UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI PROTECȚIA

MEDIULUI
DOMENIUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

INFORMATICĂ APLICATĂ

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Prof. Dr. Beiu Roxana

ABSOLVENT: BISORCA-ABRUDEAN D. RALUCA IOANA

ARAD

Anul 2021
 UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI PROTECȚIA
MEDIULUI
DOMENIUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

Țebea-"inimă de neam și țară"

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Prof. Dr. Zdremțan Monica

ABSOLVENT: BISORCA-ABRUDEAN D. RALUCA IOANA

ARAD

Anul 2021
 Cuprins
1. Așezare geografică..................................................................................................................3
2. Istoric......................................................................................................................................4
3. Obiective turistice...................................................................................................................5
3.1. Biserica ortodoxă din Țebea............................................................................................5
3.2. Gorunul lui Horea............................................................................................................5
3.3. Mormântul lui Avram Iancu............................................................................................6
3.4. Gorunul lui Avram Iancu.................................................................................................6
3.5. Mormintele lui Ioan Buteanu (1821-1849) şi Simeon Groza (?-1885)..................7
3.6. Bustul lui Avram Iancu....................................................................................................7
3.7. Morminmtele ostașilor Revoluției care au luptat pentru dezrobirea Ardealului..............8
4. Manifestări comemorative......................................................................................................8
Concluzii...................................................................................................................................10
Bibliografie...............................................................................................................................11
 Introducere

Țebea este locul copilăriei mele, este leagănul în care eu am cunoscut tot ce-i mai
frumos și bun în viață. Aici am am învățat să desting binele de rău, să-mi iubesc neamul și
țară și să fiu mândră ca fac parte dintr-o astfel de
comunitate.
Oameni "faini" și de omenie, pline de veselie,
gospodari și credincioși sunt ai mei dragi consăteni.
Casele sunt situate în zonă de depresiune,
adunate și frumos amenajate.
Păduri, pajiști, terenuri arabile, toate se găsesc
aici ca noi să trăim în tihnă și să ne bucurăm de ele.
Din punct vedere istoric avem cel mai frumos
panteon, "Panteonul moților".
Fig.1 Placa de la intrarea in Panteon[ CITATION htt14 \l 1048 ]

2
 1. Așezare geografică

Țebea este un sat situat în

partea nordică a județului
Țebea
Hunedoara, în Depresiunea
Zarandului.
Este străbătută de râul
Crișul Alb.
Este denumită capitala
regiunii istorice Țara
Zarandului.
Situat în sudul Munților
Apuseni, în Țara Zarandului,
într-un peisaj fermecător, cu
oameni și obiceiuri care-și
urmează rostul lor știut.

Fig.2- Localizare Țebea [ CITATION htt081 \l 1048 ]

3
 2. Istoric

Fig.3 Țebea în 1703[ CITATION htt14 \l 1048 ]

Țebea este un sat ce datează încă din secolul XIV, prima atestare fiind în 1703. În nici
o altă Transilvanie, legământul dintre spiritualitate, istorie, natură, tradiții și legende nu este
mai sacru și mai puternic manifestat ca-n pământul Țebei. [ CITATION Con14 \l 1048 ]
Mistic și istoric, tăcut și încărcat cu sângeșe strămoșilor, acest pământ găzduiește
rădăcinile bravilor daci și izvoarele iubirii de pământ ale urmașilor lor.
Simbolurile identității neamului străbun, își odihnesc aici identitatea: Avram Iancu,
Ioan Buteanu, Simion Groza și eroi căzuți în luptele pentru apărarea gliei.

