Prof.

Lungu Gianina
Grup Şcolar Iernut

Proiect de lecţie
Data: 18. III.2011
Clasa: a X-a A
Obiectul : Limba şi literatura română
Unitate de învăţare: Lectura poeziei. Expresivitatea metaforei. Modernismul
Subiectul lecţiei: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Lucian Blaga
Tipul lecţiei: lecţia mixtă (după parcurgerea universului poetic blagian)
Durata: 50 min.

Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicar;
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare;
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Competenţe specifice:
1.1. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte;
1.2. Receptarea adecvată a sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte;
2.3. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic;
2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate;
3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate.

1
Competenţe derivate:
1. formularea unor opinii argumentate despre opera lui Lucian Blaga;
2. cunoaşterea semnificaţiilor cuvintelor – cheie şi a imaginilor artistice din text;
3. dobândirea de noi abilităţi de comentare a unui text poetic;
4. identificarea în poezie a substratului filozofic specific poeziei blagiene;
5. recunoaşterea în poezia lui Blaga a influenţelor modernismului.

Strategii didactice
a. Metode şi procedee: lectura expresivă, conversaţia euristică, problematizarea, învăţarea prin descoperire, comparaţia, explicaţia.
b. Forme de organizarea a activităţii: pe grupe şi individuală;
c. Mijloace didactice: fişe cu textul poeziei, schema pe tablă, fişe de lucru , fişe cu citate.
d. Resurse: 1. Timp disponibil: 50min.
2. Capacitatea de învăţare: peste nivel mediu
3. Condiţii: sala de curs optim iluminată, vizibilitate şi acustică adevată activităţii didactice
e. Evaluare: orală, observarea intervenţiei şi iniţiativa elevilor, fişe de lucru, feedback, notarea.

Bibliografie:

1. Blaga, Lucian, Poezii, Ed. Minerva, Bucureşti, 1981;

2. Pop, Ion, Lucian Blaga – universul liric, Ed. Cartea românească, Bucureşti, 1983,
3. Pamfil, Alina, Limba şi literatură română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed.Paralela 45, 2006;
4. Cerghit, Ioan Metode de învăţământ, Polirom, Iaşi, 2006 (p.253 – 258 – Metoda proiectelor).

2
 SCENARIUL DIDACTIC
Strategii didactice
Evenimentele Conţinuturi instructiv educative
Forme de Resurse Resurse
instruirii C.S. Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevilor org. a materiale procedurale
învăţării

Moment Salutul, verificarea prezenţei Salută. Frontal Catalogul Conversaţie

organizatoric elevilor, pregătirea pentru lecţie, Se pregătesc pentru lecţie. euristica
1 min. scurtă conversaţie.

 Verificarea calitativă a
1. Verificarea temei pe care elevii au avut-o de Frontal Conversaţie 1.1 Expunere
temei rezolvat pentru acasă, profesorul euristica orala
făcând observaţii şi aprecieri după
caz, antrenând întreaga clasă în
discutarea exerciţiilor propuse.
Profesorul intervine, corectând
dacă este cazul şi adăugând noi
informaţii.

Reactualizare Cum defineşte Lucian Blaga De câte ori un lucru este astfel Frontal Notiţele Brainstorming 1.1 Expunere
cunoştinţelor expresionismul? redat, încât puterea, tensiunea sa orala
învăţate interioară, îl întrece, îl
anterior transcendează trădând relaţiuni cu
cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul,
15 min. avem de-a face cu un produs artistic
expresionist.

