Istoria Militans

În poezia populară literatorii revoluționari de la 1848 vedeau o oglindă a vieții sociale și naționale.
Poeziile populare sunt considerate, “comori neprețuite” care definesc specificul nostru național”, “Într-o
epocă ca aceasta, unde țările noastre au a se lupta cu dușmani puternici care cerc a întuneca nu numai
drepturile politice, dar și chiar naționalitatea românilor, poezia populară ne va fi de mare ajutor spre
apărarea acesteia”. Întregii lor activități, vieții și operei lor li se potrivește calificativul de “poeți cetățeni”.
Poezia lui Alecsandri, dedicată dezrobirii țiganilor, e un strigăt sincer și spontan, o dovadă de umanism.
Curentul dominant în literatura noastră pașoptistă a fost, în mod evident, romantismul. Asistăm la o
invazie de traduceri și la fixarea unei mode occidentale în tot ce se face la noi. Răspândirea și circulația
operelor cu tematica istorică se explică prin faptul că epoca însași era frenetizată de sentimentul trecutului
eroic, de mândria națională. Poezia de inspirație istorică se realiza paralel cu poezia de inspirație
populară, pornită tot din programul “Daciei literare” .
 Numai așa se poate explica elogiul superlativ al lui Eminescu din “Epigonii” adresat scriitorilor
pașoptiști. Dar ideile pașoptiste n-au rămas închise în epocă; ele au continuat să fecundeze și epoca
urmatoare; când o altă generație, a marilor clasici, ducea mai departe sentimental trecutului și inspirația
istorică: Hașdeu în drama “Răzvan și Vidra” sau în “Ion Voda cel cumplit” în care ia drept model opera
capitală a lui Nicolae Bălcescu (“Românii subt Mihai Voievod Viteazul”), Odobescu în nuvelele istorice
sau chiar în câteva poeme, Eminescu în “Scrisoarea a III-a” și în câteva postume (“Memento mori”, de
exemplu). Revista „Dacia literară”
 Dacia literară
Dacia literară este revistă apărută pe 30 ianuarie 1840 la Iași, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu.
În ciuda titlului, revista nu și-a propus să se axeze exclusiv pe literatură. Pe parcursul apariției, ea a
avut următoarea rubricație, marcată prin supratitluri: Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei
(text:Constantin Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul), Scene pitorești din obiceiurile poporului(M.
Kogălniceanu, Nou chip de a face curte), Alegeri din alte foi românești (texte reproduse din „Foaie
pentru minte, inimă și literatură”, „Curierul Românesc” și „Albina românească”),Telegraful Daciei
(știri culturale); Nr. 2: Scene pitorești din obiceiurile Moldaviei (studiul lui C. Negruzzi, Cîntece
populare a Moldaviei), Literatură străină (fragmente din jurnalul de călătorie în Banat, Valahia și
Moldave D. A. Damidoff, șambelan al împăratului Rusiei, cu prezentare și comentarii de M.
Kogălniceanu), Poezie (Cavalerul C. Stamate, A.Donici), alegere din alte foi românești („Arhiva
românească”, „Curierul românesc”), Critica, Telegraful Daciei;