Curs.

6
ENZIME

Enzimele (din limba greaca - zymosis - ferment) sunt proteine sau proteide fara de care celule vii
nu pot infaptui reactii complexe intr-un timp scurt, la temperatura mediului, inconjuritor. Ele
sunt substante care catalizeaza reactiile biochimice din organism, avind un rol esential in
biosinteza si degradarea substantlor din materia vie, intilnindu-se in toate organismele animale,
vegetale si in microorganisme, mai fiind denumite din aceasta cauza biocatalizatori. Fira
enzinre , procesele biochimice s-ar desfasura cu viteze foarte mici.
Enzime-compusi macromolecule
Rol:
- de biocatalizatori ai tuturor transformarilor biochimice caracteristice metabolismului.
- plastice si energetice ca urmare a transformarilor efectuate in organismele vii in prezenta
catalizatorilor biologici numiti enzime.
- rol esential in biosinteza si biodegradarea substantelor din materia vie.
- rol in procesele metabolice.

Dupa locul unde fuctioneaza, se pot evidentia:

. endoenzime (enzime intracelulare);
. exoenzime (enzime extracelulare).

Endoenzimele, actioneaza in celulele in care s-au sintetizat. Ele sunt lioenzime (legate mai slab
in celula) si desmoenzime (legate mai puternic in celule).

Exoenzimele, dupa etapa de formare in celule, sunt eliminate in lichidele din organism, unde isi
exercita activitatea catalitica. Astfel, actioneaza de exemplu, enzimele din lichidele interstitiale,
din diferite cavitati, din seva elaborati etc. Substanta asupra careia actioneaza enzimele se
numeste substrat.

Structura chimica generala, a enzimelor

. enzime monocomponente (heloproteice = holoenzima - macromolecula rezultata in urma unirii
coenzimei cu o apoenzima);
. enzime bicomponente.

a) Enzimele monocomponente (holoproteice, proteine biacatalitice)

- constituite numai din proteine. Actiunea lor biocatalitice :(-OH, -NH2, -SH, -COOH etc.),
- centrul activ sau situsul catalitic. Prin acest centru activ se formeaza, complexul enzimisubstrat,
E- S, biocatalizeszand transformarea substratului. Blocarea sau inactivarea centrului activ (de
exemplu denaturarea proteinei) conduce la pierderea activitatii catalitice a enzimei holoproteice.
b) Enzimele bicomponente (heteroproteice) sunt constituite din:
- componenta proteica (apoenzima = apoenzimi - enzimi, care devine active numai la unirea cu
anumite substante de natura non-proteica, apoferment), care determina specificitatea enzimei (o
anumita secventa a aminoacizior prin care enzima recunoaste substratul si il fixeaza), este
caracterizat prin masa moleculara mare, termolabilitate etc.;
- componenta neproteica (prostetica, coenzimi sau cofactor – substanta de natura non-proteica,
ce-i confera activitate enzimatica apoenzimei;. cofactor), care determina mecanismul si viteza
reactiei enzimatice poate fi: o vitamina un hormon, un colorant, nucleotide, metale.
Ea este caracterizata prin masa moleculara mica, termostabilitate.

Actiunea catelitica a enzimelor este in prezenta cofactarilor (subst. speciale), care se clasifica,
in trei grupe:
Coenzime sau cofermenti specifici - substante organice cu masa moleculara mica,
termostabile la care dilateaza usor din solutiile enzimei.

Coenzimele au insusirea de a reactiona reversibil cu proteina care intra in structura enzimei

(apoenzima sau apofermentul);
. gruparile prostatice, substanle combinate rnult mai strans cu apoenzimc, se disosiaza greu si, in
general, raman fixate pe o singura apoenzima;
. activatorii sau cofactorii neorganici - substanee nespecifice (diferite metale, agenti reducatori,
etc.) care actioneaza enzima.

Este greu de precizat o demarcatie clara intre cele trei grupe de cofactori, clasificari dupa natura
si raportul lor fata de apoenzima. Multe dintre coenzime si grupari prostetice sunt de fapt derivati
ai vitaminelor hidrosalubile. O mare parte dintre coenzime si grupari prostetice identificate in
componenta unor enzime sunt nucleotide sau derivati ai acestora.

