Dr. Nicolae Grădinaru Dr.

Dorian Rais

LEGISLAłIE
ÎN ASISTENłA SOCIALĂ

Editura „IndependenŃa Economică”

2007
 Dr. Nicolae Grădinaru, Dr. Dorian Rais
LEGISLAłIE ÎN ASISTENłA SOCIALĂ

ISBN: 978-973-7732-67-5

© Copyright Editura „IndependenŃa Economică” 2007

Toate drepturile rezervate

EDITURA „INDEPENDENłA ECONOMICĂ”

Calea Bascov nr. 2A, Piteşti
Tel./Fax: 0248/21.64.27

Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României

GRĂDINARU, NICOLAE
LegislaŃie în asistenŃa socială / dr. Nicolae Grădinaru,
dr. Dorian Rais. - Piteşti : IndependenŃa Economică, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-7732-67-5

I. Rais, Dorian

364(498)(094)
 Cuprins

Capitolul I
ASISTENłA SOCIALĂ .......................................................................7
1.1. ConsideraŃii generale ....................................................................7
1.2. Dreptul la asistenŃă socială..........................................................20
1.3. Sistemul de servicii şi prestaŃii sociale ........................................20
1.4. Personalul din sistemul de asistenŃă socială.................................22
1.5. Organizarea şi funcŃionarea sistemului naŃional
de asistenŃă socială.....................................................................23
1.5.1. AdministraŃia publică centrală ...................................................... 23
1.5.2. AdministraŃia publică locală.......................................................... 32
1.6. FinanŃarea prestaŃiilor sociale şi a serviciilor sociale ...................36
1.7. JurisdicŃia sistemului naŃional de asistenŃă socială.......................37
1.8. Organizarea şi funcŃionarea instituŃiilor de asistenŃă socială .......41
1.8.1. Serviciile sociale............................................................................. 47
1.8.2. Organizarea şi funcŃionarea serviciului public
de asistenŃă socială........................................................................ 51
1.8.3. Acreditarea furnizorilor de servicii sociale.................................. 59
1.8.4. Procedura de acordare a serviciilor sociale ................................ 70
1.8.5. Personalul care acordă servicii sociale........................................ 75
1.8.6. Beneficiarii de servicii sociale....................................................... 88

Capitolul II
PROTECłIA COPILULUI................................................................90
2.1. ConsideraŃii generale ..................................................................90
2.2. ProtecŃia specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv,
de ocrotirea părinŃilor săi ...........................................................93
2.2.1. Plasamentul................................................................................... 105
2.2.2. Plasamentul în regim de urgenŃă................................................. 107
2.2.3. Supravegherea specializată ......................................................... 108
2.3. ProtecŃia copiilor refugiaŃi şi protecŃia copiilor
în caz de conflict armat............................................................ 109
2.4. ProtecŃia copilului care a săvârşit o faptă penală
şi nu răspunde penal ................................................................ 111
2.5. Prevenirea abandonului copiilor în unităŃile sanitare ................. 116
2.6. InstituŃii şi servicii cu atribuŃii în protecŃia copilului ................. 119
2.6.1. InstituŃii la nivel central ............................................................... 119
2.6.2. InstituŃii şi servicii la nivel local ................................................. 127
2.7. Reguli speciale de procedură pentru soluŃionarea cauzelor
privind stabilirea măsurilor de protecŃie specială...................... 164

3
 2.8. Reglementări internaŃionale privind ocrotirea persoanelor
lipsite de capacitate de exerciŃiu sau cu capacitate
de exerciŃiu restrânsă ............................................................... 166

Capitolul III
SUSłINEREA FAMILIEI PENTRU CREŞTEREA
COPILULUI...................................................................................... 168
3.1. ConsideraŃii generale ................................................................ 168
3.2. Acordarea indemnizaŃiei lunare şi a concediului
pentru creşterea copilului......................................................... 170
3.3. Suspendarea plăŃii drepturilor ................................................... 183
3.4. Drepturile prevăzute de OUG nr.148/2005................................ 185
3.5. AlocaŃia de stat pentru copii...................................................... 187
3.6. Acordarea de trusouri pentru nou-născuŃi.................................. 193
3.7. Acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei ............ 195
3.8. Acordarea tichetelor cadou şi tichetelor de creşă....................... 197

Capitolul IV
ALOCAłIA FAMILIALĂ COMPLEMENTARĂ
ŞI ALOCAłIA DE SUSłINERE PENTRU
FAMILIILE MONOPARENTALE.................................................. 200
4.1. ConsideraŃii generale ................................................................ 200
4.2. AlocaŃia familială complementară............................................. 202
4.3. AlocaŃia de susŃinere pentru familiile monoparentale ................ 203
4.4. Beneficiarii alocaŃiei familiale complementare şi alocaŃiei
de susŃinere pentru familiile monoparentale................................ 204
4.5. Stabilirea, plata, suspendarea şi încetarea plăŃii alocaŃiilor
familiale complementare sau a alocaŃilor de susŃinere
pentru familiile monoparentale ................................................ 204

Capitolul V
ASISTENłA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE.......... 210
5.1. Servicii şi prestaŃii sociale ........................................................ 210
5.2. Organizarea şi funcŃionarea căminelor pentru persoane
vârstnice .................................................................................. 214
5.3. FinanŃarea asistenŃei sociale pentru persoanele vârstnice........... 214
5.4. Procedura de stabilire, suspendare şi încetare a drepturilor
de asistenŃă socială pentru persoanele vârstnice....................... 217

4
Capitolul VI.
ACORDAREA DE ASISTENłĂ SOCIALĂ
PRIN ASIGURAREA VENITULUI MINIM GARANTAT............ 219
6.1. Venitul minim garantat ............................................................. 219
6.2. Ajutorul social care se acordă soŃiilor celor
care satisfac serviciul militar obligatoriu.................................. 231
6.3. AlocaŃia pentru copiii nou-născuŃi............................................. 233
6.4. Alte ajutoare ............................................................................. 234

Capitolul VII
CANTINELE DE AJUTOR SOCIAL.............................................. 238

Capitolul VIII.
MĂSURILE DE PREVENIRE A RĂSPÂNDIRII MALADIEI
SIDA ÎN ROMÂNIA ŞI DE PROTECłIE A PERSOANELOR
INFECTATE CU HIV SAU BOLNAVE DE SIDA ........................ 241
8.1. ConsideraŃii generale ................................................................ 241
8.2. Măsuri de prevenire a transmiterii infecŃiei cu HIV................... 242
8.3. Pregătirea profesională de specialitate şi dezvoltarea
cercetării medicale în domeniu ................................................ 244
8.4. FinanŃarea activităŃilor de prevenire a transmiterii HIV
şi de tratament al bolii SIDA, precum şi a măsurilor
de protecŃie socială a persoanelor afectate................................ 245
8.5. Comisia naŃională pentru supravegherea, controlul
şi prevenirea cazurilor de infecŃie HIV/SIDA........................... 245

Capitolul IX.
PROTECłIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR
PERSOANELOR CU HANDICAP .................................................. 250
9.1. Drepturile persoanelor cu handicap........................................... 251
9.2. Asigurarea continuităŃii în măsurile de protecŃie ....................... 260
9.3. Servicii şi prestaŃii sociale ........................................................ 260
9.4. ObligaŃiile persoanelor cu handicap, ale familiei
sau reprezentanŃilor legali ........................................................ 270
9.5. Orientare, formare profesională, ocupare şi angajare în muncă.. 274
9.6. Încadrarea în grad de handicap.................................................. 279
9.7. FinanŃarea sistemului de protecŃie a persoanelor cu handicap... 281

5
6
 Capitolul I.
ASISTENłA SOCIALĂ

1.1. ConsideraŃii generale

AsistenŃa socială este componenta non-contributivă a sistemului de
protecŃie socială şi reprezintă ansamblul de instituŃii şi măsuri prin care statul,
autorităŃile publice ale administraŃiei locale şi societatea civilă asigură prevenirea,
limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situaŃii care
pot genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane.
În domeniul social sunt emise peste 75 de directive de către Consiliului
European, în vigoare, privind munca, sănătatea şi siguranŃa locului de muncă,
egalitatea de tratament între bărbaŃi şi femeii, combaterea discriminării etc.
Strategia de la Lisabona subliniază că politica de incluziune socială
trebuie să aibă o abordare multidimensională în ceea ce priveşte grupurile Ńintă.
Se menŃionează că obiectivele stabilite cum ar fi ocuparea deplină, locuri de
muncă de calitate şi coeziune socială trebuie să fie transpuse în priorităŃi clare şi
măsurabile: investirea în capitalul uman, îmbunătăŃirea adaptabilităŃii locurilor
de muncă, modernizarea protecŃiei sociale, favorizarea egalităŃii de şanse, în
special între bărbaŃi şi femei şi promovarea incluziunii sociale.
Documente europene privind serviciile sociale
În contextul inexistenŃei unui consens privind termenul de "servicii
sociale" utilizat la nivel european, mai ales în condiŃiile în care fiecare stat
membru are dezvoltate propriile sisteme de protecŃie socială, termeni ca servicii
sociale (social services), bunăstare socială (social welfare), protecŃie socială
(social protection), asistenŃa socială (social assistance, social work), îngrijire
socială (social care), servicii sociale personale (personal social services) în
cazul serviciilor destinate acoperirii unor nevoi individuale, au fost folosiŃi
pentru a defini aproape aceleaşi concepte - în relaŃie cu serviciile sociale. De
altfel, în terminologia britanică, termenul generic de servicii sociale se foloseşte
inclusiv pentru beneficii (de exemplu: cash benefits pentru şomeri).
Scopul serviciilor sociale, tradiŃional recunoscut, este de a permite
persoanelor, grupurilor şi colectivităŃilor să-şi rezolve problemele care
apar în cadrul procesului de adaptare la o societate în permanentă evoluŃie,
să identifice cauzele care pot conduce la compromiterea echilibrului de
funcŃionare socială şi să acŃioneze în vederea ameliorării condiŃiilor
economice şi sociale ale categoriilor Ńintă. Această definiŃie acoperă,
realitatea românească contemporană, precum şi varietatea abordărilor şi
conceptelor europene.

7
 O serie de dispoziŃii referitoare la dreptul la servicii sociale sunt
prevăzute în Carta Socială Europeană revizuită, ratificată de România prin
Legea nr. 74/19991.
Articolul 13 al Cartei Sociale Europene revizuite stabileşte dreptul la
asistenŃă socială şi medicală.
Articolul 14 stipulează clar dreptul de a beneficia de servicii sociale,
părŃile angajându-se să:
- încurajeze sau sa organizeze serviciile care utilizează metode
specifice serviciului social şi care contribuie la bunăstarea şi la dezvoltarea
indivizilor şi a grupurilor în cadrul comunităŃii, precum şi la adaptarea lor la
mediul social;
- încurajeze participarea indivizilor şi a organizaŃiilor benevole sau a
altor organizaŃii la crearea sau la menŃinerea acestor servicii.
Carta Socială Europeană revizuită prevede o serie de alte articole care
subliniază drepturile sociale ale unor categorii de persoane vulnerabile, cum ar fi:
- Dreptul persoanelor cu handicap la autonomie, la integrare socială şi
la participare la viaŃa comunităŃii;
- Dreptul familiei la protecŃie socială, juridică şi economică (Art. 16);
- Dreptul copiilor şi tinerilor la protecŃie socială, juridică şi economică;
- Dreptul persoanelor vârstnice la protecŃie socială.
Un alt document dedicat drepturilor sociale în Europa este Carta
drepturilor fundamentale a U.E. Abordarea este diferita în acest caz şi se
foloseşte termenul de drepturi fundamentale care implică drepturi şi
principii diferite. U.E. promovează şase valori fundamentale:
1. demnitatea;
2. solidaritatea;
3. justiŃia;
4. libertatea;
5. egalitatea;
6. drepturile cetăŃeneşti.
Serviciile sociale se plasează într-o perspectivă dinamică, deoarece au
vocaŃia de lărgire permanentă a câmpului lor de intervenŃie. Datorită
complexităŃii lor, serviciile sociale aparŃin domeniului larg al protecŃiei sociale.
Principalele categorii de persoane identificate ca posibile grupuri Ńintă
ale sistemelor de servicii sociale privesc copiii, tinerii în dificultate şi
delincvenŃii juvenili, persoanele cu dizabilităŃi, persoanele vârstnice,
persoanele dependente de consum de droguri, alcool sau alte substanŃe
toxice, victimele violenŃei în familie, persoanele şi familiile fără venituri,

1
Legea nr.74/1999 privind ratificarea de către România a Cartei Sociale Europene adoptată
la Strasbourg la 3 mai 1996, publicată în M.Of.nr.193/04.05.1999.

8
unele categorii de genul refugiaŃilor, imigranŃilor, populaŃia romă, deŃinuŃi
pe perioade îndelungate s.a.
Alături de sistemul de prestaŃii sociale, sistemul de servicii sociale a
fost creat ca o forma de suport activ şi sprijin profesionalizat pentru
individul, familia şi comunitatea aflate în dificultate. Serviciile sociale,
prestaŃiile sociale, precum şi sistemele de securitate socială intervin pentru
soluŃionarea unor probleme potenŃial generatoare de excluziune socială.
De la 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană,
lucrătorilor migranŃi români li se aplică prevederile Regulamentului Comisiei
Europene nr.1408/71 cu privire la coordonarea sistemelor de securitate socială
pentru persoanele angajate, lucrătorii independenŃi şi membrii familiilor
acestora care se deplasează în interiorul ComunităŃii Europene2.
Începând aderarea la Uniunea Europeană, România aplică prevederile
Regulamentului Consiliului nr. 1408/71 referitor la aplicarea regimurilor de
securitate socială salariaŃilor, lucrătorilor independenŃi şi membrilor
familiilor acestora care se deplasează în interiorul ComunităŃii şi ale
Regulamentului Consiliului nr. 574/72 care stabileşte modalităŃile de
aplicare a Regulamentului nr. 1408/71.
Ramurile de securitate socială care sunt acoperite de regulamentele
europene menŃionate sunt următoarele: Regulamentul Consiliului
nr.1408/71 - prestaŃiile pentru boală şi maternitate – art.18-36; prestaŃiile de
invaliditate – art.37-43 bis; prestaŃiile pentru limită de vârstă – art.44-51;
prestaŃiile de urmaş; ajutoare de deces – art. 64-66 bis; prestaŃiile în caz de
accident de muncă şi boală profesională art.52-63 bis; prestaŃiile de şomaj –
art.67-71; prestaŃiile familiale – art.72-76 bis; prestaŃii pentru copiii aflaŃi în
întreŃinerea titularilor de pensii şi pentru orfani – art.77-79 bis.
Regulamentul Consiliului nr.574/72 - Norme generale pentru
agregarea perioadelor de Asigurare – art.15; Boală şi maternitate – art.16-
34; Invaliditate, bătrâneŃe şi deces (pensii) – art.35-59; Accidente de muncă
şi boli ocupaŃionale – art.60-77; Ajutoare de deces – art.78-79; Ajutoare de
şomaj – art.80-84; Familiale şi alocaŃii familiale – art.85-89; Pentru copii
aflaŃi în îngrijirea pensionarilor şi pentru orfani – art.90-92.
Riscurile acoperite de regulament sunt: pensii pentru limită de vârstă;
pensii de urmaş; boală şi maternitate; accidente de muncă; boli profesionale;

2
Regulamentul Consiliului nr.1408/71 se aplică în statele SpaŃiului Economic European şi
în ElveŃia.
SpaŃiul Economic European este format din statele membre ale Uniunii Europene, la care
se adaugă Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.
Statele UE: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia,
Finlanda, FranŃa, Germania,Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta,
Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Suedia, Spania.

9
prestaŃii de invaliditate; ajutoare de deces; prestaŃii de şomaj; prestaŃii familiale
(alocaŃia de stat pentru copii şi indemnizaŃia pentru creşterea copilului).
PrestaŃiile de securitate socială care nu sunt cuprinse între riscurile
enumerate nu fac parte din sfera de aplicare a regulamentului.
PrestaŃiile familiale de care pot beneficia, în condiŃiile legislaŃiei
române, lucrătorii salariaŃi şi lucrătorii independenŃi care se deplasează în
interiorul ComunităŃii Europene sunt următoarele:
a) alocaŃia de stat pentru copii;
b) indemnizaŃia pentru creşterea copilului, sau, după caz, stimulentul lunar.
Pentru aplicarea prevederilor regulamentelor europene, în domeniul
prestaŃiilor familiale Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei
reprezintă autoritatea competentă şi organismul de legătură.
InstituŃiile competente la nivel teritorial în ceea ce priveşte stabilirea
dreptului la prestaŃiile familiale şi plata acestora, în baza prevederilor
Regulamentului Consiliului nr. 1408/71 şi ale Regulamentului Consiliului
nr. 574/72, sunt următoarele:
a) direcŃiile de muncă, solidaritate socială şi familie judeŃene, respectiv
a municipiului Bucureşti, pentru plata indemnizaŃiei pentru creşterea
copilului, sau după caz, a stimulentului lunar, precum şi pentru plata
alocaŃiei de stat pentru copiii preşcolari, precum şi pentru copiii de vârstă
şcolară care nu urmează o formă de învăŃământ în condiŃiile legii;
b) direcŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului
judeŃene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în cazul acordării
alocaŃiei de stat pentru copiii cu handicap;
c) unităŃile şcolare, în cazul acordării alocaŃiei de stat pentru copiii în
vârstă de peste 7 ani, care urmează o formă de învăŃământ în condiŃiile legii.
Pentru acordarea prestaŃiilor familiale în cazul lucrătorilor migranŃi
vor fi folosite următoarele formulare europene:
- Formularul E401 - atestat privind componenŃa familiei în vederea
acordării prestaŃiilor familiale;
- Formularul E402 - atestat de continuare a studiilor în vederea
acordării prestaŃiilor familiale.
- Formularul E403 - atestat de ucenicie şi/sau de formare profesională
în vederea acordării prestaŃiilor familiale.
- Formularul E404 - certificat medical în vederea atribuirii prestaŃiilor
familiale.
- Formularul E405 - atestat privind totalizarea perioadelor de
asigurare, de angajare sau de activitate independentă, sau privind cazurile de
ocupare succesivă în mai multe state membre, între termenele de plată
prevăzute de legislaŃia acestor state.

10
 - Formularul E406 - atestat de trecere a examenelor medicale
postnatale.
- Formularul E407 - certificat medical în vederea atribuirii unei
alocaŃii familiale speciale sau unor alocaŃii familiale majorate pentru copiii
cu handicap.
- Formularul E411 - cererea de informaŃii privind dreptul la prestaŃiile
familiale în statul de reşedinŃă al familiei.
Formularele europene, în limba română vor fi publicate ca anexă la
Ordinul ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei pentru aprobarea
InstrucŃiunilor de aplicare a prevederilor
Regulamentului Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea
regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaŃi, lucrătorilor independenŃi
şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul ComunităŃii, adoptat
la 14 iunie 1971 şi a Regulamentului Consiliului nr. 574/72/CEE care stabileşte
modalităŃile de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1408/71/CEE privind
aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaŃi, lucrătorilor
independenŃi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul
ComunităŃii, adoptat la 21 martie 1972, în domeniul familiile în care apare un
nou copil. Potrivit acestei legi, la ieşirea din maternitate sau la eliberarea
certificatului de naştere, pentru noul născut se acordă părinŃilor fireşti sau
reprezentantului legal, un set de bunuri care să permită pentru o perioadă
asigurarea condiŃiilor de igienă corespunzătoare pentru copil.3

Contextul european
Sistemele de servicii sociale europene sunt afectate inevitabil de
procese specifice, cum ar fi: globalizarea, schimbările demografice şi
sociale şi migraŃia populaŃiei.
Impactul globalizării economice, politice şi sociale asupra serviciilor
sociale, deşi încă insuficient studiat, este considerat totuşi a fi, probabil,
destul de semnificativ. Creşterea competitivităŃii economice a determinat
constrângeri financiare asupra cheltuielilor destinate sistemelor de bunăstare
socială.

3
Regulamentul (CEE) nr,1408/1971, din 14 iunie 1971, privind aplicarea regimurilor de
securitate socială lucrătorilor salariaŃi, lucrătorilor independenŃi şi membrilor familiilor lor
care se deplasează în interiorul ComunităŃii. 31971R1408
Regulamentul (CEE) nr.574/1972. 31972R0574.
Regulamentul (CE) nr.859/2003 al Consiliului din 14 mai 2003 de extindere a dispoziŃiilor
Regulamentului (CEE) nr,1408/1971 şi Regulamentului (CEE) nr.574/1972 la resortisanŃii
unor Ńări terŃe care nu fac obiectul dispoziŃiilor respective exclusiv pe motive de cetăŃenie.
32003R859.

11
 Schimbările demografice şi sociale au implicaŃii majore asupra
sistemelor de servicii sociale.
Cele mai mari consecinŃe sunt datorate reducerii ratei natalităŃii şi
fenomenului accentuat de îmbătrânire a populaŃiei. Prin urmare, una din
provocările cărora trebuie să le facă faŃă un sistem de servicii sociale, se
referă la capacitatea de a asigura servicii de îngrijire, suficiente şi de
calitate, apte să răspundă nevoilor unui număr crescut de persoane vârstnice.
De asemenea, trebuie luat în considerare şi aspectul legat de schimbările de
atitudine în cadrul familiei, disponibilitatea copiilor de a avea grijă de
generaŃiile mai vârstnice reducându-se continuu.
Serviciile sociale reprezintă o componentă a sistemului de protecŃie
socială, aceasta din urma fiind un obiectiv impus atenŃiei în cadrul
proceselor de promovare a incluziunii sociale. Instrumentul de coordonare
strategică a politicii la nivel european, din perspectiva creării unui spaŃiu
economic dinamic şi competitiv, bazat pe cunoaştere, capabil să realizeze o
coeziune socială sporită, este metoda deschisă de coordonare.
Dacă, în cazul politicilor de ocupare şi a celor macroeconomice, există
reglementari legale care susŃin acŃiuni convergente, iar Comisia Europeană şi
Consiliul European pot formula recomandări corective cu privire la politicile
naŃionale, în cazul protecŃiei sociale şi, mai ales, în domeniul sărăciei şi
excluziunii sociale, Comisia Europeana are un rol mai puŃin precizat, iar
coordonarea se realizează prin metoda deschisă flexibilă de coordonare.
Sistemele de servicii sociale, la nivel european, înregistrează o serie de
similarităŃi, dar şi mari diferenŃe. Un raport al Comisiei Europene privind
"ProtecŃia socială" (2000) subliniază ca sistemele europene de servicii
sociale ar trebui să se dezvolte convergent, în baza unor principii comune,
atâta vreme cât, datorită unor factori specifici fiecărei Ńări, nu se poate
realiza o armonizare şi standardizare a serviciilor.

Principalele caracteristici de dezvoltare a serviciilor sociale, la nivel european

- Serviciile sociale sunt acordate de agenŃii guvernamentale, de agenŃii
nonguvernamentale (ONG-uri sau agenŃii nonprofit), precum şi de
organizaŃii comerciale (totuşi, majoritatea acestor servicii se acordă
informal, de către familie, prieteni, vecini sau voluntari neplătiŃi).
- Serviciile sociale pot fi organizate şi acordate separat sau pot fi
integrate cu alte servicii, cum ar fi serviciile de sănătate, de educaŃie sau
cele de tipul beneficiilor (prestaŃiilor).
- Există diferenŃe între statele membre în ce priveşte numărul şi tipul
beneficiarilor de servicii sociale. În general, aceste servicii se adresează
persoanelor vârstnice, copiilor şi familiilor, persoanelor cu dizabilităŃi,
consumatorilor de droguri, tinerilor delincvenŃi, refugiaŃilor ş.a. Reglementările
12
legale pot fi obligatorii privind acordarea acestor servicii sau pot lăsa
decizia în responsabilitatea agenŃiilor furnizoare de servicii. Acest aspect are
o importanŃă majoră, din punct de vedere al respectării drepturilor
beneficiarilor.
- Serviciile sociale pot fi acordate la domiciliul persoanei, în diverse
tipuri de centre de zi, în centre rezidenŃiale. Există o tendinŃă generală
privind reducerea serviciilor de îngrijire rezidenŃială, bazată atât pe
reducerea costurilor dar, mai ales, pe respectarea dreptului la propria alegere
şi dorinŃa de creştere a calităŃii vieŃii potenŃialilor beneficiari.
- În sistemul de servicii sociale, activează lucrătorii sociali, cu
denumiri şi poziŃii diverse: asistent social, lucrător social, animator,
educator social, pedagog, îngrijitor etc. Totodată, diverşi alŃi profesionişti îşi
desfăşoară activitatea în sistem: psihologi, sociologi, medici, asistente
medicale, terapeuŃi ocupaŃionali, fizioterapeuŃi etc. Voluntarii reprezintă o
categorie de lucrători cu mare răspândire în statele care dispun de sisteme
dezvoltate de servicii sociale.
Dezvoltarea de perspectivă a serviciilor sociale
Dezbaterile actuale privesc modalităŃile de dezvoltare a sistemelor de
servicii sociale în relaŃie cu o serie de criterii de eficienŃă şi eficacitate.
Principalele direcŃii de acŃiune se referă la:
- Dezvoltarea pieŃei mixte de servicii;
- Modernizarea sistemelor de servicii sociale;
- Modele contrastante şi principiile care le stau la bază;
- Dezvoltarea sistemelor de servicii integrate;
- Participarea beneficiarilor şi libera alegere.
Un aspect mult dezbătut în prezent priveşte aşa numita "economie
mixtă" a serviciilor sociale. Politicile în domeniu au în vedere nivelul de
contribuŃie din partea a patru sectoare, pentru a susŃine un sistem adecvat de
servicii sociale (familie, stat, sector nonguvernamental şi privat - cu profit):
- Sectorul informal: implică asigurarea serviciilor de îngrijire de către
familie, prieteni, vecini, colegi ş.a. Este dificil de cuantificat ponderea
acestui sector dar, se pare că, reprezintă încă sursa de servicii cea mai
importantă, în toate statele europene. Unele Ńări au reglementări legale în
acest domeniu (inclusiv România, prin Codul familiei);
- Sectorul nonprofit (de voluntariat, neguvernamental) - foarte
răspândit în multe state şi care include organizaŃiile nonguvernamentale;
- Sectorul public: include serviciile acordate de instituŃii publice
centrale, regionale şi locale. Serviciile sociale sunt organizate şi acordate de
departamente separate sau de departamente din cadrul sistemului de
sănătate, de securitate socială, de educaŃie;

13
 - Sectorul privat: care începe să cunoască o dezvoltare accentuată în
ultimii ani. În cazul în care statul contractează serviciile oferite de diferite
organizaŃii şi agenŃii, uneori, este greu de diferenŃiat acest sector de cel
nonprofit (de voluntariat, neguvernamental).
Poate fi menŃionat şi un alt sector: sectorul serviciilor sociale acordate
la locul de muncă - prin care, unele întreprinderi obişnuiesc să acorde
servicii destinate, în special, copiilor lucrătorilor sau pensionarilor. Acest
sector însă nu este prea mult uzitat în prezent.

