Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Disciplina de DERMATO-VENEROLOGIE
25-Mar-20 1
GENERALITATI
Epiderm
Derm
Hipoderm
Epidermul
Pe masura ce straturile superficiale se descuameaza, grosimea este mentinuta
constanta de celulele care se divid in stratul profund (bazal sau germinativ)
Celulele generate sunt impinse de activitatea mitotica la suprafata, trecand prin stratul
spinos, apoi granulos si cornos
Turnover-ul epidermic dureaza aprox. 30 - 60 de zile. In acest timp, aspectul celulei
sufera schimbari. O sectiune verticala prin epiderm rezuma istoricul vietii unei celule
epidermice.
2. STRATUL SPINOS
(MALPIGIAN)
Desmosomi
1. STRATUL BAZAL
Granule de
melanină
STRATUL
CORNOS
STRATUL LUCID
STRATUL
GRANULOS
STRATUL
SPINOS
STRATUL
BAZAL
MEMBRANA BAZALA
EPIDERMUL
tonofilamente
• In pielea normala, aprox. 30% din celulele bazale se pregatesc pentru diviziune: in
urma mitozei, celula intra in faza G1, sintetizeaza ARN si proteine şi creste in
dimensiuni sinteza ADN-ului (faza S); o scurta faza de crestere post-sintetica
(G2) are loc inaintea mitozei (M); faza G1 este apoi repetata, şi una din celulele-fiice
se muta in stratul suprabazal, apoi se diferentiaza, pierde capacitatea de diviziune si
sintetizeza keratina.
• Unele celule bazale raman inactive intr-o asa numita faza Go, dar pot reintra in ciclul
de proliferare.
• Celule stem se afla printre aceste celule interfoliculare bazale si, de asemenea,
printre celulele tecii externe de la nivelul foliculului pilos, la nivelul de atasament al
muschiului arrector pili
G0 D
M – mitoza
S – sinteza ADN
D – celule care se diferentiaza
G0 – celule fertile care nu proliferează
G1 – interfază (fază postmitotică) ZILE
G2 – repaus (fază premitotică) ORE
Filamente de keratina
EPIDERMUL - HISTOLOGIE
Reminiscente desmozomale
2. STRATUL SPINOS (MALPIGHIAN)
6-20 rinduri de keratinocite poligonale ferm atasate
unele de altele prin mici procese citoplasmatice, Strat de lipide
abundenti desmozomi si alte cadherine, separate Granulatii lamelare
printr-un strat de glicoproteine intercelulare si
lipoproteine. Granulatii de keratohialin
Nucleu degenerat
• In ME, desmozomii arata ca niste „tepi”; acestia
sunt formatiuni speciale de atasament care contin Desmozomi
Aparat Golgi
desmoplakine, desmogleine si desmocoline. Ac. Ribozomi
impotriva acestor proteine se gasesc in pemfigus
bula intraepidermica. Tonofibrile
Reticul endoplasmic rugos
• Continuitatea citoplasmatica intre keratinocite
Mitocondrie
apare la nivelul jonctiunilor („gap-junctions”)
• Tonofilamentele sunt mici fibre dispuse in Nucleu
manunchiuri numite tonofibrile.
• Granulele lamelare (organisme Odland), derivate
din aparatul Golgi, apar în keratinocitele superficiale
Hemidesmozom
din stratul spinos. Acestea contin polizaharide,
enzime hidrolitice si lamele lipidice, compuse din Lamina densa
fosfolipide, colesterol şi glucozilceramide, precursori
ai lipidelor din spatiul intercelular al stratului
cornos.
EPIDERMUL
3. STRATUL GRANULOS
3 – 4 rinduri de keratinocite romboidale /
fusiforme;
Citoplasma: granule bazofile mari
neregulate de keratohialin, care fuzioneaza
cu tonofibrilele.
Granulele de keratohialin contin proteine,
incluzand involucrina, loricrina si
profilagrina, care este scindata in filagrina
de catre fosfataze specifice.
Pe masura ascensionarii keratinocitelor,
granulele de keratohialin se rup si continutul
lor se disperseaza in citoplasma.
Peptidele de filagrina se ataseaza
citoscheletului de keratina, prabusindu-l, si
transformand celulele granuloase in celule
scuamoase, plate.
