Florile de tei

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Teiul cu frunza mare este mai rar, mai pretentios fata de caldura si lumina. Se
intalneste in limita dintre campie si deal, pe soluri fertile.
Toate speciile de tei se cultia pe mar!inea soselelor, in parcuri, !radini si curti.
Teiul este considerat un ar"ore sacru in folclorul tarilor din estul Europei, iar pentru
ec#ii celti sim"oliza altruismul. In timpul Eul $ediu e%ista o"iceiul ca indra!ostitii
sa&si 'ure iu"ire esnica la um"ra unui tei, deoarece e%ista credinta ca acest copac ii
face pe oameni sa spuna numai adearul. Si la romaniceaiul de tei este un aliat
traditional al sanatatii fiind unul dintre cele mai cunoscute ceaiuri de
ceaiuri de la noi.
 (r"orele de tei este un campion al sanatii,toate partile acestui copac, frunzele, florile
)i lemnul aand aloare pe plan medicinal.
 *emnul de tei, partea truc#iului care se !+se)te su" scoara teiului acioneaz+ -n
special la nielul ficatului )i a ezicii "iliare. (ceasta
(ceasta permite ficatului s+ filtreze mai
"ine to%inele din sn!e )i a'ut+ ezica "iliar+ s+ secrete o cantitate mai mare de "il+.
 (nd o aciune
aciune sedati+ )i u)or #ipnitic+,
#ipnitic+, sudorific+ )i diuretic+, florile de tei au fost
folosite la tratarea spasmelor,
spasmelor, tul"ur+rilor di!estie, insomniei, nerozelor )i deoarece
acionez+ asupra #iperscozit+ii
#iperscozit+ii )i #ipercoa!ul+rii san!uine teiul este utilizat )i -n
tratarea aterosclerozei .
 Recent s&a descoperit c+ florile de tei cresc rezistena non&specific+ a or!anismului,
ele fiind un remediu e%celent -mpotria !ripei )i r+celii, -n special la copii.
 /nc+ de la apariia primelor simptome
simptome tre"uie administrate 0 sau 1 c+ni c+ni de -nfuzie pe
zi insa la copiii pana in 23 ani doza tre"uie sa fie mai mica, de o cana pe zi. Infuzia
cu ceai de tei scade tensiunea neroasa, com"ate an%ietatea, si a'uta la dormit.
Datorita efectului rela%ant, in com"inatie cu "ioflaonoidele, ceaiul sau infuzia de tei
este un e%celent remediu pentru #ipertensiune arteriala si tot din cauza acestui efect
calmant este recomandat si pentru linistirea copiilor #iperactii.
 Teiul
 Teiul este un ar"ore cu talie -nalt+ 405&35 m6, dreapt+, cilindric+, cu coroan+ dens+.
Frunzele sunt mari -n form+ de inim+, au culoare erde&desc#is 4la teiul mare6,
erde&-nc#is 4la teiul pucios6 )i ar!intii&p+roase 4la teiul ar!intiu6. /n ara noastr+, teii
sunt -ntlnii ca ar"ori izolai, plantai -n parcuri, !r+dini )i pe mar!inea str+zilor )i
)oselelor,
)oselelor, sau !rupai -n ar"oreturi pure 4tei)uri6 sau -n amestec cu ste'arul. eiul
pucios, cel mai r+spndit -n Romnia
Din cele 07 de specii de Tilia, cele mai importante sunt8
& teiul mare 4Tilia plat9p#9llos6:
& teiul pucios, ro)u, p+dure 4Tilia cordata6:
& teiul ar!intiu, al" 4Tilia tomentosa6. (ceste
(ceste specii sunt ori!inare din Europa )i
Caucaz.
 Teiul
 Teiul mare este cel mai rar -n ara noastr+, mai pretenios la c+ldur+ )i lumin+: cre)te
la limita dintre cmpie )i deal, pe soluri u)oare )i fertile, eitnd terenurile inunda"ile
)i compacte. (re talia cea mai -nalt+ )i -nflorire timpurie 4-n luna iunie6.
