învățăm,
ne distrăm,
personaje
numărăm
Grupa: mică / mijlocie

T ipul
activității:
Tema zilei:
formare și
să numărăm
consolidare
persoanele
de cunoștințe,
priceperi,
Domeniu:
deprinderi
științe
Categoria
de activitate:
activitate
matematică

Resurse:
42
Umane: educatoarea și copiii de la grupă

Temporale: 20 minute
Scopul activității:

Dezvoltarea capacității de recunoaștere a personajelor din


poveste și de numărare a lor.,

Obiective operaționale:

● Identificarea de către copii a persona-


jele din poveste;
● Plasarea și aranjarea personajelor de
poveste în căsuța corespunzătoare;
● Explicarea prin propriile cuvinte
a calității personajelor (personaje
pozitive versus personaje negative).

Strategii didactice:

1 Metode și procedee: problematizarea, convorbirea,


explicația, exercițiul, observația, jocul.

2. Materiale didactice: carton mare, tablă, cretă, car-


toane cu personajele din poveștile Zuralo și rotița fer-
mecată, Cântecul lui Zurali, Mario Încurcă-Tot.

3. Forme de organizare: frontal, pe grupe.

43
DESFĂȘURARE

Educatoarea le va explica activitatea copiilor. Este vorba


de un joc legat de poveștile pe care le-au citit. Ei trebuie să
ajute personajele din aceste povești.

Pe tablă sau pe un carton mare se desenează șase coloane.


Fiecare coloană aparține unui personaj din poveștile citite
(Zuralo, Zurali, Mario Încurcă-Tot, Trifoi, Ciordela, Rubah
Coadă Lungă).

Copiii sunt împărțiți în grupe. Fiecare grupă își alege un


personaj pe care-l susține (grupa Mario, grupa Zurali,
grupa Zuralo). Fiecare grupă primește un zar de carton cu
personajele de pe tablă.

Zarul va fi confecționat în prealabil de către copii după


modelul următor (vezi mai jos).

Fiecare echipă va da cu zarul. Cel care dă cu zarul trebuie să


recunoască personajul care i-a căzut pe zar, să spună dacă
este bun sau rău și apoi să tragă o liniuță pe tablă în rubrica
ce corespunde personajului respectiv.

44
Întrebări posibile:

1. De ce este personajul bun?

2. De ce este personajul rău?

3. Ce fapte a făcut personajul bun?

4. Ce fapte a făcut personajul rău?

Se fac trei runde, adică 12 aruncări cu zarul. Apoi, educatoa-


rea spune STOP JOC. Copiii trebuie să numere de câte ori a
ieșit fiecare dintre personaje. Este câștigător personajul cu
mai multe liniuțe pe tablă.

Încheiere activitate. Se fac aprecieri globale și individu-


ale asupra felului în care s-a desfășurat jocul.

45
Pot să fiu
supererou
Grupa: mare
Conținuturi:
evaluarea
cunoștințelor
copiilor;
transmitere de
cunoștințe și
deprinderi noi
Tema de
studiu:
cine sunt/suntem
Proiect
Domeniu: tematic:
dezvoltare socio- ce și cum aș vrea
emoțională Mijloc de să fiu
realizare:
activitate
integrată

Resurse:
46
Umane: educatoarea și copiii de la grupă

Temporale: 35 minute
Scopul activității:

Formativ – Formarea unei atitudini corecte referitoare la


caracteristicile morale pozitive pe care este de dorit să și le
însușească copiii, mai ales stima de sine, curajul, perseve-
rența, bunătatea, dreptatea.

Informativ – Dezvoltarea trăsăturilor de caracter cu aju-


torul povestirii și aplicarea acestora în viața socială.

Educativ – Educarea abilității de a intra în relație cu


ceilalți, de a comunica și coopera, de a participa la acțiuni
realizate individual și în echipă.

Obiective operaționale:

● Observarea și să indicarea de către copii a calităților


unui supererou;
● Reflectarea asupra calităților proprii și identificarea
acelora care pot face din ei niște persoane deosebite.