4
 3. Obiective turistice

Panteonul Moților de la Țebea este, de fapt un cimitir al eroilor situate lângă drumul
European E79. Complexul cuprinde mai multe obiective legate de lupta moților pentru
libertate și echitate social. În cimitir, pe lângă biserica satului Țeabea, se află mormintele lui
Avram Iancu, Ioan Buteanu și Simeon Groza, revoluționari de la 1848, Gorunul lui Horea,
Gorunul lui Iancu, dar și morminte și cruci comemorative ale eroilor din Războiul de
Independență al României și din cele două Războaie Mondiale și două tunuri din războiul de
la 1877.[ CITATION Ioa10 \l 1048 ]

3.1. Biserica ortodoxă din Țebea

Biserica Ortodoxă din Țebea a fost construită între anii 1893-1896. I s-a spus Biserica
cu Tricolor, deoarece încă de atunci, cu toate că erau sub dominați maghiară, localnicii au
pictat pe tavan 4 brâie tricolore. Tradiția spune că oficialitățile de atunci au încercat prin mai
multe mijloace să-i constrângă pe localnici să șteargă tricolorul din biserică, dar ei nu au
cedat, spunând: ” Nu, pentru că atunci când ne rugăm lui Dumnezeu, ne închinăm și Sfântului
Tricolor Românesc.” [ CITATION Mar09 \l 1048 ]
Biserica Panteonului Moților a fost sfințită la 20 septembrie 1896. Clopotul de bronz
al bisericii din lemn care se afla odinioară aici a fost turnat în 1845, acesta fiind clopotul care
a anunțat moartea lui Avram Iancu. [ CITATION Mar09 \l 1048 ]

3.2. Gorunul lui Horea

 Este un stejar vechi de circa 400 de ani, cu circumferința de 9 m. Pentru a fi protejat

de distrugerea prin uscare și putrefacție, în anul 1924 a fost legat cu cercuri de oțel și cimentat
în interior. Pentru a permite dezvoltarea coroanei, a fost retezat la înălțimea de 9 m, de unde s-
a dezvoltat o creangă laterală. Sub acest copac Horea i-a chemat la luptă pe moții iobagi.
Lângă acest gorun (aflat în cimitirul satului) este îngropat Avram Iancu.
În prezent creanga laterală a gorunului nu mai există, ci doar trunchiul cimentat, lipsit
de viață.[CITATION InM11 \l 1048 ]
Acest gorun fiind cel mai înalt copac din zonă, de peste 15 metri, la umbra lui se ținea
din cele mai vechi timpuri, Sfatul Bătrânilor. Tot la umbra lui s-a odihnit în drumul său spre

5
Praga și domnitorul Mihai Viteazul. Dar noi îl numim Gorunul lui Horea pentru că înaintea
Răscoalei de la 1784, aici, la umbra Gorunului se întâlnea Horea cu oamenii, când venea în
Zarand. Vorbeau și împreună puneau la cale planuri de luptă împotriva asupririlor și
nedreptăților sociale, spunând "Iar când va veni străinul, să vă ia pământ și drept, români
scuturați stejarul, ca din somn , să mă deștept". Legenda mai spune că la rădăcina lui ar fi fost
îngropată mâna dreaptă a lui Horea, după ce el a fost tras pe roată.[ CITATION InM11 \l 1048
]
Cu ocazia restaurării din 1947 aproape tot trunchiul a fost îmbrăcat în ciment, pe care
s-a realizat modelul cojii de către sculptorul Radu Moga-Mânzat. Pentru susținerea crengii
laterale, în 1977 a fost construit un stâlp de beton. Această ultimă creangă laterală a fost ruptă
de puternica furtună care s-a abătut asupra regiunii în 19 iulie 2005. Actual, din gorun nu mai
există decât sarcofagul de beton al trunchiului. Din ramura ruptă în 2005 s-a cioplit o cruce de
1,8 m, Crucea lui Horea, amplasată alături de mormântul lui Avram Iancu.[ CITATION
Con14 \l 1048 ]

