Terminologia Câmpul lexico-semantic al termenilor sistemului

cardiovascular la om din limbile română și bulgară

Sistemul cardiovascular este alcătuit din formațiuni tubulare goale (vase sangvine și
vase limfaticie) umplute cu lichid circulant (sânge și limfă) și o inimă care îl pune în
mișcare prin mișcări constante - sistolă și diastolă. Ca urmare, substanțele necesare
sunt livrate în celule și cele inutile sunt luate. Conform fluidului circulant, sistemul
vascular este împărțit în două secțiuni, care sunt denumite sistemul circulator și
sistemul limfatic. Sistemul circulator este umplut cu sânge. Se compune din inimăa și
vasele de sânge - artere, capilare și vene. Sistemul limfatic este o rețea ramificată de
căi limfatice și vase limfatice și ganglioni limfatici situate de-a lungul acestora.
Am ales să scriu despre termienologia sistemul cardiovascular la om pentru că este
interesant să găsesc termienii respectivei din română și bulgară și am descoperit să
constant în ce măsură aceștia seamănă sau se deosebesc că majoritatea lor sunt
aproape aceleași în ambele limbi.
1. Identificarea câmpului
Mai întăi am colectat și am aranjat în tabele toți termenii din română și
bulgară. Pe urmă, pe baza definițiilor din dicționare, am alcătuit formulele
semantice ale acestora copiat sensurile lor din dicționarul „DEX“ cu
explicațiile. I-am descompusnându-le explicațiile române în seme. și aAm
distribuit unitățile în făcut tabelele. În fine, am descris deosebirile relevante.

2. Analiza componențială
„vas sangvin“ „кръвоносен съд“
„subst.“, + „care asigură legăatură“ ,
„dintre vene și artere“

„vas limfatic“ „лимфен съд“

„subst.“ , „care permite circulația substanțelor lichide“, „în organism“.

„sânge“ „кръв“
„subst.“ , „substanță lichidă“ , „de culoare roșie“ , „care circulă prin vasele
sangvine ale organismului“ , „compusă din plasmă și globule“ , „asigurând
activitatea vitală a țesuturilor“.

„eritrocite“ / „globule roșii“ / hematie „еритроцити“ / „червени кръвни

клетки“ / телца
„subst.“ , „celulă sangvină“ , „globulă roșie“ , „care transportă oxigenul și bioxidul
de carbon în organismul“ , „fără nucleu“.

„leucocite“ / „globule albe“ „левкоцити“ / „бели кръвни клетки“

„subst.“ , „celulă sangvină“ , „globulă albă“ , „are un rol important“ , „în protejarea
organismului împotrivă microbilor“.

„trombocite“ / „plachetă sangvină“ „тромбоцити“ / „кръвни плочици“

„subst.“ , „celulă sangvină“, „cu forma unor plăcuțe“ , „are un rol important“, „în
coagularea sângelui“, „fără nucleu“.

„limfă“ „лимфа“
„subst.“ , „lichid transperant“ , „incolor sau gălboi“ , „care circulă prin vasele și
ganglioni limfatici“ , „și în spațiile intercelulare ale organismului vertebratelor“ ,
„transportând diferite substanțe între sânge și țesuturi“.

„cord“ / „inimă“ „сърце“

„subst.“ , „organ intern musculos“ , „sitiat în partea stângă a toracelui“ , „are rolul
de a asigură prin contracțiile sale ritmice“ , „circulația sângelui în organism“.

„sistolă“ / „marea circulație“ „систола“

„subst.“ , „contracția periodică“ , „ritmică a mușchiului cardiac“ , „însoțită de
împingere sângelui din inimă în artere“.

„diastolă“ / „mica circulație“ „диастола“

„subst.“ , „relaxare ritmică a inimii și a arterelor“ , „care se produce imediat după
faza de contractare a acestora“ , „când sângele se varsă din vene în cavitatea
cardică“.