Strategii didactice:

1 Metode și procedee: problemati-


zarea, povestirea, convorbirea, obser-
vația, explicația, exercițiul, jocul.
47
2. Materiale didactice: creioane colo-
rate, carioci, hârtie colorată, foarfeci,
lipici.
Desfășurarea lecției

Moment organizatoric: Se pregătește sala de grupă


și materialele care vor fi necesare activității. Modelele pe
care le vor folosi copiii se află în caietul de activități în Țara
Caselor Verzi Albastre

Captarea atenției: Educatorul trebuie să suscite intere-


sul copiilor pentru activitatea care urmează. (ex: Vor auzi
o poveste cu un supererou/supereroină, cu un personaj
grozav care, deși este mic, reușește să facă lucruri uluitoare,
ieșite din comun etc).

Lecția se poate desfășura în continu-


area activității de citire a poveștilor
Zuralo și rotița fermecată, Cântecul
lui Zurali sau Mario Încur-
că-Tot, în aceeași zi sau
independent de lectură,
dar neapărat după ce
copiii au ascultat poves-
tea/poveștile.

Anunțarea temei și a
obiectivelor: Copiii află că vor
citi mai întâi o poveste sau li se
aduce aminte de povestea citită cu
ceva timp în urmă.

48 Li se amintește că este vorba despre


o poveste/niște povesti din care vor
afla cum poți să fii curajos și că își vor
construi fiecare un SUPEREROU.
Lectura poveștii Zuralo și rotița fermecată. Poves-
tea va fi citită dramatic, expresiv, cu inflexiuni ale vocii.
Personajele vor căpăta voci diferite (mai groase, mai sub-
țiri) pentru a fi ușor de identificat. La început, cartea va fi
arătată copiilor. Vor fi întrebați dacă pot să-și dea seama
după desenele de pe copertă și după titlu despre ce este
vorba în poveste. Apoi, lectura va fi făcută frontal, cu cartea
deschisă spre copii, în așa fel încât ei să poată vedea ima-
ginile. Educatorul va face o lectură anticipativă. Se va opri
din când în când pentru a verifica dacă povestea a fost înțe-
leasă și pentru a întreba copiii cum cred că se vor desfășura
lucrurile în continuare în poveste. Este bine ca educatorul
să citească în prealabil povestea de mai multe ori pentru a
asigura o cursivitate a lecturii.

Activitate de bricolaj
Copiii vor decupa personajele Zurali/Zuralo din caietele de
activități. Fiecare personaj va primi numele copilului. În
continuare, copiii vor fi întrebați cum arată supereroul lor.

Întrebări posibile:

1. Are un costum special?

2. Poartă mască?

3. Are vreun animal fantastic care îl ajută?

4. Ce putere are?
49
5. Ce poate face cu ea?

6. Cum o folosește?
7. Ce ar vrea să schimbe, să transforme în jur
dacă ar avea această putere și dacă ar fi un
supererou?

În permanență, educatorul va face referire la povestea citită


și va întreba:

8. C um/în ce fel eroul copilului se deosebește sau


se aseamănă cu Zuralo/Zurali/Mario Încurcă-
Tot.

Copiii vor desena personajul, vor decupa haine pentru el,


vor atașa animale sau nu. Trebuie acordată liber-
tate copiilor să-și asume personajul creat, să
aleagă ceea ce cred că face din personajul
lor un supererou. La final, figurinele vor
fi lipite de bețe și se vor trans-
forma în marionete.

Joc de rol
Copiii se vor aseza in
cerc, cu marionetele în
mână. Educatoarea realizează
numărători succesive (de tipul
An Tan Tirimogodan). Doi câte
doi, copiii vor veni in mijlocul
cercului si vor spune cum îl poate
ajuta Supereroul unuia pe al
celuilalt.

50 Ținutul supereroilor
Într-o ladă mai mare, umplută
cu nisip sau rumeguș, se realizează
un ținut al Supereroilor grupei.
Așa cum există în povești o Țară a caselor verzi-albastre, așa
se va realiza un ținut al grupei mici/mari/mijlocii care va fi
populat cu Supereroii grupei. Copiii se pot juca oricând cu
aceste personaje, le pot adăuga calități sau accesorii.

