ROMUL NUŢIU

e l a n v i t a l
 R O M U L N U T, I U elan vital

C O N T E M P O R A R Y A R T G A L L E R Y

R O M U L N U T, I U
e l a n v i t a l

1
2
 R O M U L N U T, I U elan vital

R O M U L N U T, I U elan vital

O baie energizantă în culoare! Tablourile lui Romul Nuţiu transportă culoarea cu dinamism şi suveranitate. Expre-
sionismul său abstract provoacă şi armonizează în acelaşi timp. Aluzii la figurativ se ascund, se pierd în spatele culorii.

În arta sa, autorul întruchipează ideea de “elan vital”, instaurată de filozoful francez Henri Bergson. Acest “phi-
losophem” defineşte o forţă spirituală multiprezentă care produce dezvoltare şi care nu poate fi percepută decât intuitiv
şi nu raţional, care se manifestă în toate procesele de creaţie, fie artistice sau ştiinţifice, precum şi în evoluţia naturii.
Complexitatea semantică, fiind condusă de intuiţia spontană, îl îndeamnă pe artist să părăsească pânza ca unic câmp de
acţiune, ajungând la obiect, instalaţii sau la un fel de tablouri transmutate în spaţiu. Actul de creaţie devine eveniment.

Cu siguranţa care-i este proprie, Romul Nuţiu ştie cum să abordeze forma şi mişcarea. Deşi structurat, nu pierde
niciodată libertatea de a improviza. Limbajul său plastic, expresiv, are în principal ca sursă de inspiraţie natura: îndeo-
sebi planta, cu tulpină – structuri vegetale terestre,– şi rădăcină – structuri vegetale subterane; ea se hrăneşte din sol
dar în acelaşi timp redă solului fertilitatea, şi în continua ei luptă pentru existenţă se aseamănă cu omul. Lucrările lui
Romul Nuţiu emană transcendenţă, spiritualitate ascunsă.

Cascadele, păsările, carnetul de bal, secţiunile prin pământ fertil, ferestrele... sau cele numite simplu compoziţie
– toate lucrările sale, în ciuda diversităţii lor, dezvăluie mâna sigură şi stilul personal al artistului desăvârşit.