Imagine de tip panglica a enzimei TIM (triozo-fosfat-izometaza), care catalizeaza,

conversia,reversibila a izomerilor dihodroaceton-fosfat si D gliceraldehida 3 fosfat.

Reactiile chimice ce au loc in organismele vii, in conditii de presiune si temperatura relativ joase
si pH bine definit nu se pot realiza,cla vitezele apreciabile care le caracterizeaza, decit admitand
interventia unor catalizatori deosebit de eficienti. Acesti catalizatori eficienti sunt produsi chiar
de organism, sunt de natura proteica si poarta numele da ENZIME (de la grecescul "en zime" =
drojdie). Ele se pot defini, deci, drept proteine cu actiune catalitica; aproape toate moleculele-
enzima, cunoscute pana acum, dintre care multe obtinute sub forma cristalina (ureaza 1926) au
structura proteica.

Numarul enzimelor este de ordinul miilor caci, in lumea vie, fiecarei molecule organice,
existente aici, trebuie sa-i corespunda cel putin o enzima, care sa participe la sinteza si/sau
degradarea ei.

Rol in cadrul organismelor:

- Descompunerea moleculelor mari;

- Accelereaza procesele metabolice:
- Coordoneaza unele etape ale ciclului metabolic.

Structura enzimelor
Enzimele sunt substante de natura proteica. Acestea reprezinta macromolecule, compuse din
lanturi polipeptidice, avand o masa moleculara intre 10.000 - 1.000.000.
Mecanismul reactiei

Enzima formeaza cu substratul un produs intermediar reactiv, cu o viata scurta.

Sub aceasta forma intermediara, substratul intrat in reactie sufera modificari electronice sub
actiunea centrilor activi ai enzimei, rezultind produsul de reactie.
Regularea activitatii enzimatice:
Factori
Temperatura
La cresterea temperaturii creste activitatea enzimatica. La temperatura insa, prea mari, enzimele
incep sa se descompuna si calea enzimatica se micsoreaza.
pH
Activitatea enzimatica este in stransa legatura cu pH-ul mediului in care se afla. De exemplu,
pepsina o enzima,digestiva, este in conditii optime la pH cuprins intre 1,5 - 2.
Cofactorii
Combinatia dinte enzima si cofactorul dat (coenzima sau ionul metalic) reprezinta o configuratie
activa, cu care substratul poate fi mai usor reactionat.
Coenzime
Ionii metalici ca si cofactori mai pot fi prezenti ionii anumitor metale, care sunt legati strans de
enzima. Cei mai raspanditi ioni metalici sunt: ionul bivalent de Zn, ionul bivalent de Fe, ionul
bivalent de Co si Mn.
Nomenclatura enzimelor se bazeaza pe 2 factori:

- . substratul asupra caruia actioneaza enzima.

- . cum reactioneaza enzima cu substratul dat.
De exemplu: piruvat decarboxilaza - enzima care indeparteaza grupa carboxil de la piruvat.
Boli metabolice = Sunt numeroase boli metabolice, cauzate de absenta unei enzime sau
functionarea proasta a unei enzime in corpul uman.

Enzimele si organismul uman

Elementul cu adevarat remarcabil pe care il contin alimentele vii, in special cele neprelucrate,
sunt enzimele. Enzimele reprezinta cheia pentru o absorbtie buna a hranei, fiind eliberate odata
ce incepem sa mestecam. In egala masura, toate procesele noastre fizice depind de enzime.
Acestea sunt principalii catalizatori ai tuturor reactiilor chimice din organismul nostru, fara de
care am inceta sa functionam sau sa existarn. Enzimele determina digestia, detoxifierea,
imunitatea si toate celelalte procese metabolice si regeneratoare. Calitatea enzimelor noastre este
reflectata in propriul nivel energetie si in vitalitatea noastra.