Filagrina, involucrina si loricrina pot fi
detectate imunohistochimic si sunt utile ca
markeri de diferentiere epidermica
EPIDERMUL
4. STRATUL CORNOS:
Keratinocite anucleate; suprapuse, separate de lipide
Impreuna, acestea ofera o bariera eficienta impotriva pierderilor de apa si a I
G-6-P
Ac. piruvic
ŞUNT CICLUL
GLICOLIZE Ac. α cetoglutaric
PENTOZIC KREBS
Ac. oxaloacetic
ACIZI
25-Mar-20
NUCLEICI ENERGIE 14
REGLAREA EPIDERMOPOEZEI
H. POLIPEPTIDICI H. CATECHOLAMINICI
ADENIL CICLAZA
AMPC AMPC
EGF CHALONE
STIMULARE INHIBARE
MITOZĂ MITOZĂ
M M
G2 G2
G1 G1
S S
PGE2
H. ANDROGENI
25-Mar-20 PGE2α H. GLUCOCORTICOIZI RETINOIZI 15
KERATINOGENEZA
1. Cytoskeleton
• Filamente intracitoplasmatice heterogene:
Actina
Miozina
Tubulina
Filamente intermediare (70-100A)
Interleukine
IL-1 Interleukina 1 Activare limfocitara
Activarea celulelor Langerhans
Reactii de faza acuta
IL-3 Interleukina 3 CSF (factor de stimulare a
coloniilor)
25-Mar-20 22
MELANOGENEZA - BIOSINTEZA MELANINELOR
TIROZINA
DOPA TIROZINAZA
CISTEINA
DOPA-CHINONA
DERIVAŢI INDOLICI
DIHIDROXIINDOL INCOLORI
EUMELANINA PROTEINA
PHAEOMELANINA
25-Mar-20 23
-TRICROMUL
MELANOGENEZA
• Melanozomii stad. III – IV: transferati K – citelor;
• Dispersia melanozomilor din virful dentritelor melanocitare = asigurata de :
- FI (filam. interm.)
- microtubuli
TRANSFERUL MELANOZOMILOR:( ipoteze)
1) Dentrita melanocitatasare K-cit vacuola cu melanozomi expulsie in
celula K-citara;
2) K- citul inglobeaza virful dentritei cu melanozomi ;
DUPA DISTRIBUIRE IN K-CIT:
- proteinele melanozomice sunt degradate de enzimele lizozomale;
- melanozomii isi pierd membranele limitante si sint dispersati individual in str.
cornos;
OBS: - se poate produce o degradare intramelanocitara a melanozomilor
( de ex. actiunea UV)
25-Mar-20 24
MELANOGENEZA
Evolutia morfologica a MELANOZOMILOR
Melanozomi
Stadiul 4
Stadiul 3
Stadiul 2
UNITATEA EPIDERMICA DE MELANIZARE FITZPATRICK
Stadiul 1
Membrana Golgi
Nucleu
Dendrite
Melanocit cu
melanosomi
Reticul Mitocondrie Keratinocite cu granule de
endoplasmatic melanină în apropierea
25-Mar-20
nucleului 26
FACTORI STIMULATORI AI MELANOGENEZEI
HIPERPIGMENTAŢIE
HIPOPIGMENTAŢIE
K K
K K
M =25-Mar-20
sensibili la enzimele lizozomale M = rezistenţi la enzimele lizozomale 29
CHOLECALCIFEROLUL
25-Mar-20 31
Celula Langerhans
Celula
Langerhans
LAMINA LUCIDA
LAMINA DENSA
DERM PAPILAR
Jonctiunea dermo-epidermica
laminina 5, colagen XVII (PB
180) si integrina α6β4
EBS Keratine
5 si 14
HD: plectina,
integrine α6β4,
AgPB2 (colagen XVII)
Filamente de
ancorare Lamina lucida (30-
EBJ (laminina) 50 nm)
Lamina densa
(50-80 nm) – colagen tip IV
Fibrile de ancorare –
EBD colagen tip VII
Dermul
PLEX VASC. SUBPAPILAR
TRUNCHIURI
VASCULARE
TESUT CONJUNCTIV NEREGULAT; BENZI
FIBROASE
25-Mar-20 41
FUNCTIA DERMULUI: FIBRILOFORMAREA ELASTICA
• Fibra elastica: suport elastic cutanat
• Prezinta legaturi incrucisate neobisnuite :Desmozina, Izodesmozina;
• Deficitul de Cu activare a lizil-oxidazei => elastina”slaba”;
• TROPOELASTINA (elastina solubila) contine:
-AA cu caracter nepolar (majoritatea): glicocol, prolina, alanina, valina,
fenilalanina, izoleucina, leucina;
-AA cu caracter polar: ac.aspartic, ac. glutamic, lizina, arginina
• DESMOZINA: AA specific elastinei;respons. de elasticitatea si
insolubilitatea elastinei
• PROPRIETATI ELASTINA:
- aranjamentul contraparalel a lantului polipeptidic;plisarea;
- stocheaza energia elastica;
- este o proteina hidrofoba (datorita AA nepolari)
• TURNOVER METABOLIC- foarte lent;