Dr. Joana Grevers

3
 Interviu cu artistul
Joana Grevers: Domnule Nuţiu, aş vrea să ştiu un lucru: în artă, vă simţiţi pe undeva mai legat de expre-
sionismul abstract, născut în America, sau de informalul european? Sau de nici unul din ele?
Romul Nuţiu: La această întrebare aş răspunde cu nişte explicaţii: cu mulţi ani în urmă (1957), când am terminat facultatea, cre-
zul meu era legat de ideea că percepţia lucrurilor e destul de importantă pentru actul de creaţie, dar fiind limitată, trebuie apelat la
subconştient prin experiment, provocare şi transcendenţă. Informalul meu s-a născut printr-o muncă asiduă şi dăruire. La timpul acela,
informaţiile despre arta contemporană erau foarte puţine, iar şcoala mi-a dat doar nişte cunoştinţe academice parţial folositoare. Mai
târziu, reuşind să călătoresc, am intrat în contact cu informalul european. În marile muzee, am identificat ideea că drumul meu era
într-un sincronism, ca o polaritate la ceea ce vedeam. Expresionismul abstract şi informalul european m-au pus în situaţia de a înţelege
că trebuie să-mi menţin propriul suflu de autenticitate şi sensibilitate.
J.G.: Dar anul acesta, la Foundation Bayeler, o expoziţie importantă a căutat să împace aceste două
mişcări concurente, deşi impactul mai mare al mişcării vine, evident, din Statele Unite.
R.N.: Personal, nu prea cred în împăcare, ci mai mult în aprecieri reciproce...
J.G.: Care este filozofia dumneavoastră de viaţă, de creaţie?
R.N.: Trebuie ştiut că nu este greu să pictezi, este greu a te pune în starea de a picta, provocarea eului personal te poate ajuta.
Creativitatea depinde de multe. Este important să nu facem prea multă filozofie şi să nu uităm de artă, de realizări prin activitatea
practică... Informaţia, cunoaşterea, cultura sunt componente necesare unui artist, dar şi concentrarea, unicitatea...
J.G.: Deci, a vă asocia cu “Elan Vital” şi Henri Bergson vă caracterizează bine; dar şi spiritualitatea ascunsă
este o caracteristică a operei dumneavoastră. Sunteţi de acord să vă numesc “un rebel sensibil”?
R.N.: Întrebările sunt bine puse, aveţi toată libertatea să mă numiţi, nu vreau să fiu “Direcţia presei”. În privinţa caracterizării lui
Bergson, mă inclin.
J.G.: Aţi făcut vreodată parte dintr-un grup sau dintr-o mişcare?
R.N.: Nu se poate spune că am făcut parte dintr-un grup cu o doctrină şi un program bine definit. În perioada anilor 1965-1970,
împreună cu colegii de breaslă – Jecza, Kazinsczy, Popa – am organizat expoziţia “Pictură-Obiect-Sculptură-Ambianţă” care enunţa
nişte relaţii între lucrările propuse. Atunci am conceput obiecte pictate pe toate suprafeţele, în maniera mea gestuală, amplificând
sugestia picturii. Întotdeauna mi-am dorit să fiu unul ce îşi respectă stările şi trăirile personale, să am un mod de exprimare propriu.
J.G.: Probabil că adevărata creativitate se naşte din singularizare – cum spunea Jackson Pollock, “a picta
este o stare de spirit (suflet)... pictura este “self-awareness” (autoexperienţă). Fiecare artist bun pictează
ceea ce este el însuşi.” Care a fost momentul cheie al evoluţiei, când v-aţi găsit stilul?
R.N.: În evoluţia mea, am avut mai multe momente cheie care s-au materializat cu ocazia unor expoziţii personale. Aş putea vorbi des-
pre expoziţia “Univers Dinamic” de la Galeria Helios, din Timişoara. Aici, am propus o mişcare liberă între principiile picturalităţii pure, a
informalului ce s-a instaurat ca stil, şi investigarea realului. O raportare la modelele culturale ale informalului european sau expresionismul
abstract constituie premiza validării unor soluţii proprii. Importantă este lucrarea de artă monumentală de la Universitatea de Vest, care
s-a realizat în urma cercetărilor în domeniul informalului. Considerând că studiile în acest domeniu s-au epuizat parţial, am deschis o nouă
expoziţie, numită “Secţiuni prin pământ fertil”, în care am propus reafirmarea nevoii de întemeieri în experienţa realului, imprevizibilului,
efemerului, senzorialului... Pentru a mă apropia de timpul actual, expoziţia din 2004 “Utopia” este o angajare polemică privind situaţia
imaginii artistului şi artei. Cred că arta trebuie să-şi modifice în permanenţă sistemul de referinţă, răspunzând unor probleme actuale.
J.G.: Când începeţi un tablou, vă gândiţi vreodată la efectul asupra publicului?
R.N.: Când încep un tablou, problema este de a transmite ceva, prin mijloacele specifice artelor plastice: culoare, formă, spaţiu,
ritm, compoziţie. Uneori, mi se întâmplă să privesc un tablou gata ca spectator. Cred că odată terminat, tabloul trebuie să-şi urmeze o
istorie proprie: expus în muzee sau la diverse expoziţii, vândut, apreciat, dat cadou sau, de ce nu, pus într-un depozit sau după dulap.
J.G.: Domnule Nuţiu, aţi spus cândva: “dacă îţi cunoşti limitele, poate vei reuşi odată să le depăşeşti”?
R.N.: Da, este important să ştii câte ceva despre tine. Artistul trebuie să fie un intelectual: învaţă, se informează, meditează şi e
într-o permanentă introspecţie...
Realizat de curator Dr. Joana Grevers

4
 R O M U L N U T, I U elan vital

Geneză, 1993, ulei pe pânză, 250 / 190 cm

5
6
 R O M U L N U T, I U elan vital

 Marea Cascadă, 2002, ulei pe pânză, 197 / 293 cm

 Elan vital (13 Forme pictate), 1969-2008, lemn, metal, acril, dimensiuni variabile, h 200 cm