Teiul pucios este cel mai r+spndit -n ara noastr+, fiind prezent mai ales -n 'udeele
Suceaa, Neam, ;ac+u, <ra#oa, (r!e), (r!e), Cara)&Seerin, Timi) )i $aramure).
Cre)te "ine -n zona de deal, la altitudini de 755&=55 metri, -n ar"oreturi pure 4tei)uri6
sau -n amestec cu alte specii de foioase. Destul de rar apare -n p+durile de cmpie
sau de munte. (re talia cea mai scund+ )i -nflore)te dup+ teiul mare.

1
Teiul ar!intiu este pretenios la c+ldur+, destul de rezistent la secet+, dar eit+ luncile
inunda"ile. (pare frecent -n p+durile din Do"ro!ea 4la poalele munilor $+cin6, -n
sudul $oldoei, $untenia, Oltenia, ;anat )i mai puin -n Transilania. /nflore)te cel
mai tardi 4-n luna iulie6, la 0&1 s+pt+mni dup+ teiul mare.
2. Descriere a florilor de tei
Teiul  este un ar"ore inalt , cu o coroana deasa. Frunzele de tei sunt lun!&petiolate,
rotunde, ascutite la arf, iar pe fata inferioara se o"sera neruri proeminente. Florile
de tei, in numar de 0&25, uneori si mai multe, sunt al"&!al"ui, placut mirositoare,
asezate pe un peduncul comun, concrescut aproape pe 'umatatea lun!imii lui, cu o
"ractee lun!a in forma de lim"a, de culoare erde&!al"uie. Fiecare floare de tei este
formata din 7 sepale ce cad in momentul infloririi, 7 petale, numeroase stamine si un
oar !lo"ulos. Fructul de tei este o nuca de forma sferica sau oala. Infloreste in
lunile iunie&iulie. Teiul este raspandit prin padurile din re!iunile de dealuri pana
aproape de zona muntoasa.
0.Teiul contine mucila!ii care prin #idroliza dau8 acid poliuronic, #e%oza si
metilpentoza, acid !alacturonic, ulei olatil: flaonoide, !ume, tanin, za#ar, colina si
acetilcolina.
In uleiul olatil se !aseste un alcool alifatic & farnesolul &r  care imprima florilor de tei
mirosul caracteristic.
1. Utlizare Interna, are actiune sudorifica, antitermica, emolienta, e%pectoranta si
sedatia. Datorita uleiului olatil cu actiune neurosedatia si antiseptica, florile de tei
sunt utilizate ca seda&tie in insomnii, stari an%ioase si irita"ilitate. Ceaiul de flori de
tei contri"uie la indecarea racelii si !ripei, stimuland transpiratia a"undenta, facand
sa scada temperatura crescuta a corpului. Florile de tei au o actiune linistitoare si
a'uta la eliminarea secretiilor "ron#ice.
 (sociate cu musetel si menta, florile de tei usureaza di!estia si tonifica mucoasa
!astrica. Intern & se utilizeaza su" forma de infuzie8 o lin!urita de flori de tei la 075 ml
apa clocotita: se "eau 1&3 ceaiuri pe zi indulcite cu miere de al"ine sau cu za#ar.
3. E%tern8 calmant !eneral, su" forma de "ai si decon!es& ti. Ceaiul de tei fiind
calmant !eneral si decon!esti, florile de tei sunt folosite su" forma de "ai in linistirea
copiilor nerosi si "olnailor de tuse conulsia. Ceaiul de flori de tei, la care se
adau!a "icar"onat de sodiu, este utilizat su" forma de !ar!ara in inflamatii ale
ami!dalelor, este indicat pentru com"aterea cearcanelor, tinandu&se pe oc#i timp de
27&05 minute..
E%tern, pentru !ar!ara, infuzie din 07 ! de flori la 075 ml apa clocotita, la care se
adau!a 7 ! de "icar"onat de sodiu. In ami!dalite, !ar!ara se face cu ceaiul cald.