Care sunt principalele trăsături Elevii răspund: Observarea

ale modernismului-
expresionismului?
Expresionismul cultivă
aceleaşi valori ca şi modernismul:
- valoarea supremă o
constituie absolutul
- orientarea spre actual si spre 2.4 sistematica
citadin,
- adancirea lirismului,
- ambiguitatea limbajului.
-innoirea metaforica,
- imaginile socante,
3
 - dorinţa de pierdere în - versul liber
anonimat
- regresiunea spre original
- transcendentul
- apocalipticul

Captarea Care este sensul denotativ al Corola = totalitatea petalelor, de Frontal Conversaţia 1.2 Notarea pe
atenţiei cuvântului corolă? obicei frumos colorate, ale unei flori. euristică tablă

Imaginaţi-vă că vă aflaţi în Elevii îşi descriu reacţiile: Chestionare

faţa unei flori deosebite, de o - i-aş admira perfecţiunea;
frumuseţe cu totul neobişnuită - aş rupe-o s-o iau acasă;
(imagine) Descrieţi reacţia, - aş mirosi-o;
sentimentele şi acţiunile voastre. - aş trece pe alături fără s-o observ...

Blaga îşi intitulează una din

poeziile sale Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii.-scriu
titlul pe tablă.
Din titlul poezie, ce credeţi că Pentru Blaga, corola de minuni a Frontal Fise cu Conversaţia 1.2 Expunerea
semnifică pentru Blaga corola de lumii semnifică ideea cunoaşterii matrice euristică orala
minuni a lumii? luciferice. semantică
- Anexa 1 matricea semantică -misterele universului , sublimul
perfecţiunii

Anunţarea Pornind de la cuvintele eu nu Crezul lui Blaga e că datoria Frontal Conversaţia Observarea
temei şi a strivesc, care este crezul lui Blaga poetului este să adâncească misterele euristică sistematica
competenţelor cu privire la datoria poetului? universului, nu se lă lămurească.
urmărite.
Vom încerca astăzi şi pe Elevii sunt atenţi.
parcursul orelor următoare, să
identificăm elementele
expresioniste, moderniste şi
filozofice prezente în poezia Eu
nu strivesc corola de minuni a
lumii de Lucian Blaga.
La sfârşitul lecţiei veţi fi
4
 capabili să induceţi semnificaţia
unor cuvinte cheie şi a imaginilor
artistice, veţi putea comenta un
text liric şi veţi descoperiţi
substratul filosofic specific
poeziei blagiene.

Această poezia este Frontal Conversaţia 2.4 Observarea

Conducerea considerată o artă poetică. Ce Arta poetică exprimă un ansamblu de sistematică.
învăţării înţelegeţi prin artă poetică? de trăsături care compun viziunea verificare se solicită
despre lume şi viaţă a unui autor, răspunsuri
despre menirea lui în univers şi elevilor
despre misiunea artei sale, într-un
Trebuie să ştiţi că aceată limbaj poetic care-l particularizează
poezie este o artă poetică
modernă, pentru că interesul
autorului este deplasat de la
tehnica poetică la relaţia poet-
lume şi poet-creaţie.

Voi recita poezia îndemnându-

i să urmărească:
- tipul de lirism - confesiune Frontal Fişe cu Lectura 2.3 Observarea
(Scriere literară care conține Elevii vor identifica: textul expresivă sistematică.
mărturisirea unor gânduri și - lirism subiectiv poetic
sentimente legate de viața intimă
a autorului) = pe tema cunoaşterii
Cunoaşterea Cunoaşterea
Am discutat ora trecută că la
paradisiacă luciferică
Blaga distingem două tipuri de
cunoaştere. Care sunt acestea?
Anexa 2 -ce reduce la -deschide misterele,
minimum misterul îmbogăţeşte Fişe Dezbaterea Chestionarea
cosmic orizontul
-cunoaşterea - purtătoare de
raţională de tip logic, lumina.
rece si precisa

- elemente de compoziţie,
Frontal 2.3
5
 - întregul discurs este centrat pe eul
liric,
Conducerea - metafore revelatorii cu substrat
învăţării filosofic;
- versuri aritmice si inegale
- secvenţele poetice (scene În grup Fişe de Dezbaterea Observarea
care formeaza o unitate in textul Elevii vor recunoaşte secvenţele lucru 2.3 sistematică
literar, determinata de o structura poetice după care vor lucra pe fişele
tematica, motivica sau de ordin de lucru.
prozodic)? Anexa 3