7
  Univers Dinamic I, 1995, ulei pe pânză, 150 / 120 cm
 Univers Dinamic II, 1995, ulei pe pânză, 150 / 120 cm

8
R O M U L N U T, I U elan vital

9
  Labirint vegetal II, 1988, ulei pe pânză, 52 / 52 cm
 Perenitate, 1983, ulei pe pânză, 130 / 130 cm

10
R O M U L N U T, I U elan vital

11
  Arhivă vegetală, 1988, ulei pe pânză, 51 / 94 cm
 Permanenţă, 2007, tehnică mixtă, 150 / 120 cm

12
R O M U L N U T, I U elan vital

13
  Clepsidră I, 3 detalii, 1965, ulei pe pânză, 42 / 54 cm
 Clepsidră II, 1965, ulei pe pânză, 130 / 130 cm

14
R O M U L N U T, I U elan vital

15
16
 R O M U L N U T, I U elan vital

 Înălţare, 1980, ulei pe pânză, 200 / 160 cm

 Structură vegetală subterană VI, 1981, ulei pe pânză, 50 / 70 cm

17
  Copac albastru, 3 detalii, 2002, ulei pe pânză
 Copac albastru, 2002, ulei pe pânză, 158 / 115 cm

18
R O M U L N U T, I U elan vital

19
  Semn II, 1996, tehnică mixtă, 130 / 130 cm
 Obiect VIII, 1968, lemn, fier, culori industriale, 157 / 53 / 39 cm

20
R O M U L N U T, I U elan vital

21
22
 R O M U L N U T, I U elan vital

 Curgere I, 2007, ulei pe pânză, 162 / 114 cm

 Spaţiu energetic, 1998, ulei pe pânză, 130 / 130 cm

23
  Curgere II, 2007, ulei pe pânză, 114 / 162 cm
 Elan vital, 3 detalii

24
R O M U L N U T, I U elan vital

25
  Structură vegetală subterană XVII, 1987, ulei pe pânză, 100 / 120 cm
 Univers albastru, 1999, ulei pe pânză, 196 / 160 cm

26
R O M U L N U T, I U elan vital

27
  Secţiune în roşu, 2008, ulei pe pânză, 90 / 110 cm
 Traseu vertical, 1969, ulei pe pânză, 96 / 65 cm

28
R O M U L N U T, I U elan vital

29
30
 R O M U L N U T, I U elan vital

 Start la o murală, 1970, ciment, sârmă, sticlă, diverse obiecte, 8 / 95 / 89 cm

 Univers ascuns, 2003, tehnică mixtă, 70 / 100 / 11 cm

31
  Structură simbol, 1988, ulei pe pânză, 65 / 80 cm
 Structură simbol I, 1988, ulei pe pânză, 80 / 70 cm

32
R O M U L N U T, I U elan vital

33
34
 R O M U L N U T, I U elan vital

 Rădăcină III, 1988, ulei pe pânză, 70 / 53 cm

 Fereastră I, 1996, tehnică mixtă, 130 / 81 cm
 Fereastră II, 2003, acrilic pe pânză, 146 / 89 cm

35
  Rădăcină I, 1993, ulei pe pânză, 64 / 53 cm
 Rădăcină II, 1988, ulei pe pânză, 70 / 53 cm
 Carnet de bal II, 2008, ulei pe pânză, 200 / 160 cm

