DISCIPLINA: Instruire asistată de calculator- Examen

Pedagogie

Tema 1 Argumentați din perspectivă pedagogică, de ce IAC poate fi considerată

metodă didactică sau domeniu al Științelor Educației.

Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică sau o domeniu

al Științelor Educației deoarece valorifică principiile de modelare şi analiză
cibernetică a activităţii de instruire în contextul noilor tehnologii informatice şi de
comunicaţii, caracteristice societăţii contemporane. Sinteza dintre resursele
pedagogice ale instruirii programate şi disponibilităţile tehnologice al
calculatorului (sistemului de procesare a informaţiei) conferă acestei metode
didactice calităţi privind:

-informatizarea activităţii de predare

- învăţare–evaluare ;

- îmbunătăţirea IAC prin intermediul unor acţiuni de : gestionare , documentare,

interogare ;

-simulare automatizată interactivă a cunoştinţelor şi capacităţilor angajate în

procesul de învăţământ conform documentelor oficiale de planificare a educaţiei.
Metoda IAC este înglobată în ansamblul complex de tehnici şi strategii didactice
interactive. Software-ul educaţional, produsul instruirii asistate de calculator, nu
vizează hotărâtor modificarea conţinutului didactic.

Aplicat în diferite parcursuri operaţionale (individuale, grupale, frontale,

intra- şi extraşcolare), soft-ul educaţional diversifică activitatea didactică, modifică
rolul profesorului, favorizează dobândirea competenţelor teoretice şi practice în
învăţare. De asemenea, randamentul produsului educaţional este desemnat de

1
calitatea şi multi-funcţionalitatea acestuia. Prin învăţarea cu ajutorul tehnologiei se
urmăreşte acordarea unui control sporit asupra învăţării elevului, prin care acesta
îşi asumă responsabilităţi cu privire la ceea ce învaţă, a modului în care învaţă şi a
momentului în care decide să înveţe.

O consecinţă a acestei practici o reprezintă necesitatea ca elevul să îşi asume

o responsabilitate ridicată în contextul învăţării. Ei trebuie să conştientizeze faptul
că persoana care predă la clasă nu le va mai spune ce, cum, unde şi când să
gândească, şi că a sosit momentul ca ei să înceapă să o facă. IAC se bazează pe
activitatea practică drept sursă principală a cunoaşterii (învăţarea prin descoperire),
pe orientarea prioritară a procesului educativ spre satisfacerea intereselor şi
trebuinţelor de cunoaştere ale celui care studiază, pe necesitarea organizării de
către tutore a unui mediu care să stimuleze activitatea şi interesele spontane de
cunoaştere ale elevului.

Consecinţe pedagogice ale IAC

Acomodarea încă din ciclul primar cu tehnica de calcul influenţează educarea

intelectuală a elevilor, prin:

• Stimularea interesului faţă de nou. Educaţia asistată de calculator se bazează pe

implicarea interactivă a elevului în acţiunea de prezentare de cunoştinţe, captând
atenţia subiectului şi eliminând riscul plictiselii sau rutinei.

• Stimularea imaginaţiei. Pornind de la jocul pe calculator, elevul dezvoltă abilităţi

de utilizare, imaginaţie şi viteză de reacţie într-o prezentare grafică atractivă,
ajungând mai apoi la maturitate, ca student, el începe să utilizeze calculatorul
pentru a-şi crea propriile programe cu cerinţe specifice.

2
• Dezvoltarea unei gândiri logice. Descompunerea unei teme în etape de elaborare
organizate secvenţial, precum şi organizarea logică a raţionamentului, aduc câştig
în profunzimea şi rapiditatea judecării unei probleme.

• Simularea pe ecran a unor procese şi fenomene, altfel costisitor de reprodus în

laborator, ajută la înţelegerea acestora.

• Îmbunătăţirea eficaţităţii actului de predare prin exemplificări numeroase.

• Pregătirea intelectuală a generaţiei tinere prin autoeducaţie.

• Elevul învaţă în propriul ritm, fără stres şi emoţii care pot să-i schimbe
comportamentul.