Enzimele, intalnite in toale organismele vii, sunt molecule de proteine care digera hrana,
descompunand-o in fragmente suficient de mici incat sa treaca in sange prin porii minusculi ai
intestinelor. Ele reprezinta “clasa muncitoare a a organismului”. Pe langa actiunea de digerare a
hranei, enzimele distrug toxinele, descompun grasimile si celuloza si metabolizeaza amidonul si
proteinele. Oamenii de stiinta au identificat peste 2500 de enzime diferite in corpul uman.
Enzimele sunt implicate in orice functie biochimica si fiziologica. Fiecare actiune a noastra in
calitate de fiinte vii necesita enzime. Toate procesele vietii sunt formate dintr-o retea complexa
de reactii chimice cunoscute sub denumirea de metabolism.

Enzimele sunt chiar catalizatori care fac posibil metabolismul. Deci catalizatorul enzimele in
cazul oamenilor reprezinta materialul biologic ce determina reactiile chimice necesare pentru ca
viata sa fie posibila. Asadar, fara enzime, am inceta sa existam,iar in cazul in care avem o
activitate scazuta a enzimelor, putem sa ne confruntam cu niste afectiuni destul de severe.
Dr. Anthony Cichoke, in cartea sa "Enzimele si terapia cu enzime", nu conteneste sa arate
importanta enzimelor pentru specia umana. EI afirma ca organismele noastre depind de enzirne
pentru a gandi, respira, merge, vorbi, digera mancarea si a functiona la capacitate optima. Pentru
ca organismul sa functioneze in cea mai buna stare, sa invinga bolile si sa refaca celulele
afectate, este necesar ca enzimele sa fie vii si in cantitate mare.

Enzimele ne refac organismul, il apara si il sustin.

Un caz destul de interesant este cel al unui medic din New Ynrk. dr. Nicholas Gonzales {...).dr.
Gonzales a prezentat multe studii de caz extrem de semnificative, in cadrul carora, utilizand in
principal doze crescute de enzime si alimente bcgate in enzime, au fost tratate cu succes cancerul
si alte boli grave. Asadar, dupa cate va puteti imagina, nivelul de enzime continut de alimentele
cunoscute de noi reprezinta un element decisiv.
Forta actiunii enzimelor este esentiala pentru starea noastra de sanatate. La Clinica McKeith,
efectuam o serie de teste biochimice pentru a evalua activitatea enzimelor. Cele mai grave
probleme pe care le-am intalnit la pacientii ce sufereau de o activitate scazuta a enzimelor au de-
a face cu disfunctii gastrointestinale: indigestie. Malabsorbtie, arsuri stomacale, ragait, gaze,
balonare, crampe, constipatie, sindromul colonului iritabil si oboseala cronica. Cand activitatea
enzimelor este restabilita aceste disfunctii sunt aproape intotdeauna eradicate.

Exista trei clasificari generale ale enzimelor

l. Enzimele metabolice, care ne directioneaza organismul.Ele actioneaza pe post de catalizatori

la cresterea oaselor, refacerea tesuturilor, reglarea metabolismului, vorbire, respiratie,
reproducerea, auz si contractia oricarui muschi. Aceste enzime metabolice se gasesc in mod
natural in biochimia organismului nostru. Totusi, pe masura ce imbatranim, activitatea enzimelor
metabolice slabeste.

2. Enzimele digestive sunt necesare pentru digestia hranei

Aceste enzime descompun proteinele, carbohidratii si grasimile din alimente. Enzimele digestive
sunt, de asemenea, responsabile cu extragerea" asimilarea' metabolizarca si absorbtia
substantelor nutritive, a vitaminelor si a mineralelor.