36
R O M U L N U T, I U elan vital

37
38
 R O M U L N U T, I U elan vital

Insula, 2002, tehnică mixtă, 145 / 165 cm

39
  Obiecte permutabile, 1993, (9 piese), ulei pe lemn, dimensiuni variabile, 106 – 190 cm

40
R O M U L N U T, I U elan vital

41
42
 R O M U L N U T, I U elan vital

Design incomfortabil, 1993, (5 piese),

lemn, ulei, fier, oglindă, dimensiuni variabile

43
 Autoportret, 1975

44

R O M U L N U T, I U
note biografice
1932  Se naşte la 28 iulie, în comuna Bilbor, judeţul Harghita;
părinţii: Ioan şi Ludovica, brigadier silvic şi casnică.
1938  Urmează cursurile şcolii primare din comuna Caşva,
judeţul Mureş.
1940  În urma Dictatului de la Viena, s-a refugiat la Blaj.
1941  Se stabileşte la Reghin, unde va absolvi Liceul Pedagogic
“Petru Mayor”.
1951-1957  Este student la Institutul de Arte Plastice “Ion An-
dreescu” din Cluj, având ca profesori pe Feier Petru şi
Harşia Teodor, iar colegi: Leon Vreme, Sima Paul, Balău
Mircea, Vasile Pop Szilagy, Alexandru Cristea, Solomon
Edwin, Kryzanowska Sofia.
1957  Se stabileşte la Timişoara, debutează la Salonul Anual de
Artă Plastică unde va expune în permanenţă. Cu ocazia
deschiderii salonului, îi cunoaşte pe Catul Bogdan, Alex-
andru Ciucurencu, Petru Comarnescu şi Romul Ladea.
1958  Urmează o documentare şi specializare la Institutul de
Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, la clasa
profesorului Alexandru Ciucurencu.
1959  Expune la Bienala Naţională de Artă, la care continuă să
participe în permanenţă.
1960  Este profesor la Liceul de Arte Plastice din Timişoara,
funcţionând alături de profesorul Julius Podlipny, cu
care are o colaborare pedagogică.
1961-1979  Este lector la Universitatea din Timişoara,
Facultatea de Desen
1961  Devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România,
Filiala Timişoara.
1962  Se căsătoreşte cu Felicia Bircea, profesoară.
R O M U L N U T, I U elan vital
1964-1965  Expune la Salonul Anual de Grafică din Bucureşti.
1966  Se naşte fiica sa, Simona, care va deveni mai târziu
artist plastic.
1968  Decorează sala gării din Băile Herculane, cu un mozaic
în ceramică, având tema “Tradiţie”.
1969-1970  Participă la expoziţia de grup “26 artişti plastici
timişoreni”, la Novi Sad şi Belgrad, precum şi la o
expoziţie de artă românească la Torino, Italia.
1973  Realizează proiectul de artă monumentală “Ştiinţă, lite-
ratură şi artă” pe care, ulterior, în tandem cu Gabriel
Kazynczy, îl transpune în tehnica numită cimenturi
colorate.
1974  Expune 12 lucrări de pictură, în Hofgeismar, Germania.
1975  Deschide expoziţia personală de pictură “Univers
dinamic”, la Galeria de Artă Helios, din Timişoara.
1976  Expoziţie personală la Cluj-Napoca în Galeriile de Artă
ale U.A.P.
1976-1983  Este preşedintele Filialei Uniunii Artiştilor Plastici
timişoreni.
1977  Realizează un ansamblu de 2 lucrări monumentale la
Hotelul Orizont din Predeal, cu temele “Orizont” şi
“Copacul”. Participă la expoziţia de grup “850 de ani
de existenţă a oraşului Graz”, Austria, cu obiecte de
lemn pictate. Aceste tipuri de obiecte, fără nici o altă
conotaţie în afară de expresia plastică, schimbă statutul
picturii, volumetrizând-o, nu într-o manieră iluzionistă,
ci impostrându-le pe socluri ca pe o sculptură.
1978  Particpă la Expoziţia Naţională “Studiu” la Galeria Bastion,
cu lucrarea “Studiu, start pentru o creaţie artistică”.
45
  Este invitat şi expune 2 lucrări la Bienala Internaţională
de Artă, de la Kosice.
 Este prezent în expoziţiile de grup din Gottingen, North-
eim, Germania.
 Expune la Concursul Internaţional de Desen “Juan Miro”,
din Barcelona, Spania.
 Prezintă 10 lucrări într-o expoziţie de grup la Galeria 49,