Principii
Comisia Europeană în raportul din 2001 a identificat următoarele
principii generale privind protecŃia socială:
- Universalitate: ajustarea principalelor politici şi prevederi legislative
astfel încât să fie cât mai adecvate nevoilor sociale, mai accesibile, mai uşor
de implementat, mai eficiente prin asigurarea unui grad înalt de acoperire a
situaŃiilor de risc şi vulnerabilitate;
- Echitate: eliminarea dezavantajelor specifice unor categorii de
populaŃie, prin transformarea grupurilor defavorizate într-o prioritate pentru
garantarea egalităŃii de şanse;
- Solidaritate pentru demnitate umană: dezvoltarea de politici care să
compenseze dezavantajele ce pot fi corectate numai parŃial sau pentru care
nu există totdeauna soluŃie.
Comisia Europeană a stabilit 8 principii de bază ale politicilor sociale, care
pot fi extinse asupra domeniului serviciilor sociale. Aceste principii sunt menite să
reprezinte un cadru de referinŃă pentru dezvoltarea sistemelor de protecŃie socială,
dar care să ia în considerare şi condiŃiile iniŃiale din statele membre.
Cele 8 principii enunŃate au în vedere:
1. Servicii sociale adaptate nevoilor beneficiarilor: Serviciile sociale să fie
acordate beneficiarilor astfel încât aceştia să depăşească situaŃia de dificultate.
2. Participare şi dezvoltare: Comunitatea cât şi persoanele vulnerabile
trebuie să se implice pentru depăşirea situaŃiei iar statul trebuie să ofere
cadrul legal de implicare şi dezvoltare a acestora.
3. Calitate: Serviciile sociale trebuiesc acordate la un standard astfel
ca acestea să asigure accesibilitate cât mai ridicată, adecvare la populaŃia în
nevoie şi în funcŃie de resursele disponibile.
4. Servicii integrate: Complexitatea nevoilor beneficiarilor necesită
acordarea unui set de servicii multifuncŃionale.
5. Parteneriat: Activează o largă participare a mai multor instituŃii,
organizaŃii, autorităŃi, familie, prieteni, colegi, vecini, alŃi reprezentanŃi ai
societăŃii civile, a tuturor actorilor comunitari în vederea realizării
obiectivelor propuse.
14
 6. Egalitate de şanse şi nediscriminarea: Asigurarea de şanse egale în
accesul la servicii sociale şi furnizarea serviciilor sociale fără nici un fel de
discriminare.
7. TransparenŃă şi responsabilitate: Beneficiarii politicilor, inclusiv
utilizatorii serviciilor, trebuie să primească garanŃii de claritate şi transparenŃă a
procesului decizional şi să aibă proceduri clare în momentul în care doresc să
respingă sau să conteste deciziile (ex. avocatul poporului, carta drepturilor).
8. Monitorizare şi evaluare: Monitorizarea şi evaluarea serviciilor
sociale trebuie realizată la toate nivelele astfel încât să poată fi stabilit
gradul de satisfacŃie al beneficiarilor faŃă de calitatea serviciilor sociale şi a
modului cum sunt implementate reglementările legale în domeniu.
Pe măsura dezvoltării sistemelor de servicii sociale s-au impus şi alte
principii ce trebuie luate în considerare:
- Solidaritatea socială: - întreaga comunitate participă la sprijinirea
persoanelor care nu îşi pot asigura singure nevoile sociale;
- Centrarea pe nevoia individuală, a familiei şi comunităŃii - având ca
obiectiv întărirea şi dezvoltarea mediilor naturale de viaŃă ale persoanelor
(familia şi comunitatea). Din această perspectivă, finalitatea serviciilor
sociale este activizarea persoanei prin dezvoltarea capacităŃilor individuale
de funcŃionare şi o mai bună integrare socială a individului, cât şi prin
realizarea unui mediu social suportiv;
- Abordarea globală - pornind de la premiza că problemele unei persoane,
familii sau comunităŃi sunt interdependente şi nu se pot trata separat. Din acest
motiv, intervenŃia lucrătorului social va porni de la diagnoză bazată pe o
înŃelegere globală a tuturor problemelor existente şi, acolo unde este nevoie,
intervenŃia lui va fi completată de servicii de asistenŃă socială de tip specializat.
- Organizare comunitară - necesitatea de eficientizare a serviciilor
sociale prin organizarea lor la nivelul judeŃului şi comunităŃilor locale, prin
preluarea lor de către autorităŃile publice locale sau la nivel zonal iar, acolo
unde nu se poate, prin realizarea unui parteneriat între mai multe comunităŃi.
- Complementaritate - realizată între sistemul public şi cel
neguvernamental. Sistemul public garantează acoperirea drepturilor sociale,
dezvoltă şi organizează serviciile prevăzute de lege şi susŃine financiar
acŃiunile organizaŃiilor neguvernamentale. Astfel, atât sistemul public de
servicii sociale, cât şi cel nonguvernamental, se poate înscrie într-o politică
socială unitară, coerentă, de sprijin eficient a celor aflaŃi în nevoie.
- Lucrul în echipă - bazat pe acŃiunea comună a mai multor specialişti
din domenii diferite care pot da răspuns problemelor complexe ale
beneficiarilor. Resursele importante ale activităŃii eficiente în echipă sunt
suportul reciproc profesional şi uman, consultarea, luarea împreună a
deciziilor cu privire la abordarea fiecărui caz.
15
 - Proximitate: organizarea serviciilor cât mai aproape de beneficiar şi
asigurarea unui acces mai facil la măsurile de suport necesare; încurajează
dezvoltarea unui sistem flexibil, uşor adaptabil la nevoile persoanei, eficient
în condiŃii de costuri mai reduse.
- Diversificarea activităŃilor pe măsura creşterii resurselor - sistemul
de servicii sociale reprezintă un cadru instituŃional structurat în care
activităŃile se diversifică pe măsura apariŃiei de noi probleme sau de noi
resurse; diversificarea problematicii necesită crearea unui management
eficient şi eficace de sistem, fără a conduce la înfiinŃarea de noi instituŃii
noi, axate doar pe o anume nevoie sau categorie de beneficiar.
Contextul naŃional
În Ńara noastră, serviciile sociale au început să fie dezvoltate doar în
ultimii ani. Majoritatea serviciilor sociale au fost şi sunt dezvoltate de
organizaŃii neguvernamentale care au introdus modele conforme cu cele din
Ńara cofinanŃatoare. Drept urmare, serviciile sociale erau acordate după
proceduri şi metode diferite. Totodată, organizarea instituŃională la nivel
central a influenŃat şi elaborarea actelor normative, primele reglementări (cu
caracter de lege) vizând categorii de beneficiari: copii în dificultate,
persoane cu dizabilităŃi, persoane vârstnice şi, mai nou, victime ale violenŃei
domestice sau consumatorii de droguri.
La nivel local, structurile create pentru a gestiona serviciile sociale au fost
fragmentate după modelul central, pe categorii de beneficiari. S-a creat prin
urmare, o mare confuzie în întregul sistem, pornind de la definiŃiile şi
conceptele utilizate în legislaŃie şi continuând cu proceduri diferite de acordare
a drepturilor pentru servicii similare; există încă o multitudine de regulamente
aplicabile aceluiaşi tip de servicii, suprapunere de instituŃii şi responsabilităŃi.
În aceste condiŃii s-a impus elaborarea unei legislaŃii care să încerce
crearea unui cadru unitar de organizare şi furnizare a serviciilor sociale.
Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei a încercat să
reglementeze domeniul prin Legea nr.47/2006 privind sistemului naŃional de
asistenŃă socială şi OG nr. 68/2003 privind serviciile sociale.
Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, în calitate de
coordonator al sistemului de asistenŃă socială are în vedere:
- încurajarea relaŃionării interinstituŃionale pentru corelarea
programelor şi politicilor sectoriale în domeniul serviciilor sociale adresate
diverselor categorii vulnerabile de persoane;
- susŃinerea conlucrării cu furnizorii de servicii sociale din sectorul
nonprofit, precum şi cu mişcarea asociativă din rândul beneficiarilor de servicii;
- dezvoltarea unei serii de programe de interes naŃional, precum şi
programe internaŃionale (Phare, Banca Mondială, Matra, DIFID ş.a.)

16
destinate finanŃării de proiecte locale sau a altor activităŃi - de formare,
campanii de informare, asistenŃă tehnică pentru dezvoltare comunitară etc. -
destinate autorităŃilor locale.
- susŃinerea organizaŃiilor neguvernamentale printr-un program de
subvenŃionare de la bugetul de stat;
- sprijinirea parteneriatului public-privat pentru accesarea granturilor
acordate prin programele internaŃionale.
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, coordonator al
domeniului, precum şi celelalte autorităŃi ale administraŃiei publice centrale
cu competenŃe în domeniu (Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia
Drepturilor Copilului, Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap,
AgenŃia NaŃională pentru Familie, AgenŃia NaŃională Antidrog) au
principalele responsabilităŃi în elaborarea şi promovarea programelor şi
strategiilor sectoriale în domeniu.
În prezent, programul de reformă în domeniul asistenŃei sociale şi,
implicit, a sistemului de servicii sociale, se află în plin proces de implementare.
Se are în vedere crearea unui nou cadru instituŃional, înfiinŃarea InspecŃiei
Sociale şi a Observatorului Social, modificarea şi completarea legislaŃiei
secundare, toate aceste obiective fiind prevăzute în proiectul unui nou act
normativ referitor la sistemul naŃional de asistenŃă socială.
SituaŃia actuală în domeniul serviciilor sociale
În legislaŃia română, serviciile sociale sunt definite drept: "Ansamblul
complex de măsuri şi acŃiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale
individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor
situaŃii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenŃă pentru prezervarea
autonomiei şi protecŃiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi
excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul
creşterii calităŃii vieŃii".4
După cum sunt definite serviciile sociale în legislaŃia cadru, se
constată existenŃa a o serie de servicii generale adresate tuturor categoriilor
de persoane vulnerabile, dar şi existenŃa unor servicii categoriale, adresate
unui grup Ńintă strict individualizat.
Prin Legea nr.272/2994 privind protecŃia drepturilor copilului sa creat
o structură ce gestionează în mod unitar problematica în domeniu.
Legea nr.47/2006 privind sistemul naŃional de asistenŃă socială,
creează un cadru unic responsabil cu organizarea şi coordonarea sistemului
de asistenŃă socială, elaborarea politicilor şi programelor în domeniu într-o

4
HG nr.1826/2005 pentru aprobarea Strategiei naŃionale de dezvoltare a serviciilor sociale,
publicată în M.Of.nr.14.06.01.2006.

17
manieră coerentă şi unitară, stabilirea modalităŃilor eficiente de finanŃare,
precum şi a tipurilor de prestaŃii şi categoriilor de beneficiari.
În această privinŃă un rol important revine Ministerului Muncii
SolidarităŃii Sociale şi Familiei dar şi AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia
Drepturilor Copilului, Autoritatea NaŃională pentru Persoanelor cu
Handicap, AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Familiei, AgenŃia NaŃională
pentru Egalitate de Şanse, AgenŃia NaŃională pentru PrestaŃii Sociale.
Legea nr.47/2006 promovează consolidarea coeziunii sociale, prin
stimularea solidarităŃii în cadrul comunităŃii, faŃă de cele mai vulnerabile
categorii de persoane, potrivit Recomandării Consiliului 92/441/CEE
privind criteriile comune referitoare la resurse şi prestaŃii suficiente în
sistemele de protecŃie socială.
Obiectivele legii sunt orientarea politici sociale către armonizarea cu
obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene, prevăzute în Recomandarea
Consiliului 92/442/CEE di 27 iulie 1992 privind convergenŃa obiectivelor şi
politicilor de protecŃie socială, în sensul că, persoanele excluse, care nu s-au
putut integra sau reintegra pe piaŃa muncii şi care sunt lipsite de mijloace de
subzistenŃă, trebuie să poată beneficia de prestaŃii şi resurse suficiente,
adaptate la situaŃia lor personală.
În România organizarea, funcŃionarea şi finanŃarea sistemului naŃional
de asistenŃă socială este reglementată de Legea nr.47/20065.
Sistemul naŃional de asistenŃă socială reprezintă ansamblul de
instituŃii şi măsuri prin care statul, prin autorităŃile administraŃiei publice
centrale şi locale, colectivitatea locală şi societatea civilă intervin pentru
prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale
unor situaŃii care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a
persoanei, familiei, grupurilor sau comunităŃilor.
AsistenŃa socială este o componentă a sistemului naŃional de protecŃie socială
şi cuprinde serviciile sociale şi prestaŃiile sociale acordate în vederea dezvoltării
capacităŃilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea
calităŃii vieŃii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.
În vederea promovării procesului de incluziune socială, legea
reglementează coordonarea şi organizarea unitară a sistemului de servicii
sociale şi prestaŃii sociale.
Scopul legii este de a crea condiŃiile necesare implementării măsurilor şi
acŃiunilor sociale pentru garantarea dreptului fiecărei persoane aflate într-o
situaŃie de nevoie socială, datorată unor motive de natură economică, fizică,
psihică sau socială, de a beneficia de servicii sociale şi prestaŃii sociale.

5
Legea nr.47/2006 privind sistemul naŃional de asistenŃă socială, publicată în
M.Of.nr.239/16.03.2006.

18
 În vederea garantării accesului egal la aceste drepturi, sistemul de
asistenŃă socială se întemeiază pe următoarele principii generale:
a) universalitatea, potrivit căruia fiecare persoană are dreptul la
asistenŃă socială;
b) respectarea demnităŃii umane, potrivit căruia fiecărei persoane îi
este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităŃii;
c) solidaritatea socială, potrivit căruia comunitatea participă la
sprijinirea persoanelor care nu îşi pot asigura nevoile sociale, pentru
menŃinerea şi întărirea coeziunii sociale;
d) parteneriatul, potrivit căruia autorităŃile administraŃiei publice
centrale şi locale, instituŃiile de drept public şi privat, structurile asociative,
precum şi instituŃiile de cult recunoscute de lege cooperează în vederea
acordării serviciilor sociale;
e) subsidiaritatea, potrivit căruia, în situaŃia în care persoana sau
familia nu-şi poate asigura integral nevoile sociale, intervine colectivitatea
locală şi structurile ei asociative şi complementar, statul;
f) participarea beneficiarilor, potrivit căruia beneficiarii măsurilor şi
acŃiunilor de asistenŃă socială contribuie activ la procesul de decizie şi de
acordare a acestora;
g) transparenŃa, potrivit căruia se asigură creşterea gradului de
responsabilitate a administraŃiei publice centrale şi locale faŃă de cetăŃean, precum
şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;
h) nediscriminarea, potrivit căruia accesul la drepturile de asistenŃă
socială se realizează fără restricŃie sau preferinŃă faŃă de rasă, naŃionalitate,
origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex sau orientare
sexuală, vârstă, apartenenŃă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă,
infectare HIV ori apartenenŃă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt
criteriu care are ca scop sau efect restrângerea folosinŃei sau exercitării, în
condiŃii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale.
Statul, prin autorităŃile administraŃiei publice centrale şi locale, îşi
asumă responsabilitatea de realizare a măsurilor şi acŃiunilor prevăzute în
actele normative privind prestaŃiile sociale şi serviciile sociale.
AutorităŃile administraŃiei publice centrale asigură transferul atribuŃiilor şi
al mijloacelor financiare necesare către autorităŃi ale administraŃiei publice locale
şi societatea civilă6, inclusiv către instituŃiile de cult recunoscute de lege.

6
societatea civilă este formată din persoane asociate sub diferite forme, pe baza unor
interese comune şi care îşi dedică timpul, cunoştinŃele şi experienŃa pentru a-şi promova şi
apăra drepturile şi interesele; formele asociative pot fi, în principal, asociaŃii şi fundaŃii,
organizaŃii sindicale şi patronale, organizaŃii culturale şi de cult, precum şi grupuri
comunitare informale.

19
 1.2. Dreptul la asistenŃă socială
Dreptul la asistenŃă socială este garantat, în condiŃiile legii, pentru toŃi
cetăŃenii români care au domiciliul sau reşedinŃa în România, fără nici un fel
de discriminare.
CetăŃenii altor state, apatrizii, precum şi orice altă persoană care a
dobândit o formă de protecŃie şi care are domiciliul sau reşedinŃa în
România au dreptul la asistenŃă socială, în condiŃiile legislaŃiei române şi ale
acordurilor şi tratatelor la care România este parte.
Aceste persoane au dreptul de a fi informate asupra conŃinutului şi
modalităŃilor de acordare a măsurilor şi acŃiunilor de asistenŃă socială.
Drepturile la asistenŃă socială se acordă la cerere sau din oficiu, după caz.
Serviciile sociale şi prestaŃiile sociale se acordă în funcŃie de situaŃia
persoanei sau familiei.
Drepturile la asistenŃă socială se acordă în condiŃiile prevăzute de
legile speciale care le reglementează.

1.3. Sistemul de servicii şi prestaŃii sociale

Serviciile sociale
Serviciile sociale pot fi servicii primare şi servicii specializate7.
Serviciile sociale primare sunt măsuri şi acŃiuni de proximitate şi
prevenŃie acordate în comunitate, în scopul identificării şi limitării situaŃiilor
de risc în care se poate afla la un moment dat persoana, familia sau grupul.
Serviciile sociale specializate sunt măsurile de suport şi asistenŃă care
au ca scop menŃinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităŃilor persoanei sau
familiei, aflate în situaŃii specifice de vulnerabilitate sau de risc de excludere
socială şi sunt acordate de personal calificat şi specializat.
Furnizarea serviciilor sociale se organizează într-un sistem
descentralizat, la nivelul comunităŃilor locale, pentru a răspunde cât mai
adecvat nevoilor sociale8 identificate, tipologiei potenŃialilor beneficiari şi
condiŃiilor particulare în care aceştia se află.
Sistemul de servicii sociale este reglementat prin legi speciale.

7
serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acŃiuni realizate pentru a
răspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităŃilor, în
vederea prevenirii şi depăşirii unor situaŃii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenŃă,
pentru creşterea calităŃii vieŃii şi promovarea coeziunii sociale; serviciile sociale se pot
organiza în forme diverse, stabilite prin nomenclatorul serviciilor sociale.
8
nevoia socială reprezintă ansamblul de cerinŃe indispensabile fiecărei persoane pentru
asigurarea condiŃiilor de viaŃă, în vederea integrării sociale.

20
 Furnizorii de servicii sociale9 pot organiza şi acorda servicii sociale, cu
sau fără găzduire, după cum urmează:
a) în comunitate;
b) la domiciliul beneficiarului;
c) în centre de zi şi centre rezidenŃiale, publice sau private.
Centrele de zi şi rezidenŃiale reprezintă aşezăminte10 în care serviciile
sociale sunt acordate de către personal calificat şi care dispun de
infrastructura adecvată furnizării acestora; în centrele rezidenŃiale persoana
este găzduită mai mult de 24 de ore.
Serviciile sociale se pot organiza în forme diverse, stabilite prin
nomenclatorul serviciilor sociale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Serviciile sociale sunt acordate de furnizori de servicii sociale care
sunt persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat.
Furnizorii de servicii sociale şi serviciile sociale acordate se acreditează11.
Furnizorii de servicii sociale acreditaŃi, precum şi serviciile sociale acordate
de aceştia se înregistrează în registrul electronic unic, organizat la nivel naŃional
pe baza ordinului ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei.
Asigurarea calităŃii serviciului social se realizează prin respectarea
standardelor generale şi specifice de calitate12, aprobate prin ordin al
ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei.
Respectarea standardelor de calitate este supusă unui proces de
evaluare şi monitorizare.
Metodologia de evaluare şi monitorizare a îndeplinirii de către
furnizori a standardelor de calitate se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Furnizorii de servicii sociale acreditaŃi pot încheia convenŃii de
parteneriat sau contracte pentru acordarea serviciilor sociale.
Serviciile sociale sunt organizate într-un sistem flexibil,
multidisciplinar şi coordonat şi pot fi furnizate în sistem integrat cu
serviciile de sănătate, învăŃământ, locuire, ocupare a forŃei de muncă şi
altele asemenea, în funcŃie de complexitatea situaŃiei.

9
furnizorii de servicii sociale sunt persoanele fizice sau juridice, de drept public sau privat,
care acordă servicii sociale, în condiŃiile prevăzute de lege.
10
aşezământul reprezintă amplasamentul social organizat pentru desfăşurarea serviciilor
sociale şi a altor activităŃi de interes obştesc.
11
acreditarea reprezintă procesul prin care furnizorul de servicii sociale demonstrează
propria capacitate funcŃională, organizaŃională şi administrativă în acordarea serviciilor
sociale, sub condiŃia respectării standardelor de calitate în vigoare, iar statul recunoaşte
competenŃa acestuia de a acorda servicii sociale.
12
standardele generale şi specifice de calitate reprezintă ansamblul de norme pe baza
cărora este evaluată şi monitorizată activitatea furnizorilor şi calitatea serviciilor sociale
acordate;

21
 PrestaŃiile sociale
PrestaŃiile sociale13 reprezintă transferuri financiare şi cuprind: alocaŃii
familiale, ajutoare sociale, indemnizaŃii şi facilităŃi.
AlocaŃiile familiale se acordă familiilor şi au în vedere naşterea,
educaŃia şi întreŃinerea copiilor.
Ajutoarele sociale se acordă persoanelor sau familiilor aflate în
dificultate şi ale căror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor
minime de viaŃă, evaluate prin anchetă socială14, precum şi prin alte
instrumente specifice.
IndemnizaŃiile şi facilităŃile se acordă persoanelor pentru favorizarea
incluziunii sociale şi asigurării unei vieŃi autonome; indemnizaŃiile cu
caracter reparatoriu se acordă persoanelor şi după caz, familiilor acestora,
care au suferit daune în urma unor evenimente socio-politice sau legate de
catastrofe şi calamităŃi naturale, recunoscute prin lege.
Principalele criterii pe baza cărora se acordă prestaŃiile sociale sunt
următoarele:
a) evaluarea contextului familial;
b) veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia;
c) condiŃiile de locuire;
d) starea de sănătate şi gradul de dependenŃă.
Statul acordă prestaŃiile sociale prin autorităŃile administraŃiei publice
centrale sau locale.
PrestaŃiile sociale se acordă în bani sau în natură, din bugetul de stat
sau, după caz, din bugetul local, şi sunt reglementate prin legi speciale.

1.4. Personalul din sistemul de asistenŃă socială

În domeniul asistenŃei sociale activează personal de specialitate în
asistenŃă socială, precum şi personal cu diverse calificări şi competenŃe.
Formarea personalului de specialitate în asistenŃă socială se realizează
în instituŃii de învăŃământ de stat şi private, care funcŃionează în condiŃiile
legii, precum şi în procesul de formare continuă.
Personalul implicat în furnizarea serviciilor sociale îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu statutul profesiei, al dispoziŃiilor Codului
muncii, precum şi al altor dispoziŃii legale, după caz.

13
prestaŃiile sociale sunt măsuri de redistribuŃie financiară destinate persoanelor sau
familiilor care întrunesc condiŃiile de eligibilitate prevăzute de lege;
14
ancheta socială este o metodă de investigaŃie întemeiată pe diferite tehnici de culegere şi
de prelucrare a informaŃiei, în scopul analizei situaŃiei sociale şi economice a persoanelor,
familiilor, grupurilor sau comunităŃilor, având rol de diagnostic social.

22
 Serviciile sociale sunt furnizate de asistenŃi sociali, precum şi de persoane
cu diverse calificări şi competenŃe, specifice domeniului de intervenŃie.
În procesul de furnizare a serviciilor sociale se pot implica, alături de
personalul menŃionat, membri de familie, alte persoane fizice, precum şi
voluntari, în condiŃiile legii.
În funcŃie de complexitatea şi forma de organizare, serviciile sociale
sunt acordate de echipe pluridisciplinare.
Coordonarea echipelor pluridisciplinare, precum şi a activităŃilor
legate de soluŃionarea cazului social se realizează de managerul de caz sau
responsabilul de caz.
Personalul care activează în domeniul asistenŃei sociale are
următoarele obligaŃii:
a) să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu legislaŃia în vigoare;
b) să asigure confidenŃialitatea informaŃiilor obŃinute în exercitarea profesiei;
c) să respecte intimitatea beneficiarilor;
d) să respecte libertatea beneficiarului de a alege serviciile sociale şi
furnizorii de servicii sociale;
e) să respecte etica profesională;
f) să implice activ beneficiarii de servicii şi, după caz, familiile
acestora în procesul decizional şi de acordare a serviciilor sociale;
g) să respecte demnitatea şi unicitatea persoanei.
Unele categorii ale personalului din sistemul public de asistenŃă
socială pot beneficia de sporuri la salariul de bază, în funcŃie de condiŃiile
specifice de activitate.

1.5. Organizarea şi funcŃionarea sistemului naŃional

de asistenŃă socială
1.5.1. AdministraŃia publică centrală
Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei este autoritatea
publică centrală care elaborează politica de asistenŃă socială şi promovează
drepturile familiei, copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap
şi ale oricăror altor persoane aflate în nevoie.
Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei stabileşte strategia
naŃională şi sectorială de dezvoltare în domeniul social, coordonează şi
monitorizează implementarea acestora, susŃine financiar şi tehnic programele
sociale şi exercită controlul asupra acordării serviciilor sociale şi prestaŃiilor sociale.
În elaborarea strategiei naŃionale şi sectoriale, Ministerul Muncii,
SolidarităŃii Sociale şi Familiei se consultă cu autorităŃile publice centrale şi
locale care au responsabilităŃi în finanŃarea şi acordarea serviciilor sociale,
precum şi cu reprezentanŃi ai societăŃii civile cu activităŃi în domeniu.