3.3. Mormântul lui Avram Iancu

Avram Iancu și-a gasit sfârsitul, în 10 septembrie 1872, în casa covrigarului Ioan
Stupina la care locuia adeseori și a fost înmormântat trei zile mai târziu în cimitirul de la
Țebea.
Mormântul îi este străjuit, de atunci, de două tunuri pe care armata lui le-a folosit în
luptă şi de un monument ridicat în 1924, prin grija Regelui României, Ferdinand I. Tot în
1924 au fost aduse și înhumate în imediata apropiere a mormântului lui Avram Iancu,
osemintele celor mai de seama colaboratori ai săi: prefectul Ioan Buteanu și tribunul Ioan
Groza.[ CITATION Con14 \l 1048 ]
Inițial, mormântul era de pământ, conform obiceiului. Crucea de la căpătâi a fost
donată de preotul Ioan Tisu, care pregătise crucea pentru propriul său mormânt. Inscripția de
pe cruce este: „AV RAM IAN CU, ADV(OCAT), PREF(ECTUL) LEG(IUNILOR)
ROM(ÂNE) în anul 1848–9. +1872”. [ CITATION Con14 \l 1048 ]

3.4. Gorunul lui Avram Iancu

6
 Gorunul lui Avram Iancu este sădit în memoria lui . Este falnic și frumos, la umbra lui
stăm astăzi noi urmașii lui Avram Iancum, țebenii. A fulgerat în el, dar a rezistat doar o
creangă a fost răpusă la pământ. n decursul timpului, în semn de recunoștință pentru eroii
moților și ai neamului românesc, au mai plantat goruni (Quercus petraea) în cimitir diverse
pesonalități. Cu ocazia manifestărilor din 1924 au plantat goruni regele Ferdinand I și Regina
Maria și s-a plantat un gorun în numele generalului Berthelot. În anul 1966, prezent la
Țebea, Nicolae Ceaușescu a dorit să planteze și el un gorun la căpătâiul mormântului lui
Avram Iancu, dar acesta nu a prins rădăcini. Ca să nu se afle acest lucru, lucrătorii silvici au
plantat în mare secret un alt puiet, care a avut aceeași soartă și abia al treilea puiet s-a prins în
pământ. Acest puiet a avut o soartă tragică, el fiind smuls din pământ, dus în fața fostului
Consiliu Popular, tăiat și dat pe foc în decembrie 1989 de către localnicii revoltați din Brad.
[ CITATION Con14 \l 1048 ]
La 11 septembrie 2005, după circa două luni de la furtuna care a distrus gorunul lui
Horea, Traian Băsescu a plantat un puiet de gorun (Quercus petraea) la aproximativ 5 metri
est de sarcofagul de ciment care proteja vechiul gorun al lui Horea, puiet care în acel moment
avea aproape 10 ani și care s-a prins. [ CITATION Con14 \l 1048 ]

3.5. Mormintele lui Ioan Buteanu (1821-1849) şi Simeon Groza (?-1885)

Acești doi ostași importanți ai revoluției române au fost îngropați la Țebea, fiind
sfătuitorii lui Avram Iancu. Unul fiind preot Simeon Groza și Ioan Buteanu a fost avocat.
Fiecare bătălie și orice strategie era împătășită prietenilor săi, și făceau împreună posibilele
strategii de luptă.[ CITATION Con14 \l 1048 ]
Pe faţa monumentului lui Ioan Buteanu a fost scris: „Aici sunt osemintele feritului
Ionu Buteanu unul dintră martirii naţiei române ucisu perfidamente în anul 1949 mai 23 /
iuniu 4 – 1849. Pusu în 1869 septembrie 10”. Pe spatele monumentului este înscris textul:
„Ion Buteanu, Prefectul Zarandului în 1848-9, prins mişeleşte la Abrud şi spânzurat la Iosaş
de fugarii unguri bătuţi de Iancu. Mor liniştit, moartea mea e răzbunată, de ajuns, prin cele
două înfrângeri ale maghiarilor la Abrud, au fost ultimele-i vorbe”. Pe faţa monumentului lui
Simion Groza este scris textul: „Tribunul celor 7 sate zărăndene, eroul de la Stiurţul din
Abrud, Paroh în Rovina 1834-1885. Osemintele lui au fost aduse aici la 15 august 1924 la
centenarul naşterii lui Iancu”.[ CITATION Con14 \l 1048 ]