• DEGRADAREA ELASTINEI: ELASTAZE;
Inhibitori ai elastazei: alfa 1-anti- proteinaza
alfa2- macroglobulina
tripsina
25-Mar-20 43
Substanta fundamentala a dermului
• este in principal constituita din glicozaminoglicani
(acid hialuronic si dermatan-sulfat)+cantitati mici de
heparan-sulfat si condroitin-sulfat
Functii importante:
- prin continutul de apa permite nutrientilor,
hormonilor si deseurilor metabolice sa treaca
prin derm
- actioneaza ca un lubrifiant intre colagen
si fibrele elastice in timpul miscarilor pielii
- permite dermului sa actioneze ca un
tampon contra socurilor
Hipodermul
• se gaseste în continuarea dermului de care nu este net delimitat
• se întinde în profunzime pana la aponevroze sau periost, cu
excepţia pleoapelor, urechilor şi organelor genitale masculine care
nu prezintă hipoderm
• este constituit din lobuli adipoşi delimitaţi de tractusuri fibroase care
vin din derm
• Odata cu inaintarea in varsta => atrofie =>imbatranirea pielii/AGING
FUNCŢIILE HIPODERMULUI
• ROL IZOLANT
• TERMOREGLARE
• DEPOZIT LIPIDIC
• ESTETIC
FACTORI ce controlează depunera şi mobilizarea grăsimilor din hipoderm:
INSULINA
SOMATOTROFINA
ADENOCORTOCOTROFINA
TIROTROFINA
MSH
ADIPOCITUL conţine:
TRIGLICERIDE
ACID PALMITIC
ACID STEARIC
ACIZI GRAŞI NESATURAŢI
HIPODERMUL conţine:
10-30% APĂ
O mică cantitate de LIPOCROMI
25-Mar-20Mai puţin de 2% COLESTEROL 47
Vascularizatia pielii
• Vasele de sange sunt situate in doua straturi principale orizontale. Plexul
profund e situat chiar deasupra tesutului gras subcutanat si arteriolele sale
servesc glandele sudoripare si foliculul pilos.
• O arteriola ce ia nastere in dermul profund deserveste o portiune de tesut
sub forma de con cu baza inspre epiderm
• Functia principala: termoreglarea sub influenta simpaticului,
anastomozele arteriovenoase de la nivelul plexului profund pot sunta
sangele inspre capilarele venoase pe seama buclelor arteriale, reducand
astfel pierderea de caldura prin convectie
Coloratie carmin
TIJA FIRULUI
DE PAR
RADACINA
FIRULUI DE PAR
ANEXELE - PĂRUL
Ostiu (infundibul
folicular)
ANEXELE - UNGHIA
GLANDELE SEBACEE –
deschidere in infundibulul
folicular
Strat bazal periferic: celule
turtite
M.m. straturi interne:
celule lipidizate
Secretie : tip HOLOCRIN
GLANDELE SUDORIPARE
GLANDE SUDORIPARE
ECRINE
independente de folic.
pilos;
Gl. tubulare simple:
-zona secretorie: -
strat periferic- celule
mioepiteliale
- strat intern- cel.intunecate
+ cel. clare
-portiune excretorie
(duct sudoripar) – traiect
spiralat;
GLANDELE SUDORIPARE
Epidermul
Folicul pilos
Glanda
Sebacee
Glanda
sudoripare
apocrină Dermul
Glanda sudoripară
Folicul pilos ecrina
Sudatia
• ECRINE
- dezvoltate complet la naştere 1,5-4 milioane.
- sunt repartizate pe toată suprafaţa pielii, cu excepţia regiunilor axilare, perimamelonare,
pubiene. Sunt foarte numeroase la nivelul palmelor şi plantelor şi numeroase la nivelul dosului
mâinilor şi pielii capului.
• APOCRINE:
• - repartitie: axile, regiunea pubiană, meatul auditiv extern, areola mamară, aria perianală
• - Activitatea debutează după puberate
• AMINOACIZII:
• SERINA, ORNITINA, CITRULINA, ACIDUL ASPARTIC în concentraţie de 10 ori mai mare
ca în plasmă.
• GLUTAMINA, CISTINA, ACIDUL ALFA AMINOBUTIRIC sunt în concentarţie de 20 mai
mică ca în plasmă.
Sudatia
MUCOPOLIZAHARIDE ACIDE
25-Mar-20 60
Functiile pielii - concluzie
Protectie impotriva:
substantelor chimice Stratul cornos
radiatiei ultraviolete Melanocite
antigenelor, haptenelor Celule Langerhans
microbilor CeluleLangerhans