Formarea voievodatului Transilvaniei.

Izvoarele istorice din perioada timpurie a Evului Mediu existenţa a

numeroase autonomii locale ale româ nilor în tot spaţiul carpato-
danubiano-balcanic. Statele medievale de la nordul Dună rii au fost
formate pe baza acestor formaţiuni politice.
Astfel, în secolele IX-X de că tre Cronica notarului anonim Gesta
Hungarorum V sunt determinate cele trei formaţiuni politice
româ neşti, conduse de Glad, Gelu şi Menumorut. Aceste voievodate se
întindeau pe un anumit teritoriu.
Aceste formaţiuni locale au fost supuse cuceririi de catre maghiari. .
Puterea militară a acestor formaţiuni este prezentata la fel în
"Cronica notarului anonim": Menumorut nu este înfrâ nt de maghiari
decâ t după 13 zile de lupte, Glad îi intâ mpină pe trimişii regelui
maghiar cu o oaste mare de calareti si pedestrasi, iar Gelu a fost
infrant dupa o lupta înverşunată . Pe langa cetele inarmate voievozii
româ ni aveau aşeză ri întă rite: Biharea, Saîu Mare, Orşova, Cuvin,
Dă bâ ca.

249
 în secolul al XI-lea, voievodatele din Transilvania devin mai întinse
teritorial. "Legenda sfâ ntului Gerhard" menţionează pentru această
perioadă două voievodate româ neşti:unul în Banat, condus de Ahtun,
urmaş al lui Glad, al doilea, in centrul Transilvaniei,condus de Gyula
Voievodatele româ neşti, s-au confruntat cu expansiunea
maghiară , care devine sistematica din a doua jumă tate a secolului al
XI-lea. Pă trunderea maghiarilor s-a fă cut sub forma expediţiilor
militare. Regalitatea maghiară a trecut, apoi, la organizarea
teritoriului Transilvaniei în unită ţi administrative.
Transilvania este organizată politic ca voievodat, avâ nd în
frunte un voievod. Voievozii aveau largi prerogative şi o mare
autonomie faţă de Coroana maghiara. Voievodul ROLAND BORŞ A
(1288-1294) formal recunoştea autoritatea regală , dar se comporta
ca un adevă rat suveran, numind comiţi şi acordand privilegii. Un alt
voievod, LADISLAU KAN (1295 -1315) a avut un rol important In
viata politică a Ungariei, ajungâ nd să joace rolul de arbitru al
situaţiei din regat.

249
 In secolul al XII-lea, intre anii 1113 - 1176, regalitatea maghiară
încearcă înlocuirea voievodului cu un principe. Astfel,
documentele menţionează între 1111 - 1113 pe Mercurius ca
principe al Transilvaniei, Noua instituţie a determinat fră mâ ntă ri
ale populaţiei locale, ceea ce a ftcut ca regalitatea să revina la
vechea formă de conducere: voievodatul. In 1176, este menţionat,
de izvoare istorice Leustachiu ca voievod al Transilvaniei,
instituţia voievodală simbolizâ nd poziţia de autonomie internă a
voievodatului.
Într-un final , formaţiunile politice prestatale româ neşti din
interiorul arcului carpatic voievodate, au stat la baza formă rii
statului Transilvania. Venirea ungurilor In Câ mpia Panonică a
reprezentat un factor important ia organizarea întregului
teritoriu, voievodatului Transilvaniei.

249