23
 În domeniul protecŃiei copilului, familiei şi a persoanelor cu handicap
funcŃionează organe şi instituŃii de specialitate, organizate la nivel de
autorităŃi sau agenŃii naŃionale, subordonate Ministerului Muncii,
SolidarităŃii Sociale şi Familiei, înfiinŃate prin lege.
În exercitarea atribuŃiilor sale, Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi
Familiei colaborează cu celelalte ministere şi organe de specialitate din
subordinea Guvernului, cu alte instituŃii publice şi organisme de drept privat.
Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei poate constitui
structuri executive sau consultative în scopul implementării şi monitorizării
politicilor sociale, precum şi a programelor de dezvoltare în domeniu.
În vederea realizării rolului său în domeniul asistenŃei sociale, Ministerul
Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei îndeplineşte următoarele funcŃii:
a) de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului
aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniu;
b) de strategie, prin care se stabilesc obiectivele şi direcŃiile prioritare
de dezvoltare a sistemului de asistenŃă socială, în concordanŃă cu politicile
sociale stabilite de Guvern;
c) de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi
instituŃional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul
asistenŃei sociale;
d) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român,
reprezentarea pe plan intern şi extern;
e) de coordonare, prin care se asigură funcŃionarea unitară şi eficientă
a sistemului de asistenŃă socială;
f) de armonizare, prin care se asigură transpunerea reglementărilor
Uniunii Europene în legislaŃia naŃională;
g) de administrare, prin care se asigură gestionarea resurselor umane,
materiale şi financiare, conform legii;
h) de mediere socială, prin care se asigură soluŃionarea pe cale
amiabilă a contestaŃiilor.
În domeniul asistenŃei sociale, Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale
şi Familiei îndeplineşte următoarele atribuŃii principale:
a) elaborează politici şi programe de dezvoltare unitară în domeniu;
b) stabileşte obiectivele prioritare şi direcŃiile de acŃiune ale politicilor
din domeniul asistenŃei sociale;
c) elaborează proiecte de acte normative, norme metodologice şi alte
reglementări privitoare la organizarea, funcŃionarea şi dezvoltarea sistemului
de asistenŃă socială;
d) iniŃiază şi susŃine proiecte-pilot pentru implementarea programelor
din domeniul asistenŃei sociale;
e) monitorizează şi evaluează sistemul de servicii sociale şi prestaŃii sociale;
24
 f) finanŃează sau, după caz, finanŃează în parteneriat programe din
domeniul asistenŃei sociale;
g) elaborează, propune şi monitorizează indicatorii sociali din domeniu;
h) dezvoltă instrumente şi metodologii necesare asigurării calităŃii
serviciilor sociale;
i) iniŃiază şi asigură participarea la programe de formare profesională
în domeniu;
j) reglementează şi organizează un sistem unic şi coerent de acreditare,
în domeniul serviciilor sociale.
Aplicarea unitară, la nivel teritorial, a legislaŃiei şi strategiilor
naŃionale din domeniul asistenŃei sociale este asigurată de Ministerul
Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, prin structurile sale deconcentrate.
Observatorul Social este, instituŃie publică cu personalitate juridică, ce
funcŃionează ca organ de specialitate în directa coordonare a Ministerului
Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei.
Observatorul Social are drept scop eficientizarea procesului de
elaborare şi implementare a politicilor sociale la nivel naŃional.
Organizarea, funcŃionarea şi finanŃarea Observatorului Social se
stabilesc prin lege, la propunerea Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale
şi Familiei.

InspecŃia Socială
În cadrul strategiei Uniunii Europene, definită la Lisabona, subliniind
caracterul pluridimensional al politicilor de incluziune socială, România s-a
angajat prin Legea nr.47/2006 privind sistemul naŃional de asistenŃă socială
în direcŃia unei abordări globale a politicilor de dezvoltare socială.
În baza prevederilor art.29 din Legea nr. 47/2006, în subordinea
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei s-a înfiinŃat InspecŃia
Socială ca organ de specialitate al administraŃiei publice centrale, cu
personalitate juridică, care are drept scop controlul implementării legislaŃiei
în domeniu, precum şi inspectarea activităŃii instituŃiilor publice şi private,
responsabile cu furnizarea prestaŃiilor şi serviciilor sociale.
Conform Planului de măsuri prioritare pentru integrare europeană şi a
angajamentelor asumate de România, InspecŃia Socială se organizează
începând cu 1 ianuarie 200715.
Începând cu 1 ianuarie 2007, InspecŃia Socială preia atribuŃiile şi
responsabilităŃile referitoare la inspecŃie, precum şi personalul aferent, de la
Autoritatea NaŃională pentru Persoane cu Handicap şi de la Autoritatea
NaŃională pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului.

15
OUG nr.130/2006 privind InspecŃia Socială, publicată în M.Of.nr.1056/30.12.2006.

25
 InspecŃia Socială are în subordine inspectorate sociale judeŃene,
respectiv al municipiului Bucureşti, denumite inspectorate teritoriale, fără
personalitate juridică.
InspecŃia Socială are ca scop inspectarea activităŃilor din domeniul
asistenŃei sociale şi al incluziunii sociale realizate de autorităŃile
administraŃiei publice centrale şi locale şi persoanele fizice şi juridice
privind prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori
permanente ale unor situaŃii care pot genera marginalizarea sau excluziunea
socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităŃilor.

FuncŃiile InspecŃiei Sociale

InspecŃia Socială îndeplineşte următoarele funcŃii cu caracter general:
a) de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului
aplicării unitare şi respectării reglementărilor în domeniul său de activitate,
precum şi al funcŃionării inspectoratelor teritoriale;
b) de comunicare, care are drept scop relaŃionarea permanentă cu
autorităŃile administraŃiei publice centrale şi locale şi cu persoanele fizice şi
juridice supuse activităŃii de inspecŃie, informarea acestora şi a cetăŃenilor
asupra modului cum se respectă drepturile sociale stabilite prin lege;
c) de formare, prin care se realizează dezvoltarea competenŃelor
multidisciplinare ale personalului propriu;
d) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român şi al
Guvernului României, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său
de activitate;
e) de administrare, prin care se asigură gestionarea bunurilor din
domeniul public, respectiv privat al statului ori, după caz, al unităŃilor
administrativ-teritoriale pe care le are în administrare sau în folosinŃă şi de
gestionare a fondurilor alocate.
În îndeplinirea scopului său, InspecŃia Socială are şi următoarele
funcŃii specifice:
a) de control, prin care se realizează verificarea respectării drepturilor
sociale ale cetăŃenilor şi a prevederilor legale în domeniu, a modului de
asigurare, administrare şi gestionare a prestaŃiilor şi serviciilor sociale şi a
fondurilor destinate asistenŃei sociale şi incluziunii sociale, precum şi a
performanŃei furnizorilor şi a calităŃii serviciilor sociale;
b) de evaluare, prin care se analizează impactul politicilor şi
procedurilor publice implementate în domeniul prestaŃiilor şi serviciilor
sociale, în vederea stabilirii de diagnostice şi elaborării de propuneri şi
recomandări de îmbunătăŃire a cadrului legal şi instituŃional, precum şi de
eficientizare a alocărilor bugetare necesare promovării incluziunii sociale şi
dezvoltării sistemului naŃional de asistenŃă socială;
26
 c) de consiliere, prin care se acordă autorităŃilor administraŃiei publice
centrale şi locale şi persoanelor fizice şi juridice publice sau private cu
atribuŃii în domeniul asistenŃei sociale şi incluziunii sociale îndrumări şi
recomandări în vederea derulării în bune condiŃii a activităŃii şi a
perfecŃionării acestora şi prevenirii faptelor de încălcare a prevederilor legale.
Conform art.4 din OUG nr.130/2006, activităŃile de inspecŃie, cuprind
misiunile de control, evaluare şi consiliere realizate în domeniul asistenŃei
sociale şi al incluziunii sociale.
Sunt supuse activităŃii de inspecŃie autorităŃile administraŃiei publice
centrale şi locale, persoanele fizice şi juridice publice şi private cu atribuŃii
şi responsabilităŃi în domeniul asistenŃei sociale, precum şi furnizorii de
servicii sociale, publici şi privaŃi.
Prin misiune se înŃelege totalitatea sarcinilor atribuite inspectorului
social, prin ordinul de misiune, pentru realizarea activităŃilor de evaluare,
control şi consiliere în domeniul asistenŃei sociale.
Misiunile InspecŃiei Sociale au la bază următoarele principii şi valori:
a) respectarea drepturilor sociale ale cetăŃenilor;
b) transparenŃa şi responsabilitatea publică;
c) flexibilitatea şi abordarea globală;
d) promovarea diversităŃii, creativităŃii, concurenŃei şi competitivităŃii;
e) gestionarea eficientă a resurselor umane şi materiale.
În realizarea funcŃiilor sale InspecŃia Socială îndeplineşte următoarele
atribuŃii principale:
a) inspectează modul în care sunt respectate prevederile legale privind
stabilirea, acordarea şi promovarea drepturilor sociale ale cetăŃenilor de
către autorităŃile administraŃiei publice centrale şi locale, precum şi de către
alte persoane fizice şi juridice, publice şi private, în calitate de furnizor de
servicii sociale;
b) inspectează modul în care sunt respectate prevederile legale
referitoare la administrarea fondurilor pentru plata drepturilor sociale,
precum şi a celor alocate pentru susŃinerea şi dezvoltarea serviciilor sociale,
a proiectelor, programelor şi politicilor din domeniu;
c) constată săvârşirea faptelor care încalcă prevederile legale din
domeniul asistenŃei sociale şi incluziunii sociale şi propune instituŃiilor
competente aplicarea măsurilor legale pentru stabilirea răspunderii juridice a
persoanelor vinovate şi, după caz, sesizează organele de urmărire penală
competente în situaŃia în care faptele respective întrunesc elementele
constitutive ale unei infracŃiuni;
d) constată contravenŃii şi, după caz, aplică sancŃiunile prevăzute de lege;
e) realizează inspectarea modului de acordare a drepturilor de către
autorităŃile administraŃiei publice centrale şi locale, precum şi a persoanelor
27
fizice şi juridice, publice şi private, care furnizează prestaŃii şi servicii
sociale;
f) realizează inspecŃii tematice pentru evaluarea specifică a unor
aspecte ale politicilor sociale, ale măsurilor incluse în strategiile naŃionale în
domeniul asistenŃei sociale şi incluziunii sociale;
g) exercită controlul operativ şi inopinat în vederea prevenirii,
descoperirii şi combaterii oricăror acte şi fapte din domeniul asistenŃei
sociale şi incluziunii sociale care au condus la încălcarea drepturilor sociale
ale cetăŃeanului;
h) desfăşoară activităŃi de investigare socială derivate din rezultatele
controlului şi formulează propuneri de îmbunătăŃire a activităŃii, organizării
şi a metodei de acordare a prestaŃiilor şi serviciilor sociale;
i) inspectează furnizorii de servicii sociale publici şi privaŃi din punct
de vedere al eficienŃei şi performanŃei acestora în îndeplinirea obiectivelor
stabilite în conformitate cu standardele de calitate şi de cost, conform
reglementărilor în vigoare;
j) înregistrează, centralizează şi sintetizează informaŃiile referitoare la
furnizorii de servicii sociale şi la serviciile sociale acordate de către aceştia
şi gestionează Registrul electronic unic al serviciilor sociale;
k) controlează, evaluează şi monitorizează respectarea prevederilor
legale în ceea ce priveşte îndeplinirea condiŃiilor de acordare a acreditării
furnizorilor de servicii sociale şi serviciilor furnizate de acestea;
l) întocmeşte rapoarte scrise în urma fiecărei inspecŃii şi asigură
transmiterea acestora, pentru observaŃii, autorităŃilor administraŃiei publice,
persoanelor fizice sau juridice publice şi private inspectate;
m) elaborează propuneri de îmbunătăŃire a cadrului legislativ din
domeniile supuse inspecŃiei şi le înaintează Ministerului Muncii,
SolidarităŃii Sociale şi Familiei pentru promovare, precum şi altor autorităŃi
ale administraŃiei publice centrale pentru informare;
n) întocmeşte raportul anual al activităŃii, precum şi rapoarte naŃionale
privind rezultatele inspecŃiilor tematice;
o) organizează şi coordonează activitatea de formare, informare şi
documentare în domeniul său de activitate;
p) elaborează şi difuzează ghiduri şi manuale operaŃionale necesare
activităŃii de inspecŃie, care se aprobă prin decizie a inspectorului general-şef;
q) reprezintă statul şi Guvernul român, prin mandat, în raporturile cu
persoanele fizice şi juridice din Ńară şi din străinătate în domeniul său de
activitate;
r) negociază, încheie şi derulează acorduri de colaborare, programe şi
proiecte cu structuri interne şi internaŃionale din domeniul său de referinŃă,
conform mandatului acordat;
28
 s) administrează şi gestionează fondurile alocate prin bugetul aprobat,
precum şi bunurile din domeniul public sau privat al statului pe care le are
în administrare şi/sau în folosinŃă, după caz;
t) finanŃează sau cofinanŃează proiecte, programe, investiŃii din
domeniul său de activitate.
În realizarea funcŃiilor şi atribuŃiilor sale, InspecŃia Socială cooperează cu
ministere, alte instituŃii ale administraŃiei publice centrale şi locale, organisme
private, reprezentanŃi ai partenerilor sociali şi, după caz, poate contracta, în
condiŃiile legii, serviciile unor experŃi sau ale unor organisme specializate.

Organizarea şi funcŃionarea InspecŃiei Sociale

InspecŃia Socială este condusă de un inspector general de stat.
Inspectorul general de stat are următoarele atribuŃii şi responsabilităŃi
principale:
a) coordonează activitatea InspecŃiei Sociale şi a structurilor subordonate;
b) reprezintă InspecŃia Socială în raporturile cu autorităŃile publice, cu alte
persoane juridice şi fizice, precum şi cu organisme din Ńară şi din străinătate;
c) stabileşte şi propune spre aprobare ministrului muncii, solidarităŃii
sociale şi familiei planul anual de control, evaluare şi consiliere;
d) stabileşte şi organizează misiunile de inspecŃie şi, după caz, aprobă
componenŃa echipelor de inspectori sociali;
e) avizează rapoartele de inspecŃie şi urmăreşte punerea în aplicare şi
respectarea măsurilor dispuse;
f) avizează raportul anual de activitate al InspecŃiei Sociale, pe care îl
înaintează ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei pentru aprobare;
g) propune spre aprobare ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi
familiei, în condiŃiile legii, bugetul necesar organizării şi funcŃionării
InspecŃiei Sociale şi inspectoratelor teritoriale;
h) numeşte/încadrează, modifică, suspendă şi dispune încetarea
raporturilor de serviciu sau de muncă ale personalului din subordine, în
condiŃiile legii;
i) aprobă tematicile şi programul de pregătire profesională a
personalului InspecŃiei Sociale;
j) dispune controale asupra activităŃii structurilor subordonate.
În exercitarea atribuŃiilor sale, inspectorul general de stat emite decizii
cu caracter individual şi normativ, ordine de misiune, metodologii şi
instrucŃiuni în domeniul de activitate al InspecŃiei Sociale.
Personalul InspecŃiei Sociale este alcătuit din inspectori sociali,
funcŃionari publici cu statutul reglementat prin Legea nr.188/1999 privind
Statutul funcŃionarilor publici, precum şi din personal încadrat în baza
contractului individual de muncă.
29
 Potrivit art.13 din OUG nr.130/2006, Inspectorii sociali, în desfăşurarea
activităŃii lor, au următoarele puteri de inspecŃie:
a) să aibă acces liber, cu înştiinŃare prealabilă, în sediul autorităŃilor
administraŃiei publice centrale şi locale ori al persoanei fizice sau juridice,
publice ori private, cu atribuŃii în domeniu, şi/sau în orice alt loc în care
aceştia îşi desfăşoară activitatea, cu excepŃia cazurilor în care, ca urmare a
unor sesizări, se emite ordin special de misiune;
b) să solicite autorităŃilor administraŃiei publice centrale şi locale ori
persoanei fizice sau juridice, publice ori private, toate documentele şi
informaŃiile necesare pentru realizarea controlului;
c) să aibă acces la bazele de date informatice ale organismelor controlate;
d) să ceară informaŃii de la orice persoană şi despre orice problemă
care constituie obiectul controlului şi să solicite orice documentaŃie pe care
o consideră necesară pentru realizarea rapoartelor de control;
e) să decidă asupra măsurilor de sancŃionare şi asupra perioadei în care
abaterile constatate trebuie remediate;
f) să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la cazurile sau la
situaŃiile de încălcare a dispoziŃiilor legale în domeniu, care întrunesc
elementele constitutive ale infracŃiunii;
g) să solicite autorităŃilor competente sau organismelor abilitate prin
lege, aplicarea măsurilor constând în încetarea sau suspendarea activităŃii
unităŃilor care acordă servicii sociale ori, după caz, retragerea acreditării
furnizorilor de servicii sociale.
Inspectorii sociali, în desfăşurarea activităŃii lor, au următoarele obligaŃii:
a) să nu aibă interese directe sau indirecte, de orice natură ar fi acestea,
faŃă de autorităŃile administraŃiei publice centrale şi locale ori faŃă de
persoanele fizice sau juridice, publice ori private, supuse controlului;
b) să nu deŃină calitatea de asociat sau de membru în organele de
conducere, administrare sau control la persoanele fizice sau juridice, publice
ori private, supuse controlului;
c) să păstreze, în afara rapoartelor, confidenŃialitatea, discreŃia
profesională şi regulile deontologice ale funcŃiei publice;
d) să înştiinŃeze fără întârziere autorităŃile şi instituŃiile competente
dacă, în perioada derulării misiunii de inspecŃie, constată delicte ori abateri
grave în respectarea legii, care atrag răspunderea juridică;
Inspectorii sociali au următoarele atribuŃii principale:
a) inspectează modul de aplicare corectă şi unitară a legilor şi a altor
acte normative care reglementează acordarea prestaŃiilor şi serviciilor
sociale şi dispun măsurile necesare în vederea remedierii deficienŃelor
constatate;

30
 b) inspectează şi, după caz, acordă consiliere furnizorilor de servicii
sociale, precum şi oricărei alte instituŃii cu atribuŃii în domeniul prestaŃiilor
şi serviciilor sociale;
c) îndeplinesc obiectivele şi tematicile prevăzute în programele anuale
de inspecŃie.
Inspectorii sociali îşi desfăşoară activitatea de inspecŃie în baza unui
ordin de misiune scris, având acces la toate documentele şi informaŃiile care
conŃin date relevante în legătură cu realizarea activităŃilor de inspecŃie.
În baza ordinului de misiune, inspectorii sociali îşi pot desfăşura
activitatea de inspecŃie pe întreg teritoriul Ńării, indiferent de inspecŃia
teritorială în care îşi desfăşoară activitatea în mod curent.
În cazul faptelor grave care pun în pericol viaŃa şi siguranŃa beneficiarilor
de servicii sociale, inspectorul social poate propune autorităŃilor competente sau
organismelor abilitate prin lege măsuri de sancŃionare a persoanelor vinovate,
conform legii, chiar dacă faptele respective sunt constatate de acesta în afara
misiunilor stabilite prin ordin scris.
AutorităŃile administraŃiei publice centrale şi locale ori persoanele
fizice sau juridice, publice ori private, inspectate au obligaŃia de a pune la
dispoziŃie inspectorilor sociali orice document sau informaŃie necesară şi
relevantă misiunii de inspecŃie.
Responsabilitatea asupra modului de realizare a misiunilor de inspecŃie
aparŃine inspectorilor sociali care au întocmit şi au semnat rapoartele de inspecŃie.
Inspectorii sociali pot exercita funcŃii şi activităŃi în domeniul didactic,
precum şi în alte domenii stabilite prin statut.
Inspectorul general de stat, inspectorii generali adjuncŃi şi inspectorii
sociali pot îndeplini temporar funcŃii de demnitate publică, perioadă în care
li se suspendă raporturile de serviciu.
Conform prevederilor art.22 din OUG nr.130/2006, InspecŃia Socială
preia atribuŃiile şi responsabilităŃile în domeniul inspecŃiei ale AutorităŃii
NaŃionale pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului, AutorităŃii NaŃionale
pentru Persoanele cu Handicap, Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi
Familiei, precum şi ale structurilor sale deconcentrate.
InspecŃia socială va funcŃiona începând cu 1 iulie 2007.
Personalul cu atribuŃii şi responsabilităŃi în domeniul inspecŃiei, care în
prezent este încadrat în structura AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu
Handicap, a AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului, a
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei şi a structurilor sale
deconcentrate, va fi preluat prin transfer la InspecŃia Socială.
ObstrucŃionarea în orice mod de către autorităŃile administraŃiei
publice centrale sau locale ori de către persoanele fizice sau juridice, publice
ori private, a inspectorilor sociali să îşi exercite atribuŃiile în limitele
31
prevăzute la art.13 – referitor la puterile inspectorilor sociali, art.15 –
referitor la atribuŃiile inspectorilor sociali, art.17 - procedurile privind
activitatea de inspecŃie se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi
funcŃionare al InspecŃiei Sociale - constituie contravenŃie şi se sancŃionează
cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Constatarea şi sancŃionarea contravenŃiilor se fac de către inspectorii sociali.
Prevederile OUG nr.130/2006 referitoare la contravenŃii se completează
cu dispoziŃiile OG nr.2/2001.16

AgenŃia NaŃională pentru PrestaŃii Sociale, ca organ de specialitate

cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, SolidarităŃii
Sociale şi Familiei, cu scopul creării unui sistem unitar privind
administrarea procesului de acordare a prestaŃiilor sociale.
În vederea îndeplinirii atribuŃiilor care îi revin, AgenŃia NaŃională
pentru PrestaŃii Sociale îşi desfăşoară activitatea prin structuri organizate în
fiecare municipiu, reşedinŃă de judeŃ, precum şi în municipiul Bucureşti.
Structurile organizate pot înfiinŃa filiale locale, cu sau fără
personalitate juridică, în funcŃie de numărul şi categoriile de persoane
beneficiare, precum şi de complexitatea activităŃii la nivel teritorial.
Organizarea, funcŃionarea şi finanŃarea AgenŃiei NaŃionale pentru
PrestaŃii Sociale se stabilesc prin lege, la propunerea Ministerului Muncii,
SolidarităŃii Sociale şi Familiei.
Începând cu data de 1 ianuarie 2008, gestiunea şi plata prestaŃiilor
sociale se asigură de AgenŃia NaŃională pentru PrestaŃii Sociale.
În perioada 2006-2008, Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi
Familiei testează modalitatea de organizare şi funcŃionare a sistemului de
administrare şi gestionare a prestaŃiilor sociale la nivelul unor centre-pilot şi
va constitui baza naŃională de date.
1.5.2. AdministraŃia publică locală
Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecŃiei
copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum
şi altor persoane, grupuri sau comunităŃi aflate în nevoie socială17,
16
O.G.nr.2/2001 privind regimul contravenŃiilor, publicată în M.Of.nr.410/25.07.2001, aprobată
prin Legea nr.180/2002 publicată în M.Of.nr.268/2002, modificată prin OUG nr.108/2003
pentru desfiinŃarea închisorii contravenŃionale, publicată în M.Of.nr.747/26.10.2003, modificată
prin Legea nr.526/2004 publicată în M.Of.nr.1149/06.12.2004, modificată prin OG nr.8/2006
publicată în M.Of.nr.78/27.01.2006, aprobată prin Legea nr.353/2006 publicată în
M.Of.nr.640/25.07.2006, modificată prin Legea nr.352/2006 publicată în M.Of.nr.640/25.07.2006..
17
nevoia socială reprezintă ansamblul de cerinŃe indispensabile fiecărei persoane pentru
asigurarea condiŃiilor de viaŃă, în vederea integrării sociale.

32
autorităŃile administraŃiei publice locale înfiinŃează şi organizează servicii
publice de asistenŃă socială.
AutorităŃile administraŃiei publice locale răspund de înfiinŃarea,
organizarea şi furnizarea serviciilor sociale.

Consiliile judeŃene înfiinŃează şi organizează, în subordinea lor,

serviciul public de asistenŃă socială, la nivel de direcŃie generală, cu
următoarele atribuŃii principale:
a) elaborează şi implementează strategiile şi planurile de acŃiune la
nivel judeŃean, în concordanŃă cu strategiile şi planurile naŃionale de acŃiune
în domeniu, precum şi cu programul propriu de dezvoltare comunitară;
b) iniŃiază şi aplică măsuri de prevenire şi combatere a situaŃiilor de
marginalizare şi excludere socială şi asigură soluŃionarea urgenŃelor sociale;
c) coordonează înfiinŃarea, organizarea şi furnizarea serviciilor sociale,
în concordanŃă cu nevoia socială identificată, asigurând o acoperire
echitabilă a dezvoltării acestora pe întreg teritoriul judeŃului, şi acordă
sprijin financiar şi tehnic pentru susŃinerea acestora;
d) propune înfiinŃarea şi administrează serviciile sociale specializate,
direct sau în parteneriat, ori prin contractare cu alte autorităŃi şi instituŃii publice
şi private, forme de asociere a societăŃii civile, inclusiv cu instituŃii de cult
recunoscute de lege, implicate în derularea programelor de asistenŃă socială;
e) acordă sprijin autorităŃilor locale, în scopul dezvoltării şi organizării
serviciilor sociale;
f) asigură activităŃile de informare, formare şi consiliere, în vederea
creşterii performanŃei serviciilor publice de asistenŃă socială de la nivelul
consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor;
g) monitorizează şi evaluează serviciile sociale înfiinŃate şi administrate;
h) elaborează şi implementează proiecte cu finanŃare naŃională şi
internaŃională în domeniu;
i) acordă asistenŃa tehnică necesară pentru crearea şi formarea structurilor
comunitare consultative, ca formă de sprijin în activitatea de asistenŃă socială;
j) elaborează şi propune consiliului judeŃean proiectul de buget anual
pentru susŃinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri de asistenŃă socială, în
conformitate cu planul de acŃiune propriu.

Consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor înfiinŃează, în

subordinea lor, serviciul public de asistenŃă socială, la nivel de direcŃie sau,
după caz, serviciu, cu următoarele atribuŃii principale:
a) identifică nevoile sociale ale comunităŃii şi le soluŃionează;
b) răspunde de înfiinŃarea, organizarea şi furnizarea serviciilor sociale primare;
c) dezvoltă şi gestionează servicii sociale specializate, după caz;
33
 d) încheie convenŃii de parteneriat şi iniŃiază programe de colaborare cu alte
autorităŃi locale, instituŃii publice şi private, structuri asociative, precum şi cu instituŃii
de cult recunoscute de lege, pentru furnizarea serviciilor sociale dezvoltate, în
conformitate cu nevoile locale identificate şi prevederile planului judeŃean de acŃiune;
e) furnizează informaŃiile şi datele solicitate de serviciul public de
asistenŃă socială judeŃean, precum şi de autorităŃile publice centrale cu
responsabilităŃi în domeniu;
f) elaborează şi implementează proiecte cu finanŃare naŃională şi
internaŃională în domeniu;
g) elaborează şi propune consiliului local al municipiului, oraşului sau
comunei proiectul de buget anual pentru susŃinerea serviciilor sociale şi a altor
măsuri de asistenŃă socială, în conformitate cu planul de acŃiune propriu.
Prin derogare de la prevederile menŃionate mai sus, pentru îndeplinirea
atribuŃiilor prevăzute, consiliile locale şi primăriile de la nivelul comunelor
care nu dispun de capacitatea şi resursele necesare înfiinŃării unui serviciu
public de asistenŃă socială, angajează personal cu competenŃe în domeniul
asistenŃei sociale, cu contract individual de muncă.