7. <entru "ai8 infuzie din =55 ! produs uscat de flori de tei la 1,7 litri de apa clocotita:
dupa strecurare, lic#idul rezultat se amesteca cu apa din cada care tre"uie sa ai"a
temperatura de 1=s C. Se sta in cada 05&07 minute.
=. Recoltarea florilor de tei
Florile de tei se cule! cu "racteea insotitoare. Se recolteaza cand ma'oritatea lor sunt
complet inflorite, iar un numar mic de "o"oci se afla in curs de desc#idere.
Recoltarea se face pe timp uscat, dupa ce roua s&a ridicat si la 0&1 zile dupa ultima
ploaie.

2
>. $od de uscare a florilor de tei
Florile de tei se usuca in straturi su"tiri, in incaperi aerisite. Florile de tai se pot usca
si pe cale artificiala la o temperatura de 17 !rade C. Din 1,7&3 ?! flori proaspete de
tei se o"tine 2 ?! produs uscat.
@. Su"stanele actie din florile de tei
<entru a o"tine un potential ma%im din punct de edere al su"stantelor actie, florile
de tei tre"uie culese imediat dupa inflorire,la 2&0 zile dupa ploaie, pe reme insorita,
si apoi tre"uie uscate la um"ra.
Florile de tei conin mucila!ii, uleiuri eseniale, taninuri,
!lucozide,flaonoide, za#aruri, man!an )i itamine. $ucila!iile din florile de tei au
efect emolient -n contact cu mem"ranele sistemului di!esti )i de aceea sunt folosite
pentru a trata pro"leme di!estie ca indi!estie, !rea+ sau diaree.
Ceaiul din flori de tei are efect8
 A antidepresi,
 A euforizant,
 A sedati,
 A antispasmodic,
 A diaforetic, recomandate pentru fluidizarea sn!elui )i faorizarea circulaiei printr&o
u)oar+ asodilataie,
 A datorit+ efectului asupra sistemului neros )i circulator florile de tei sunt folosite )i
pentru reducerea presiunii arteriale 4-n special a celei cauzate de stres6,
 A trateaz+ durerile de cap cauzate de stres )i unele mi!rene,
 A scade fe"ra )i faorizeaz+ transpiraia.
 A com"ate formarea ridurilor si a cearcanelor 
 A dia"et za#arat, o"ezitate
B. <repararea ceaiului de tei
<entru prepararea optima a acestui ceai infuzai 27&15 ! de flori -ntr&un litru de ap+
fier"inte. ;ei 0 &3 c+ni de ceai pe zi dar nu mai mult iar la copii o cana cu ceai de tei
pe zi e suficient.
*emul de tei, partea trunc#iului care constituie inelele cele mai recente ale acesteia,
conine %ilen. Decoctul din lemn de tei, mai ales din ramurile mai tinere de doi
ani amelioreaz+ #idropizia.
B.2. Ceai de tei A Uz e%tern
 /n antic#itate se f+ceau "+i de tei pentru a destinde trupul )i spiritul.
 A ;+ile cu ceai din flori de tei sunt cunoscute pentru calmarea o"oselii neroase,
insomniei )i an%iet+ii. Fac minuni -n cazul copiilor irita"ili sau #iperactii.
<repararea ceaiului de tei pentru "+i8 se prepar+ mai -nti o infuzie cu o can+ )i
 'um+tate de flori -ntr&un litru de ap+. Se filtreaz+ )i se adau!+ infuzia -n apa de "aie.
 A -n!ri'irea pielii8 ceaiul din flori de tei proasp+t preparat poate fi folosit ca )i loiune
pentru ten. Ceaiul de tei a'ut+ la re!enerarea pielii. Deoarece florile de tei a'ut+ la
reducerea inflamaiilor, ceaiul de tei este un remediu e%celent pentru oc#ii umflai.
Se recomand+ 1 c+ni de ceai de tei pe zi, iar infuzia nu tre"uie s+ fie foarte
concentrat+. /n doz+ foarte concentrat+ infuzia din flori de tei poate aea efect
e%citant asupra sistemului neros )i poate cauza insomnii.