3. Enzimele alimentare ajuta procesul digestiv Ele trebuie sa provina din mancarea pe care o
consumam. Toate alimentele crude, mai precis fructele, legumele. Semintele, nucile, anumite
alimente superconcentrate de importanta capitala, in special germenii, sunt resursa principala
pentru enzime alimentare. Carnea si pestele crude contin de asemene a enzime, dar va interzic cu
desavarsire consumarea carnii si a pestelui crude, dintr-o serie de motive de ordin patogen si
parazitar, carora nu le pot acorda nici timpul si nici spatiul necesar in aceasta carte. Carnea sau
pestele trebuie gatite foarte bine.
Deci, atunci cand vorbesc despre “alimente crude", pentru a atinge scopul acestei carti, ma refer
doar la alimente vii non-alimente ce abunda in enzime, astfel incat putem sa le ignoram pe cele
de provenienta animala. (...)
Activitatea scazuta a enzimelor este poate cea mai raspandita problema in zilele noastre, o viata
trepidanta, indreptata spre performanta acompaniata de mancarea tip fast-food are ca rezultat o
populatie practic lipsita de enzime digestive. Implicatiile sunt multiple si grave. Totusi, sunt
reversibile si pot fi corectate.
 Curs. 7

HORMONII

Hormonul (grec. ορμόνη, - horman, hormanus - a pune în mișcare, a trezi) este o substanță
biochimică care transmite informații de la un organ sau țesut la altul, fiind secretată de glandele
endocrine sau de alte țesuturi, care stimulează și coordonează activitatea anumitor organe sau a
întregului organism.
Spre deosebire de sistemul nervos unde informațiile de la centru (creier sau măduva spinării)
impusurile nervoase se propagă prin prelungirile axonice sau dentritice cu o viteză mare ce
durează fracțiuni de secundă, informațiunile transmise pe cale hormonală sunt mai lente, unele ca
de exemplu în cazul adrenalinei care durează secunde, pe când în cazul celorlalți hormoni
durează zile, până ce informațiile ajung la organul sau țesutul țintă.
De la această regulă fac excepție hormonii tisulari (produși de țesuturi), hormoni ca: histamina,
serotonina, sau prostaglandinele, produși direct de parenchimul organului țintă.
Hormonii au fost descoperiți pe la îmceputul secolului XX, termenul de hormon a fost pentru
prima oară folosit în anul 1905 de psihologul englez, Ernest Starling.
Hormonii fiind substanțe care acționează pe anumite organe țintă, ce au receptori speciali în
membrana celulară care leagă moleculele hormonului respectiv, unde hormonii declanșează o
serie de reacții biochmice, pătrunzând prin membrana celulară ajungând în citoplasmă, respectiv
nucleul celulei.
Hormonii din organismul animal sunt produși și de glandele endocrine: hipofiză, epifiză, tiroidă,
paratiroidă, pancreas, glandele suprarenale cu corticosuprarenala și insulele Langerhans,
gonadele sau glandele genitale.
Denumirea de glande endocrine sau glande cu secreție internă se datorează faptului că hormonii
produși de glandele respective se varsă direct în sânge fiind transportați pe calea sanguină la
organul țintă.
Hormonii produși de plante se numesc fitohormoni, asemănător hormonilor produși de
organismul animal, acționează la distanță.

Definitia si clasificarea hormonilor

Hormoni care respecta definitia clasica, ca sunt .sintetizati si secretati de catre celulele
producatoare (endocrina) si ajung la celula tinta prin sistemul circulator se numesc hormoni
endocrini.
Hormonii paracrini, nu respecta conceptul clasic de hormoni in sensul ca sunt sintetizati si
secretati de o celula, actionand asupra celulelor invecinate, fara a ajunge in torentul circulator
(ex. somatostatina produsa de celulele D pancreatice, actioneaza asupra celulelor A sau B
pancreatice invecinate).
Hormonii autocrini, sunt secretati de catre o celula in spatiul extracelular si de aici actioneaza
ca mesager asupra propriei celule producatoare (ex. interleukina se sintetizeaza in limfocitele T
si determina proliferarea lor).
Hormonii paracrini si autocrini sunt considerati hormoni locali. Linii hormoni pot fi endocrini
pentru un tesut si paracrini pentru alt tesut.
Neurohormonii sunt o categorie speciala de substante chimice produse de catre celulele
nervoase eliberate in sange prin terminatiileaxonalc si apoi vehiculate prin sistemul circulator
pana la celulele tinta.Prin intermediul neurohormonilor sistemul nervos este legat de sitcimil
endocrin. Datorita heterogenitatii structurale cat si varietatiiraspunsului celular nu exista un
criteriu unic de clasificare a hormonilor. De aceea sunt mai multe criterii de clasificare a
hormonilor.
I) In 2005 - Valeriu Atanasiu, clasifica hormonii astfel:

Clasificarea hormonilor dupa solubilitate:

a)   hormoni hidrosolubili:hormonii peptidici, proteici si hormonii derivati din aminoacizi
b)   hormoni liposolubili (hidrofobi) :steroizi si tiroidieni
Clasificarea hormonilor dupa structura chimica:
 hormonii derivati din aminoacizi: dopamina, epinefrina(adrenalina),
norepinefrina(noradrenalina), histamina, serotonina, triiodotironina
 hormoni polipeptidici, proteici si glicoproteici: Hormonul eliberator al tireotropinei
(TRH),Vasopresina (ADH), Oxitocina, Hormonul eliberator al gonadotropinelor,
Somatostatina, Gastrina, Hormonul melanocitostimulator, Secretina, corticotropina
(CRH), Hormonul eliberator al hormonului de crestere (GRH), Insulina, Hormonul
paratiroidian (parathormonul), Prolactina, Hormonul tiroidostimulator (TSH),
Hormonul luteinizant (LH), Hormonul foliculo-stimulator
 hormoni steroizi:estradiolul, estrona, testosterona, dihidroxicolecalciferolul, cortisol,
aldosterona
 hormoni eicosanoizi (derivati de la acidul arahidonic):prostaglandinele primare (PG)
endoperoxiziprostaglandinici (PGG2 si PGH2) prostaciclina (PGL),  tromboxani (TX)
leucotrienele (LT)
Clasificarea hormonilor dupa locul (organul) de producere:
a)      hormoni hipotalamici:eliberatori ai tireotropinei(TRH), ai somatostatinei(GH-RIH),
aigonadotropinelor(Gn-RH), ai corticotropinei (CRH), ai somatotropinei (GH-RH)
b) hormoni hipofizari:somatotropina, corticotropina(ACTH) gonadotropina (Gn),lureizinant
(LH);foliculostimulator ( FSH), tireotropina(TSH) prolact45na (PRL)
c) hormoni gastrointestinali; gastrina, colecistokinina, secretina, etc.
d) hormoni pancreatici; insulina, glucagonul
e) hormoni trombocitari: tromboxan
f) hormoni limfocitari: leucotrienele
g) hormoni suprarenalieni: epinefrina, norepinefrina, corsitol, aldosterona h) hormoni din rinichi;
renina
i) hormoni din tesutul miocardic atrial: polipeptidulnatrinuretic
Clasificarea dupa interdependenta sistem endocrin cu cel nervos
Sistemul endocrin cuprinde trei nivele ierarhice:
Nivelul I cuprinde hormoni hipotalamici si alti hormoni care provin (embriologic) din tesut
nervos (ex. medulosuprarenale, celulele C din tiroida si multe celule ale mucoasei
gastrointestinale)
Nivelul II cuprinde hormoni ce sunt influentati direct sau indirect de sistemul nervos
(adenohipofiza, insulele pancreatice si paratiroidele)
Nivelul  III  cuprinde hormonii  elaborati in  cortexul  adrenalelor,  tiroida si gonade, care sunt
dependenti de hipofiza anterioara.
Majoritatea hormonilor sunt sintetizati si secretati in forma activa. Exista si hormoni ce sunt
sintetizati si depozitati in glanda respectiva intr-o forma inactiva de pro-hormon sau chiar pre-
pro-hormon, din care prin modificari mici (proteoliza) se elibereaza fragmentul pre- si apoi cel
pro-, rezultand hormonul activ.
II )     In 1999, Prof.dr.D.C.Cojocaru, clasifica hormonii astfel:
1)      In functie de originea lor, hormonii se impart in doua clase: Hormoni propriu-
zisi si hormoni tisulari.
Hormonii propriu-zisi sunt sintetizati si secretati numai de catretesuturi specializate ale
organismului anumal,numai de glande endocrine.Uneori,hormonii exercita actiunea in organul in
care au fost sintetizati.De cele mai multe ori ei sunt transportati de catresange spre alte organe si
tesuturi ale carorfunctii biochimice si fiziologice le influenteaza.
Hormonii tisulari  sunt sintetizati si secretati de catre alte tesuturi a caror a carorfunctii sunt
total diferite de cele ale  glandelor endocrine.De exemplu hormonii gastro-intestinali.