Consiliul general al municipiului Bucureşti înfiinŃează şi organizează, în

subordinea sa, serviciul public de asistenŃă socială la nivel de direcŃie generală,
cu următoarele atribuŃii principale:
a) elaborează strategiile de dezvoltare şi planurile de acŃiune în domeniul
asistenŃei sociale pentru municipiul Bucureşti şi asigură o dezvoltare unitară şi
echitabilă a serviciilor sociale la nivelul întregii capitale;
b) identifică şi evaluează nevoile sociale, categoriile de beneficiari şi
tipurile de servicii sociale dezvoltate la nivelul municipiului Bucureşti;
c) colaborează cu serviciile publice de asistenŃă socială de la nivelul
sectoarelor, precum şi cu formele de asociere ale societăŃii civile, în vederea
organizării şi dezvoltării serviciilor sociale în mod echitabil, pe întreg
teritoriul municipiului Bucureşti;
d) avizează proiectele de servicii sociale, iniŃiate la nivelul sectoarelor
municipiului Bucureşti, privind conformitatea acestora cu strategia
municipală de dezvoltare în domeniu;
e) iniŃiază şi aplică programe de prevenire şi combatere a situaŃiilor de
marginalizare şi excludere socială18, asigură soluŃionarea urgenŃelor sociale şi

18
Legea nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, publicată în
M.Of.nr.193/21.03.2002. Art. 3. - Marginalizarea socială, în sensul prezentei legi, se
defineşte prin poziŃia socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces
limitat la resursele economice, politice, educaŃionale şi comunicaŃionale ale colectivităŃii;
ea se manifestă prin absenŃa unui minimum de condiŃii sociale de viaŃă.

34
dezvoltă proiecte de servicii sociale destinate, în principal, categoriilor de persoane
ale căror nevoi nu sunt acoperite de serviciile create la nivelul sectoarelor
municipiului Bucureşti, cum ar fi centre-pilot, centre de tranzit şi altele asemenea;
f) creează sistemul informaŃional managerial necesar implementării
activităŃilor de evaluare, monitorizare şi comunicare în domeniu;
g) furnizează datele şi informaŃiile solicitate de autorităŃile
administraŃiei publice centrale;
h) elaborează şi propune Consiliului general al municipiului Bucureşti
proiectul de buget anual pentru susŃinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri
de asistenŃă socială, în conformitate cu planul de acŃiune propriu.

Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti înfiinŃează şi

organizează, în subordinea lor, serviciul public de asistenŃă socială, la nivel
de direcŃie generală, cu următoarele atribuŃii principale:
a) identifică nevoile sociale din raza sectorului şi le soluŃionează, în
condiŃiile legii;
b) elaborează, implementează, monitorizează şi evaluează planurile de acŃiune în
domeniul asistenŃei sociale, în concordanŃă cu nevoile proprii de dezvoltare, precum şi
cu strategiile şi planurile de dezvoltare naŃionale şi ale municipiului Bucureşti;
c) răspunde de înfiinŃarea, organizarea şi furnizarea serviciilor sociale
primare şi specializate, în condiŃiile legii;
d) încheie convenŃii de parteneriat şi iniŃiază programe de colaborare
cu alte autorităŃi locale, instituŃii publice şi private, structuri asociative,
precum şi cu instituŃii de cult recunoscute de lege, pentru furnizarea
serviciilor sociale dezvoltate, în conformitate cu nevoile locale identificate
şi cu prevederile planului de acŃiune al municipiului Bucureşti;
e) furnizează datele şi informaŃiile solicitate de serviciul public de
asistenŃă socială al municipiului Bucureşti, precum şi de autorităŃile publice
centrale cu responsabilităŃi în domeniu;
f) monitorizează şi evaluează serviciile sociale înfiinŃate şi administrate;
g) iniŃiază şi aplică programe de prevenire şi combatere a situaŃiilor de
marginalizare şi excludere socială şi asigură soluŃionarea urgenŃelor sociale;
h) elaborează şi implementează proiecte cu finanŃare naŃională şi
internaŃională în domeniu;
i) elaborează şi propune consiliului local al sectorului proiectul de
buget anual, pentru susŃinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri de
asistenŃă socială, în conformitate cu planul de acŃiune propriu.
Modelul regulamentelor de organizare şi funcŃionare ale serviciilor
publice de asistenŃă socială de la nivelul administraŃiei publice locale se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii,
SolidarităŃii Sociale şi Familiei şi a Ministerului AdministraŃiei şi Internelor.
35
 1.6. FinanŃarea prestaŃiilor sociale şi a serviciilor sociale
AsistenŃa socială se finanŃează, în principal, din fonduri alocate de la
bugetul de stat sau de la bugetele locale.
Modul de finanŃare a asistenŃei sociale se stabileşte prin legile speciale care
reglementează acordarea de prestaŃii sociale şi furnizarea serviciilor sociale.
FinanŃarea serviciilor sociale din sursele publice se face pe principiile
concurenŃei şi al eficienŃei.
AutorităŃile administraŃiei publice centrale sau locale pot contracta
servicii sociale, în condiŃiile legii.
De la bugetul de stat se asigură:
a) finanŃarea prestaŃiilor sociale reglementate prin legi speciale;
b) finanŃarea programelor de interes naŃional, elaborate pe baza
programelor judeŃene şi ale Consiliului general al municipiului Bucureşti, în
scopul înfiinŃării, dezvoltării şi susŃinerii serviciilor sociale;
c) funcŃionarea şi administrarea instituŃiilor publice, cu atribuŃii în
domeniul asistenŃei sociale, aflate în subordinea Ministerului Muncii,
SolidarităŃii Sociale şi Familiei;
d) acordarea de subvenŃii în vederea dezvoltării serviciilor sociale şi a
asigurării funcŃionării acestora;
e) finanŃarea în parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuităŃii
serviciului, în conformitate cu nevoia socială şi principiul subsidiarităŃii;
f) finanŃarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din
domeniul asistenŃei sociale.
De la bugetele judeŃelor, bugetele locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti şi de la bugetul municipiului Bucureşti se alocă fonduri pentru:
a) finanŃarea serviciilor sociale organizate la nivelul judeŃului,
al sectoarelor municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti;
b) finanŃarea prestaŃiilor sociale stabilite prin hotărâri ale consiliilor
judeŃene, ale Consiliului general al municipiului Bucureşti, ale consiliilor
locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor
şi ale comunelor, sau prin legi speciale, după caz.
De la bugetele judeŃelor se poate asigura finanŃarea în parteneriat a
serviciilor sociale dezvoltate la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor.
De la bugetele locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor se asigură finanŃarea:
a) serviciilor sociale realizate de consiliile locale, singure sau în
parteneriat cu formele de asociere ale societăŃii civile19;

19
societatea civilă este formată din persoane asociate sub diferite forme, pe baza unor interese
comune şi care îşi dedică timpul, cunoştinŃele şi experienŃa pentru a-şi promova şi apăra drepturile
şi interesele; formele asociative pot fi, în principal, asociaŃii şi fundaŃii, organizaŃii sindicale şi
patronale, organizaŃii culturale şi de cult, precum şi grupuri comunitare informale.

36
 b) ajutoarelor sociale şi facilităŃilor acordate pe plan local.
Consiliile locale de la toate nivelurile administraŃiei publice locale au
obligaŃia să prevadă în bugetele proprii, distinct, fondurile necesare pentru servicii
sociale şi prestaŃii sociale, stabilite prin legi speciale şi hotărâri ale consiliilor locale.
La finanŃarea serviciilor sociale sunt utilizate şi sume provenite din
venituri proprii, din donaŃii, sponsorizări sau din alte contribuŃii din partea
unor persoane fizice ori juridice, din Ńară şi din străinătate, precum şi din
alte surse, cu respectarea legislaŃiei în domeniu.
În funcŃie de venituri, persoanele beneficiare contribuie la finanŃarea
acordării serviciilor sociale, conform legii.
Sumele încasate drept contribuŃii, în condiŃiile menŃionate, se
utilizează pentru finanŃarea serviciilor sociale.
Furnizorii de servicii sociale20 pot dezvolta activităŃi lucrative numai
pentru autofinanŃarea serviciilor sociale acordate.
Veniturile obŃinute din activităŃile lucrative se utilizează şi pentru
lucrări de modernizare, reamenajare şi renovare a centrelor.
Actualizarea sau corectarea cuantumului prestaŃiilor sociale
reglementate prin legi speciale se realizează anual, cu indicele preŃurilor de
consum, prin hotărâre a Guvernului.

1.7. JurisdicŃia sistemului naŃional de asistenŃă socială

Cererea pentru acordarea prestaŃiilor sociale se înregistrează la
serviciul public de asistenŃă socială din subordinea consiliilor locale sau, în
situaŃia când consiliile locale şi primăriile de la nivelul comunelor care nu
dispun de capacitatea şi resursele necesare înfiinŃării unui serviciu public de
asistenŃă socială, angajează personal cu competenŃe în domeniul asistenŃei
sociale, cu contract individual de muncă, la primăria comunei în a cărei rază
îşi are domiciliul sau reşedinŃa persoana solicitantă.
După caz, cererea se poate înregistra la structurile deconcentrate ale
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei sau la serviciul public
de asistenŃă socială organizat în subordinea consiliului judeŃean, respectiv în
subordinea Consiliului general al municipiului Bucureşti.
Cererea pentru acordarea serviciilor sociale se înregistrează la
furnizorul de servicii sociale, public sau privat, după caz.
Procedura de înregistrare şi soluŃionare a cererii de acordare a serviciilor
sociale şi a prestaŃiilor sociale se reglementează prin legi speciale.

20
furnizorii de servicii sociale sunt persoanele fizice sau juridice, de drept public sau
privat, care acordă servicii sociale, în condiŃiile prevăzute de lege;

37
 Dreptul la prestaŃii sociale se stabileşte prin decizia structurilor
deconcentrate ale AgenŃiei NaŃionale pentru PrestaŃii Sociale.
În situaŃia în care sunt îndeplinite condiŃiile legale, plata prestaŃiilor
sociale se efectuează începând cu luna următoare depunerii cererii.
Încetarea plăŃii se face începând cu luna următoare celei în care nu mai
sunt îndeplinite condiŃiile de eligibilitate.
Decizia de stabilire a dreptului la servicii sociale şi prestaŃii sociale
poate fi contestată la Comisia de mediere socială.

Comisia de mediere socială

Comisia de mediere socială se organizează în cadrul fiecărei direcŃii pentru
dialog, familie şi solidaritate socială judeŃene, respectiv a municipiului Bucureşti21.
Comisia funcŃionează pentru fiecare judeŃ şi sector al municipiului Bucureşti.
Directorul executiv al direcŃiei pentru dialog, familie şi solidaritate socială
judeŃene, respectiv a municipiului Bucureşti, organizează secretariatul comisiei.
Comisia are rol consultativ.
Comisia îndeplineşte următoarele atribuŃii principale:
a) mijloceşte dialogul dintre serviciile publice de asistenta socială şi
solicitanŃii sau beneficiarii de drepturi de asistenta socială;
b) analizează motivele de nemulŃumire notificate în scris de către solicitanŃii
drepturilor de asistenta socială sau de către beneficiarii acestor drepturi;
c) analizează nemulŃumirile beneficiarilor legate de măsurile cuprinse
în planul de intervenŃie sau de calitatea serviciilor acordate în baza planului
individualizat, planuri prevăzute la acordarea serviciilor sociale în
conformitate cu legislaŃia în vigoare;
d) clarifica prin dialog divergenŃele dintre părŃi, respectiv solicitanŃii
sau beneficiarii de drepturi de asistenta socială, pe de o parte, şi
reprezentanŃii autorităŃilor sau ai instituŃiilor care le acorda, pe de altă parte;
e) difuzează organelor şi autorităŃilor interesate şi aduce la cunoştinŃa solicitanŃilor
sau beneficiarilor de drepturi de asistenta socială concluziile raportului la mediere;
f) prin secretariatul propriu, elaborează programele principalelor sale activităŃi;
g) acorda consultaŃii gratuite în domeniul drepturilor de asistenta socială.
Comisia este compusă din 5 membri, reprezentanŃi ai următoarelor
instituŃii publice şi organizaŃii neguvernamentale:
a) direcŃiile pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeŃene,
respectiv a municipiului Bucureşti, prin responsabilul pentru activităŃile de
asistenŃă socială;

21
HG nr.1615/2003 privind organizarea şi funcŃionarea Comisiei de mediere socială,
publicată în M.Of.nr.37/16.01.2004.

38
 b) serviciile publice de asistenta socială judeŃene, respectiv serviciul
public de asistenŃă socială al municipiului Bucureşti;
c) instituŃiile specializate de asistenŃă socială care funcŃionează la
nivelul judeŃului, respectiv al municipiului Bucureşti;
d) organizaŃiile societăŃii civile care au încheiat convenŃii de
parteneriat în domeniul asistenŃei sociale cu consiliile judeŃene, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti sau consiliile locale.
Conducerea comisiei este exercitată de către directorul executiv al
direcŃiei pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeŃene, respectiv a
municipiului Bucureşti, pentru cazurile care privesc serviciile sociale şi
prestaŃiile băneşti stabilite la nivelul primăriilor, sau de către secretarul general
al prefecturii, pentru cazurile care privesc alocaŃiile familiale stabilite la nivelul
direcŃiilor pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeŃene, respectiv a
municipiului Bucureşti. Directorul executiv al direcŃiei pentru dialog, familie şi
solidaritate socială şi secretarul general al prefecturii îndeplinesc funcŃia de
preşedinte al comisiei, în raport cu problemele analizate.
Cu excepŃia responsabilului pentru activităŃile de asistenŃă socială,
prevăzut la lit. a), componenŃa nominală a comisiei este diferită pentru
fiecare şedinŃă de mediere în raport cu problemele analizate şi este stabilită
de secretariatul comisiei.
ComponenŃa nominală a comisiei se stabileşte şi activitatea membrilor
comisiei se realizează cu respectarea dispoziŃiilor legale privind eliminarea
conflictului de interese.
Directorul executiv al direcŃiei pentru dialog, familie şi solidaritate
socială judeŃene, respectiv a municipiului Bucureşti, anunŃă, prin
secretariatul comisiei, instituŃiile publice şi organizaŃiile societăŃii civile
pentru a-şi desemna reprezentantul sau, după caz, reprezentanŃii la
următoarea întrunire a comisiei.
Conform prevederilor art.5 din HG nr.1615/2003, cererile de mediere
însoŃite de actele doveditoare se depun la sediile direcŃiilor pentru dialog,
familie şi solidaritate socială judeŃene, respectiv a municipiului Bucureşti,
de către solicitanŃii sau beneficiarii de drepturi de asistenŃă socială ori, în
numele acestora, de către secretarul general al prefecturii.
SolicitanŃii sau beneficiarii de drepturi de asistenŃă socială au dreptul de a
depune cererea de mediere prin intermediul reprezentantului lor legal, după caz.
Cererile de mediere se înregistrează în registrul de mediere.
Registrul de mediere se completează de secretariatul comisiei,
organizat în cadrul compartimentului dialog social, legislaŃie, salarizare,
conflicte şi contracte colective de munca al direcŃiilor pentru dialog, familie
şi solidaritate socială judeŃene, respectiv a municipiului Bucureşti.

39
 Registrul de mediere va cuprinde datele necesare identificării
solicitantului, numărul de înregistrare a cererii de mediere, informaŃii
privind obiectul acesteia, data şi ora la care are loc medierea, concluzia la
care a ajuns comisia, precum şi, pe scurt, motivarea acesteia.
Comisia se întruneşte cel puŃin o data pe lună.
ŞedinŃele de mediere sunt validate în cazul în care sunt prezenŃi cel
puŃin 3 membri ai comisiei.
La şedinŃa de mediere sunt convocaŃi solicitanŃii sau beneficiarii de
drepturi de asistenŃă socială petenŃi şi reprezentanŃii instituŃiilor cu atribuŃii în
domeniul asistenŃei sociale a căror activitate face obiectul cererii de mediere.
Convocarea se face cu 15 zile calendaristice înainte de data medierii
prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin alte mijloace
care asigura transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia.
La convocare se anexează copia de pe cererea de mediere.
ReprezentanŃii instituŃiilor cu atribuŃii în domeniul asistenŃei sociale, trebuie
sa se prezinte la mediere cu toate actele care privesc obiectul cererii de mediere.
Concluziile şi măsurile adoptate de comisie sunt consemnate într-un
raport semnat de membrii prezenŃi la mediere şi care este transmis părŃilor în
termen de 5 zile calendaristice de la redactare.
Măsurile cuprinse în raport au rol consultativ.
Sesizarea comisiei nu împiedică beneficiarii sau solicitanŃii de drepturi de
asistenŃă socială să se adreseze instanŃei de judecată competente pentru soluŃionarea
litigiilor ivite şi nu suspendă termenele prevăzute de Legea nr.554/204.22
Atât convocarea, cât şi raportul transmis părŃilor vor cuprinde menŃiunea
expresă privind caracterul consultativ al concluziilor comisiei şi a faptului că
declanşarea procedurii de mediere nu îi împiedică pe petenŃi să se adreseze
instanŃei de judecată competente, în termenele prevăzute de lege.
Directorii executivi ai direcŃiilor pentru dialog, familie şi solidaritate socială
judeŃene, respectiv a municipiului Bucureşti, prezintă anual ministrului muncii,
solidarităŃii sociale şi familiei un raport privind cazuistica comisiilor.
Comisia de mediere socială este obligată să se pronunŃe în cel mult 30
de zile de la data înregistrării cererii de mediere.
Deciziile Comisiei de mediere socială pot fi atacate în termen de 30 de
zile de la data emiterii lor, potrivit prevederilor Legii contenciosului
administrativ nr.554/200423.
22
Legea nr.554/2004, legea contenciosului administrativ, publicată în M.Of.nr.1154/07.12.2004,
OUG nr.190/2005, pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană,
publicată în M.Of.nbr.1179/28.12.2005.
23
Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, publicată în M.Of.nr.1157/07.12.2004,
modificată prin OUG nr.190/2005, pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de
integrare europeană, publicată în M.Of.nbr.1179/28.12.2005

40
 Comisia de mediere socială este organizată şi funcŃionează în aparatul
structurilor deconcentrate ale Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei.
Cererile adresate instanŃelor judecătoreşti pentru soluŃionarea litigiilor
în legătură cu acordarea serviciilor sociale şi a prestaŃiilor sociale sunt
scutite de taxa judiciară de timbru.

1.8. Organizarea şi funcŃionarea instituŃiilor

de asistenŃă socială
InstituŃiile de asistenŃă socială se organizează ca unităŃi specializate,
publice sau private, care asigură, în principal, găzduire, îngrijire socială şi
medicală, asistenŃă, ocrotire, activităŃi de recuperare, reabilitare şi reinserŃie
socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice,
precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate.24
Tipurile de unităŃi specializate se organizează în funcŃie de categoriile
de beneficiari, de situaŃia în care aceştia se află, de serviciile oferite şi de
durata acordării acestora.
Acordarea serviciilor sociale în sistem rezidenŃial instituŃionalizat are
în vedere găzduirea pe perioadă nedeterminată. UnităŃile specializate din
această categorie pot fi cămine, centre de îngrijire şi asistenŃă, centre de
plasament, locuinŃe protejate şi altele.
Serviciile sociale acordate în unităŃile specializate se realizează de
personal calificat, cu responsabilităŃi şi competenŃe specifice.
Structura orientativă de personal pentru unităŃile specializate se
stabileşte în funcŃie de numărul de beneficiari, de gradul de dependenŃă al
acestora şi de specificul serviciilor oferite.
Regulamentul-cadru de organizare şi funcŃionare a instituŃiilor de
asistenŃă socială are la bază următoarele criterii minime:
a) furnizarea serviciilor sociale în vederea îndeplinirii obiectivelor
stabilite în actul de înfiinŃare, în conformitate cu strategiile şi politicile în
domeniu;
b) orientarea activităŃii în interesul superior al beneficiarilor şi
asigurarea participării acestora în procesul de furnizare a serviciilor sociale;
c) utilizarea instrumentelor standardizate de lucru şi a personalului
calificat, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite în actul de înfiinŃare;

24
HG nr.539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituŃiilor de asistenŃă socială şi a
structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcŃionare a
instituŃiilor de asistenŃă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor OG nr.68/2003 privind serviciile sociale, publicată în M.Of.nr.535/23.06.2005,
modificată prin HG nr.1007/2005 publicată în M.Of.nr.822/12.09.2005.

41
 d) existenŃa resurselor umane, materiale şi financiare, precum şi
preocuparea pentru asigurarea continuităŃii serviciilor sociale furnizate;
e) preocuparea pentru îndeplinirea standardelor de calitate şi pentru
creşterea calităŃii serviciilor sociale furnizate;
f) existenŃa unei structuri organizatorice cu atribuŃii şi responsabilităŃi definite
în vederea îndeplinirii eficiente a obiectivelor stabilite în actul de înfiinŃare.
InstituŃiile de asistenŃă socială înfiinŃate şi organizate în condiŃiile legii
au obligaŃia de a elabora regulamentul propriu de organizare şi funcŃionare.
Regulamentele proprii de organizare şi funcŃionare ale instituŃiilor de
asistenŃă socială se elaborează în conformitate cu standardele de calitate
pentru servicii sociale furnizate în instituŃiile respective.
Regulamentele proprii de organizare şi funcŃionare ale instituŃiilor de
asistenŃă socială se aprobă, pe baza prevederilor prezentei hotărâri, de către
consiliile judeŃene, consiliile locale, respectiv de persoane juridice care
înfiinŃează astfel de instituŃii.
În cazul instituŃiilor de asistenŃă socială din domeniile protecŃiei şi
promovării drepturilor copilului, protecŃiei speciale a persoanelor cu handicap
şi prevenirii şi combaterii violenŃei în familie, consiliile judeŃene, consiliile
locale, precum şi persoanele juridice prevăzute de lege aprobă regulamentele de
organizare şi funcŃionare a instituŃiilor pe care le înfiinŃează, pe baza
Regulamentului-cadru de organizare şi funcŃionare a instituŃiilor de asistenŃă
socială, precum şi a prevederilor regulamentelor-cadru specifice.
Regulamentele proprii de organizare şi funcŃionare ale instituŃiilor de
asistenŃă socială înfiinŃate şi organizate de către furnizorii privaŃi de servicii
sociale se elaborează cu respectarea prevederilor Regulamentului-cadru de
organizare şi funcŃionare a instituŃiilor de asistenŃă socială, cu excepŃia celor
referitoare la organele de conducere şi administrare.

Organizare şi funcŃionare a instituŃiilor de asistenŃă socială

InstituŃiile de asistenŃă socială furnizează servicii sociale cu titlu
permanent ori temporar, cu sau fără găzduire.
Principiile care stau la baza furnizării serviciilor sociale de către
instituŃii sunt următoarele:
a) respectarea drepturilor şi a demnităŃii omului;
b) asigurarea autodeterminării şi a intimităŃii persoanelor beneficiare;
c) asigurarea dreptului de a alege;
d) abordarea individualizată şi centrarea pe persoane;
e) participarea persoanelor beneficiare;
f) cooperarea şi parteneriatul;
g) recunoaşterea valorii fiecărei persoane;
h) abordarea comprehensivă, globală şi integrată;
42
 i) orientarea pe rezultate;
j) îmbunătăŃirea continuă a calităŃii;
k) combaterea abuzului asupra persoanelor beneficiare, în cadrul instituŃiilor.
InstituŃiile au următoarele atribuŃii:
a) asigură furnizarea serviciilor sociale în interesul beneficiarului şi în
baza contractului încheiat cu acesta;
b) asigură furnizarea serviciilor sociale cu titlu permanent ori
temporar, cu sau fără găzduire;
c) asigură întreŃinerea şi folosirea eficientă a bazei materiale şi a
bunurilor din dotare;
d) întocmesc proiecte şi programe proprii care să asigure creşterea calităŃii
activităŃii, potrivit politicilor şi strategiilor naŃionale, judeŃene şi locale;
e) organizează activităŃi de socializare în vederea relaŃionării
beneficiarilor cu mediul exterior instituŃiilor;
f) acordă sprijin şi asistenŃă de specialitate în vederea prevenirii
situaŃiilor care pun în pericol siguranŃa beneficiarilor;
g) dezvoltă parteneriate şi colaborează cu organizaŃii, instituŃii şi orice
forme organizate ale societăŃii civile, în condiŃiile legii, în vederea
diversificării serviciilor sociale furnizate;
h) asigură îndeplinirea măsurilor de aducere la cunoştinŃă atât
personalului, cât şi beneficiarilor a prevederilor din regulamentul propriu de
organizare şi funcŃionare;
i) elaborează carta drepturilor, specifică tipurilor de beneficiari cărora
li se adresează;
j) instituie măsuri de prevenire şi combatere a traficului şi consumului
ilicit de droguri.
În funcŃie de complexitatea problematicii sociale şi a serviciilor sociale
acordate de instituŃiile publice de asistenŃă socială, autorităŃile administraŃiei
publice locale care asigură administrarea şi finanŃarea acestora organizează
consilii consultative compuse din reprezentanŃi ai beneficiarilor şi ai
partenerilor sociali, în condiŃiile prezentului regulament-cadru.
Conducătorul instituŃiei publice răspunde de buna funcŃionare şi
administrare a acesteia şi îndeplineşte, în condiŃiile legii, următoarele
atribuŃii principale:
a) propune autorităŃii administraŃiei publice locale care asigură
administrarea şi finanŃarea instituŃiei aprobarea structurii organizatorice şi a
numărului de personal;
b) elaborează rapoartele generale privind activitatea instituŃiei, stadiul
implementării obiectivelor şi întocmeşte informări pe care le prezintă
autorităŃii administraŃiei publice locale care asigură administrarea şi
finanŃarea sau, după caz, consiliului consultativ;
43
 c) elaborează şi implementează proiecte care au ca scop îmbunătăŃirea
activităŃii de asistenŃă socială în instituŃie;
d) propune participarea personalului de specialitate la programele de
instruire şi perfecŃionare;
e) colaborează cu formele organizate ale societăŃii civile la acŃiuni care
vizează ameliorarea asistenŃei sociale a grupurilor vulnerabile;
f) întocmeşte raportul anual de activitate;
g) asigură respectarea prevederilor legale din domeniul furnizării
serviciilor sociale;
h) îndeplineşte orice alte atribuŃii prevăzute de lege în sarcina sa.
Consiliul consultativ
Consiliul consultativ este alcătuit din 7 membri, după cum urmează:
a) 2 reprezentanŃi ai autorităŃilor sau persoanelor juridice care au
înfiinŃat ori, după caz, care finanŃează instituŃia;
b) 2 reprezentanŃi ai beneficiarilor;
c) un reprezentant al consiliului local pe a cărui rază administrativ-
teritorială funcŃionează instituŃia;
d) 2 reprezentanŃi aleşi de către şi din cadrul organizaŃiilor
neguvernamentale din domeniul serviciilor sociale şi din unitatea
administrativ-teritorială pe a cărei rază funcŃionează instituŃia.
Consiliul consultativ se întruneşte în şedinŃă ordinară trimestrial, la
convocarea conducătorului instituŃiei publice de asistenŃă socială, precum şi
în şedinŃă extraordinară ori de câte ori este necesar.
ReprezentanŃii prevăzuŃi la lit. a) şi c) sunt desemnaŃi, conform
prevederilor legale, de către autorităŃile sau persoanele juridice în cadrul
cărora aceştia îşi desfăşoară activitatea.
ReprezentanŃii prevăzuŃi la lit. b) sunt desemnaŃi, anual sau ori de câte
ori este necesar, de către beneficiarii serviciilor sociale furnizate în
instituŃiile respective sau, după caz, de reprezentanŃii legali ai acestora.
Membrii consiliului consultativ nu beneficiază de indemnizaŃie de şedinŃă.
Desemnarea membrilor consiliului consultativ, precum şi activitatea
acestuia se realizează cu respectarea dispoziŃiilor legale privind eliminarea
conflictului de interese.
ŞedinŃele sunt valabil întrunite în cazul în care sunt prezenŃi cel puŃin 5
membri ai consiliului consultativ.
Consiliul consultativ îndeplineşte următoarele atribuŃii principale:
a) avizează proiectul bugetului instituŃiei;
b) avizează structura organizatorică şi numărul de personal;
c) analizează activitatea instituŃiei şi propune măsuri şi programe de
îmbunătăŃire a activităŃii;
d) avizează statul de funcŃii şi salarizarea personalului;
44
 e) îndeplineşte orice alte atribuŃii stabilite prin lege sau prin hotărâre a
autorităŃilor ori persoanelor juridice care au înfiinŃat sau, după caz, care
finanŃează instituŃia.