• Evaluarea reală a soluţiilor şi a rezultatelor obţinute.

Noţiuni şi concepte utilizate în IAC Sistemul IAC (Instruire Asistată de Calculator)

este un mediu integrat hardware-software destinat interacţiunii dintre cei care deţin
un sistem de cunoştinţe şi cei care doresc să beneficieze de acestea, în vederea
asimilării active de informaţie, însoţită de învăţarea de noi operaţii şi dobândirea de
noi deprinderi. Încă de la cele mai fragede vârste, instruirea asistată de calculator
este un instrument viabil în procesul educaţional.Programul de instruire reprezintă
un mediu în cadrul IAC, unde fiecare elev este tratat diferit în funcţie de
particularităţile sale, şi presupune parcurgera unor secvenţe, în ritmul propriu al
fiecăruia.

E-learning-ul reprezintă un instrument strategic în procesul de învăţare.

Testarea electronică, ca şi componentă sau serviciu de e-learning, nu este doar un

mod de evaluare a cunoştinţelor, ci şi un mod de creare de noi cunoştinţe.

Trebuie reţinut faptul că prin răspândirea şi diversificarea IAC rolul dascălului va

suferi modificări.

3
Cadrul didactic se va degreva treptat de activitatea de rutină, dar obligaţiile sale se
amplifică prin faptul că va trebui să realizeze noi aplicaţii soft ori să creeze
proiecte de programe şi să le adapteze la cerinţele actului educativ.

Procesul educaţional se va descentraliza, transformându-se dintr-un sistem

centrat pe profesor într-unul centrat pe subiecţi. Dar, oricât de complexe ar fi
programele, profesorul rămâne elementul esenţial în procesul de predare-învăţare.

BIBLIOGRAFIE- iota.ee.tuiasi.ro/~aadascal/curs_iac/IAC_Manual_Draft.pdf

(accesat pe data de 11-01-2021).

Tema 2- Învățarea colaborativă. Caracteristici și aplicabilitate în IAC.

Învăţarea colaborativă conexează demersurile singulare ale educatului cu

cele ale grupului din care face parte. Se creează un mediu prin care fiecare în parte
îşi fasonează edificiul cognitiv şi-şi construieşte cunoaşterea pornind şi de la
experienţele sau informaţiile altora. Tutorele are menirea de a stimula grupul, de
activa legăturile, de a consilia indivizi sau grupuri, de a valida, consacra, evalua
cunoştinţe sau căi de aflare a acestora. Se creează o circularitate a demersurilor, o
rafinare a acestora în consens cu principiile eficienţei muncii în comun.

Internetul constituie un dispozitiv care favorizează şi întreţine gustul pentru

învăţarea prin colaborare. Uşurinţa de comunicare, de consultare, de verificare
creează dorinţa de edificare a unui produs comun (un site educativ, de pildă) ce
funcţionează ca un referenţial comun de învăţare. Comunicarea este un mijloc de
concretizare a muncii colaborative.

Activitatea colaborativă presupune activităţi precum:

- schimbul de informaţii sau puncte de vedere între parteneri;

4
 - circumscrierea unor obiective comune;
- planificarea şi gestionarea în comun a timpului de învăţare;
- organizarea efectivă a muncii prin detalierea şi convenirea asupra unor
etape;
- împărtăşirea unor experienţe, competenţe, cunoştinţe validate personal;
- colaborarea şi co-elaborarea unor artefacte, produse, conţinuturi
informaţionale;
- validarea împreună a unor ipoteze, sugestii, informaţii;
- dimensionarea în comun a unor dispozitive de accesare a cunoaşterii;
- structurarea şi definitivarea unor competenţe ale grupului respectiv de
învăţare.
Munca în echipa virtuală presupune şi anumite dependenţe (ralierea la
anumite obiective, respectarea unui program de activităţi, consensualitatea asupra
unor criterii de reuşită etc.), dar şi suficientă libertate de inserare în ordinea
stabilită a lucrurilor. Structura activităţilor se menţine suplă, flexibilă, deschisă.
Parcursurile individuale de explorare şi de contribuţie efectivă se fac şi refac, în
funcţie de posibilităţile personale, chiar de accidente (fericite!) ce pot surveni pe
traseu.