2) In functie de glanda care ii secreta.

Din acest punct de vedere se disting mai multe clase de
hormoni:tiroidieni,adenohipofizari,neurohipofizari,hormonii hipofizei
intermediare,medulosuprarenali,corticosuprarenali,epifizei ,timusului,paeatiroidieni,pancreatici
si gonadali

3)Dupa natura lor chimica hormonii se impart in 3 clase:

a) Hormoni derivati de la aminoacizi.Acestia sunt utilizati fie sub forma legata in catene
polipeptidice,fie sub forma libera.In urma acestor procese ei sunt transformati in hormoni
capabili sa-si indeplineascafunctiile lor specifice.
b) Hormoni cu structura pilopeptidica si proteica.Din aceasta clasa fac parte hormonii
reglatori ai hipotalamusului,hormoni hipofizari,hormoni pancreatici si hormoni paratiroidieni
c) Hormoni cu structura steroidica sunt hormonii corticosuprarenali si cei gonadali.
d) In afara de aceste trei clase ,unii autori mai diferentiaza si a patra categorie de
hormoni,ceiderivati de la acizii grasi, mai putinnumerosi,fiind mai degrabasubstante cu actiune
hormonala.
e) In prezent se mai utilizeaza o clasificare a hormonilor in functie de regn si apartenenta
sistematica a organismelor la care se face referire ,existand din acest punct de vedere hormoni
specifici vertebratelor ,hormonii insectelor,fitohormoni etc
f) O alta clasificare se face in functie de procesele asupra caroraactioneaza.Astfel se impart in
trei clase:
1)hormoni metabolici
2)hormoni morfogenetici
3)hormoni cinetici sau organotropi
4)hormoni endocronicinetici

In functie de structura, hormonii se impart in 3 grupe:

- peptidici (formati din mai multi acizi aminati);
- steroidieni (derivati ai colesterolului);
- derivati dintr-un acid aminat (hormonii tiroidieni).
 Hormonii regleaza diferite functii din organism, printre care:- cresterea si dezvoltarea;
- functia si reproducerea sexuala;
- metabolismul;
- starea psihologica.
Rolul hormonilor in organisms
Hormon Efecte
Hormon stimulant al Stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni Tiroxina (T4) si Triiodotironina
tiroidei (T3).
La femei: stimuleaza maturizarea foliculilor ai lui de Graaf in ovare.
Foliculostimulant
La barbati: spermatogeneza, creste productia de androgeni - proteine
hormon
necesare celulelor Sertolidintesticule.
Femei: stimuleaza ovulatia 
Luteinizant hormon La barbati: stimuleazaproductia de testosteron din
celulele Leydig testiculare.
Declanseaza si mentinesecretia lactata si asigura satisfactiadupa un act
Prolactina
sexual.
Hormonul de
crestere(hormon Stimuleazacresterea si reproducerea celulara si asigura cresterea oaselor
somatotrop, lungi si intervine in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor.
somathormon)
Hormonul
Controleaza activitatea glandei suprarenale. Asigura sinteza
adrenocorticotrop(cortico
corticosteroizilor (glucocorticoid si androgeni) de catre celulele
tropina sau
adrenocorticale.
corticostimulina)
Vasopresina (Arginin
Controleazaretentia apei in organism, un deficit de hormon ADH poate
vasopresina sau
cauza diabet insipid, controleaza tensiunea arteriala.
hormonul antidiuretic)
Declanseazacontractia uterului in timpul travaliului, stimuleazasecretia si
Oxitocina eliberarea de lapte la nivelulglandei mamare.
Prin contractia vaginului si colului contribuie la obtinereaorgasmului.
Hormon eliberator de
Stimuleaza eliberarea de prolactina, elibereaza hormonii tiroidieni primari.
tirotropina (tiroliberina)
Hormon eliberator de
gonadotropina Elibereaza FSH si LH din lobul anterior al hipofizei.
(gonadoliberina)
Inhiba eliberarea de GH si THR din lobul anterior hipofizei, reprima
eliberera de gastrina, CCK, secretina, enteroglucagon in sistemul digestiv,
Somatostatina reduce rata de golire gastrica, reduce constractiile musculare netede si fluxul
sanguin din intestin, inhiba eliberarea de insulina in celule beta, inhiba
eliberarea de glucagon in celule alfa, suprima actiunea pancreasului exocrin.
Dopamina (hormonul Creste frecventa cardiaca si tensiunea arteriala, inhiba eliberarea de
inhibitor al prolactinei) prolactina si TRH din lobul anterior al hipofizei.
Influenteaza mecanismele hormonale ale reproducerii (spermatogeneza la
Melatonina barbat si ciclu menstrual la femeie)
Antioxidant care previne tulburarile de somn, in specialinsomnia.
Tiroxina(tetraiodotironin Cel mai putin activ hormon tiroidian creste metabolismul bazal si
a) sensibilitatea la catecolamine, afecteaza sinteza proteinelor.
Responsabil de actiunile hormonilor tiroidieni la nivelul diverselor organe
Triiodotironina tinta, creste metabolismul bazal si sensibilitatea la catecolamine, afecteaza
sinteza proteinelor.
Calcitonina(tirocalcitonin Favorizeaza trecerea calciului din sange in oase, faciliteaza fixarea calciului
a) in oase si scade nivelul calciului sangvin.
Regleazarepartitia de calciu si fosfor in organism, creste nivelul de calciu
Hormon paratiroidian
din sange, scade nivelul de fosfor din sange.
Marker specific procesului de formare osoasa, secreta osteoblastele -
Osteocalcina
hormoni care stimuleaza celulele beta ale pancreasului si elibereze insulina.
Stimuleazagluconeogeneza, inhiba absorbtia glucozei in musculatura si tesut
Cortizol
adipos, detineproprietati anti-inflamatorii si imunosupresoare.
Aldosteron Creste volumul sanguin prin stimularea absorbtiei sodiului de catre rinichi.
Hormoni androgeni Creste densitatea osoasa, stimuleaza dezvoltarea masei musculare,
Testosteronul maturizeaza organele sexuale, stimuleazaingrosarea vocii si pilozitatea.
Regleaza tensiunea arteriala prin ingustarea capilarelor sanguine,
regleazaconcentratia constanta a glucozei in sange, actionand antagonist cu
Adrenalina (epinefrina)
insulina (adrenalina mareste iar insulina scade aceasta concentratie),
suprima activitatea sistemului imunitar.
Participa mai ales la constrictia arteriala, stimuleaza transportul de oxigen si
Noradrenaline(norepinefr
glucoza catre creiersi musculatura prin cresterea frecventei
ina)
cardiace sitensiunii arteriale.
La femei:promoveaza formarea caracteristicilor sexuale secundare;