Acest tabele prezintă din ce se alcătuiesc sistemul cardiovascular.În ambele

limbi există denumiri care conțin cuvântul sânge/кръв – care?. Cuvântul
„sânge“ provin din limbă latină „sanguis“. În ambele limbi avem
eritrocite/еритроцити,dar există și „globule roșie“ / „червени кръвни
клетки“.Cuvântul „eritrocite“ provin din limbă franceză „érythrocyte“ . Avem
„leucocite“, dar și „globule albe“.Cuvântul „leucocite“ provin din limbă franceză
„leucocyte“ și din limbă greacă „leukos“. Avem „trombocite“ ,dar și „plachetă
sangvină“. Cuvântul „trombocite“ provin din limbă franceză „thrombocyte“ și
din limbă germană „thrombozyt“,dar „plachetă sangvină“ provin din limbă
 franceză „plaquette“. Cuvintele eritrocite,leucocite și trombocite sunt
termeni care se folosescște între medici – sunt termeni de strictă
specialitate.Semele comune sunt „subst“ și „celulă sangvină“. Cuvântul „limfă“
provin din limbă franceză „lymphe“ și din limbă latină „lympha“ și în ambele
limbi avem cuvântul limfă/лимфа,de fapt nu sunt termen de
specialitate.Cuvântul „inimă/сърце“ provin din limbă latină „anima“. Dar în
limbă română există și cuvântul „cord“ care se folosește între medici,provin din
limbă latină „cor“, „coris“ și este un termen de specialitate.Cuvântul „sistolă“
provin din limbă franceză „systole“ și din limbă greacă „systole“ =
„contracție“.În limbă bulgară este „систола“.Cuvântul „diastolă“ provin din
limbă franceză „diastole“ și în limbă bulgară este „дистола“.Aceste cuvinte
sunt termeni de specialitate pentru că există și „mica circulație“/ „малък кръг“
și „mare circulație“/ „голям кръг“ în ambele limbi,se folosește între
medici.Seme comune sunt „subst.“, „circulație“.
„cord“ / „inimă“ „сърце“
„subst.“ , „organ intern musculos“ , „sitiat în partea stângă a toracelui“ , „are rolul
de a asigură prin contracțiile sale ritmice“ , „circulația sângelui în organism“.

„arteră“ „артерия“
„subst.“ , „vas sangvin“ , „care asigură circulația a sângelui de la inimă la diverse
organe și țesuturi“ , „cale importantă de comunicație și de transport“.

„capilar“ „капиляр“
„subst.“ , „conducte microscopice sangvine sau limfatice“ , „prin care de fac
schimburile dintre sânge și țesuturi“ , „cele mai mici vase sangvine“.

„venă“ „вена“
„subst.“ , „vas sangvin“, „care asigură circulația sângelui din vasele capilare la
inimă“.

Acest table reprezintă părțile sistemului circulator.În ambele limbi au doar o

denumire. Cuvântul „arterăe/артерияи“ provin din limbă franceză „artère“ și din limbă
latină „arteria“.Cuvântul „capilare/калиляри“ provin din limbă franceză „capillaire“ și
din limbă latină „cappillaris“.Cuvântul „vene/вени“ provin fin limbă franceză „veine“ și
din limbă latină „vena“.Seme comune sunt „subst.“ și „vas sangvin“ .
 „vas limfatic“ „лимфен съд“
„subst.“, „mai mici vase“, „transportă limfă“, „un lichid incolor“, „care mediază
schimbul de substanțe dintre sânge și țesuturi“.

„ganglion limfatic“ „лимфен възел“

„subst.“, „alcătuiți din țesut limfatic“, „având rol de drenare a limfei“, „trece prin
ganglioni pe traseul ei în sângelui“.

„timus“ „тимус“
„subst.“ , „glandă endocrină“ , „așezată în partea superioară a toracelui“ , „care
influențează creșterea organismului în primii ani ai copilăriei și imunitatea“ , „se
atrofiază mai târziu“.

„splină“ далак, „слезка“

„subst.“ , „organ anatomic intern“ , „moale și spongios“ , „de culoare roșie-violetă“
, „situat în partea superioară stângă a cavității abdominale“ , „care produce
limfatice,anticorpi“ , „depozitează sângele“.

„amigdală“ „сливица“
„subst.“ , „cele două glande“ , „de natură limfatică“ , „ în formă de migdale“,
„situate de o parte de alta a omoșorului“.

Acest tabel reprezintă părțile sistemului limfatic.În limbă română avem

„ganglioni limfatici“ este termin de specialitate.În limbă bulgară avem o singură
denumire лимфен възел.Cuvântul „ganglion“ provin din limbă franceză
„ganglion“.Cuvântul „limfatic“ provin din limbă franceză „lymphatique“.În
ambele limbi avem cuvântul „timus/ тимус“. În română provin din limbă
franceză „thymos“. În limbă română „splină“ este deferită din limbă bulgară
.Provin din limbă ngr. „splína“ și din limbă latină „splen“. Și cuvântul „amigdale“
provin din limbă franceză „amygdale“,în limbă bulgară este „сливици“.Nu sunt
termini de specialitate. În limbă română există o demumire populară „murele
gâtului“.
 În general, se remură două tipuri de termini din limbile română și bulgară:unul
care este cel propriu-zis,adică cel de specialitate și este de origine de
franceză și latină și altul care esre cel de uz general și s-a dezvoltat pe teren
propriu.În ștința medicală termeni de specialitate sunt folosit cel mai des.În
fine nu este absolut necesar ca fiecare să înțeleagă de medicină.Cu toate
acestea,există specialiști care sunt bine cunoscuți cu terminologia respectivă.

3. Analliza contextuală ți stilistică

4. Analiza contrastivă
Concluzii

Bibliografie:

1. F.Țibea, F. „Anatomia Omului“, Ed.@ ,București, 2007. 

2. „DEX“ + 1998,2009
3.Вл. Овчаров, Вл., А.Божилова, „Анатомия на човека“ 2015 Изд. ,Арсо,София.
2015,

+ някой от учебниците