Finalul activității:
Educatoarea/ul va concluziona că fiecare copil, fiecare om
poate fi un supererou. Învățătoarea îi va întreba pe copii ce
au învățat despre supereroi.

1. Cum sunt supereroii? Buni sau răi?

2. Arată toți la fel sau sunt diferiți?

3. Trebuie să ai mușchi, bani, să trăiești într-un


loc anume ca să fii supererou?

4. Cum schimbă supereroii lumea din jur?

5. Cum vor schimba ei în bine lucrurile din jur?

51
Sfoara
poveștii
Grupa: mică / mijlocie / mare

T ipul
activității:
Tema de formare și
studiu: consolidare
poveste, spune de cunoștințe,
cum este priceperi,
Domeniu: deprinderi
limbă și
Subteme:
comunicare
Zuralo și rotița
fermecată
Cântecul lui Zurali
Mario Încurcă-Tot

Resurse:
52
Umane: educatoarea și copiii de la grupă

Temporale: 35 minute
Scopul activității:

● Creșterea stimei de sine a copiilor de la grupă;


● Dobândirea încrederii copiilor în forțele proprii;
● Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și
utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale;
● Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de
vedere fonetic, lexical, sintactic;
● Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral.

Obiective operaționale:

● Participarea copiilor la activitățile de grup, atât în


calitate de vorbitori, cât și de auditori;
● Transmiterea de către copii a unor mesaje simple în
cadrul jocurilor sau activităților de învățare;
● Audierea cu atenție a unui text, reținerea ideilor aces-
tuia și demonstrarea faptului că l-au înțeles;
● Îmbogățirea vocabularul activ și pasiv pe baza expe-
rienţei, activităţii personale sau a relaţiilor cu ceilalţi
şi, simultan, să utilizarea unui limbaj oral corect din
puncte de vedere gramatical.

Strategii didactice:

1 Metode și procedee: jocul, observația spontană, con-


versația, explicația, problematizarea, desen liber.

2. Materiale didactice: cărțile cu poveștile din proiect, 53


planșe cu ilustrațiile din carte, cutie, cartoline pe care au
fost lipite personaje fantastice/animale/plante/locuri,
un ghem de sfoară, cârlige de rufe, planșe de desen, cre-
ioane colorate, acuarele, lipici, hârtie colorată.
DESFĂȘURARE

Educatoarea/ul va anunța copiii că vor asculta o poveste și


apoi vor inventa o continuare a ei.

Lectura poveștii

Povestea va fi citită dramatic, expresiv, cu inflexiuni ale


vocii. Personajele vor căpăta voci diferite (mai groase,
mai subțiri) pentru a fi ușor de identificat. La înce-
put, cartea va fi arătată copiilor. Vor fi întrebați
dacă pot să-și dea seama după desenele de pe
copertă și după titlu despre ce este vorba în
poveste. Apoi, lectura va fi făcută frontal, cu
cartea deschisă spre copii, în așa fel încât ei
să poată vedea imaginile. Educatorul va face
o lectură anticipativă. Se va opri din când în
când pentru a verifica dacă povestea a fost
înțeleasă și pentru a întreba copiii cum cred
că se vor desfășura lucrurile în continuare în
poveste. Este bine ca educatorul să citească în
prealabil povestea de mai multe ori pentru a
asigura o cursivitate a lecturii.

Verificarea înțelegerii textului

Educatoarea/ul îi va întreba pe copii dacă le-a plăcut poves-


54 tea. Apoi îi va așeza în cerc, iar în mijlocul cercului vor fi
așezate ilustrațiile poveștii citite. Copiii le vor așeza în ordi-
nea desfășurării evenimentelor din poveste. Educatoarea/
ul le va spune că povestea se desfășoară pe un fir, exact așa
cum se desfășoară un ghem de ață. Apoi, va da ghemul pri-
mului copil din cerc și acesta va povesti începutul și tot așa,
mai departe, din copil în copil, până la sfârșit. Când unul
dintre ei a terminat ce avea de povestit, ceilalți sunt invitați
să completeze, dacă cel care a povestit a uitat ceva.