Sistemul de educaţie deschis şi la distanţă, precum şi formulele derivare de

instrucţie virtuală fac loc unui nou intervenient, tutorele. Acesta exercită un rol de
intermediere a educatului cu conţinuturile specifice, o formare la acesta a unor
atitudini sau deprinderi de muncă intelectuală, de cultivare a motivaţiilor.

Tutoratul se referă la acea acţiune de supraveghere, îndrumare şi facilitare a

educaţilor în direcţia exploatării anumitor oportunităţi, pentru a intra în posesia
cunoaşterii sau a-şi forma anumite competenţe intelectuale sau spirituale în
consens cu anumite obiective.

5
 Având în vedere că tutorii lucrează de cele mai multe ori cu adulţii, ei
trebuie să cunoască principiile şi metodologia de bază în educaţia adulţilor, să dea
dovadă de tact, fineţe, sensibilitate, să creeze situaţii problematice interesante, pe
măsura caracteristice publicului. Este superfluu să mai amintim că aceştia trebuie
să deţină competenţe speciale de informare şi comunicare, să stăpânească noile
tehnologii şi programe de inter-relaţionare directă sau la distanţă. Se cer a fi
urmărite trei obiective de bază: comprehensiunea şi explicitarea nuanţată a
conţinuturilor, motivarea educaţilor şi personalizarea parcursurilor de învăţare. Pot
fi imaginate mai multe acţiuni, toate centrate pe responsabilizarea educatului în
legătură cu rolul lui în dispozitivul de formare. Tutorele este acea persoană
calificată având roluri de a:

- cultiva dorinţa educaţilor de a-şi lua pe cont propriu instrucţia şi educaţia;

- anima grupul de învăţare, incitând pe cursanţi în a realiza raporturi virtuale;
- motiva cursanţii în a înainta eficient în parcursul de formare;
- ajuta concret educaţii în a găsi cele mai nimerite strategii sau metode de
învăţare;
- identifica dificultăţile sau blocajele de învăţare ale cursanţilor;
- instrumentaliza cursanţii cu strategii de accesare sau stocare a cunoaşterii;
- livra scheme de valorizare şi interpretare a unor ipostaze ale cunoaşterii;
- media relaţia cu autorul cunoaşterii sau cu alte competenţe academice;
- distribui şi recomanda surse complementare de cunoaştere;
- genera un cumul informaţional cooperativ şi un plus de cunoaştere;
- răspunde la interpelările şi întrebările cursanţilor (prin e-mail sau direct);
- gestiona interacţiunile grupului şi stimula cooperarea interpersonală;
- livra un feed-back pentru cursanţi în legătură cu progresele realizate;
- gestiona situaţiile de criză şi rezolvarea de probleme.

6
Tutorele trebuie să posede o serie de competenţe didactice şi relaţionare cu totul
deosebite. Uneori, acesta este mai important decât conceptorul sau profesorul
titular de curs. Un bun tutore trebuie să posede abilităţi multidirecţionale şi
polimorfe precum:

- cunoaşterea principiilor generale ale învăţării şi a specificităţii dinamicii

psihosociale a grupului actual sau virtual;
- o bună stăpânire a elementelor de conţinut şi a strategiilor metodice de
concretizare şi didacticizare a acestora;
- cunoaşterea specificităţii grupului ţintă, a motivaţiilor şi obiectivelor
acestuia;
- abilităţi de comunicare şi relaţionare faţă de un public prin definiţie
multinivelar, eterogen ca vârstă, posibilităţi, interese;
- stăpânirea unui evantai de metode didactice de resemnificare şi interpretare a
informaţiei transmisă de suportul de curs;
- aptitudini de concepere şi creare a unor situaţii evaluative şi autoevaluative,
altele decât cele explicitate la nivelul corpului cursului (tipărit sau într-o
structură digitală);
- competenţe de consiliere şi orientare post-învăţare (profesională,
educaţională, social-culturală).
Consemnele asupra muncii în comun fie sunt prescrise de educator sau
tutore, fie sunt propuse de cursanţi sau descoperite şi convenite în chiar procesul de
rezolvare a unor sarcini. Modul de generare pe axa prescriptiv-deliberativ va
depinde de specificitatea parcursului de formare (activităţile mai complicate sunt
mai atent supravegheate şi direcţionate de tutori), de vârsta celor care participă la
educaţie (elevii au mai multă nevoie de consiliere, adulţii devin mai independenţi),

7
de experienţa dobândită în domeniul respectiv de învăţare sau în autoinstrucţie, de
politicile educaţionale adoptate de diferitele sisteme de e-educaţie.