Furnizorii de servicii sociale

Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, publice
ori private.
Furnizorii publici de servicii sociale pot fi:
a) serviciul public de asistenŃă socială la nivel judeŃean şi local;
b) alte servicii publice specializate la nivel judeŃean sau local;
c) instituŃiile publice care au constituite compartimente de asistenŃă socială.
Furnizorii privaŃi de servicii sociale pot fi:
a) asociaŃiile şi fundaŃiile, cultele religioase şi orice alte forme
organizate ale societăŃii civile;
b) persoane fizice autorizate;
c) filialele şi sucursalele asociaŃiilor şi fundaŃiilor internaŃionale
recunoscute în conformitate cu legislaŃia în vigoare;
d) organizaŃiile internaŃionale de profil.
Furnizorii de servicii sociale pot organiza şi acorda servicii sociale
numai dacă sunt acreditaŃi.
SocietăŃile comerciale pot furniza servicii sociale numai prin
intermediul fundaŃiilor proprii înfiinŃate în acest scop.
Furnizorii publici pot fi direcŃia generală de asistenŃă socială şi
protecŃie a copilului judeŃeană şi, respectiv, a sectoarelor municipiului
Bucureşti, serviciul public de asistenŃă socială la nivel local, alte servicii
publice specializate la nivel judeŃean sau local şi instituŃii publice care au
constituite compartimente de asistenŃă socială.
Furnizorii trebuie să aibă prevăzută în mod obligatoriu, ca obiect de
activitate în actul de înfiinŃare sau, după caz, în autorizaŃia pentru desfăşurarea
unor activităŃi în mod independent, acordarea de servicii sociale.25
Furnizorii pot organiza şi acorda servicii sociale numai după obŃinerea
certificatului de acreditare.
Serviciile sociale pot fi acordate de către un furnizor sau de mai mulŃi
furnizori, în baza unui contract încheiat între aceştia.

25
HG nr.539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituŃiilor de asistenŃă socială şi a
structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcŃionare a
instituŃiilor de asistenŃă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor OG nr.68/2003 privind serviciile sociale, publicată în M.Of.nr.535/23.06.2005,
modificată prin HG nr.1007/2005 publicată în M.Of.nr.822/12.09.2005.

45
 Contractele pot fi încheiate între furnizorii publici de servicii sociale,
între furnizorii publici şi cei privaŃi sau numai între furnizorii privaŃi.
Contractele pot fi încheiate numai între furnizorii acreditaŃi.
Serviciul public de asistenŃă socială organizat la nivel local sau
judeŃean poate să externalizeze furnizarea de servicii sociale în baza unui
contract, în condiŃiile de concurenŃă.
Externalizarea serviciilor sociale constă în transferul de
responsabilităŃi privind acordarea serviciilor sociale altor furnizori publici
sau privaŃi acreditaŃi, numai în interesul persoanelor beneficiare, în vederea
creşterii permanente a calităŃii serviciilor.
Furnizorii acordă serviciile sociale pentru care au fost acreditaŃi, la
solicitarea persoanei, a familiei acesteia sau a reprezentantului legal, precum
şi din oficiu ori în urma semnalării unor situaŃii de nevoie socială de către
orice altă persoană sau instituŃie.
DirecŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃie a copilului judeŃene,
respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, serviciul public de asistenŃă
socială de la nivel local sau, după caz, primăriile au obligaŃia de a afişa lista
furnizorilor acreditaŃi din judeŃ, respectiv din municipiul Bucureşti, şi a
serviciilor oferite de aceştia.
DirecŃiile de muncă, solidaritate socială şi familie judeŃene, respectiv a
municipiului Bucureşti, pun la dispoziŃie instituŃiilor menŃionate, anual, lista
furnizorilor acreditaŃi din judeŃ, respectiv din municipiul Bucureşti, şi a
serviciilor oferite de aceştia.
Furnizorii acreditaŃi pot solicita înscrierea unor ocupaŃii în
Nomenclatorul privind clasificarea ocupaŃiilor din România, dacă serviciile
sociale pe care le furnizează nu pot fi îndeplinite de persoane cu profesii
deja existente.
Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei realizează
monitorizarea, evaluarea şi controlul serviciilor sociale acordate de către
furnizorii acreditaŃi, prin direcŃiile de muncă, solidaritate socială şi familie
judeŃene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Directorul executiv al direcŃiei de muncă, solidaritate socială şi familie
judeŃeană, respectiv a municipiului Bucureşti, desemnează cel puŃin două persoane
care să realizeze activitatea de monitorizare, evaluare şi control la nivel local.
AtribuŃiile persoanelor desemnate şi procedura de desfăşurare a
activităŃii de evaluare, monitorizare şi control se stabilesc prin ordin al
ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei.
Furnizorii acreditaŃi sunt obligaŃi să transmită direcŃiei de muncă,
solidaritate socială şi familie în a căror rază administrativ-teritorială îşi
desfăşoară activitatea orice informaŃie solicitată cu privire la serviciile
sociale acordate.
46
 În vederea realizării evidenŃei furnizorilor şi a serviciilor sociale acordate,
la nivelul Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei s-a înfiinŃat
Registrul electronic unic al furnizorilor acreditaŃi şi al serviciilor sociale.
1.8.1. Serviciile sociale
Serviciile sociale sunt clasificate în două mari categorii: servicii
sociale cu caracter primar şi servicii sociale specializate, ambele categorii
având un caracter proactiv;
În raport de complexitatea situaŃiei, serviciile sociale pot să fie
furnizate în sistem integrat, prin asocierea serviciilor medicale,
educaŃionale, de locuire şi de ocupare în muncă la serviciile sociale;
Serviciile sociale se organizează descentralizat, la nivel comunitar, în
funcŃie de nevoile identificate, de numărul potenŃialilor beneficiari, de
complexitatea situaŃiilor de dificultate şi de gradul de risc social.
Serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acŃiuni
realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de
grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaŃii de dificultate,
vulnerabilitate sau dependenŃă pentru prezervarea autonomiei şi protecŃiei
persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru
promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităŃii vieŃii26.
Serviciile sociale sunt asigurate de furnizorii de servicii sociale.
În funcŃie de complexitatea situaŃiei, serviciile sociale pot fi furnizate
în sistem integrat, prin asocierea lor cu serviciile medicale, educaŃionale, de
locuinŃe şi de ocupare în muncă.
Principiile şi valorile care stau la baza furnizării serviciilor sociale sunt:
a) solidaritatea socială;
b) unicitatea persoanei;
c) libertatea de a alege serviciul social în funcŃie de nevoia socială;
d) egalitatea de şanse şi nediscriminarea la accesul de servicii sociale
şi în furnizarea serviciilor sociale;
e) participarea beneficiarilor la întregul proces de furnizare a
serviciilor sociale;
f) transparenŃă şi responsabilitate publică în acordarea serviciilor sociale;
g) proximitate în furnizarea serviciilor sociale;
h) complementaritate şi abordare integrată în furnizarea serviciilor sociale;
j) concurenŃă şi competitivitate în furnizarea serviciilor sociale;
i) confidenŃialitate;

26
OG nr.68/2003 privind serviciile sociale, publicată în M.Of.nr.619/30.08.2003 aprobată
prin Legea nr.515/2003 publicată în M.Of.nr.861/04.12.2003, modificată prin OG
nr.86/2004 publicată în M.Of.nr.799/30.08.2004 aprobată prin Legea nr.488/2004
M.Of.nr.1078/19.12.2004.

47
 k) parteneriat între părŃile implicate în procesul de furnizare a
serviciilor sociale şi beneficiarii acestora.

Tipologia serviciilor sociale

Serviciile sociale pot fi servicii sociale cu caracter primar şi servicii
sociale specializate, ambele categorii având caracter proactiv.
Serviciile sociale cu caracter primar sunt serviciile sociale care au
drept scop prevenirea sau limitarea unor situaŃii de dificultate ori
vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.
Serviciile sociale cu caracter primar sunt următoarele:
a) activităŃi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;
b) activităŃi de informare despre drepturi şi obligaŃii;
c) măsuri şi acŃiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;
d) măsuri şi acŃiuni de urgenŃă în vederea reducerii efectelor situaŃiilor
de criză;
e) măsuri şi acŃiuni de sprijin în vederea menŃinerii în comunitate a
persoanelor în dificultate;
f) activităŃi şi servicii de consiliere;
g) măsuri şi activităŃi de organizare şi dezvoltare comunitară în plan
social pentru încurajarea participării şi solidarităŃii sociale;
h) orice alte măsuri şi acŃiuni care au drept scop prevenirea sau
limitarea unor situaŃii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la
marginalizare sau excluziune socială.
FuncŃiile serviciilor sociale cu caracter primar sunt:
a) evidenŃierea, diagnosticarea şi evaluarea nevoilor sociale
individuale, familiale şi de grup;
b) informarea asupra situaŃiilor de risc social, precum şi asupra
drepturilor sociale ale persoanei;
c) identificarea persoanelor şi familiilor aflate în situaŃii de risc, în
vederea realizării de acŃiuni şi măsuri cu caracter preventiv;
d) furnizarea de măsuri de urgenŃă în vederea înlăturării situaŃiei de
dificultate în care se poate găsi o familie sau o persoană la un moment dat;
e) sensibilizare asupra necesităŃilor sociale existente sau latente şi
asupra resurselor umane, materiale şi financiare necesare satisfacerii lor;
f) dezvoltarea de programe cu caracter comunitar, în scopul
promovării sociale a indivizilor şi colectivităŃilor;
g) prevenirea oricărei forme de dependenŃă prin acŃiuni de identificare,
ajutor, susŃinere, informare, consiliere;
h) asigurarea transferului şi monitorizării beneficiarului, atunci când
situaŃia acestuia o cere, spre serviciile sociale specializate;

48
 i) gestionarea activă a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii,
cum ar fi cele educaŃionale, medicale, de locuire, ocupare şi altele asemenea;
j) consiliere pentru persoanele şi familiile care adoptă copii sau care au
minori în plasament ori încredinŃare;
k) consiliere pentru tinerii care părăsesc instituŃiile pentru protecŃia copilului.
Servicii sociale specializate
Serviciile sociale specializate sunt serviciile sociale care au drept scop
menŃinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităŃilor individuale pentru
depăşirea unei situaŃii de nevoie socială.
Serviciile sociale specializate sunt următoarele:
a) recuperare şi reabilitare;
b) suport şi asistenŃă pentru familiile şi copiii aflaŃi în dificultate;
c) educaŃie informală extracurriculară pentru copii şi adulŃi, în funcŃie
de nevoia fiecărei categorii;
d) asistenŃă şi suport pentru persoanele vârstnice, inclusiv pentru
persoanele vârstnice dependente;
e) asistenŃă şi suport pentru toate categoriile de beneficiari27;
f) sprijin şi orientare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea profesională;
g) îngrijire social-medicală pentru persoanele aflate în dificultate,
inclusiv paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli;
h) mediere socială;
i) consiliere în cadru instituŃionalizat, în centre de informare şi consiliere;
j) orice alte măsuri şi acŃiuni care au drept scop menŃinerea, refacerea sau
dezvoltarea capacităŃilor individuale pentru depăşirea unei situaŃii de nevoie socială.
Serviciile de îngrijire social-medicală
Serviciile de îngrijire social-medicală reprezintă un complex de
activităŃi care se acordă în cadrul unui sistem social şi medical integrat şi au
drept scop principal menŃinerea autonomiei persoanei, precum şi prevenirea
agravării situaŃiei de dependenŃă.
Serviciile de îngrijire social-medicală sunt acordate persoanelor care
se găsesc în situaŃia de dependenŃă parŃială sau totală de a realiza singure
activităŃile curente de viaŃă, celor izolate, precum şi celor care suferă de
afecŃiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale.

27
Beneficiarii de servicii sociale pot fi: copii, persoane vârstnice, persoane cu handicap,
persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanŃe toxice, persoane care
au părăsit penitenciarele, familii monoparentale, persoane afectate de violenŃa în familie,
victime ale traficului de fiinŃe umane, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri
sau cu venituri mici, imigranŃi, persoane fără adăpost, bolnavi cronici, persoane care suferă de
boli incurabile, precum şi alte persoane aflate în situaŃii de nevoie socială.

49
 Serviciile de îngrijire social-medicală se acordă în colaborare cu
furnizorii de servicii medicale.
Furnizarea serviciilor medicale se asigură de către personal specializat,
în condiŃiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.
Principalele categorii de persoane cărora li se adresează serviciile de
îngrijire social-medicală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu handicap,
bolnavii cronici, persoanele care suferă de boli incurabile, copiii cu nevoi
speciale, persoanele victime ale violenŃei în familie.
Serviciile de îngrijire social-medicală sunt servicii sociale, servicii
medicale şi servicii conexe acestora.
Serviciile de îngrijire social-medicală de natură socială pot fi următoarele:
a) servicii de bază: ajutor pentru igiena corporală, îmbrăcare şi
dezbrăcare, igiena eliminărilor, hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare,
deplasare în interior, comunicare;
b) servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea
acesteia, efectuarea de cumpărături, activităŃi de menaj, însoŃirea în
mijloacele de transport, facilitarea deplasării în exterior, companie, activităŃi
de administrare şi gestionare, activităŃi de petrecere a timpului liber;
c) servicii de reabilitare şi adaptare a ambientului: mici amenajări,
reparaŃii şi altele asemenea.
Serviciile de îngrijire social-medicală de natură medicală pot fi
reprezentate de activităŃi complexe de diagnostic, tratament, îngrijiri şi altele
asemenea, recomandate şi realizate în conformitate cu tipurile de afecŃiuni
pe care le prezintă beneficiarii de servicii sociale.
Serviciile de îngrijire social-medicală de natura serviciilor conexe,
interdisciplinare pot fi servicii de recuperare şi reabilitare, kinetoterapie,
fizioterapie, terapie ocupaŃională, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie,
podologie şi altele asemenea.

FuncŃiile serviciilor sociale specializate sunt:

a) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare şi reinserŃie socială şi
profesională a persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor
dependente de consum de alcool sau de droguri, persoanelor victime ale
violenŃei în familie sau ale traficului de persoane;
b) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare şi reinserŃie socială a
persoanelor vârstnice aflate într-o situaŃie de nevoie socială;
c) suport şi asistenŃă pentru copiii şi familiile în dificultate;
d) găzduire şi educaŃie specială pentru copiii sau tinerii cu handicap ori
care prezintă dificultăŃi de adaptare, altele decât cele din învăŃământul
special organizat pentru preşcolarii şi elevii cu deficienŃe;

50
 e) găzduire în sistem protejat, pe perioadă determinată, a tinerilor care
părăsesc sistemul de protecŃie a copilului;
f) inserŃie socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de
protecŃie a copilului;
g) găzduire pe perioadă determinată a persoanelor fără adăpost;
h) asistenŃă şi suport pentru asigurarea unei vieŃi autonome şi active
persoanelor de vârsta a treia, precum şi servicii de îngrijire acordate
vârstnicilor aflaŃi într-o situaŃie de dependenŃă;
i) furnizare de măsuri de suport pentru integrarea în muncă, altele
decât cele prevăzute de legislaŃia în vigoare;
j) furnizare de măsuri de readaptare şi de reorientare profesională
stabilite prin legislaŃia în vigoare;
k) primire şi îngrijire în situaŃii de urgenŃă, cu sau fără găzduire,
acordarea de sprijin ori acompaniament social, adaptarea la o viaŃă activă
sau inserŃia socială şi profesională a persoanelor ori familiilor în dificultate
sau în situaŃii de risc;
l) consiliere juridică;
m) informare, consiliere, sprijin şi tratament specializat.
FuncŃiile sunt completate şi extinse cu funcŃiile derivate din serviciile
sociale prestate de către instituŃiile abilitate prin legi speciale.
1.8.2. Organizarea şi funcŃionarea serviciului public
de asistenŃă socială
Serviciul public de asistenŃă socială de la nivelul judeŃelor, respectiv al
municipiului Bucureşti, se organizează în subordinea consiliului judeŃean,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.28
Structura organizatorică, numărul de personal şi bugetul serviciului public
de asistenŃă socială se aprobă prin hotărâre a consiliului judeŃean, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti, astfel încât funcŃionarea acestuia
să asigure îndeplinirea atribuŃiilor ce îi revin potrivit legii.
Serviciul public de asistenŃă socială de la nivelul municipiilor, oraşelor şi
sectoarelor municipiului Bucureşti, se organizează în subordinea consiliilor locale.
Structura organizatorică, numărul de personal, precum şi bugetul
serviciului public local, se aprobă prin hotărâre a consiliului local, astfel
încât funcŃionarea acestuia să asigure îndeplinirea atribuŃiilor ce îi revin.
Serviciul public de asistenŃă socială realizează la nivel judeŃean, respectiv
local, măsurile de asistenŃă socială în domeniul protecŃiei copilului, familiei,

28
HG nr.90/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcŃionare a
serviciului public de asistenŃă socială, publicată în M.Of.nr.81/07.02.2003.

51
persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi
a oricăror persoane aflate în nevoie.
Serviciul public local are rolul de a identifica şi de a soluŃiona
problemele sociale ale comunităŃii din domeniul protecŃiei copilului,
familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu
handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.
Serviciul public de asistenŃă socială are rolul de a asigura la nivel judeŃean,
respectiv la nivelul municipiului Bucureşti, aplicarea politicilor şi strategiilor de
asistenŃă socială în domeniul protecŃiei familiei, persoanelor singure, persoanelor
vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în
nevoie.
Consiliile locale ale oraşelor şi comunelor pot realiza acordarea de
servicii sociale în mai multe unităŃi administrativ-teritoriale, pe bază de
parteneriate, aprobate prin hotărâri ale acestora.

FuncŃiile serviciului public de asistenŃă publică

În vederea realizării atribuŃiilor prevăzute de lege serviciul public de
asistenŃă socială îndeplineşte, în principal, următoarele funcŃii:
a) de strategie, prin care asigură elaborarea planurilor de asistenŃă
socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale şi a
programelor de acŃiune antisărăcie, pe care le supune spre aprobare
consiliului judeŃean, respectiv Consiliului General al Municipiului
Bucureşti;
b) de coordonare, prin care stabileşte măsuri pentru dezvoltarea
strategiilor de intervenŃie în sprijinul persoanelor aflate în nevoie şi de
prevenire a situaŃiilor de marginalizare şi excludere socială la nivelul
judeŃului, respectiv al municipiului Bucureşti;
c) de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziŃie;
d) de colaborare cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi
instituŃiilor care au responsabilităŃi în domeniul asistenŃei sociale, cu
serviciile publice locale de asistenŃă socială, precum şi cu reprezentanŃii
societăŃii civile implicaŃi în derularea programelor de asistenŃă socială;
e) de execuŃie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi
financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acŃiunile
antisărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi
pentru soluŃionarea urgenŃelor sociale individuale şi colective la nivelul
judeŃului, respectiv al municipiului Bucureşti;
f) de reprezentare, prin reprezentarea consiliului judeŃean, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe plan intern şi extern în
domeniul asistenŃei sociale.

52
 ActivităŃile serviciului public local
În exercitarea atribuŃiilor prevăzute de lege serviciul public local
desfăşoară activităŃi în următoarele domenii:
A. în domeniul protecŃiei copilului:
a) monitorizează şi analizează situaŃia copiilor din unitatea
administrativ-teritorială respectivă, respectarea şi realizarea drepturilor lor,
asigură centralizarea şi sintetizarea acestor date şi informaŃii;
b) identifică copiii aflaŃi în dificultate, elaborează documentaŃia pentru
stabilirea măsurilor speciale de protecŃie a acestora şi susŃine în faŃa
organelor competente măsurile de protecŃie propuse;
c) realizează şi sprijină activitatea de prevenire a abandonului copilului;
d) acŃionează pentru clarificarea situaŃiei juridice a copilului, inclusiv
pentru înregistrarea naşterii acestuia, în vederea identificării unei soluŃii cu
caracter permanent pentru protecŃia copilului;
e) exercită dreptul de a reprezenta copilul şi de a administra bunurile acestuia;
f) organizează şi susŃine dezvoltarea de servicii alternative de tip familial;
g) identifică, evaluează şi acordă sprijin material şi financiar familiilor cu
copii în întreŃinere; asigură consiliere şi informare familiilor cu copii în întreŃinere
asupra drepturilor şi obligaŃiilor acestora, asupra drepturilor copilului, asupra
serviciilor disponibile pe plan local, asupra instituŃiilor speciale etc.;
h) asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor educative stabilite de
organele competente pentru copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de
legea penală, dar care nu răspunde penal;
i) asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a
consumului de alcool şi droguri, precum şi a comportamentului delincvent;
j) colaborează cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi
ale celorlalte organe de specialitate ale administraŃiei publice centrale în
vederea identificării situaŃiilor deosebite care apar în activitatea de protecŃie
a copilului, a cauzelor apariŃiei acestor situaŃii şi a stabilirii măsurilor pentru
îmbunătăŃirea acestei activităŃi;
k) realizează parteneriate şi colaborează cu organizaŃiile neguvernamentale
şi cu reprezentanŃii societăŃii civile în vederea dezvoltării şi susŃinerii măsurilor
de protecŃie a copilului;
l) asigură relaŃionarea cu diverse servicii specializate;
m) sprijină accesul în instituŃiile de asistenŃă socială destinate copilului sau
mamei şi copilului şi evaluează modul în care sunt respectate drepturile acestora;
n) asigură realizarea activităŃilor în domeniul asistenŃei sociale, în
conformitate cu responsabilităŃile ce îi revin, stabilite de legislaŃia în vigoare;
B. în domeniul protecŃiei persoanelor adulte:
a) evaluează situaŃia socioeconomică a persoanei, identifică nevoile şi
resursele acesteia;
53
 b) identifică situaŃiile de risc şi stabileşte măsuri de prevenŃie şi de
reinserŃie a persoanelor în mediul familial natural şi în comunitate;
c) elaborează planurile individualizate privind măsurile de asistenŃă
socială pentru prevenirea sau combaterea situaŃiilor de risc social, inclusiv
intervenŃii focalizate pentru consumatorii de droguri, de alcool, precum şi
pentru persoanele cu probleme psihosociale;
d) organizează acordarea drepturilor de asistenŃă socială şi asigură gratuit
consultanŃă de specialitate în domeniul asistenŃei sociale, colaborează cu alte
instituŃii responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;
e) organizează şi răspunde de plasarea persoanei într-o instituŃie de
asistenŃă socială şi facilitează accesul acesteia în alte instituŃii specializate
(spitale, instituŃii de recuperare etc.);
f) evaluează şi monitorizează aplicarea măsurilor de asistenŃă socială
de care beneficiază persoana, precum şi respectarea drepturilor acesteia;
g) asigură consiliere şi informaŃii privind problematica socială (probleme
familiale, profesionale, psihologice, de locuinŃă, de ordin financiar şi juridic etc.);
h) asigură prin instrumente şi activităŃi specifice asistenŃei sociale
prevenirea şi combaterea situaŃiilor care implică risc crescut de
marginalizare şi excludere socială, cu prioritate a situaŃiilor de urgenŃă;
i) asigură relaŃionarea cu diversele servicii publice sau alte instituŃii cu
responsabilităŃi în domeniul protecŃiei sociale;
j) realizează evidenŃa beneficiarilor de măsuri de asistenŃă socială;
k) dezvoltă parteneriate şi colaborează cu organizaŃii neguvernamentale şi
cu alŃi reprezentanŃi ai societăŃii civile în vederea acordării şi diversificării
serviciilor sociale, în funcŃie de realităŃile locale, pentru persoanele cu handicap
şi persoanele vârstnice;
l) colaborează cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor în
vederea dezvoltării de programe de asistenŃă socială de interes local;
m) susŃine financiar şi tehnic realizarea activităŃilor de asistenŃă
socială, inclusiv serviciile sociale acordate la domiciliu sau în instituŃii;
n) asigură sprijin pentru persoanele vârstnice sau persoanele cu
handicap prin realizarea unei reŃele eficiente de asistenŃi personali şi
îngrijitori la domiciliu pentru aceştia;
o) sprijină activitatea unităŃilor protejate pentru persoanele cu handicap;
p) asigură amenajările teritoriale şi instituŃionale necesare, astfel încât
să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap;
q) asigură realizarea activităŃilor de asistenŃă socială, în conformitate
cu responsabilităŃile ce îi revin, stabilite de legislaŃia în vigoare;
C. în domeniul instituŃiilor de asistenŃă socială publice sau private:
a) înfiinŃează şi organizează instituŃii de asistenŃă socială, în funcŃie de
nevoi şi de numărul de potenŃiali beneficiari;
54
 b) finanŃează sau cofinanŃează instituŃiile de asistenŃă socială;
c) asigură resursele tehnice, materiale şi de personal necesare pentru
buna funcŃionare a instituŃiilor de asistenŃă socială, în conformitate cu
standardele de calitate aprobate;
d) evaluează şi monitorizează activitatea desfăşurată în cadrul
instituŃiilor de asistenŃă socială, în conformitate cu responsabilităŃile stabilite
de legislaŃia în vigoare;
e) controlează modul de utilizare a fondurilor acordate instituŃiilor de
asistenŃă socială de la bugetul local;
f) dezvoltă şi diversifică, singur sau în parteneriat cu organizaŃiile
neguvernamentale, serviciile acordate în cadrul instituŃiilor de asistenŃă
socială, în vederea creşterii calităŃii vieŃii persoanelor asistate;
D. în domeniul finanŃării asistenŃei sociale:
a) elaborează şi fundamentează propunerea de buget pentru finanŃarea
măsurilor de asistenŃă socială;
b) pregăteşte documentaŃia necesară în vederea stabilirii dreptului la
prestaŃiile şi serviciile de asistenŃă socială;
c) realizează activitatea financiar-contabilă privind asistenŃa socială;
d) comunică direcŃiilor generale de muncă şi solidaritate socială
judeŃene, respectiv DirecŃiei generale de muncă şi solidaritate socială a
municipiului Bucureşti, numărul de beneficiari de asistenŃă socială şi sumele
cheltuite cu această destinaŃie, potrivit prevederilor legislaŃiei în vigoare,
precum şi altor autorităŃi centrale cu competenŃe în implementarea
strategiilor sectoriale din domeniul asistenŃei sociale.