Povestea cea nouă

Educatoarea/ul le spune că vor face un joc prin care vor


continua povestea. Dintr-o cutie care va fi pusă în mijlocul
cercului, copiii vor extrage, pe rând, cartonașe cu personaje,
locuri, obiecte, plante, animale. În funcție de imaginația
fiecăruia, vor inventa o nouă poveste. Educatoarea/ul îi va
stimula cu întrebări.

Exemplu: Zuralo le-a învins pe vulpi și toată


lumea s-a bucurat. Acesta este finalul poveș-
tii. Primul copil extrage, să presupunem, din
cutie un dragon. El va alege dacă dragonul
este un personaj bun sau rău. Poate că
dragonul va amenința din nou Țara case-
lor verzi-albastre și îl va răpi pe bunicul
Batomir. Sau pe unul dintre frați. Ce se
întâmplă atunci? Poate că va fi un per-
sonaj bun si va dori să-l ajute pe Zuralo să
ajungă să-și aducă părinții înapoi.

Acest tip de exercițiu consolidează atenția


copiilor și le sporește imaginația. În plus, le
dezvoltă vocabularul și le structurează logic 55
mintea. Fiecare personaj/loc/obiect/animal va fi agățat
cu un clește de rufe de sfoara poveștii. Sfoara va fi agățată
undeva, la vedere, în clasă.
Povestea va fi reținută și scrisă de către educatoare/or. La
sfârșitul activității va fi citită grupei. Copiii mai pot inter-
veni cu detalii, educatoarea le va mai cere explicații acolo
unde lucrurile nu sunt clare sau sunt ilogice.

Extensie
Copiii pot construi împreună o carte. Fiecare copil va ilustra
fragmentul inventat de el, iar planșele desenate/cu colaje/
pictate, vor intra într-o carte de povești ai cărei autori vor
fi chiar ei.

Dramatizare
Povestea cea nouă poate fi dramatizată și jucată în fața
părinților cu ocazia unei serbări. Copiii pot construi chiar
ei costumele pentru această serbare, fără costuri suplimen-
tare din partea școlii sau a părinților. În felul acesta copiii
își vor asuma întreaga producție, vor fi încrezători că pot
reuși să facă lucruri apreciate de către ceilalți, le va crește
stima de sine, vor înțelege că pot face lucruri împreună.

56
Încheierea activității

Educatoarea/ul va adresa aprecieri


individuale și colective. Va fi apreci-
ată munca în grup. Educatoarea îi va
întreba pe copii dacă le-a plăcut să
construiască/inventeze povești.

Întrebări posibile:

1. V-a fost de folos imaginația


atunci când ați inventat
continuarea poveștii?

2. Cum ați folosit-o?

3. Puteți să vă folosiți imaginația și cu alte


ocazii?

4. C um poate fi folosită imaginația în diverse


meserii? Ce-și imaginează un arhitect,
un constructor de mașini, un pictor, un
informatician etc?

Copiii vor fi întrebați dacă vor să repete acest tip de experi-


ență continuând și alte povești.

57
Unu-doi, unu-doi,
vrem găinile-napoi!
Grupa: mijlocie / mare

T ipul
activității:
Mijloc de activitate
realizare: matematică
joc didactic

Domeniu:
știință
Subiectul:
să aducem
găinile înapoi

Resurse:
58
Umane: educatoarea și copiii de la grupă

Temporale: 35 minute
Scopul activității:

Îmbogățirea experiențelor senzoriale, ca bază a cunoștin-


țelor matematice referitoare la recunoașterea, denumirea
obiectelor, a cantității lor. Clasificarea obiectelor. Constitui-
rea de grupuri/mulțimi, pe baza unor însușiri comune luate
în considerare separat sau mai multe simultan.

Obiective operaționale:

● Observarea și recunoașterea materialelor puse la dispo-


ziție;
● Formarea de mulțimi de obiecte, verbalizând acțiunea
efectuată;
● Așezarea și ordonarea obiectelor în categoriile cores-
punzătoare.