7
3.6. Bustul lui Avram Iancu

Monumentul lui Avram Iancu, operă a sculptorului Ioan Medruț, a fost inaugurat
la 16 septembrie 2006. Este situat în exteriorul cimitirului, spre nord-vest, la șosea, și este
format dintr-un bust de bronz pe un soclu de travertin așezat pe un platou octogonal cu doua
trepte.[ CITATION Geo34 \l 1048 ]
“Fără momentul 1848 nu ar fi existat Marea Unire de la 1918. Pe frontispiciul statuii
este scris, în totalitate, testamentul lui Avram Iancu, care începe cu cuvintele: ‘Unicul dor al
vieții mele a fost să-mi văd națiunea mea fericită’. Avram Iancu nu a avut nevoie de
decorații, el a luptat pentru ca poporul să fie decorat cu drepturi”, a declarat înainte de
eveniment, primarul municipiului Brad, Florin Cazacu.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a afirmat la eveniment, că visul lui Avram Iancu
de “a-şi vedea naţiunea fericită” este o sursă de inspiraţie şi în prezent, precizând că
societatea românească are nevoie de întoarcerea la spiritul de unitate: “Visul lui Avram Iancu
de ‘a-şi vedea naţiunea fericită’ ne inspiră şi astăzi. Cred că, în rezonanţă cu viziunea
figurilor emblematice ale trecutului nostru, astăzi, societatea românească are nevoie de
aducerea împreună a energiilor creatoare, de întoarcerea la spiritul de unitate şi de
profundul respect pentru valorile şi simbolurile naţionale. Am primit o moştenire de seamă
de la înaintaşii noştri, avem datoria să o onorăm în prezent şi să o transmitem copiilor
noştri”, a declarat premierul Dăncilă, la ceremonia de donare către Guvern a operei “Avram
Iancu – Darul moţilor pentru România”, 

3.7. Morminmtele ostașilor Revoluției care au luptat pentru dezrobirea

Ardealului

Cele 75 de morminte strămutate împreună cu cele ale eroilor locali sunt amplasate în
două grupuri. La est, pe cinci rânduri, este un grup de 72 de morminte ale unor luptători ale
căror nume sunt cunoscute, iar la vest 18 morminte ale unor eroi necunoscuți. Numerele sunt
simbolice, reunite formează numărul 1872, anul morții lui Avram Iancu. Pe crucile din partea
de est este trecut gradul, numele și numărul unității militare a fiecărui combatant. În mijoc se
află mormântul lt. Constantin Ștefan Bârsan din Medgidia și al soldatului Ilie Bota din Șteia. [
CITATION Con14 \l 1048 ]

8
 4. Manifestări comemorative

În fiecare an aici au loc într-a doua duminică a lunii septembrie, la o dată cât mai
apropiată de 10 septembrie — ziua morții lui Avram Iancu — manifestări comemorative.
Începutul a fost făcut în 1972, cu ocazia centenarului morții lui Avram Iancu, când a fost
organizată o serbare pionierească. În perioada 1980–1984 aici au avut loc spectacole
ale Cenaclului Flacăra. Din 1986 manifestarea era sub denumirea „Întâlnirea Tineretului cu
Istoria”, fiind o replică la evenimentul organizat la Costești.
După 1989 manifestarea a devenit o serbare câmpenească, numită „Serbarile
Naționale de la Țebea”. La serbări participă în fiecare an 5–10 000 de oameni (tabelul 1).
Manifestările sunt organizate de către Consiliul Local al comunei Baia de Criș, în colaborare
cu Consiliul Județean Hunedoara, Casa de Cultură din Brad și Societatea Cultural-Patriotică
„Avram Iancu”. [ CITATION Dan15 \l 1048 ]
Participanți la serbare Anul
10000 2014
8500-9000 2015
10000 2016
9000 2017
7000 2018
6000-7000 2019
- 2020
Tabel 1. Participanții la "Serbările Naționale Țebea"