stimuleazacresterea in inaltime; dezvoltarea endometrului si uterului;
accelereaza metabolismul; reduce masa musculara; reduce resorbtia osoasa;
Estrogen
La barbati:previne apoptoza celulelor germinale.
Alte efecte: reduce motilitatea intestinului; creste cantitatea
de colesterol din bila; stimuleaza producerea de HGH si cortizol.
Progesteron Favorizeazanidatia ovulului fecundat si gestatia, modificandproprietatile
vasculare si chimice ale mucoasei uterine, efect sedativ asupra sistemului
nervos central, este responsabil de decalajul termic manifestat dupaovulatie,
se opune efectului estrogenilor asupra glandelor mamare si mucoasei
uterine, previne cancerul endometrial prin reglarea efectelor estrogenilor,
normalizeaza coagularea sangelui, si nivelurile de zinc,cupru si oxigen la
 nivel celular.
Gonadotropinacorionica Responsabila de pozitivarea testului de sarcina, contine FSH si LH naturali,
umana utilizata in tratamentul infertilitatii.
Insulina influenteazafunctionarea mai multor organe, stimuleaza fibrele
musculare scheletice sa transforneglucoza in glicogen,
si aminoacizii in proteine, actioneaza asupra celulelor hepatice prin
stimularea acestora, sa stranga glucoza din sange si sa o tranforme in
glicogen, prin inhibarea producerii de enzime implicate in procesul
Insulina
de glicoliza, actioneaza asupra celulelor adipoase prin stimularea asimilarii
de glucoza si sinteza de grasime, actioneaza asupra celulelor de la
nivelulhipotalamusului, reducand pofta de mancare, micsoreaza nivelul
glucozei in sange secretat de pancreas si a carui insuficienta
provoaca diabetul.
Creste concentratia sanguina a glucozei,este implicat in procesele de
Glucagon
glicoliza si gluconeogeneza de la nivelul ficatului.
Actiunile acestui hormon vin in completarea efectelor insulinei, inhiba
Amilina secretia de glucagon, reduce frecventa de golire gastrica, trimite semnale
creierului de satietate.
Actioneaza asupra celulelor eritroblaste ale maduvei osoase, aflate la
originea globulelor rosii. 
Eritropoietina
In caz de insuficienta renala, absenta sau reducerea sintezei acestui hormon
de catre rinichi provoaca o diminuare a numarului de globule rosii.
Promoveazaabsorbtia intestinala a calciului si fosforului, Creste reabsorbtia
Calcitriol
renala a fosfatului, Determina eliberarea calciului si fosforului din oase.
Participa la digestia alimentelor si la secretia de gastrina este stimulata de
Gastrina
prezenta alimentelor in stomac.
Stimuleaza pancreasul exocrin pentru a secreta bicarbonatul in lichidul
Secretina
pancreatic, Imbunatateste efectele CCK, Inhiba producerea de suc gastric.
Stimuleazasecretia biliara si stimuleaza producerea de enzime digestive de
Colecistokinina
catre pancreas.
Creste capacitatea glucozei de a stimula secretia deinsulina si capacitatea
tesuturilor de a capta glucoza din sange, scade frecventa golirii gastrice si
Incretina
scade apetitul alimentar.
Suprima secretia de glucagon.
Actioneaza ca neurotransmitator la nivelul sistemului nervos, stimuleaza
Neuropeptide Y
depozitarea alimentelor ingerate sub forma de grasime.
Grelina Stimuleazaapetitul alimentar si secretia hormonului de crestere.
Serotonina Controleaza starea psihologica, somnul si apetitul alimentar.
Angiotensinogen Vasoconstrictor.-Stimuleaza eliberarea de aldosteron.
 Stimuleazadiferentierea celulelor precursoare dinmaduva
Trombopoietina osoasa in megacariocite. Acestea genereaza trombocite cu rol esential in
coagularea sangelui.
Scade fluxul de fier din tesuturile exportatoare spre plasma si absorbtia
Hepcidina
intestinala a fierului.
Contracareaza efectele neuropeptidei Y si a anandamidei (un stimulent
puternic pentru apetitul alimentar, ingredientul activ din marijuana). 
Leptina
Promoveaza sinteza de hormonul melanocit-stimulator (MRH), reducand
pofta de mancare. Si scade pofta de mancare si stimuleaza metabolismul.
Asigura transportul retinolului (vitamina A) in sange. 
Proteina transportoare de
Atunci cand este secretat in cantitati ridicate suprima absorbtia glucozei de
retinol
catre musculatura scheletica si creste cantitatea de glucoza eliberata de ficat.
Stimuleaza apetitul alimentar si regleaza somnul si starea de veghe.
Orexina
Un nivel scazutprovoaca narcolepsia.
Participa la procesele de lipoliza si steroidogeneza. 
Lipotropina
Stimuleazamelanocitele sa produca melanina.
Detineproprietatiasemanatoare morfinei - blocheaza transmisia semnalelor
Encefalina (Enkefalina)
dureroase si anuleaza orice senzatie de durere.