Desigur, colaborarea virtuală poate şi trebuie completată cu întâlnirile fizice,

ce desăvârşesc şi încununează ceea ce s-a început prin racroşările evanescente,
virtuale. Consistenţa şi amploarea raportului fizic nu pot fi suplinite prin
imaginarea, intuirea sau visarea acestuia.

BIBLIOGRAFIE- Cucoș, Constantin. (2013). Instruirea asistată de calculator. În

Manualul ID pentru programul de studii Pedagogia învățământului primar și
preșcolar, Editura Universității Alexandru Ioan cuza din Iași.

Tema 3

Accesati site-ul: https://www.manuale.edu.ro/  Din lista prezentata, selectati un

manual pe care il veti analiza critic, prezentând avantaje, dar si limite ale utilizarii
acestuia. Descrieti o secventa de lectie in cadrul careia puteti utiliza manualul
digital.

Manualul ales de mine în vederea analizei este Manualul pentr u clasa a V-a,
Religie-Cultul Ortodox, Editura Corint.

AVANTAJE:

-Prin setul de cunoștințe prezente în manual se asigură progresivitatea;

-Pe baza teoriei se pot întocmi aplicații practice (la ora de religie se va pune
maimult accent pe experiența credinței, pe practică);

-Pe baza ilustrațiilor și exemplelor se pot analiza anumite atitudini ale

personajelor religioase;

8
-O foarte bună corelare a pictogramelor cu informațiile din lecție;

-Fiecare lecție conține un mini vocabular, ceea ce îl va ajuta pe elev să pătrundăși

să înțeleagă mai ușor despre ceea ce este vorba;

-Manualul conține imagini viu colorate, ceea ce îi prezintă interes elevului și îiva
stârni interesul să afle cât mai multe;

DEZAVANTAJE/LIMITE:

-Câteva cerințe ambiguu formulate;

-Câteva litere lipsă;

-Limbajul ușor complex pentru clasa a V-a;

-Prea multe aplicații scrise și mai puține practice, de „rezolvat” în viața de zi cu zi

(fapte bune, intenții, meditații etc.)

Acest manual îi stimulează pe elevi în a căuta și informații suplimentare în

legătură cu lecțiile. Un exemplu în care putem folosi manualul digital și-ar fi de un
real folos este la lecția Prietenia lui Dumnezeu cu Noe. La secțiunea „Vino și
vezi”, copiii sunt îndemnați caute pe internet mai multe date despre cercetările
făcute pentru a găsi rămășițe din arca lui Noe.Dacă am avea manualul digital, ne-ar
fi mult mai ușor

să căutăm această informație și să o punem în concordanță cu ceea ce lecția ne

oferă. Tot cu ajutorul manualului digital ne este mult mai ușor să „călătorim” de la
o pagină la alta. Spre exemplu de la lecție sus menționată, la cea despre prietenie.

9
Un alt lucru interesant este faptul că se poate sublinia pe manualul digital fără a fi
deteriorat; sublinierea cuvintelor cheie din lecția Prietenia lui Dumnezeu cu Noe.

Un altavantaj al manualului digital este că îl putem păstra fără a-l returna, astfel
putând accesa oriceinformație la orice oră.

BIBLIOGRAFIE:

1.Cucoș, Constantin, Educația religioasă, Editura Polirom, Iași, 2009.

2.Cristina Benga, Aurora Ciachir, Mihaela Ghițiu, Ioana Niculae, Manual

pentruclasa a V-a. Religie-Cultul Ortodox, Editura Corint, București, 2017.

10