3
25. Contraindicatii ale ceaiului de tei
Consumul e%cesi de ceai de tei poate faoriza unele disfunctionalitati ale inimii, mai
ales la persoanele cardiace, moti pentru care acestora li interzice consumul acestui
tip de ceai.

22. <ropriet+ile terapeutice ale florilor de tei

<entru a alorifica propriet+ile lor terapeutice, cunoscute -nc+ din ec#ime, florile se
recolteaz+, cu sau f+r+ "ractee, numai pe timp -nsorit, -nainte de -nflorirea complet+,
cnd o parte din flori sunt -nc+ -n faza de "o"oc. Uscarea se face la um"r+, -n strat
su"ire, -n poduri acoperite cu ta"l+ sau -n -nc+peri "ine aerisite. /n 7&> zile
consecutie de uscare, florile a'un! la umiditate su" 21. Randamentul de uscare
este de 1&1,7 ?! flori proaspete pentru un ?! flori uscate, cu miros de miere, !ust
mucila!inos, dulcea! )i u)or astrin!ent.
<rincipalele propriet+i terapeutice care ridic+ aloarea medicinal+ a florilor )i a
"racteelor sunt8 neurosedatie, somnifere, -nt+ritoare, emoliente, e%pectorante,
sudorifice, u)or diuretice, fe"rifu!e, decon!estie, spasmolitice, #ipotensie,
#ipnotice, diaforetice )i calmante 4inclusi pentru dureri reumatice6.
 (ceste propriet+i sunt datorate compoziiei c#imice a florilor -n care predomin+
uleiuri eterice )i mucila!ii, localizate mai ales -n "ractee.
ama lar!+ a aciunilor specifice cuprinde domenii foarte diersificate, ceea ce face
ca florile de tei s+ fie nelipsite din fiecare cas+, pentru a fi utilizate atunci cnd
surine o ct de mic+ dere!lare -n starea de s+n+tate a mem"rilor familiei, de la copii
pn+ la "unici.
Calmant )i sedati
Urmeaz+ efectele remarca"ile -n afeciunile sistemului neros, cu st+ri de
nerozitate, tensiune psi#ic+, isterie, conulsii, o"oseal+, emotiitate, depresie
psi#ic+ cu an%ietate, surmena' intelectual, a!itaie nocturn+, insomnii, ameeli,
mi!rene, dureri de cap )i dureri musculare, pn+ la aler!ii, prurit, epilepsie )i "oala
<ar?inson. Se consum+ 0&1 ceaiuri pe zi, ultimul fiind luat seara, cnd are efecte
lini)titoare )i de somnifer prin aciunea sedati+ asupra centrilor nero)i superiori,
mai ales la copii )i femei.
$+micile au constatat c+, la copiii a!resii, nero)i )i "olnai de insomnie, cel mai
"un remediu const+ dintr&o "aie cald+, la 17&1>5C, f+cut+ timp de 27&05 de minute,
 -n care se toarn+ 1 litri de infuzie cu 755 ! flori uscate de tei. ;aia se poate refolosi
dup+ -nc+lzire.
<entru persoanele cu insomnii )i #ipere%cita"ilitate neroas+ se aduc -n dormitor
ctea ramuri -nflorite de tei sau se umple perna cu flori de tei, asi!urndu&se un
somn lini)tit )i odi#nitor. /nainte de culcare, este indicat s+ se ia o lin!ur+ cu macerat
din flori de tei -n miere de al"ine, care a'ut+ la ec#ili"rarea st+rii neroase astfel c+,
 -n ziua urm+toare, se a asi!ura o dozare con)tient+ a eforturilor fizice )i
intelectuale.
Efecte "une, -n "olile cardioasculare
Ceaiul de tei este nelipsit din tratamentul "olilor cardioasculare, mai ales -n
#ipertensiunea arterial+, palpitaii )i e%trasistole: prin efectul de fluidizare a sn!elui,
acioneaz+ "enefic -n ateroscleroza coronarian+ )i -n circulaia periferic+ 4fle"ite,
trom"oze, em"olii6.