Organizarea administrativă în domeniul furnizării serviciilor sociale

În realizarea serviciilor sociale, principalele atribuŃii şi responsabilităŃi
ale Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, coordonator al
domeniului, precum şi ale celorlalte autorităŃi ale administraŃiei publice centrale
cu competenŃe în domeniu sunt următoarele:
a) elaborează legislaŃia în domeniu şi urmăreşte aplicarea ei de instituŃiile
administraŃiei publice, precum şi de către partenerii societăŃii civile;
b) elaborează planuri şi programe specifice pentru dezvoltarea şi
diversificarea serviciilor sociale la nivel naŃional;
c) identifică priorităŃile de dezvoltare a serviciilor sociale;
d) întocmesc şi adoptă metodologia şi procedurile de evaluare,
monitorizare şi control al serviciilor sociale;
e) iniŃiază şi elaborează procedura de acreditare a furnizorilor de
servicii sociale;
f) asigură prin programe de interes naŃional finanŃarea serviciilor
sociale de la bugetul de stat;
55
 g) elaborează şi aprobă criteriile obligatorii de acreditare, organizare şi
funcŃionare a instituŃiilor de asistenŃă socială;
h) elaborează şi aprobă modelele contractelor de acordare a serviciilor sociale;
i) elaborează şi aprobă standardele obligatorii de calitate la care se
acordă serviciile sociale;
j) exercită controlul furnizării serviciilor sociale;
k) identifică sursele de finanŃare interne şi externe destinate dezvoltării
şi diversificării serviciilor sociale.
Serviciile sociale se organizează descentralizat, la nivel comunitar, în
funcŃie de nevoile identificate, de numărul potenŃialilor beneficiari, de
complexitatea situaŃiilor de dificultate şi de gradul de risc social.
AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia de a dezvolta şi a
diversifica gama serviciilor sociale în funcŃie de nevoile identificate.
În realizarea obiectivelor proprii, autorităŃile administraŃiei publice
locale au obligaŃia de a implica comunitatea în identificarea, prevenirea şi
soluŃionarea la nivel local a problemelor sociale.
AutorităŃile administraŃiei publice locale pot organiza serviciile sociale
de îngrijire la domiciliu, în funcŃie de nevoile identificate.

Principalele atribuŃii în domeniul serviciilor sociale ale serviciului

public de asistenŃă socială organizat la nivel judeŃean sunt:
a) pune în practică planurile şi strategiile naŃionale din domeniul
serviciilor sociale;
b) elaborează planuri şi programe judeŃene în vederea dezvoltării şi diversificării
serviciilor sociale, în funcŃie de nevoile semnalate şi identificate la nivel local;
c) iniŃiază şi aplică măsuri de prevenire a situaŃiilor de marginalizare şi
excludere socială şi asigură resursele de orice natură necesare pentru
soluŃionarea urgenŃelor sociale;
d) evaluează activităŃile desfăşurate de furnizorii de servicii sociale în
cadrul programelor subvenŃionate de la bugetul local al judeŃului şi,
respectiv, al municipiului Bucureşti;
e) înfiinŃează, administrează şi finanŃează serviciile sociale specializate;
f) înfiinŃează şi finanŃează instituŃii de asistenŃă socială care au drept
scop găzduirea, îngrijirea şi protejarea persoanelor aflate în nevoie din judeŃ;
g) coordonează metodologic şi monitorizează activitatea instituŃiilor publice şi
private care au responsabilităŃi şi atribuŃii în domeniul serviciilor sociale;
h) ierarhizează priorităŃile la nivel judeŃean în dezvoltarea serviciilor sociale;
i) colectează datele cu privire la furnizorii şi beneficiarii serviciilor sociale;
j) încheie contracte şi convenŃii cu alŃi furnizori de servicii sociale;
k) înaintează consiliului judeŃean planul anual de dezvoltare a serviciilor
sociale, precum şi bugetul aferent acestuia, cu previziune pentru următorii 3 ani.
56
 Serviciul public de asistenŃă socială organizat la nivel local şi
serviciile publice ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele
atribuŃii principale în domeniul serviciilor sociale cu caracter primar:
a) identifică şi evaluează nevoile şi situaŃiile care impun furnizarea de
servicii sociale în funcŃie de nevoile specifice comunităŃii;
b) dezvoltă şi gestionează serviciile sociale primare în funcŃie de
nevoile locale;
c) realizează măsuri de prevenŃie a situaŃiilor de risc;
d) asigură consilierea şi informarea cetăŃenilor din comunitate privind
serviciile sociale existente la nivel local, precum şi privind drepturile şi
obligaŃiile ce le revin;
e) organizează, finanŃează şi susŃin serviciile sociale cu caracter primar
acordate la nivel local;
f) asigură administrarea de competenŃe şi resursele financiare necesare
funcŃionării serviciilor sociale organizate la nivel local;
g) promovează parteneriate cu alŃi furnizori de servicii sociale;
h) stimulează participarea cetăŃenilor la dezvoltarea şi diversificarea
serviciilor sociale;
i) controlează din punct de vedere administrativ serviciile sociale
acordate la nivel local;
j) colectează datele cu privire la furnizorii şi beneficiarii serviciilor
sociale, la tipurile serviciilor sociale şi asigură transmiterea acestora consiliului
judeŃean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
k) transmite la nivelul judeŃului, respectiv la nivelul Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, centralizarea rapoartelor privind
implementarea planurilor individualizate de asistenŃă şi îngrijire;
l) înaintează consiliului local planul anual de dezvoltare a serviciilor
sociale, precum şi bugetul aferent acestuia, cu previziune pentru următorii 3 ani;
m) orice alte atribuŃii prevăzute de reglementările legale în vigoare.
Furnizorii de servicii sociale pot organiza, în condiŃiile legii, activităŃi de
formare pentru personalul propriu, precum şi pentru personalul care activează în
cadrul altor instituŃii sau organisme cu atribuŃii în domeniul serviciilor sociale.

Serviciul public de asistenŃă socială, organizat la nivel local, are

responsabilitatea creării, menŃinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu
caracter primar, în funcŃie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar
de susŃinere a funcŃionalităŃii sociale a persoanei în mediul propriu de viaŃă,
familial şi comunitar.
Serviciul public de asistenŃă socială, organizat la nivel judeŃean, are
responsabilitatea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale specializate,
în funcŃie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menŃine
57
funcŃionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserŃia în mediul propriu de
viaŃă, familial şi comunitar.
Serviciile publice de asistenŃă socială, organizate la nivel judeŃean şi local,
pot încheia convenŃii de parteneriat între ele, cu orice alŃi furnizori de servicii
sociale şi contracte de acordare a serviciilor sociale cu furnizorii de servicii sociale.
Contractul cuprinde în mod obligatoriu serviciile oferite, natura şi
costurile acestora, drepturile şi obligaŃiile părŃilor, perioada şi condiŃiile de
furnizare, cu respectarea standardelor de calitate stabilite pentru fiecare tip
de serviciu, precum şi sancŃiunile aplicate în condiŃiile unor servicii sociale
de calitate necorespunzătoare.
ConvenŃiile de parteneriat se referă la cadrul de cooperare stabilit în
urma negocierilor la nivel judeŃean şi local sau între judeŃe, între judeŃe şi
localităŃi din judeŃe diferite sau între localităŃi din acelaşi judeŃ cu scopul
organizării şi dezvoltării serviciilor sociale acordate de către furnizorii
implicaŃi în parteneriat.
ConvenŃiile de parteneriat cuprind:
a) responsabilităŃile partenerilor publici, privaŃi de la nivel local şi
central şi partenerii externi implicaŃi în furnizarea serviciilor sociale;
b) programele locale de acordare a serviciilor sociale implementate de
furnizorii publici de servicii sociale, pentru organizarea şi furnizarea de
servicii sociale specializate şi de servicii de proximitate la nivelul consiliilor
judeŃene şi locale;
c) contractele de acordare a serviciilor sociale încheiate între diferiŃii
furnizori, publici şi privaŃi;
d) sursele de finanŃare şi estimarea nivelului acestora;
e) resursele umane implicate în acordarea serviciilor sociale;
f) modalităŃile de sancŃionare a încălcării prevederilor convenŃiei.
Externalizarea furnizării serviciilor sociale se face, prin contract de
acordare a serviciilor sociale, de către serviciul public de asistenŃă socială
organizat la nivel local sau judeŃean, către orice alt furnizor de servicii
sociale, în condiŃii de concurenŃă.
Furnizorii de servicii sociale acreditaŃi pot acorda servicii sociale prin
contracte directe încheiate cu beneficiarii.
Contractul va cuprinde, în principal, serviciile sociale oferite, costurile
acestora, drepturile şi obligaŃiile părŃilor.
În vederea soluŃionării solicitărilor, furnizorii acreditaŃi pot încheia între
ei convenŃii de parteneriat sau contracte pentru acordarea serviciilor sociale.
Furnizorii pot organiza şi acorda servicii sociale:
a) la domiciliul beneficiarului;
b) în instituŃii publice şi private de asistenŃă socială;
c) în alte categorii de instituŃii publice sau private, prevăzute de lege.
58
 InstituŃiile de asistenŃă socială - instituŃii publice şi private de asistenŃă
socială - furnizează servicii sociale şi asigură supraveghere şi îngrijire cu
titlu permanent sau temporar, cu ori fără găzduire.
InstituŃiile de asistenŃă socială au obligaŃia de a elabora regulamentul
propriu de organizare şi funcŃionare, care va include şi drepturile şi
obligaŃiile beneficiarilor, în conformitate cu standardele de calitate pentru
servicii sociale.
InstituŃiile publice de asistenŃă socială sunt conduse de un director,
sprijinit de un consiliu consultativ compus din reprezentanŃi ai beneficiarilor
şi ai partenerilor sociali. Numirea şi eliberarea din funcŃia de director,
precum şi stabilirea componenŃei consiliului consultativ se fac de către
consiliul judeŃean, respectiv de către Consiliul General al Municipiului
Bucureşti. Postul de director se ocupă prin concurs organizat de consiliul
judeŃean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
În cazul instituŃiilor publice de asistenŃă socială, înfiinŃate de către
consiliile locale finanŃate din bugetul propriu sau în parteneriat cu alte
instituŃii publice ori private, competenŃa consiliului judeŃean şi a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti de numire şi eliberare din
funcŃia de director, precum şi de stabilire a componenŃei consiliului
consultativ revine consiliilor locale şi, respectiv, consiliilor sectoarelor
municipiului Bucureşti.
InstituŃiile publice de asistenŃă socială pot fi înfiinŃate şi organizate
prin hotărâre a consiliului judeŃean şi pot deservi una sau mai multe unităŃi
administrativ-teritoriale.
În condiŃiile în care sunt implicate mai multe judeŃe, instituŃiile sunt
înfiinŃate şi organizate în baza unor convenŃii încheiate în condiŃiile legii,
care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor judeŃene.
Prin derogare de la aceste prevederi, consiliile locale pot înfiinŃa şi
organiza instituŃii de asistenŃă socială, finanŃate din bugetul propriu sau în
parteneriat cu alte instituŃii publice ori private.
1.8.3. Acreditarea furnizorilor de servicii sociale
Este acreditat furnizorul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiŃii:
a) este constituit în condiŃiile legii şi - furnizorii de servicii sociale pot
fi persoane fizice sau juridice, publice ori private;
b) are prevăzute în actul de înfiinŃare scopurile şi obiectivele, precum
şi acordarea de servicii sociale;
c) scopurile şi obiectivele urmărite respectă principiile fundamentale ale
drepturilor omului, legislaŃia românească şi actele internaŃionale aplicabile;
d) durata de funcŃionare, conform actului de înfiinŃare, îi permite
dezvoltarea serviciilor sociale pentru care solicită acreditarea;

59
 e) are posibilitatea de a susŃine material sau demonstrează capacitatea
de a atrage resursele financiare necesare acordării serviciilor sociale pentru
care solicită acreditarea;
f) dispune de personal cu pregătire profesională adecvată tipului de
servicii sociale pentru care solicită acreditarea;
g) respectă sau demonstrează că poate respecta standardele de calitate
existente pentru serviciile pentru care solicită acreditarea;
h) acordă sau va acorda servicii sociale pe baza unor criterii de selecŃie
nediscriminatorii;
i) a elaborat proceduri de evaluare periodică a serviciului şi a
satisfacŃiei beneficiarului.
În vederea acreditării furnizorilor este înfiinŃată comisia de acreditare a
furnizorilor de servicii sociale judeŃeană, respectiv a municipiului Bucureşti29.
Comisia de acreditare este formată din 9 - 11 membri, după cum urmează:
a) directorul executiv al direcŃiei pentru dialog, familie şi solidaritate
socială judeŃeană, respectiv a municipiului Bucureşti;
b) directorul executiv adjunct pentru asistenŃă socială al direcŃiei pentru
dialog, familie şi solidaritate socială judeŃeană, respectiv a municipiului Bucureşti;
c) un reprezentant al consiliului judeŃean;
d) un reprezentant al direcŃiei judeŃene de sănătate publică;
e) un reprezentant al inspectoratului şcolar judeŃean;
f) un reprezentant al serviciului public de asistenŃă socială judeŃean;
g) un reprezentant al serviciului public specializat pentru protecŃia copilului;
h) un reprezentant al unui serviciu public de asistenŃă socială local;
i) 1 - 3 reprezentanŃi ai furnizorilor privaŃi acreditaŃi, desemnaŃi de
organizaŃiile societăŃii civile din domeniul serviciilor sociale;
Preşedintele comisiei de acreditare este directorul executiv al direcŃiei
pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeŃeană, respectiv a
municipiului Bucureşti. În situaŃia în care acesta nu poate fi prezent la
şedinŃă, lucrările comisiei de acreditare sunt prezidate de directorul executiv
adjunct pentru asistenŃă socială al direcŃiei teritoriale.
Mandatul membrilor comisiei de acreditare este de un an şi poate fi reînnoit.
Calitatea de membru încetează în următoarele situaŃii:
a) la expirarea mandatului;
b) în caz de deces;
c) în caz de revocare de către instituŃia sau organizaŃia care l-a desemnat.

29
HG nr.1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum şi a Metodologiei de acreditare a
furnizorilor de servicii sociale, publicată în M.Of.nr.682/29.07.2004, modificată prin HG
nr.723/2006 publicată în M.Of.nr.510/13.06.2006.

60
 Comisia de acreditare
Comisia de acreditare se întruneşte o dată pe lună sau ori de câte ori
este necesar şi îşi desfăşoară lucrările în prezenŃa a cel puŃin două treimi din
numărul membrilor.
În situaŃii de urgenŃă lucrările se pot desfăşura în prezenŃa a minimum
5 membri, cu condiŃia ca preşedintele şi directorul executiv adjunct cu
probleme de asistenŃă socială să fie prezenŃi.
Hotărârile se iau cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenŃi.
La lucrările comisiei de acreditare pot fi invitaŃi, în calitate de
observatori, doi reprezentanŃi ai beneficiarilor de servicii sociale.
Activitatea executivă şi de secretariat a comisiei de acreditare este
asigurată de direcŃiile teritoriale.
Pentru realizarea acestor activităŃi directorul executiv al direcŃiei teritoriale
va desemna mai multe persoane, dintre care cel puŃin 2 asistenŃi sociali.
Pentru întrunirea comisiei de acreditare, directorul executiv al direcŃiei
teritoriale, prin secretariatul tehnic, convoacă instituŃiile publice şi organizaŃiile
societăŃii civile cu cel puŃin 5 zile înainte de data şedinŃei de acreditare.
O dată cu convocarea se transmite şi o copie de pe documentaŃia
depusă de furnizorii care solicită acreditarea.
Persoanele desemnate trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:
a) nu sunt soŃ/soŃie şi nu se află în raport de rudenie până la gradul III
inclusiv cu persoane din conducerea furnizorului care solicită acreditarea;
b) nu se află în relaŃii cu caracter patrimonial cu furnizorul;
Nu pot participa la şedinŃa de acreditare în calitate de membru al
comisiei de acreditare reprezentanŃi ai furnizorului care se acreditează.

Procedura acreditării
Acreditarea se acordă gratuit, la cererea furnizorului.
În situaŃia în care serviciile sociale sunt furnizate de filiale sau alte
entităŃi cu personalitate juridică, cererea de acreditare poate fi formulată
direct de către acestea.
Cererea de acreditare se depune direct sau prin poştă, cu confirmare de
primire, la secretariatul tehnic al comisiei de acreditare în a cărei rază îşi are
sediul furnizorul.
Procedura de acreditare se declanşează la data depunerii şi înregistrării
cererii de acreditare într-un registru special de evidenŃă a cererilor de acreditare.
În cazul în care se constată neregularităŃi ale documentaŃiei depuse,
secretariatul tehnic comunică acest fapt furnizorului care a solicitat
acreditarea, în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii. Furnizorul are
posibilitatea de a remedia neregularităŃile în termen de 30 de zile de la data
primirii notificării.
61
 Dosarele de acreditare care sunt complete sunt analizate de către
comisia de acreditare.
Comisia de acreditare verifică îndeplinirea condiŃiilor de acreditare.
Dacă se constată că aceste condiŃii nu sunt îndeplinite, furnizorul este
notificat în termen de 5 zile de la data constatării.
Furnizorul are posibilitatea să demonstreze cu acte că îndeplineşte
criteriile de eligibilitate în termen de 30 de zile de la data notificării.
Secretariatul tehnic al comisiei de acreditare verifică exactitatea
situaŃiei de fapt descrise de furnizor în dosarul de acreditare şi întocmeşte un
raport de evaluare, pe care îl înaintează comisiei de acreditare.
În cazul furnizorilor care îşi desfăşoară activitatea în mai multe judeŃe,
la întocmirea raportului de evaluare, secretariatul tehnic poate solicita
informaŃii de la secretariatele tehnice din judeŃele respective.
Fiecare membru al comisiei de acreditare verifică, înainte de şedinŃă,
în mod independent, dacă sunt îndeplinite condiŃiile de acreditare prin
analiza documentaŃiei transmise şi, atunci când consideră necesar, prin
confruntarea aspectelor descrise în documente cu situaŃia de fapt.
Comisia de acreditare întrunită la convocarea preşedintelui acesteia
soluŃionează cererea de acreditare în termen de maximum 45 de zile de la
data înregistrării acesteia sau, după caz, de la data remedierii
neregularităŃilor constatate. Furnizorul are posibilitatea să demonstreze cu
acte că îndeplineşte criteriile de eligibilitate în termen de 30 de zile de la
data notificării.
Comisia de acreditare, în baza analizei şi a raportului de evaluare,
decide acordarea sau neacordarea acreditării.
Decizia de neacordare a acreditării este obligatoriu motivată.
Decizia se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de către toŃi
membrii comisiei de acreditare.
Decizia se înregistrează în registrul special de evidenŃă a cererilor de
acreditare.
În baza deciziei de acordare a acreditării, secretariatul tehnic
completează, în termen de cel mult 5 zile, certificatul de acreditare.
Certificatul de acreditare se înregistrează în rubrica corespunzătoare
din registrul.
Certificatul de acreditare se identifică prin număr, serie şi data eliberării.
În cazul pierderii, sustragerii sau deteriorării certificatului de acreditare,
secretariatul tehnic poate elibera un duplicat la solicitarea furnizorului.
Secretariatul tehnic transmite furnizorului care a solicitat acreditarea
un exemplar al deciziei comisiei de acreditare şi, dacă este cazul, certificatul
de acreditare, în termen de 10 zile de la emiterea deciziei.

62
 Comisia Superioară de acreditare
Decizia comisiei de acreditare poate fi contestată de furnizor, în
termen de 30 de zile de la data comunicării, la Comisia Superioară de
Acreditare, organ ierarhic superior care coordonează activitatea comisiilor
de acreditare judeŃene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Comisia superioară este înfiinŃată şi funcŃionează în cadrul
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei.
Comisia superioară este formată din 11 - 13 membri, după cum urmează:
a) coordonatorul departamentului de asistenŃă socială şi politici
familiale din cadrul Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei,
care îndeplineşte şi funcŃia de preşedinte;
b) câte un reprezentant al AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu
Handicap, AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia Copilului şi AdopŃie,
AgenŃiei NaŃionale pentru ProtecŃia Familiei, AgenŃiei NaŃionale pentru
ocuparea ForŃei de Muncă, Ministerului AdministraŃiei şi Internelor,
Ministerului SănătăŃii Publice, Ministerului EducaŃiei şi Cercetării,
desemnat de coordonatorul instituŃiei respective;
c) 3 - 5 reprezentanŃi ai furnizorilor privaŃi acreditaŃi, desemnaŃi de
organizaŃiile societăŃii civile din domeniul serviciilor sociale.
Mandatul membrilor Comisiei superioare prevăzuŃi la lit. b) şi c) este
de un an şi poate fi reînnoit.
Calitatea de membru al Comisiei superioare încetează în următoarele situaŃii:
a) la expirarea mandatului;
b) în caz de deces;
c) în caz de revocare de către instituŃia sau organizaŃia care l-a desemnat.
Comisia superioară este ajutată de un secretariat tehnic care
funcŃionează în cadrul DirecŃiei generale politici asistenŃă socială din cadrul
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei.
Nominalizarea persoanelor care vor face parte din secretariatul tehnic
şi modul de organizare şi funcŃionare a acestuia se stabilesc prin ordin al
ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei.
Comisia superioară se întruneşte o dată pe lună sau ori de câte ori este
necesar pentru a nu depăşi termenele de soluŃionare a contestaŃiei.
Lucrările Comisiei superioare se pot desfăşura în prezenŃa a minimum
7 membri, cu condiŃia ca preşedintele să fie prezent.
Hotărârile se iau cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenŃi.
Decizia Comisiei superioare poate fi atacată în condiŃiile Legii
nr.554/2004.
Furnizorii sunt acreditaŃi pentru o perioadă de 3 ani sau, după caz, pe
perioada de furnizare a serviciilor sociale, dacă aceasta este mai mică de 3 ani.

63
 Suspendarea, retragerea şi limitarea acreditării
Suspendarea sau retragerea acreditării, precum şi limitarea domeniului
de activitate
Suspendarea sau retragerea acreditării, precum şi limitarea domeniului
de activitate se realizează prin decizia directorului executiv al direcŃiei
teritoriale, cu acordul comisiei de acreditare.
În situaŃii de urgenŃă, măsurile se pot dispune provizoriu prin decizia directorului
executiv, urmând ca în termen de 10 zile comisia de acreditare să se pronunŃe.
Anularea acreditării poate fi dispusă prin decizie a comisiei de
acreditare, la propunerea direcŃiei teritoriale, în situaŃia în care se constată
neîndeplinirea condiŃiilor prevăzute la lit. a) - c).
Deciziile pot fi contestate în condiŃiile Legii nr.554/2004.
CondiŃiile şi procedurile de suspendare, retragere sau anulare ale
acreditării, precum şi de limitare a domeniului de activitate se aprobă prin
ordin al ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei.
Furnizorii acreditaŃi vor solicita o nouă acreditare cu cel puŃin 60 de
zile înainte de expirarea termenului de 3 ani.
UnităŃile de asistenŃă medico-socială sunt acreditate de către comisia
de acreditare numai pentru serviciile sociale acordate.
Furnizorii acreditaŃi sunt obligaŃi să afişeze la sediu, într-un loc accesibil
beneficiarilor, certificatul de acreditare în original sau copie legalizată.

Documentele care însoŃesc cererea de acreditare

a) pentru serviciul public de asistenŃă socială la nivel judeŃean şi local:
- hotărârea consiliului local/judeŃean privind înfiinŃarea serviciului
public judeŃean/local;
- certificat de înregistrare fiscală;
- regulamentul de organizare şi funcŃionare;
- organigramă;
- CV persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- copii ale documentelor care atestă pregătirea profesională/calificarea
persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- hotărârea consiliului local/judeŃean pentru aprobarea bugetului anual al instituŃiei;
- ultima situaŃie financiară;
- dovada privind situaŃia juridică a sediului unde se acordă sau
urmează să se acorde serviciile sociale;
- autorizaŃia sanitară, autorizaŃia sanitar-veterinară, autorizaŃia pentru
protecŃia muncii, autorizaŃia de mediu, aviz PSI şi alte autorizaŃii prevăzute de lege;
b) pentru alte servicii publice specializate la nivel judeŃean sau local:
- legea specială, hotărârea Guvernului, hotărârea consiliului
local/judeŃean privind înfiinŃarea acestor servicii;
64
 - certificat de înregistrare fiscală;
- regulamentul de organizare şi funcŃionare;
- organigramă;
- CV persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- copii ale documentelor care atestă pregătirea profesională/calificarea
persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- hotărârea consiliului local/judeŃean pentru aprobarea bugetului anual al instituŃiei;
- ultima situaŃie financiară;
- dovada privind situaŃia juridică a sediului unde se acordă sau
urmează să se acorde serviciile sociale;
- autorizaŃia sanitară, autorizaŃia sanitar-veterinară, autorizaŃia pentru
protecŃia muncii, autorizaŃia de mediu, aviz PSI şi alte autorizaŃii prevăzute de lege;
c) pentru unităŃi de asistenŃă medico-socială:
- hotărârea consiliului local/judeŃean privind înfiinŃarea unităŃii de
asistenŃă medico-socială;
- certificat de înregistrare fiscală;
- regulamentul de organizare şi funcŃionare;
- organigramă;
- CV persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- copii ale documentelor care atestă pregătirea profesională/calificarea
persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- hotărârea consiliului local/judeŃean pentru aprobarea bugetului anual al instituŃiei;
- bugetul aprobat de conducerea instituŃiei în cazul în care aceasta este
integral finanŃată din venituri proprii;
- ultima situaŃie financiară;
- dovada privind situaŃia juridică a sediului unde se acordă sau
urmează să se acorde serviciile sociale;
- autorizaŃia sanitară, autorizaŃia sanitar-veterinară, autorizaŃia pentru
protecŃia muncii, autorizaŃia de mediu, aviz PSI şi alte autorizaŃii prevăzute de lege;
d) pentru instituŃii publice care dezvoltă compartimente de asistenŃă
socială specializate:
- hotărârea consiliului local/judeŃean privind înfiinŃarea unităŃii de
asistenŃă medico-socială;
- hotărârea consiliului director al instituŃiei de înfiinŃare a
compartimentului de asistenŃă socială;
- certificat de înregistrare fiscală;
- regulamentul de organizare şi funcŃionare;
- organigramă;
- CV persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- copii ale documentelor care atestă pregătirea profesională/calificarea
persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
65
 - hotărârea consiliului local/judeŃean pentru aprobarea bugetului anual
al instituŃiei;
- bugetul aprobat de conducerea instituŃiei în cazul în care aceasta este
integral finanŃată din venituri proprii;
- ultima situaŃie financiară;
- dovada privind situaŃia juridică a sediului unde se acordă sau
urmează să se acorde serviciile sociale;
- autorizaŃia sanitară, autorizaŃia sanitar-veterinară, autorizaŃia pentru
protecŃia muncii, autorizaŃia de mediu, aviz PSI şi alte autorizaŃii prevăzute de lege;
e) pentru asociaŃii şi fundaŃii, cultele religioase şi orice alte forme
organizate ale societăŃii civile:
- certificat de persoană juridică;
- încheierea judecătorească prin care s-a admis cererea de înscriere în
registrul asociaŃiilor şi fundaŃiilor;
- certificat de înregistrare fiscală;
- regulamentul de organizare şi funcŃionare;
- organigramă;
- CV persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- copii ale documentelor care atestă pregătirea profesională/calificarea
persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- ultima situaŃie financiară;
- un extras de cont;
- dovada privind situaŃia juridică a sediului unde se acordă sau urmează să
se acorde serviciile sociale;
- autorizaŃia sanitară, autorizaŃia sanitar-veterinară, autorizaŃia pentru
protecŃia muncii, autorizaŃia de mediu, aviz PSI şi alte autorizaŃii prevăzute de lege;
f) pentru persoane fizice autorizate în condiŃiile legii:
- autorizaŃia emisă de consiliul local;
- certificat de înregistrare fiscală;
- regulamentul de organizare şi funcŃionare;
- CV persoanei autorizate;
- copii ale documentelor care atestă pregătirea profesională/calificarea
persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- ultima situaŃie financiară;
- un extras de cont;
- dovada privind situaŃia juridică a sediului unde se acordă sau
urmează să se acorde serviciile sociale;
g) pentru filiale şi sucursale ale asociaŃiilor şi fundaŃiilor internaŃionale
recunoscute în conformitate cu legislaŃia în vigoare:
- certificat de persoană juridică;

66
 - încheierea judecătorească prin care s-a admis cererea de înscriere în
registrul special;
- certificat de înregistrare fiscală;
- regulamentul de organizare şi funcŃionare;
- organigramă;
- CV persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- copii ale documentelor care atestă pregătirea profesională/calificarea
persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- ultima situaŃie financiară;
- un extras de cont;
- dovada privind situaŃia juridică a sediului unde se acordă sau
urmează să se acorde serviciile sociale;
- autorizaŃia sanitară, autorizaŃia sanitar-veterinară, autorizaŃia pentru
protecŃia muncii, autorizaŃia de mediu, aviz PSI şi alte autorizaŃii prevăzute de lege;
h) pentru organizaŃii internaŃionale de profil:
- certificat de înregistrare a reprezentanŃei;
- încheierea judecătorească prin care s-a admis cererea de înscriere în
registrul special;
- certificat de înregistrare fiscală;
- regulamentul de organizare şi funcŃionare;
- organigramă;
- CV persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- copii ale documentelor care atestă pregătirea profesională/calificarea
persoanelor implicate în acordarea serviciilor;
- ultima situaŃie financiară;
- un extras de cont;
- dovada privind situaŃia juridică a sediului unde se acordă sau urmează să
se acorde serviciile sociale;
- autorizaŃia sanitară, autorizaŃia sanitar-veterinară, autorizaŃia pentru
protecŃia muncii, autorizaŃia de mediu, aviz PSI şi alte autorizaŃii prevăzute de lege.