Strategii didactice:

1 Metode și procedee: observația, conversația, explica-


ția, exercițiul, problematizarea

2. Materiale didactice: cutii colorate, găini decupate


din carton, discuri-bănuți confecționate din carton sau
jetoane cu numere, zar/cartoane cu numere de la 1 la 10.

59
Desfășurarea activității

Introducere în activitate: Această activitate urmează


lecturii poveștilor Zuralo și rotița fermecată, Cântecul lui
Zurali și Mario Încurcă-Tot.

Educatoarea/ul construiește un scenariu în care Zuralo le-a


scris copiilor de la grupă o scrisoare în care le cere ajutorul
pentru a aduce înapoi găinile furate de vulpi. Conținutul
acestei scrisori setează și regulile jocului. Astfel, în scri-
soare se spune că vulpile au furat găini albe, roșii, negre și
pestrițe. Ele trebuie aduse înapoi și puse în cuibarele potri-
vite. Fiecare copil o să primească un disc fantastic care îi va
indica ce fel de găini și câte poate să aducă înapoi fără a fi
mâncat de vulpi.

Educatoarea/ul îi îndeamnă pe copii să descopere unde se


ascunde vulpea. O jucărie vulpe sau un carton pe
care a fost desenată o vulpe va fi plasat îna-
intea activității într-un colț al clasei, după
perdea, pe o masă. Sub vulpe va fi plasat
un coș unde vor fi amestecate găinușe (pot
fi figurine făcute din FIMO, carton sau lut)
pictate în cele patru culori de mai sus. În
colțul opus se vor afla patru cutii în culorile
găinilor, reprezentând cele patru cuibare.

Pe rând, copiii vor trage dintr-un săculeț, castron, cutie câte


un disc fermecat care va reprezenta un număr de la 1 la 10.
60 Fiecare disc va avea culoarea care îi va indica tipul găinii pe
care trebuie să o aducă înapoi. Astfel, dacă un copil extrage
discul alb pe care există cifra 6, el trebuie să aducă 6 găini
albe pe care trebuie apoi să le plaseze în cuibarul alb.
Pentru a defini mai clar regulile, educatoarea poate să facă
ea o cursă de probă în care îi întreabă pe copii în fiecare
etapă ce trebuie să facă.

Exemplu: „Acum am tras un disc magic. E roșu și are pe


el cifra trei. Ce fac acum?” Copiii îi spun. Educatoarea/ul
urmează spusele copiilor și corectează dacă nu au înțeles.
Am ajuns la vulpe, ce fac? Câte găini iau? Ce fel de găini?
Unde le duc? În ce cuibar le așez?

Observație! Pentru copiii mai mari care pot deja să rea-


lizeze adunări, jocul se poate complica și găinile pot avea
cifre pe ele. Astfel pentru a aduce, să zicem, 10 găini albe,
copilul poate căuta găina albă cu numărul 4 și pe ce albă cu
numărul 6.

Jocul este destinat să ajute copiii să recunoască obiectele


corect, să formeze corect mulțimi de obiecte și să raporteze
corect numărul la cantitate.

Încheierea activității

Educatoarea/ul va face aprecieri globale și individuale asu-


pra calității execuției jocului.

Copiii vor fi întrebați dacă le-a plăcut activitatea. Educatoa-


rea/ul va face referire la poveste și îi va întreba pe copii dacă
își aduc aminte de întâmplări. Va fi folosită această ocazie
pentru a avea o discuție despre furt și necinste. 61
Posibile întrebări:

1. Cum se comportau vulpile din poveste?

2. Ce sentimente aveau oamenii din satul lui Zuralo


față de ele?

3. Cine le conducea pe vulpi?

4. Ce făceau cu găinile furate de la oameni.

5. Este bine/rău să furi? De ce da/nu?

6. Cum au fost pedepsite vulpile pentru hoție?

7. Este o răsplată corectă?

62
Kit pedagogic
Lucrare tipărită în 300 de exemplare cu sprijinul
Reprezentanței UNICEF în România
Blvd. Primăverii 48A, Sector 1, Bucureşti
bucharest@unicef.org
pentru
educatori
www.unicef.ro

Victoria
Pătrașcu

Oana Ispir

București 2018