- incipitul constituie o reluare

a titlului, intarind caracterul de „Eu nu strivesc...... – incipit
confesiune al textului (element
modernist), exprima atitudinea
poetului fata de tainele lumii;
♦  antiteza „eu – alţii” prezinta,
prin opozitie, cele doua modalitati „Lumina altora....” – tensiune
de cunoastere: a „altora" poetică
(paradisiaca) si a poetului
(luciferica); dar eu...
- eul liric pledează pentru
menținerea misterului, nu
descifrarea tainele lumii, ci
potenţarea lor:
- ceilalţi încearcă să cunoască
rațional, lumea și prin acest lucru Elevii copiază în caiete schema de
îi spulberă misterul. pe tablă.
Anexa 4
♦  comparaţia lumina poetului – eu cu lumina mea.... luna pe grupe Fişe de Dezbaterea 2.3 Observarea
lumina lunii atesta dorinta lui de lucru sistematică
a perpetua misterele.
- finalul -Termenii „flori”-
vegetalul, „ochi”-cunoaşterea, căci eu iubesc .... – final
„buze”-afectivitatea, „morminte”-
moartea, simbolizând concretizări
ale misterelor, susţin o gradare a
„nepătrunsului ascuns”, de la
6
 formele cele mai accesibile până
Conducerea la cele mai profunde.
învăţării
Ce conţine titlul, stilistic vorbind?
Conţine o metaforă: imaginarul Frontal Conversaţia Expunerea
poetic surprinde marea frumuseţe a euristică 2.3 orală
lumii, miracole, mistere.
Ce atitudine a eului liric Frontal
expresionist identificăm în titlu? Titlul poeziei exprimă atitudinea Conversaţia
-apropiindu-se de mistere, poetului – filozof de a proteja euristică
poetul le amplifica, pastrand misterele lumii.
astfel neatinsa perfectiunea lumii Cunoaştera lumii este posibilă
create de Marele Anonim numai prin iubire: „ Căci eu iubesc/
(Dumnezeu). şi flori şi ochi şi buze şi morminte”

Care este tema poeziei?

Exprimă situarea individualităţii Raportul dintre poet şi lume. Frontal Conversaţia 2.3
subiective în raport cu lumea, cu euristică
marile taine ale existenţei. Expunerea
orală
Care este cuvântul cheie al
poezie şi ideea centrală a liricii mister
bacoviene?
Tabla
Filozofia lui Blaga explorează
misterul = existenţa noastră în
orizontul cunoaşterii. Elevii notează în caiete. Frontal Conversaţia
Hipnotizat de mister, aşa ni-l euristică
închipuim pe Lucian Blaga, ori de
câte ori îi citim poemele.

Faţă de Arghezi, accentul este

pus în poezie lui Blaga nu pe
cuvânt(pe textul care va rămâne),
ci pe participarea subiectivă la
tainele universale.
„LBlaga e mut ca o lebădă
În patria sa zăpada
7
 Făpturii ţine loc de cuvânt.”
Blaga nu are încredere în
cuvânt. Ceea ce este trăit
nemijlocit este atât de dens, încât 2.4
tăcerea devine act de comunicare Tăcerea – motiv şi atitudine
şi autocomunicare. poetică

Blaga susţine şi teoretic

atitudinea sa faţă de mister :
„ Câteodată datoria noastră Individual Observarea
în faţa unui adevărat mister nu sistematică
este să-l lămurim, ci să-l adâncim Lectura
aşa de mult încât să-l prefacem Tabla expresivă
într-un mister mai mare”

Întrebări ce vizează aspectele Elevii vor răspunde la întrebări: Frontal Notiţele Problemati- 2.3 Expunere si
Asigurarea fundamentale revelate de textul zarea argument
feedbackului studiat. are orala
şi evaluarea  Ce este ca specie poezia
performanţe Eu nu strivesc corola de
lor minuni a lumii de Lucian
Blaga?
 Ce mesaj comunică
această artă? Conversaţia
 Principiile estetice ale Frontal Tabla euristică
cărui curent le-am descoperit
în poezie?
 Ce relaţie există într
poezie şi filozofia lui Blaga?
Tema:
Scrieţi un eseu argumentativ de Elevii notează tema în caiete. Individual Caietele Exercitii 3.3 Observarea
Asigurarea 1-1/2 pagini pornind de la de formulare a sistematica
transferului citatul de mai sus cu privire la propriilor
concepţia lui Blaga despre opinii
mister.

