1.

PRELIMINARII LA CURS
1. Introducere. Prezentarea tematicii cursurilor. Bibliografia generală.
2. Aspecte metodologice
3. Independența lingvisticii ca știință
4. Domeniile de cercetare din sfera lingvisticii 
5. Lingvistica, știință interdisciplinară.

2. LINGVISTICA ORIENTALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎNAINTE DE SEC. XIX

2. 1. LINGVISTICA ÎN ANTICHITATE. TEORII DESPRE LIMBĂ ÎN
ANTICHITATE – 6 ore
1. Teorii despre limbă in antichitate: sumerienii, chinezii, akkadienii, egiptenii, fenicienii,
arabii
2. India antică. Vedele, Vedanga. Gramatica lui Panini
3. Lingvistica chineză. Teoria nominării
4. Grecia antică
 Teoria limbii. Fiseiștii și teseiștii. Anomali și analogie.
 Reflecția filosofică: Aristotel
 Direcția semiologică: stoicii, Sf. Augustin
 Direcția descriptiv-gramaticală sau filologică: Școala din Alexandria
5. Roma antică
 Fundamentul lingvistic al celor 7 arte libere
 Gramatica lui Priscian

2. 2. LINGVISTICA ÎN EVUL MEDIU, ÎN EPOCA RENAȘTERII ȘI

POSTRENASCENTISTĂ
1. Lumea arabo-islamică: supremația textului sacru
2. Scolastica: gramaticile speculative, modiștii
3. Renașterea: redescoperirea limbilor clasice; preocuparea pentru limbile naţionale;
cercetări plurilingve. Descrieri lingvistice ale altor limbi. Filosofia limbajului:
realismul ↔ nominalismul. Preocuparea de dialecte. Lexicografia
4. Probleme teoretice ale limbajului în secolele XVII-XVIII

1
 Raționalismul. Gramatica de la Port-Royal: fundamentele universal-logice ale
limbajului. Esența didactică a studiului lingvistic.
 Începutul epocii moderne. Concepțiile despre originea limbajului (John Locke:
consolidarea nominalismului; Gottfried Wilhelm Leibniz: descoperirea caracterului
istoric al limbilor).

3. LINGVISTICA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA. Lingvistica comparativ-istorică.

Întemeierea științifică a lingvisticii. Concepţii lingvisice. Şcoli lingvisitice.
Reprezentanţi
1. Comparatismul şi istorismul lingvistic. metoda comparativ-istorică. Rasmus Christian
Rask; Franz Bopp; Jacob Grimm
2. Filosofia limbajului. Wilhelm von Humboldt
3. Naturalismul lingvistic – organicismul lingvistic. August Schleicher
4. Psihologismul lingvistic. Psihologismul „informal”. Heymann Steinthal; Alexandr
Afanasievici Potebnea
5. Neogramaticienii – şcoala de la Leipzig: Hermann Paul; Hermann Osthoff; Karl
Brugmann. Critica psihologismului lingvistic: William Dwight Whitney; Michel Breal;
Georg Curtius; Hugo Schuchardt
6. Antipozitivismul lingvistic: Benedetto Croce, Karl Vossler.

4. LINGVISTICA ÎN SECOLUL AL XX-LEA

Concepţii lingvistice. Şcoli lingvistice. Reprezentanţi
1. F. de Saussure. Obiectul de studiu al lingvisticii. Natura semiotică a limbii. Semnul
lingvistic. Determinațiile semnului lingvistic. Antinomiile limbii. Identificarea unităților
lingvistice. Lingvistica sinscronică și diacronică.
2. Orientări noi în lingvistica sec. XX
Direcţia psihologică – şcoala funcţională din Geneva: Ch. Bally, Albert Sechehaye;
direcţia sociologică: A. Meillet, J. Vendryes; direcţia antropologic-lingvistică: E. Sapir;
descriptivismul american: L. Bloomfield; direcţia generativ-transformaţională: Zellig S.
Harris, A. N. Chomsky.

2
 3. Lingvistica structurală. Principalele școli structuraliste (functională pragheză:
Nikolai S.Trubeckoj, Roman Jakobson, Andre Martinet; functională franceză: Ch. Baly;
glosematică daneză: Vigo Brondal, Hans Jorgen Uldall, Louis Hjelmslev; descriptivistă
americană: Leonard Bloomfield), ș. a., problematica lor.
4. Integralismul lingvistic. Concepția lui E. Coșeriu. Raportul limbă – cultură.
Limba funcțională. Creativitate și tehnică lingvistică. Cele 3 niveluri ale limbajului:
universal, istoric, individual. Sistem, normă, tip. Sincronie, diacronie, istorie. Varietatea
limbii: diatopic / sintopic; diafazic / sinfazic; diastratic / sinstratic. Limba – domeniu al
finalităţii şi al libertăţii (E.Coşeriu)

5. LINGVISTICA ÎN SECOLUL XXI

Limbă şi gândire. Limbă şi societate.
1. Limbă – gândire – societate
Limbă şi gândire. Limbă şi societate. Ipoteze privind originea limbajului. Teorii privind
primele forme de limbaj.
2. Limba între social și individual: sistem / vorbire (pp. 259-298)
Limba literară ca „limbă exemplară” sau „limbă a culturii”
 Funcțiile sociale ale limbii literare
 Dimensiunea istorică a limbii literare
 Caracterul scris al limbii literare
 Caracterul normat și unitar al limbii literare
 Caracterul cultivat al limbii literare
3. Sociolingvistica
Obiectul de studiu al sociolingvisticii. Contactul lingvistic. Bilingvismul și
multilingvismul. Interferențe lingvistice. Diglosia.