Registrului electronic unic al serviciilor sociale

În scopul realizării evidenŃei furnizorilor de servicii sociale şi a serviciilor
acordate de aceştia, la nivelul Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi
Familiei este creată o aplicaŃie informatică ce poate fi accesată direct de pe
pagina de Internet a Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei,
respectiv a Departamentului de AsistenŃă Socială şi Incluziune Socială.30

30
Ordinul nr.280/2006 privind aprobarea Procedurii de lucru în vederea constituirii,
actualizării şi accesării Registrului electronic unic al serviciilor sociale, publicat în
M.Of.nr.330/12.04.2006

67
 AplicaŃia informatică este construită modular astfel:
a) modulul de administrare - oferă posibilitatea administratorului să
deŃină o imagine completă asupra întregului proces de colectare a datelor;
b) modulul de utilizare - oferă posibilitatea utilizatorului de a accesa
aplicaŃia şi de a introduce informaŃiile în baza de date;
c) modulul de raportare - furnizează informaŃiile şi statisticile generale
şi este accesibil tuturor celor interesaŃi.
Registrul electronic are următoarele câmpuri:
A. informaŃii generale despre furnizor:
a) denumirea furnizorului (numele, codul fiscal, tipul organizaŃiei);
b) actul de înfiinŃare (tipul actului, data constituirii, instituŃia emitentă);
c) adresa furnizorului (strada, numărul, localitatea, judeŃul, codul poştal);
d) datele de contract (codul fiscal, numărul de înregistrare, contul
bancar, adresa băncii unde este înscris contul);
e) persoana de contact (numele, prenumele, funcŃia, telefonul, e-mail);
B. informaŃii despre serviciile sociale oferite de furnizor:
a) criteriile de încadrare a serviciilor sociale în diverse categorii (tipuri
de beneficiari, situaŃia în care aceştia se află, tipuri de servicii acordate,
forma de organizare şi locul în care se acordă serviciile);
b) datele de identificare privind forma de organizare şi locul unde se
acordă serviciile sociale (strada, numărul, oraşul, judeŃul, codul poştal);
c) categoriile de personal implicate în acordarea serviciilor sociale.
Pentru facilitarea colectării şi accesării datelor se codifică serviciile
acordate; codurile şi criteriile menŃionate mai sus.
În cadrul DirecŃiei generale politici asistenŃă socială sunt nominalizate
două persoane pentru administrarea Registrului.
AtribuŃiile administratorilor Registrului sunt:
a) monitorizarea şi evaluarea datelor introduse în Registru;
b) asigurarea bunei funcŃionări a aplicaŃiei informatice;
c) coordonarea activităŃii de actualizare şi accesare a Registrului;
d) acordarea avizului asupra realizării unor operaŃii ce revin direcŃiilor
de muncă, solidaritate socială şi familie judeŃene, respectiv a municipiului
Bucureşti, denumite în continuare direcŃii teritoriale, cum ar fi ştergerea
datelor, furnizarea informaŃiilor şi altele asemenea;
e) prelucrarea datelor din Registru şi întocmirea de rapoarte în
conformitate cu solicitările departamentului de specialitate;
f) colaborarea permanentă cu DirecŃia strategie şi sinteze din cadrul
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei pentru funcŃionarea
Registrului din punct de vedere tehnic.

68
 Pentru constituirea şi actualizarea bazei de date a Registrului, directorul
executiv al direcŃiei teritoriale va desemna prin decizie două persoane din cadrul
secretariatului tehnic al Comisiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale.
Persoanele nominalizate au următoarele atribuŃii:
a) introducerea datelor referitoare la furnizorii de servicii sociale şi
serviciile acordate de aceştia în conformitate cu aplicaŃia informatică
realizată la nivelul Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei;
b) actualizarea şi modificarea datelor prevăzute la lit. a);
c) notificarea solicitării de ştergere a datelor referitoare la un anume
furnizor sau serviciu social;
d) verificarea periodică a veridicităŃii datelor înscrise în Registru;
e) relaŃionarea permanentă cu administratorul Registrului de la nivelul
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei;
f) păstrarea confidenŃialităŃii datelor introduse în Registru.
Pentru actualizarea/reactualizarea cu date a Registrului, direcŃiile
teritoriale au următoarele atribuŃii:
a) pun la dispoziŃie responsabililor Registrului un calculator cu
conectare permanentă la Internet;
b) creează o adresă de e-mail utilizată de cei doi responsabili Registru
pentru comunicarea permanentă cu administratorii Registrului şi cu
furnizorii de servicii sociale.
Pentru accesarea şi constituirea bazei de date a Registrului şi pentru
asigurarea confidenŃialităŃii unor date referitoare la furnizorii de servicii
sociale şi la serviciile acordate de aceştia, administratorii Registrului
furnizează responsabililor Registrului un nume de utilizator şi o parolă.
Datele de interes public referitoare la furnizori şi la serviciile sociale
acordate de aceştia sunt disponibile pe pagina de Internet a Ministerului
Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, respectiv a Departamentului de
asistenŃă socială şi incluziune socială.
Responsabilii Registrului au obligaŃia de a informa furnizorii de servicii
sociale asupra datelor care sunt colectate în vederea publicării acestora pe
pagina de Internet precum şi de a solicita acordul acestora pentru publicare.
În condiŃiile în care furnizorii nu sunt de acord cu publicarea datelor
prelucrate de Registru, acestea se consemnează doar pe suport hârtie şi se vor
utiliza nepersonalizat pentru realizarea de rapoarte, analize şi studii de specialitate.
Introducerea datelor de către responsabilii Registrului se realizează
doar pentru furnizorii de servicii sociale acreditaŃi.
Pentru facilitarea realizării Registrului şi pentru asigurarea
corectitudinii datelor, secretariatul tehnic al Comisiei de acreditare emite
certificatul de acreditare numai după ce responsabilii Registrului, în baza

69
deciziei emise de Comisia de acreditare, au introdus datele referitoare la
furnizorii acreditaŃi şi la serviciile acordate de aceştia.
Alimentarea cu date a Registrului reprezintă un proces continuu şi dinamic.
1.8.4. Procedura de acordare a serviciilor sociale
Serviciile sociale se acordă la solicitarea persoanei, a familiei acesteia
sau a reprezentantului legal, în urma semnalării unei situaŃii de nevoie
socială de către orice altă persoană, precum şi din oficiu.
Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale se adresează serviciului
public de asistenŃă socială din subordinea autorităŃilor administraŃiei publice
locale.
Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale poate fi adresată şi
direct unui alt furnizor de servicii sociale.
Procesul de acordare a serviciilor sociale are următoarele etape principale:
a) evaluarea iniŃială;
b) elaborarea planului de intervenŃie;
c) evaluarea complexă;
d) elaborarea planului individualizat de asistenŃă şi îngrijire;
e) implementarea măsurilor prevăzute în planul de intervenŃie şi în
planul individualizat;
f) monitorizarea;
g) reevaluarea;
h) evaluarea opiniei beneficiarului.

Evaluarea iniŃială şi planul de intervenŃie sunt efectuate de asistentul

social sau de personalul de specialitate cu competenŃe în domeniul asistenŃei
sociale al furnizorului de servicii sociale din cadrul serviciului public de
asistenŃă socială din subordinea autorităŃilor administraŃiei publice locale.
Evaluarea iniŃială are drept scop:
- identificarea nevoilor individuale sau de grup;
- elaborarea planului de intervenŃie.
În situaŃia în care evaluarea iniŃială stabileşte numai servicii de
informare, acestea se acordă pe loc.
Planul de intervenŃie cuprinde măsurile necesare soluŃionării situaŃiei
de risc social, respectiv furnizarea de prestaŃii şi servicii sociale, precum şi
orice alte măsuri prevăzute de dispoziŃiile legale în vigoare.
Planul de intervenŃie se elaborează în termen de maximum 30 de zile
de la data înregistrării solicitării.
În condiŃiile în care evaluarea iniŃială evidenŃiază existenŃa unor
situaŃii complexe pentru a căror rezolvare se impune participarea mai multor
profesionişti sau instituŃii specializate în domeniul medical, educaŃional şi

70
altele asemenea, se va recomanda efectuarea evaluării complexe necesare
identificării şi stabilirii măsurilor de intervenŃie personalizate.
Evaluarea complexă este realizată de echipe interdisciplinare de
specialişti care, în activitatea desfăşurată, utilizează instrumente şi tehnici
standardizate specifice domeniului de activitate.
Principalele categorii de persoane care pot beneficia de o evaluare
complexă a nevoilor sociale individuale sunt reprezentate de copiii aflaŃi în
dificultate, persoanele vârstnice şi cele cu handicap, bolnavii cronici,
persoanele infectate sau bolnave HIV/SIDA, persoanele dependente de
consumul de droguri sau de alte substanŃe toxice, persoanele afectate de
violenŃă în familie, victimele traficului de persoane, persoanele care suferă de
maladii incurabile, precum şi alte persoane pentru care se impune aceasta.
Organizarea şi funcŃionarea echipelor interdisciplinare sunt
reglementate prin convenŃiile-cadru stabilite la nivel judeŃean între
instituŃiile în care sunt angajate persoanele care compun echipele.
Procesul de evaluare complexă are drept scop elaborarea unei strategii
de suport conŃinând ansamblul de măsuri şi servicii adecvate şi
individualizate potrivit nevoilor sociale identificate.
Procesul de evaluare complexă permite identificarea posibilităŃilor de
integrare familială a copilului sau de plasament, stabilirea gradului de
dependenŃă sau handicap al persoanei, a tipului şi nivelului de disfuncŃie
existent, pentru elaborarea unei strategii de suport materializate într-un plan
individualizat de îngrijire, care va conŃine un ansamblu de măsuri şi servicii
adecvate şi disponibile.
Procesul de evaluare complexă urmăreşte, în principal, următoarele aspecte:
a) evaluarea capacităŃilor fizice, mentale şi senzoriale, a nivelului de
disfuncŃie şi a abilităŃii de a realiza activităŃile de bază ale vieŃii zilnice;
b) evaluarea psihologică şi psihiatrică;
c) evaluarea familiei privind capacitatea acesteia de a asigura
condiŃiile necesare creşterii, îngrijirii şi educării copilului;
d) evaluarea potenŃialului de integrare a refugiaŃilor şi persoanelor care
au dobândit o formă de protecŃie în condiŃiile legii;
e) evaluarea potenŃialului de reintegrare a victimelor traficului de persoane;
f) evaluarea posibilităŃilor de integrare familială, de plasament al
copilului sau de adopŃie;
g) evaluarea gradului de funcŃionabilitate socială;
h) evaluarea mediului fizic şi social în care trăieşte persoana;
i) evaluarea percepŃiei persoanei asupra siguranŃei, securităŃii şi
vulnerabilităŃii proprii;
j) evaluarea motivaŃiei persoanei de a beneficia de servicii la
domiciliu, în instituŃii de zi sau rezidenŃiale;
71
 k) evaluarea consecinŃelor care privesc persoana în cazul acordării sau
neacordării serviciilor de îngrijire;
l) evaluarea nevoilor sociale şi a posibilităŃii asigurării de suport
pentru reŃeaua informală de îngrijire;
m) evaluarea percepŃiei proprii privind capacitatea funcŃională,
performanŃele şi resursele;
n) evaluarea capacităŃii reŃelei informale de a acorda servicii sociale;
o) evaluarea serviciilor sociale disponibile, precum şi a modului în
care acestea pot răspunde nevoilor persoanei.
Rezultatele evaluării complexe se comunică, în scris, în toate cazurile,
în termen de 5 zile, serviciului public de asistenŃă socială din subordinea
autorităŃilor administraŃiei publice locale care a efectuat evaluarea iniŃială.
Pe baza rezultatelor evaluării complexe, serviciul public de asistenŃă
socială din subordinea autorităŃilor administraŃiei publice locale completează
sau, după caz, revizuieşte, în termen de 5 zile, planul de intervenŃie.
Furnizarea serviciilor sociale se realizează în baza planului individualizat
de asistenŃă şi îngrijire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul şi
participarea beneficiarului şi cu consimŃământul formal al acestuia.
Planul individualizat de asistenŃă şi îngrijire cuprinde, în principal,
programarea serviciilor sociale, personalul responsabil, precum şi
procedurile de acordare.
Răspunderea privind implementarea şi monitorizarea planului
individualizat de asistenŃă şi îngrijire revine asistentului social desemnat de
furnizor ca responsabil de caz.
În vederea monitorizării eficienŃei serviciilor sociale furnizate, precum
şi pentru stabilirea continuării intervenŃiei sau scoaterii din evidenŃă a
cazului, situaŃia persoanei beneficiare se reevaluează periodic de către
responsabilul de caz desemnat de furnizor.
Pe baza rezultatelor reevaluării, planul de intervenŃie sau, după caz,
planul individualizat se completează ori se revizuieşte de către furnizorul de
servicii sociale cu consimŃământul formal al beneficiarului.
În scopul asigurării respectării dreptului la viaŃa de familie al persoanelor
luate în îngrijire, furnizorii de servicii sociale trebuie să caute soluŃii pentru
evitarea separării membrilor de familie, iar în situaŃia în care acest lucru nu se
poate realiza, aceştia vor identifica o soluŃie care să permită reunirea membrilor
de familie cât mai des posibil şi în locaŃii accesibile pentru fiecare.
Furnizorul de servicii sociale, cu excepŃia serviciului public de
asistenŃă socială la nivel judeŃean şi local, are obligaŃia de a transmite
trimestrial serviciului public de asistenŃă socială local, în a cărui rază
teritorială locuieşte beneficiarul, raportul cu privire la rezultatele
implementării planului individualizat de asistenŃă şi îngrijire.
72
 Pe baza raportului serviciul public de asistenŃă socială local
monitorizează activitatea furnizorilor de servicii sociale.
În situaŃii de urgenŃă, serviciile sociale pot fi acordate imediat, elaborarea
planului de intervenŃie sau a planului individualizat de asistenŃă şi îngrijire
realizându-se în termen de maximum 5 zile de la luarea în evidenŃă a cazului.

JurisdicŃia serviciilor sociale

În condiŃiile în care beneficiarul serviciului social sau reprezentantul
său legal nu este de acord cu măsurile prevăzute în planul de intervenŃie ori
cu calitatea serviciilor acordate în baza planului individualizat, se poate
adresa Comisiei de mediere socială, care va analiza motivele nemulŃumirii
beneficiarului şi va clarifica divergenŃele dintre părŃi, acŃionând în
concordanŃă cu prevederile legii.
Actele administrative emise de autorităŃile publice locale privind
furnizarea serviciilor sociale pot fi atacate pe calea contenciosului
administrativ, în baza condiŃiilor prevăzute de Legea nr.554/200431.
Dacă beneficiarul serviciului social se consideră nedreptăŃit de
furnizarea serviciilor sociale, se poate adresa instanŃei judecătoreşti
competente pentru soluŃionarea litigiilor în legătură cu acordarea serviciilor
sociale.
Cererile adresate contenciosului administrativ sau oricărei alte instanŃe
judecătoreşti pentru soluŃionarea litigiilor în legătură cu dreptul sau cu acordarea
serviciilor sociale sunt scutite de taxa de timbru şi se soluŃionează cu celeritate.

Monitorizare, evaluare şi controlul serviciilor sociale

Monitorizarea, evaluarea şi controlul serviciilor sociale se realizează
de Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei prin direcŃiile pentru
dialog, familie şi solidaritate socială judeŃene, respectiv a municipiului
Bucureşti, denumite în continuare direcŃii teritoriale, şi se exercită asupra
tuturor furnizorilor de servicii sociale.
Activitatea de monitorizare, evaluare şi control are ca principale
obiective următoarele:
a) aplicarea prevederilor legale referitoare la serviciile sociale;
b) îmbunătăŃirea calităŃii şi creşterea eficienŃei serviciilor sociale
acordate de furnizori;
c) respectarea standardelor de calitate;

31
Legea nr.554/2004, legea contenciosului administrativ, publicată în M.Of.nr.1154/07.12.2004,
OUG nr.190/2005, pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană,
publicată în M.Of.nbr.1179/28.12.2005.

73
 d) îndrumarea şi coordonarea metodologică a activităŃii serviciului
public de asistenŃă socială de la nivel local şi judeŃean cu privire la
acordarea serviciilor sociale;
e) asigurarea respectării drepturilor sociale ale beneficiarului;
f) colectarea datelor cu privire la situaŃia beneficiarilor, furnizorilor şi
tipurilor de servicii.
Monitorizarea, evaluarea şi controlul serviciilor sociale se realizează
prin derularea unor activităŃi care privesc:
a) calitatea serviciilor;
b) gradul de satisfacŃie a beneficiarului;
c) respectarea standardelor de calitate;
d) gradul de adaptare a serviciilor sociale acordate la nevoile
beneficiarului;
e) performanŃa personalului;
f) resursele necesare;
g) costul serviciilor;
h) respectarea altor reglementări conexe serviciilor sociale.
Activitatea de evaluare şi control la furnizorii de servicii sociale se
efectuează de către direcŃia teritorială, în mod obligatoriu o dată pe an sau
ori de câte ori aceasta este impusă de situaŃiile concrete date.
În urma activităŃii de evaluare şi control se întocmeşte o notă de
constatare cu aspectele rezultate, recomandările făcute pentru remedierea
deficienŃelor constatate şi termenele de realizare, care se transmite atât
furnizorului, cât şi autorităŃilor publice locale în a căror rază
funcŃionează.
În cazul abaterilor repetate constatate la furnizorii de servicii sociale
sau al nerespectării de către aceştia a recomandărilor stabilite anterior,
direcŃiile teritoriale, în raport cu gravitatea abaterilor constatate, pot decide
limitarea domeniilor de activitate, suspendarea sau retragerea provizorie a
acreditării pe o perioadă de 30 de zile.
Utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, după caz, de la
bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege.
DirecŃiile teritoriale transmit semestrial Ministerului Muncii,
SolidarităŃii Sociale şi Familiei un raport de activitate care va conŃine în
mod obligatoriu date privind situaŃia constatată în fapt, recomandările şi
propunerile efectuate, precum şi sancŃiunile aplicate.
DirecŃiile teritoriale acordă, la cerere, prin personalul propriu,
furnizorilor de servicii sociale asistenŃă tehnică de specialitate, în condiŃiile
dispoziŃiilor legale în materia furnizorilor de servicii sociale.

74
 1.8.5. Personalul care acordă servicii sociale
Serviciile sociale sunt furnizate de asistentul social, precum şi de
specialişti având diverse calificări şi competenŃe, responsabilităŃi şi atribuŃii
specifice domeniului de activitate - răspunderea privind implementarea şi
monitorizarea planului individualizat de asistenŃă şi îngrijire revine
asistentului social desemnat de furnizor ca responsabil de caz.
În procesul de furnizare a serviciilor sociale se pot implica membri de
familie, alte persoane fizice, voluntari, precum şi tineri care au optat pentru
serviciul utilitar militar alternativ, în condiŃiile legii.
Serviciile sociale cu caracter primar sunt furnizate de personal de
specialitate format în instituŃii de învăŃământ superior de stat şi particulare,
care funcŃionează în condiŃiile legii, precum şi de personal care a dobândit
competenŃe în procesul de formare şi de perfecŃionare continuă.
Serviciile sociale specializate sunt furnizate de echipe interdisciplinare.
Echipa interdisciplinară poate cuprinde asistent social, asistent maternal,
îngrijitor, însoŃitor, asistent personal, ajutor menajer, educator specializat,
psihoterapeut, psihopedagog, psiholog, terapeut ocupaŃional, kinetoterapeut,
logoped, pedagog social, asistent medical şi medic, mediatori şi facilitatori
comunitari şi sanitari, consilier juridic, jandarm şi poliŃist de proximitate,
precum şi alte profesii conexe domeniului social şi medical.
Statutul asistentului social
Pot fi asistenŃi sociali următoarele persoane32:
a) cetăŃenii români;
b) cetăŃenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state
din SpaŃiul Economic European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene;
c) cetăŃenii statelor terŃe cu care România are acorduri bilaterale de
reciprocitate şi care au reşedinŃa temporară sau permanentă în România.
Titlul de asistent social poate fi deŃinut de:
a) persoana care a obŃinut diploma de licenŃă în cadrul unei instituŃii de
învăŃământ superior cu specializare în domeniu, forma de lungă durată, 4
ani, acreditată conform legii;
b) persoana care deŃine diploma de absolvire a unei instituŃii de
învăŃământ superior cu specializare în domeniu, forma de scurtă durată, 3
ani, acreditată conform legii;
c) persoana care deŃine diploma de asistent social echivalată conform legii;
d) persoana care deŃine diploma de asistent social eliberată sau
recunoscută într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, într-unul
dintre statele aparŃinând SpaŃiului Economic European ori în ConfederaŃia
ElveŃiană.
32
Legea nr.466/2004 privind statutul asistentului social publicată în M.of.nr.1088/23.11.2004.

75
 În cazul cetăŃenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte
state ale SpaŃiului Economic European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene,
recunoaşterea diplomei de asistent social obŃinută într-unul din statele menŃionate
va fi efectuată conform Legii nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România33.
Aceste prevederi se aplică şi diplomelor obŃinute de cetăŃenii români
într-unul din aceste state.
Titlul de asistent social nu poate fi obŃinut de persoana care se găseşte
în vreunul din cazurile de incompatibilitate.
Asistentul social pune în practică cunoştinŃele, normele şi valorile
asistenŃei sociale pentru a interveni şi a acorda asistenŃă persoanelor sau
comunităŃilor, la cererea acestora sau ori de câte ori situaŃia o impune.
Asistentul social participă activ la elaborarea şi aplicarea politicilor
sociale în domeniu, strategiilor şi planurilor de acŃiune la nivel local,
judeŃean, naŃional şi internaŃional, promovând bunăstarea socială.
Asistentul social desfăşoară în principal următoarele tipuri generale de
activităŃi:
a) identifică segmentul de populaŃie ce face obiectul activităŃilor de
asistenŃă socială;
b) identifică şi evaluează problemele socio-umane dintr-o anume
regiune, comunitate sau localitate;
c) dezvoltă planuri de acŃiune, programe, măsuri, activităŃi
profesionalizate şi servicii specializate specifice domeniului;
d) sensibilizează opinia publică şi o informează cu privire la
problematica socială;
e) stabileşte modalităŃile concrete de acces la prestaŃii şi servicii
specializate de asistenŃă socială pe baza evaluării nevoilor;
f) dezvoltă programe de cercetare ştiinŃifică şi formare profesională.
Tipurile de activităŃi pot fi modificate şi completate la propunerea
Colegiului, în conformitate cu prevederile legale.
InstituŃiile şi organismele publice sau private, abilitate prin lege să
desfăşoare activităŃi de asistenŃă socială au obligaŃia de a asigura realizarea
activităŃilor menŃionate, de către asistenŃi sociali sau sub îndrumarea directă
a acestora.
Asistentul social respectă valorile şi principiile etice referitoare la
furnizarea serviciilor de calitate, justiŃia socială, demnitatea şi unicitatea
persoanei, autonomia persoanei, dezvoltarea relaŃiilor umane şi dezvoltarea
profesională permanentă, în vederea creşterii calităŃii intervenŃiei sociale.

33
Legea nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru
profesiile reglementate din România, publicată în M.Of.nr.3.06.2004.