Thalwill, Elveţia.
1979  Expoziţie de grup Sylt List, Germania şi Thalwill, Elveţia.
1980  Expoziţii de grup la Barsinghaus Nieteuscheid,
Germania şi Galeria Epoca din Lucerna, Elveţia.
 Expoziţie de grup la Delemenhorst, Germania.
 Expoziţie românească la Gera, Germania.
 Expoziţie românească la Budapesta şi Varşovia.
1985  Expune la Târgul Internaţional de Cultură, Artă,
Jurnalistică, ediţia a XI-a Beogradski Sajam, Yugoslavia.
 Expoziţii de artă românească la Stutgart, Germania şi la
Moscova.
 Expoziţia taberei Internaţionale Pleiner Rudolstadt,
Germania.
1986  Expoziţie de grup la Lucerna, Elveţia.
 Expoziţie de artă românească la Londra.
 Realizează împreună cu Lidia Ciolac, lucrarea de artă
monumentală “Mapamond”, în tehnica “al secco”, la
Aeroportul Internaţional Timişoara.
1987  Expoziţia de artă românească la Glasgow, Anglia, la care
este numit comisar al expoziţiei.
1988  Expoziţia personală “Secţiuni prin pământ fertil” (72 de
lucrări), Galeria Helios, Timişoara.
 Participă cu lucrări la Bienala de Artă Brusque, Brazilia.
1990  Expoziţie de grup la Szeged, Ungaria.
 Expoziţie de grup la Galeria Guga/Parc, Essen, Germania.
1991  Expoziţie de grup la Credit Bank Central, Szaarbruchen,
Germania.
46
 Expoziţie de grup “Creaţie şi sincronism european” la
Muzeul de Artă al Banatului, Timişoara.
1992  Este numit profesor la Facultatea de Artă din cadrul
Universităţii de Vest, din Timişoara, Catedra Pictură,
pănă în 1998, când este pensionat; revine profesor la
Universitatea “Tibiscus”, Facultatea de Design, iar din
2002 profesor asociat la Universitatea de Vest.
1993  Participă la “Târgul Internaţional de Artă” de la Vicenza,
Italia.
 Expoziţie de grup la Galeria Kalvaria, din Szeged, Ungaria.
 Expoziţie personală “Dincolo de aparenţe”, la Galeria
Helios, Timişoara.
1995  Expoziţie de grup la Galeria Europhause, Germania.
1996  Expoziţie personală Sparkasse, Karlsruhe, Germania.
 Participă la expoziţia “Experimentul în România” la
Galeriile Teatrului Naţional din Bucureşti.
1997  Expoziţie personală “Semne, sensuri” (compoziţii non-
figurative) la Galeria Dure, Timişoara.
 Expoziţie de grup la Oslo, Norvegia.
1998  Expoziţie de grup la Centrul Cultural Român, din Viena,
Austria.
 Expoziţie de grup la Galeria Key Springfils, SUA.
 Expoziţie de grup la Galeria Profan, din Elst, Olanda.
1999  Expoziţie de grup la Centrul Cultural Român din
Budapesta.
2000  Expoziţie de grup Szeged, Ungaria.
2003  Expoziţie de grup, Budapesta, Ungaria.
2004  Expoziţie personală “Utopia”, Galeria Helios, Timişoara.
2005  Expoziţie reprezentativă Bruxelles, Belgia.
 Expoziţie personală la Galeria Senso, Bucureşti.
2006  Timişoara European Openings, Art Exhibition.
2007  Bienala de Pictură, Sculptură, Grafică, din Arad.
2008  XII Tablakepfesteszeti Biennale, Szeged, Ungaria.
 Expoziţie de grup la Galeria Calina, Timişoara.
 R O M U L N U T, I U elan vital

Ambient expoziţional, 2004

47
 Catalogul expoziţiei

R O M U L N U T, I U elan vital
organizate de director Dr. Joana Grevers la

CONTEMPORARY ART GALLERY

în perioada 4 decembrie 2008 - 7 februarie 2009

Intrarea Armaşului, no. 12,

etaj 2, sect. 1, Bucureşti
Tel.: 0747 480 630
www.418gallery.com

Graphic design:
Claudia Tache-Veethividangan
Foto: din arhiva artistului

48
The catalogue of the exhibition

R O M U L N U T, I U elan vital
organised by director Dr. Joana Grevers at

CONTEMPORARY ART GALLERY

4th of December 2008 - 28th of March 2009

Intr. Armaşului, no. 12,

2nd floor, sect. 1, Bucharest
Phone: 0747 480 630
www.418gallery.com

Graphic designer:
Claudia Tache-Veethividangan
Photos: from the artist’s archive