Comemorările constituie ocazii pentru politicieni de a acumula capital politic, în

special în anii electorali, lucru exploatat prima dată de Gheorghe Funar și Vatra Românească.
Se depun coroane și se rostesc discursuri, după care urmează un program folcloric. Unii
politicieni încearcă să folosească potențialul politic al locului prin amplasarea de afișe
electorale, însă actual acest fapt nu mai este permis în incinta cimitirului, pentru a nu afecta
caracterul comemorativ al manifestării. [ CITATION Dan15 \l 1048 ]

9
 Concluzii

Țebea sub denumirea de Panteonul Moților este cunoscut monumentul

istoric Cimitirul eroilor din Țebea. Situat lângă drumul european E79, în acest complex se află
mai multe obiective care amintesc de vremurile glorioase de luptă ale moților, împotriva
nedreptăților sociale, pentru eliberare și unitate națională.
Complexul de monumente se află plasat pe o movilă, unde este biserica satului,
înconjurată de cimitir. Spre vest de biserică este o poiană, înconjurată de o lizieră de arbori. În
poiană, la circa 15 m vest de biserică se află mormântul lui Avram Iancu, considerat centrul
complexului. Spre sud de mormântul lui Avram Iancu, la circa 15 m, se află gorunul lui
Horea, iar la nord, în lizieră, cam la aceeași distanță, se află gorunul lui Avram Iancu. La sud
de gorunul lui Horea, la circa 10 m, se află gorunul lui Ferdinand, iar la est de gorunul lui
Horea, la circa 5 m, se află gorunul eroilor libertății. Ceva mai la est se află gorunii reginei
Maria și al generalului Berthelot.
La nord de biserică și mormântul lui Avram Iancu, în lizieră, se află monumentele și
mormintele eroilor din Războiul de Independență al României din 1877 și din Primul și al
Doilea Război Mondial. Tot în liziera de la nord se află, între mormântul lui Avram Iancu și
cele ale eroilor din războaie mormintele lui Ioan Buteanu și Simeon Groza.
Cimitirul este înconjurat de un zid și are două intrări, cea principală de la nord spre
șosea, cu o alee orientată nord-sud care duce la mormântul lui Avram Iancu și cea secundară
la vest, cu o alee orientată vest-est, care duce la gorunul lui Horea. Pe alee, lângă intrarea de
la nord se află o serie de plăci omagiale.
În exteriorul complexului, la șosea, se află bustul lui Avram Iancu, executat de Ioan
Medruț.
Așadar vizitați Țebea pentru o cunoaște o parte din istoria poporului român și a face
parte din comunitatea nostră, a moților, a oamenilor cu suflet mare, iubitori de istorie și plini
de haz.

10
 Bibliografie

1. (2008). Preluat de pe http://www.comune.ro/.accesat în 07.01.2021

2. (2014). Preluat de pe https://www.gohunedoara.com/.accesat în 17.01.2021
3. Ardelean, C. (2014). Pantheonul Moților, Complexul Istoric Țebea. Bucuresti.
4. Căldărariu, M. (2009). Documente de muzeu în „Biserica cu tricolor” de la Țebea.
București.
5. Camber, G. E. (1934). Țara Zarandulu. București.
6. Guță, D. (2015). Țebea 2015: mii de oameni sunt așteptați la Serbările Naționale dedicate
lui Avram Iancu, liderul transilvănenilor din 1848. Adevărul.
7. L., T. (2011). In Memoriam — eroului Avram Iancu — moment de reculegere la casa
preoțească Tisu din satul Țebea,. Zarandul.
8. Lazăr, I. (2010). Țebea și Baia de Criș: Locuri, fapte, monumente - Îndreptar istorico
turistic. Zarandul.

11