 /n afeciunile di!estie, infuzia din flori de tei, "+ut+ dup+ mese, este foarte util+ -n
afeciuni #epato"iliare, colecistite, disc#inezie "iliar+, u)urarea di!estiei 4mai ales la
persoanele neroase6, !reuri, tonifierea stomacului, colici a"dominali, crampe

4
 stomacale, constipaii, into%icaii )i #emoroizi. Efectele sunt sporite folosind
amestecul de tei, mu)eel )i ment+. Dac+ apar simptome de colon iritat, se
recomand+ ca -n cursul zilei s+ se "ea, -n locul apei pota"ile, un decoct concentrat
din flori de tei care se fier"e 7 minute )i se infuzeaz+ acoperit 05&15 de minute.
 /n "olile de rinic#i, litiaz+ renal+, infecii renale, cistite cronice precum )i -n reumatism
)i !ut+, ceaiul de tei este eficient datorit+ aciunii diuretice.
Su" form+ de !ar!ar+ sau in#alaii zilnice cu infuzii concentrate )i ne-ndulcite din flori
de tei 43 lin!uri cu flori uscate la 055 ml ap+ clocotit+, ad+u!nd  lin!uri+ de
"icar"onat de sodiu6 se utilizeaz+ cu succes -n stomatite, ami!dalite, esofa!ite,
farin!ite )i larin!ite.
Frunzele proaspete de tei, aplicate pe r+ni sau ulceraii la picioare, contri"uie la
!r+"irea cicatriz+rii. Compresele cu flori de tei com"at cu succes ridurile
 /n cosmetic+, produsele terapeutice preparate cu flori de tei 4infuzie din 3 lin!uri flori
uscate la 075 ml ap+ fiart+6 sunt utilizate su" form+ de in#alaii cu apori calzi,
urmate de comprese inute timp de 25&27 minute pe ten sau pe oc#i pentru
com"aterea ridurilor feei )i a cearc+nelor, indecnd totodat+ pl+!ile, co)urile,
pecin!inele )i petele de pe fa+.
 /n ederea stimul+rii cre)terii p+rului, se prepar+ o tinctur+ din 25 ! flori uscate )i 255
ml alcool >55: se macereaz+ timp de 25 zile cu a!itare frecent+, se strecoar+ )i se
 (lte utiliz+ri
Frunzele uscate de tei sunt "o!ate -n proteine )i pot constitui un supliment alimentar
u)or de procurat. /n timpul celui de al II&lea R+z"oi $ondial, perioada de foamete din
Frana a fost ameliorat+ consumnd f+in+ erde din frunze uscate de tei, m+cinate )i
cernute, care se amestec+ cu f+in+ de orz 4din 155 ! frunze de tei se o"in 255 !
f+in+, care conine 0@ proteine )i 0,7 clorofil+6.
 (l"urnul 4lemnul moale dintre scoar+ )i m+du+6 conine taninuri cu propriet+i
antispastice, coleretice, diuretice )i asodilatatoare la nielul arterelor coronariene.
Se utilizeaz+ ca drenor #epato"iliar )i urinar. Stimuleaz+ secreia ezicii "iliare )i
eliminarea "ilei, dizol+ calculii "iliari )i renali, dizol+ e%cesul de acid uric, com"ate
#epatita cronic+, #ipertensiunea arterial+ )i preine tul"ur+rile coronariene. (re rol
esenial -n celulit+, reumatism, lum"a!o, artrit+, !ut+ )i al"unurie. Se prepar+ un
decoct din 35 ! al"urn la un litru ap+: se fier"e pn+ scade  de litru )i se consum+
zilnic, cald sau rece, -nainte de mese, -n cure de 27&05 de zile, repetate de 0&3 ori pe
an.

5
;I;*IOR(FIE
2. GGG.formula&as.ro
0. GGG.csid.roHplante&medicinale&fitoterapice...Htei  &tilia&europea&223B077>H
1. sanatate.acasa.ro  Sanatate  Terapii alternatie
3. GGG.sfatulmedicului.ro  $edicamente