8
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
de Lucian Blaga
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
și nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
și-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micșorează, ci tremurătoare
măreşte și mai tare taina nopții,
așa înbogățesc și eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
și tot ce-i neînțeles
se schimbă-n neînțelesuri și mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
și flori și ochi și buze și morminte.
9
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
de Lucian Blaga
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
și nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
și-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micșorează, ci tremurătoare
măreşte și mai tare taina nopții,
așa înbogățesc și eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
și tot ce-i neînțeles
se schimbă-n neînțelesuri și mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
și flori și ochi și buze și morminte.
Anexa 3 FIŞĂ DE LUCRU Numele elevilor:

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Secvenţa: Interpretare

Secvenţa I – atitudinea poetului faţă de

tainele lumii
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Secvenţa a II –a – antiteza „eu – alţii”
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –
Secvenţa a III –a – comparaţia lumina
poetului – lumina lunii
şi-n tocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i ne-nţeles
se schimbă-n ne-nţelesuri şi mai mari
sub ochii mei –
Secvenţa a IV-a – concluzia
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

10
Anexa nr.1

MATRICE SEMNATICĂ ÎN REŢEA

TAINELE

VRAJA
NEPĂTRUN-
NE-NŢELES SULUI
ASCUNS
COROLA
DE
MINUNI A
LUMII

ADÂNCIMI
SFÂNT
DE
MISTER
ÎNTUNERIC

TAINA
NOPŢII

11
 CUNOAŞTERE LUCIFERICĂ
Anexa 4
ANTITEZA POET-LUME
MISTER

 COROLA DE MINUNI A LUMII

 TAINELE
 FLORI, OCHI BUZE, MORMINTE
 VRAJA NEPĂTRUNSULUI ASCUNS
CUNOAŞTEREA PARADISIACĂ

 ADÂNCIMI DE ÎNTUNERIC
 TAINA
 TAINA NOPŢII
 ÎNTUNECATA ZARE
 SFÂNT MISTER
 NEÎNŢELESURI

EU CU LUMINA
MEA

NU STRIVESC NU UCID SPORESC IUBESC ÎMBOGĂŢESC

12
Anexa 2
TIPURI DE CUNOAŞTERE ÎN POEZIA LUI BLAGA
CUNOAŞTEREA LUCIFERICĂ CUNOAŞTEREA PARADISIACĂ

· de la luceafăr, astru care sugerează misterul · se caracterizează prin fixare asupra obiectului
nopţii sau de la Lucifer care in primele veacuri ale crestinismului, · este de tip logic, raţional
SUGRUMĂ
era socotit „purtatorul de lumina" · se revarsă asupra obiectului şi nu îl depăşeşte, vrând să
· cunoaşterea poetică, intuitivă lumineze misterul, pe care astfel să-l reducă
· obiectul este considerat despicat în două: LUMINA · este specifică oamenilor de ştiinţă,
1. partea fanică – cea care se arată ALTORA · este directă, sortită eşecului, deoarece nu îmbogăţeşte
2. partea criptică – cea care se ascunde fiinţa, ci o sărăceşte
· are ca scop potenţarea, adâncirea misterului şi
nu lămurirea lui
· este specifică sensibilităţii poetului,este indirectă şi îmbogăţeşte
fiinţa artistică
· are trei trepte:
1.atenuarea misterului – zero cunoaşterea
2.permanentizarea lui – plus cunoaşterea
3.sporirea miserului – minus cunoaşterea = cea mai înaltă formă
de cunoaştere

13