Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 2

Membrana celulară – structură şi funcţii


• REZUMAT
• TIPURI DE MEMBRANE CELULARE
• STRUCTURA MEMBRANELOR
• DUBLUL STRAT LIPIDIC
• PROTEINELE MEMBRANARE
• ÎNVELIŞUL CELULAR
• FUNCŢIILE MEMBRANEI CELULARE
– ADEZIVITATEA CELULARĂ
– TRANSPORTUL MEMBRANAR
– SEMNALIZAREA CELULARĂ
• TIPURI DE MEMBRANE CELULARE
Există trei tipuri de membrane celulare:
• Membrana celulară (plasmatică) –
• înconjură celula
• îi defineşte limitele
• menţine diferenţele între citosol şi mediul înconjurător
• Membranele organitelor –
• definesc compartmente delimitate de membrane în celule (organite)
• menţin diferenţele caracteristice între conţinutul fiecărui organit şi citosol
• Membranes special– în celule specializate
• teaca de mielină – membrana plasmatică a celulelor Schwann → extină,
modificată
• , împachetată în jurul axonului neuronului
• Lipidele din membrană se asamblează spontan în apă
• → formează un dublu-strat.
• În 1972, S.J. Singer & G. Nicolson au propus “modelul mozaicului fluid” – proteinele
membranare sunt inserate în dublul strat lipidic.
• DUBLUL STRAT LIPIDIC
• Moleculele de lipide formează un dublu strat cu grosime de aprox. 5nm;
• Reprezintă ~ 50% din masa membranelor celulare la animale, restul fiind reprezentat de
proteine;
• Moleculele lipidelor din membrane sunt
amfipatice
– au o parte hidrofilă (“cu afinitate pentru apă″ sau polară) şi
– o parte hidrofobă (“respinge apa" sau nepolară)
– Exista trei clase majore de lipide membranare:
– fosfolipide,
– colesterol,
– glicolipide
– Fosfolipidele ~ 70% → principalul element structural – se autoasamblează intr-un strat dublu
lipidic
– fosfogliceride – ex. fosfatidil-colina
– sfingolipide – ex. sfingomielina
– Glicolipidele ~ 5% se găsesc doar pe faţa externă a membranei celulare, respectiv faţa internă a
membranei organitelor → faţa exoplasmatică
– cerebrozide
– galactozide
– Colesterolul ~ 25% → interpus între fosfolipide – scade mobilitatea acizilor graşi → scade
permeabilitatea membranei
– PROTEINELE MEMBRANARE
– Proteinele determină funcţiile specifice ale membranei
– atât plasmalema cât şi organitele au o colecţie unică de proteine
– Proteinele membranare sunt:
– proteine periferice → ataşate la suprafaţa membranei
– proteine integrale → străbat parţial sau total (proteine transmembranare) dublul strat
lipidic
– Proteinele integrale sunt amfipatice!
– ÎNVELIŞUL CELULAR
– Are trei componente
– PLASMALEMA → lipidele si proteinele membranare 7-9 nm
– GLICOCALIXUL la exterior, este format din grupările glucidice ale glicoproteinelor şi
glicolipidelor → rol de protecţie – 50 nm
– CITOSCHELETUL MEMBRANAR → reţea de proteine (periferice) asociate
– cu faţa citoplasmatică al bistratului lipidic ce corespunde ectoplasmei → stabilizează
infrastructura membranei – 5-9 nm
– actină, spectrină şi ankirină
FUNCŢIILE MEMBRANEI CELULARE
TRANSPORTUL MEMBRANAR
SEMNALIZAREA CELULARĂ
ADEZIVITATEA CELULARĂ
• Dublul strat lipidic furnizează structura de bază a membranei şi serveşte ca o barieră relativ
impermeabilă la trecerea moleculelor solubile în apă
• Proteinele inserate în dublul strat lipidicmediază celelalte funcţii ale membranei
• ADEZIVITATEA CELULARA
(joncţiunile celulare)
• Numeroase celule din tesuturi sunt legate unele de altele sau de matricea extracelulara prin
dispozitive speciale joncţiuni celulare.
• Se împart în trei clase funcţionale :
• joncţiunile IMPERMEABILE,
• joncţiunile de ANCORARE, şi
• joncţiunile de COMUNICARE
• Joncţiunile impermeabile
• Mai sunt numite joncţiuni strânse sau zonula occludens
• rol în menţinerea diferenţelor de concentraţie a substanţelor de o parte şi de alta a
epiteliilor
• formarea de dispozitive de etanşare, limitând difuzarea substanţelor în spaţiul
intercelular
• Ex. Epiteliul intestinal
• Joncţiunile de ancorare
• Principalele tipuri:
• desmozomi în centură (zonula adherens)
• desmozomii „în pată” (macula adherens)
• hemidesmozomii.
• Asigură aderarea mecanică a celulelor, le „ancorează” între ele sau de matricea extracelulară,
astfel încât ele devin capabile să acţioneze ca o unitate structurală
• conferă rezistenţa mecanică prin ancorarea de elementele citoscheletului
• Joncţiunile de comunicare
• Numite şi gap sau macula comunicans;
• Permit trecerea moleculelor mici, solubile în apă direct din citoplasma unei celule în citoplasma
altei celule învecinate.
• Celulele conectate în acest mod → cuplate chimic si electric.
• Alcătuite din conexoni.
• TRANSPORTUL MEMBRANAR
Tipuri de transport:
• După natura substanţelor transportate
– transport de ioni şi molecule mici,
– transport de macromolecule (prin vezicule).
• După consumul de energie:
– transportul pasiv (fără consum de energie) şi
– transportul activ (cu consum de energie).
• După locul din membrană pe unde trec substanţele:
– transport prin stratul dublu lipidic (difuziune simplă)
– transport mediat de proteine de transport (difuziune
– facilitată)

S-ar putea să vă placă și