76
 Asistentul social îşi poate desfăşura activitatea în regim salarial sau
independent, cu drept de liberă practică:
a) în sectorul public, în conformitate cu prevederile Legii nr.53/2003 -
Codului Muncii şi ale Legii nr.188/1999 privind Statutul funcŃionarilor publici;
b) în sectorul privat, cu respectarea prevederilor Legii nr.53/2003 - Codului
Muncii, a prevederilor regulamentelor societăŃii sau organizaŃiei respective.
Formarea iniŃială a asistentului social şi condiŃiile de exercitare a profesiei
Formarea de asistent social se realizează în cadrul instituŃiilor de
învăŃământ superior acreditate conform legii, specializare în asistenŃă
socială, forme de învăŃământ universitar de scurtă durată şi de lungă durată.
Profesia de asistent social poate fi exercitată de către persoana care
îndeplineşte cumulativ următoarele condiŃii:
a) este cetăŃean român sau cetăŃean al altui stat;
b) are studii de specialitate în asistenŃă socială;
c) este înregistrat în Registrul naŃional al asistenŃilor sociali din România;
d) nu se găseşte în vreunul din cazurile de incompatibilitate.
Asistentul social îşi poate desfăşura activitatea numai după aprobarea
cererii de înscriere ca membru în Colegiu.
Aprobarea cererii duce în mod automat la înregistrarea în Registrul
naŃional al asistenŃilor sociali din România şi eliberarea avizului de
exercitare a profesiei.
Documentele necesare aprobării cererii sunt:
a) una dintre diplomele menŃionate;
b) documente medicale;
c) certificat de cazier judiciar;
d) declaraŃie pe propria răspundere că nu se află în situaŃii de
incompatibilitate cu statutul de asistent social.
CetăŃenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state din
SpaŃiul Economic European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene pot depune
documentele echivalente eliberate de autorităŃile competente din Ńările de
origine sau de provenienŃă.
Documentele se pot depune atât la sediul central al Colegiului, cât şi la
sediile descentralizate ale Colegiului.
Profesia de asistent social poate fi exercitată independent, în condiŃii
de liberă practică de către persoanele care obŃin atestatul de liberă practică.
AsistenŃii sociali pot opta să înfiinŃeze cabinete individuale, cabinete
asociate sau societăŃi civile profesionale.
De la data înregistrării în Registrul naŃional al asistenŃilor sociali din
România, societăŃile civile profesionale obŃin personalitate juridică, cu
condiŃia îndeplinirii cerinŃelor din dreptul comun.

77
 Cabinetele individuale de asistenŃă socială şi cabinetele asociate de
asistenŃă socială în desfăşurarea activităŃii lor pot angaja colaboratori.
Pentru obŃinerea atestatului de liberă practică, asistentul social trebuie:
a) să facă dovada că a practicat asistenŃa socială o perioada de cel
puŃin 5 ani până în momentul depunerii cererii;
b) să nu fi fost găsit vinovat de către Colegiu în cazul unor anchete
privind practica de asistenŃă socială;
c) să depună la Colegiu: cererea însoŃită de curriculum vitae,
o scrisoare de motivaŃie şi recomandări din partea a 3 asistenŃi sociali.
CetăŃenii unui stat membru al Uniunii Europene, a unui stat aparŃinând
SpaŃiului Economic European sau ai ConfederaŃiei ElveŃiene care exercită
profesia de asistent social într-unul din aceste state în care sunt stabiliŃi, sunt
exceptaŃi de la cerinŃa dobândirii calităŃii de membru al Colegiului, a
avizului de exercitare a profesiei şi a atestatului de liberă practică atunci
când desfăşoară în România activităŃile specifice profesiei, în contextul
prestării de servicii. Aceste persoane depun la Colegiu o declaraŃie
referitoare la serviciile prestate şi documentul care atestă exercitarea legală a
profesiei în statul în care sunt stabiliŃi, eliberat de autorităŃile competente ale
acestui stat. Pe baza acestor documente, persoanele respective sunt
înregistrate automat în Registrul naŃional al asistenŃilor sociali din România
pe durata prestării serviciilor.
Asistentul social desfăşoară tipurile generale de activităŃi, cu obligaŃia respectării
metodologiei în domeniu precum şi a normelor şi valorilor eticii profesionale.
Modul în care asistenŃii sociali pun în practică prevederile Codului
deontologic, precum şi modul de utilizare a metodologiei în domeniu sunt
stabilite de către Colegiu.
Drepturi şi obligaŃii
Asistentul social are dreptul:
a) să contribuie la dezvoltarea profesiei cu scopul de a răspunde în
mod adecvat nevoilor sociale;
b) să-şi apere profesia;
c) să asigure creşterea încrederii societăŃii în asistenŃa socială;
d) să fie deschis noilor domenii de intervenŃie;
e) la liberă practică;
f) la apărarea şi reprezentarea intereselor profesionale de către Colegiu;
g) la accesul informaŃiilor privind exercitarea profesiei;
h) la pregătirea continuă în domeniul asistenŃei sociale.
Asistentul social este obligat să păstreze confidenŃialitatea în legătură cu
situaŃiile, documentele şi informaŃiile pe care le deŃine în scop profesional, cu
respectarea legislaŃiei în vigoare şi a metodologiilor adoptate de către Colegiu.

78
 InstituŃiile şi organismele publice sau private au obligaŃia de a asigura
condiŃiile necesare pentru păstrarea confidenŃialităŃii informaŃiilor şi
documentelor de către asistentul social, în condiŃiile legii.
IncompatibilităŃi şi interdicŃii
Nu poate beneficia de statutul de asistent social, persoana care:
a) nu este înregistrată în Registrul naŃional al asistenŃilor sociali din România;
b) a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru
săvârşirea cu intenŃie a unei infracŃiuni în împrejurări legate de exercitarea
profesiei de asistent social şi pentru care nu a intervenit reabilitarea;
c) are stabilită pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a
exercita profesia, pe durata stabilită, prin hotărâre judecătorească definitivă;
d) are suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca sancŃiune
disciplinară, pe durata suspendării.
Statutul asistentului social este incompatibil cu:
a) desfăşurarea oricărei activităŃi de natură să aducă atingere demnităŃii
profesionale;
b) folosirea cu bună ştiinŃă a cunoştinŃelor sau metodelor profesionale
în defavoarea persoanei sau în scop ilegal;
c) apartenenŃa sau promovarea intereselor unor formaŃiuni politice sau
grupări scoase în afara legii.
RelaŃiile asistentului social cu alŃi specialişti în domeniul asistenŃei sociale
În rezolvarea unor situaŃii complexe, asistentul social colaborează cu
specialişti din alte categorii profesionale.
În domeniul asistenŃei sociale sunt implicaŃi atât asistenŃi sociali ca
personal de specialitate, cât şi alte categorii de personal cu formare de nivel
mediu a căror activitate este coordonată de către asistenŃii sociali.
Colegiul avizează conŃinutul programelor de pregătire a persoanelor cu
formare de nivel mediu care lucrează în domeniul asistenŃei sociale.
Colegiul colaborează cu instituŃiile de învăŃământ superior în vederea
adaptării curriculei universitare la noile nevoi sociale, precum şi la
organizarea şi desfăşurarea practicii studenŃilor în domeniu.
Principii etice
Scopul principal al activităŃii asistentului social este acela de a asista
persoanele sau comunităŃile aflate în nevoie, implicându-se în identificarea,
înŃelegerea, evaluarea corectă şi soluŃionarea problemelor sociale.
AsistenŃii sociali promovează principiile justiŃiei sociale, prevăzute în
actele normative cu privire la asistenŃa socială şi serviciile sociale.
AsistenŃii sociali asigură egalitatea şanselor privind accesul
persoanelor asistate la informaŃii, servicii, resurse şi participarea acestora la
procesul de luare a deciziilor.

79
 AsistenŃii sociali respectă şi promovează demnitatea individului,
unicitatea şi valoarea fiecărei persoane.
Asistentul social nu trebuie să practice, să tolereze, să faciliteze sau să
colaboreze la nici o formă de discriminare bazată pe rasă, etnie, sex şi
orientare sexuală, vârstă, convingeri politice sau religioase, statut marital,
deficienŃă fizică sau psihică, situaŃie materială şi/sau orice altă preferinŃă,
caracteristică, condiŃie sau statut.
Asistentul social sprijină persoanele asistate în eforturile lor de a-şi
identifica şi clarifica scopurile, în vederea alegerii celei mai bune opŃiuni.
AsistenŃii sociali contribuie la consolidarea relaŃiilor dintre persoane
cu scopul de a promova, reface, menŃine şi/sau îmbunătăŃi calitatea vieŃii
persoanelor, familiilor, grupurilor, organizaŃiilor şi comunităŃilor.
AsistenŃii sociali acŃionează cu onestitate şi responsabilitate faŃă de
beneficiari, instituŃii şi societate, în concordanŃă cu normele deontologice
ale profesiei adoptate de comunitatea profesională prin Colegiu.
AsistenŃii sociali trebuie să îşi desfăşoare activitatea numai în aria de
competenŃă profesională determinată de calificarea şi experienŃa
profesională. AsistenŃii sociali au obligaŃia de a-şi îmbunătăŃi permanent
cunoştinŃele şi deprinderile profesionale şi de a le aplica în practică.
AsistenŃii sociali contribuie la îmbunătăŃirea şi dezvoltarea bazei de
cunoştinŃe a profesiei.

Colegiul NaŃional al AsistenŃilor Sociali

Colegiul ca organizaŃie profesională, neguvernamentală, de interes public,
apolitică, non-profit, cu personalitate juridică, autonomă şi independentă.
Colegiul are rolul de a reprezenta şi ocroti la nivel local, judeŃean,
naŃional şi internaŃional interesele profesiei de asistent social.
Colegiul are o structură teritorială stabilită prin regulamentul de
organizare şi funcŃionare.
Colegiul este constituit din totalitatea asistenŃilor sociali din România.
AsistenŃii sociali au dreptul să adere şi la alte forme de asociere profesională.
Colegiul are obligaŃia de a publica anual, în Monitorul Oficial al
României, Partea a III-a, Registrul naŃional al asistenŃilor sociali din România.
Colegiul are următoarele atribuŃii principale:
a) elaborează şi adoptă Codul deontologic al asistentului social, precum şi
ghidurile de bună practică în domeniu, pentru respectarea principiilor etice;
b) propune ministerului de resort norme şi reglementări în domeniul
asistenŃei sociale;
c) coordonează şi sprijină aplicarea reglementărilor şi normelor Colegiului
de către asistenŃii sociali, organismele publice şi private în România;
d) avizează şi eliberează atestatul de liberă practică a asistentului social;
80
 e) pregăteşte programele de perfecŃionare continuă în domeniul asistenŃei sociale;
f) eliberează avizele menŃionate;
g) reprezintă, apără şi promovează drepturile şi interesele membrilor la
nivel local, naŃional şi internaŃional;
h) monitorizează respectarea Codului deontologic, reglementărilor şi
normelor de către asistenŃii sociali indiferent de locul de muncă şi aplică
sancŃiuni disciplinare;
i) colaborează cu ministere, instituŃii ale administraŃiei publice centrale şi
locale, instituŃii de învăŃământ şi cercetare, organizaŃii nonguvernamentale,
agenŃi economici şi altele;
j) gestionează Registrul naŃional al asistenŃilor sociali din România;
k) stabileşte cuantumul cotizaŃiei de membru şi al taxelor pentru
diferitele sale servicii;
l) colaborează cu organisme similare din alte Ńări în probleme de interes comun.
Organele de conducere ale Colegiului sunt:
a) Congresul NaŃional al Colegiului;
b) Consiliul NaŃional;
c) Biroul Executiv.
Regulamentul de organizare şi funcŃionare şi atribuŃiile organelor de
conducere vor fi stabilite de către Adunarea Constitutivă.
Colegiul elaborează norme privind datele care se înscriu în Registrului
naŃional al asistenŃilor sociali din România.
Registrul naŃional al asistenŃilor sociali din România cuprinde evidenŃa
asistenŃilor sociali din România, a societăŃilor civile profesionale, a
cabinetelor individuale şi a celor asociate de asistenŃă socială.
Înregistrarea în Registrul naŃional al asistenŃilor sociali din România se face
odată cu înscrierea ca membru în Colegiu fie la sediul central al Colegiului, fie la
sediile descentralizate din teritoriu, fie prin poştă sau prin poşta electronică.
FinanŃarea activităŃii Colegiului este realizată din următoarele surse:
a) cotizaŃii ale membrilor;
b) donaŃii şi sponsorizări;
c) finanŃări externe;
d) alte surse, conform legii.
Colegiul are obligaŃia de a publica un raport anual de activitate în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
Asistentul social are următoarele atribuŃii principale în furnizarea
serviciilor sociale:
a) sensibilizarea şi informarea cu privire la serviciile sociale;
b) identificarea persoanelor şi familiilor aflate în dificultate, precum şi
a cauzelor care au generat vulnerabilitate şi nevoie socială;

81
 c) consilierea, orientarea şi ajutorul pentru realizarea demersurilor
necesare obŃinerii drepturilor sociale;
d) elaborarea planului de intervenŃie;
e) participarea la elaborarea planului individualizat de asistenŃă şi îngrijire;
f) participarea la monitorizarea, evaluarea şi controlul serviciilor sociale;
g) participarea la elaborarea strategiilor şi planurilor de asistenŃă
socială judeŃene şi, după caz, locale.

Răspunderea personalului de specialitate

Personalul implicat în acordarea serviciilor sociale răspunde
disciplinar, patrimonial, contravenŃional sau penal, după caz.
Încălcarea eticii profesionale se constată şi se sancŃionează de către
comisiile de disciplină din cadrul asociaŃiilor profesionale.
Deciziile comisiilor de disciplină pot fi atacate de persoana în cauză la
judecătorie, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Atestarea şi statutul asistentului maternal profesionist

Asistentul maternal profesionist este persoana fizică, atestată şi care
asigură prin activitatea pe care o desfăşoară la domiciliul său creşterea,
îngrijirea şi educarea, necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi
primeşte în plasament sau în încredinŃare.34
Pot fi atestate ca asistent maternal profesionist numai persoanele care
îndeplinesc următoarele condiŃii:
a) au capacitate deplină de exerciŃiu;
b) prin comportamentul lor în societate, starea sănătăŃii şi profilul
lor psihologic, prezintă garanŃii pentru îndeplinirea corectă a obligaŃiilor
care revin unui părinte, referitoare la creşterea, îngrijirea şi educarea
copiilor săi;
c) au în folosinŃă o locuinŃă care acoperă necesităŃile de preparare a
hranei, igienă, educaŃie şi odihnă ale utilizatorilor săi, inclusiv cele ale
copiilor care urmează a fi primiŃi în plasament sau în încredinŃare;
d) au urmat cursurile de formare profesională organizate de serviciul
public specializat pentru protecŃia copilului sau organismul privat autorizat
care efectuează evaluarea pentru acordarea atestatului de asistent maternal
profesionist.
Nu poate fi asistent maternal profesionist:
a) persoana care a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă, pentru săvârşirea cu intenŃie a unei infracŃiuni;

34
HG nr.679/2003 privind condiŃiile de obŃinere a atestatului, procedurile de atestare şi
statutul asistentului maternal profesionist, publicată în M.Of.nr.443/23.06.2003.

82
 b) părintele decăzut din drepturile părinteşti sau cel al cărui copil a fost
declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;
c) persoana care suferă de boli cronice transmisibile.
Persoana care desfăşoară o activitate salarizată, alta decât cea care
desfăşoară activitatea - care asigură prin activitatea pe care o desfăşoară la
domiciliul său creşterea, îngrijirea şi educarea, necesare dezvoltării armonioase
a copiilor pe care îi primeşte în plasament sau în încredinŃare - poate deveni
asistent maternal profesionist numai cu condiŃia încetării contractului individual
de muncă pe baza căruia îşi desfăşoară respectiva activitate salarizată.

Documentele necesare obŃinerii atestatului de asistent maternal

profesionist
Persoanele care solicită să devină asistent maternal profesionist vor adresa
o cerere de evaluare a capacităŃii lor serviciului public specializat pentru protecŃia
copilului din judeŃul, respectiv sectorul municipiului Bucureşti, pe teritoriul
căruia îşi au domiciliul sau unui organism privat autorizat să desfăşoare activităŃi
de protecŃie a copilului. Cererea va menŃiona în mod obligatoriu numărul de copii
pentru care solicitantul consideră că poate asigura simultan condiŃii optime de
îngrijire, grupa de vârstă şi sexul acestora, disponibilitatea de a îngriji copii cu
handicap/dizabilităŃi, infectaŃi HIV sau bolnavi SIDA.
Cererea va cuprinde curriculum vitae al solicitantului, precum şi
motivele pentru care doreşte să devină asistent maternal profesionist.
La cererea de evaluare vor fi anexate:
a) copii legalizate de pe actele de stare civilă şi de pe actele de studii
ale solicitantului;
b) o scurtă prezentare a persoanelor cu care locuieşte solicitantul, în
care să se menŃioneze numele, prenumele şi data naşterii acestora, precum
şi, după caz, gradul lor de rudenie cu solicitantul;
c) certificate medicale eliberate de policlinica de care aparŃin, care să
prezinte o evaluare completă a stării de sănătate a solicitantului şi a
persoanelor menŃionate la lit. b);
d) certificate de cazier judiciar ale solicitantului şi ale persoanelor cu
care acesta locuieşte;
e) un document care să ateste dreptul de folosinŃă al solicitantului
asupra locuinŃei, respectiv copie legalizată de pe titlul de proprietate sau de
pe contractul de închiriere, declaraŃie autentificată a titularului dreptului de
proprietate sau al contractului de închiriere prin care acesta recunoaşte
solicitantului un drept de folosinŃă asupra locuinŃei, cunoscând specificul
activităŃii pe care solicitantul urmează să o desfăşoare ca asistent maternal
profesionist, sau, după caz, copie legalizată de pe contractul de
subînchiriere;
83
 f) declaraŃie pe propria răspundere cu privire la faptul că nu se află în
una dintre situaŃiile - părintele decăzut din drepturile părinteşti sau cel al
cărui copil a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă
definitivă.

Evaluarea persoanei care solicită atestarea

Cererea va fi evaluată de serviciul public specializat pentru protecŃia
copilului sau de organismul privat autorizat, în termen de 90 de zile de la
data înregistrării.
Evaluarea cuprinde elementele sociale, psihologice şi medicale ale
capacităŃii solicitantului, care vor fi determinate prin:
a) interviuri luate solicitantului şi persoanelor cu care acesta locuieşte
de către un asistent social şi de către un psiholog, prin care se determină
profilul psihologic al solicitantului, motivaŃia acestuia de a deveni asistent
maternal profesionist şi poziŃia persoanelor cu care acesta locuieşte faŃă de
implicaŃiile desfăşurării acestei activităŃi;
b) vizite la domiciliul solicitantului, în scopul verificării îndeplinirii
condiŃiei - au în folosinŃă o locuinŃă care acoperă necesităŃile de preparare a
hranei, igienă, educaŃie şi odihnă ale utilizatorilor săi, inclusiv cele ale
copiilor care urmează a fi primiŃi în plasament sau în încredinŃare;
c) recomandări ale vecinilor, cunoscuŃilor, rudelor solicitantului,
precum şi ale reprezentanŃilor autorităŃii publice locale de la domiciliul
acestuia cu privire la comportamentul social al solicitantului;
d) orice investigaŃii suplimentare care sunt considerate utile de evaluator.
Pe perioada evaluării solicitantului, serviciul public specializat pentru
protecŃia copilului sau organismul privat autorizat este obligat să organizeze
pentru acesta cursuri de formare profesională ca asistent maternal profesionist.
Cursurile de formare profesională au o durată de minimum 60 de ore,
iar programa analitică a acestora se elaborează de către Autoritatea
NaŃională pentru ProtecŃia Copilului şi AdopŃie.
Cheltuielile pentru organizarea cursurilor sunt suportate de către serviciul
public specializat pentru protecŃia copilului sau de organismul privat autorizat.
După efectuarea evaluării, solicitantul adresează comisiei pentru
protecŃia copilului de la domiciliul său o cerere de eliberare a atestatului de
asistent maternal profesionist. Cererea se soluŃionează în termen de 15 zile
de la data înregistrării.
În termenul de 15 zile, serviciul public specializat pentru protecŃia copilului
sau organismul privat autorizat înaintează comisiei pentru protecŃia copilului
dosarul solicitantului, însoŃit de un raport de evaluare a capacităŃii solicitantului
de a deveni asistent maternal profesionist, care va menŃiona cunoştinŃele
dobândite de acesta în urma cursurilor de formare profesională, precum şi
84
propunerea motivată a celui care a efectuat evaluarea, referitoare la eliberarea
sau, după caz, neacordarea atestatului de asistent maternal profesionist.
łinând seama de cererea formulată de solicitant, propunerea de
eliberare a atestatului va menŃiona numărul maxim de copii pe care acesta îi
poate primi simultan în plasament sau în încredinŃare, grupa de vârstă şi
sexul copiilor, precum şi capacitatea solicitantului de a îngriji copii cu
handicap/dizabilităŃi, infectaŃi HIV sau bolnavi SIDA.
În urma analizării documentaŃiei înaintate şi a audierii solicitantului,
comisia pentru protecŃia copilului decide cu privire la acordarea atestatului.
Comisia pentru protecŃia copilului poate cere şi audierea altor persoane,
precum şi orice informaŃii suplimentare pe care le consideră necesare.
Atestatul de asistent maternal profesionist se eliberează pentru o
perioadă de 3 ani.
Atestatul va menŃiona datele de identitate ale titularului, durata de
valabilitate a atestatului, numărul maxim de copii care pot fi primiŃi
simultan în plasament sau în încredinŃare, grupa de vârstă şi sexul acestora,
precum şi capacitatea titularului de a îngriji copii cu handicap/dizabilităŃi,
infectaŃi HIV sau bolnavi SIDA.
Plasamentul sau încredinŃarea unui număr de copii mai mare decât cel
prevăzut în atestat este interzisă, cu excepŃia cazului în care copiii daŃi în
plasament sau încredinŃaŃi sunt fraŃi.
Atestatul poate fi reînnoit, suspendat sau retras de comisia pentru
protecŃia copilului, la propunerea temeinic motivată a serviciului public
specializat pentru protecŃia copilului sau a organismului privat autorizat care
supraveghează activitatea asistentului maternal profesionist.
În cazul schimbării domiciliului asistentului maternal profesionist,
atestatul eliberat va fi reînnoit de serviciul public specializat pentru protecŃia
copilului de la noul domiciliu, cu respectarea aceloraşi condiŃii care au stat
la baza emiterii lui. În această situaŃie, evaluarea capacităŃii solicitantului nu
va include cursurile de formare profesională.

Desfăşurarea activităŃii ca asistent maternal profesionist

Activitatea persoanelor atestate ca asistent maternal profesionist se
desfăşoară în baza unui contract individual de muncă, care are un caracter special,
specific protecŃiei copilului, încheiat cu un serviciu public specializat pentru
protecŃia copilului sau cu un organism privat autorizat care are obligaŃia
supravegherii şi sprijinirii activităŃii desfăşurate de asistenŃii maternali profesionişti.
Contractul individual de muncă se încheie pe perioada de valabilitate a
atestatului.
Executarea contractului individual de muncă începe pe data primei hotărâri
de încredinŃare sau de plasament al unui copil asistentului maternal profesionist.
85
 Contractul individual de muncă se suspendă ori încetează în cazurile
prevăzute de legislaŃia muncii, precum şi în cazul suspendării, retragerii sau
încetării atestatului de asistent maternal profesionist.
Persoanele pensionate pentru limită de vârstă, atestate ca asistent
maternal profesionist, îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract
individual de muncă încheiat prin cumul cu pensia.
Pentru fiecare copil primit în plasament sau în încredinŃare, asistentul
maternal profesionist încheie o convenŃie, care constituie anexă la contractul
individual de muncă încheiat cu angajatorul.
ConvenŃia se încheie cu acordul scris al soŃului sau, după caz, al soŃiei
asistentului maternal profesionist şi se notifică comisiei pentru protecŃia
copilului care a hotărât plasamentul sau încredinŃarea copilului.
ConvenŃia cuprinde următoarele elemente:
a) informaŃii referitoare la copil: identitatea, originea etnică şi religioasă,
situaŃia sa personală, familială, socială şi medicală, nevoile sale speciale;
b) motivele hotărârii de plasament sau de încredinŃare;
c) planul de aplicare şi obiectivele plasamentului sau ale încredinŃării;
d) modalităŃile de menŃinere a contactului între copil şi părinŃii săi
biologici şi modul de pregătire a reintegrării copilului în familia sa naturală,
în cazul plasamentului;
e) modul de pregătire a integrării copilului într-o familie adoptivă, în
cazul încredinŃării;
f) modalităŃile de supraveghere a activităŃii asistentului maternal
profesionist şi de evaluare periodică a evoluŃiei copilului primit în
plasament sau încredinŃat;
g) drepturile şi obligaŃiile specifice ale părŃilor.

ObligaŃiile asistentului maternal

Asistentul maternal profesionist are următoarele obligaŃii privind
copiii primiŃi în plasament sau încredinŃaŃi:
a) să asigure creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, în vederea asigurării
unei dezvoltări armonioase fizice, psihice, intelectuale şi afective a acestora;
b) să asigure integrarea copiilor în familia sa, aplicându-le un
tratament egal cu al celorlalŃi membri ai familiei;
c) să asigure integrarea copiilor în viaŃa socială;
d) să contribuie la pregătirea reintegrării copiilor în familia lor naturală
sau la integrarea acestora în familia adoptivă, după caz;
e) să permită specialiştilor serviciului public specializat pentru
protecŃia copilului sau organismului privat autorizat supravegherea
activităŃii sale profesionale şi evaluarea evoluŃiei copiilor;

86
 f) să asigure continuitatea activităŃii desfăşurate şi în perioada
efectuării concediului legal de odihnă, cu excepŃia cazului în care separarea
de copiii plasaŃi sau încredinŃaŃi pentru această perioadă este autorizată de
către angajator;
g) să păstreze confidenŃialitatea informaŃiilor pe care le primeşte cu
privire la copii.
AsistenŃii maternali profesionişti au obligaŃia să informeze de îndată
serviciul public specializat pentru protecŃia copilului sau organismul privat
autorizat care le supraveghează activitatea cu privire la orice schimbare
survenită în situaŃia lor personală, familială sau socială care ar putea să
influenŃeze activitatea lor profesională.
AsistenŃii maternali profesionişti au obligaŃia să participe la cursurile
de perfecŃionare organizate de angajatori.
Asistentul maternal profesionist şi persoanele cu care acesta locuieşte au
obligaŃia să prezinte anual comisiei pentru protecŃia copilului un certificat
medical din care să rezulte că starea sănătăŃii lor permite continuarea
desfăşurării activităŃii. Cheltuielile legate de efectuarea analizelor medicale şi
de eliberarea certificatului medical se suportă de către angajator.
Serviciul public specializat pentru protecŃia copilului sau organismul
privat autorizat care supraveghează activitatea asistenŃilor maternali
profesionişti este obligat să prezinte comisiei pentru protecŃia copilului
rapoarte trimestriale referitoare la evoluŃia copiilor încredinŃaŃi sau daŃi în
plasament asistenŃilor maternali profesionişti.
În exercitarea atribuŃiilor de supraveghere şi sprijin al activităŃii
asistenŃilor maternali profesionişti ce revin serviciului public specializat
pentru protecŃia copilului sau organismului privat autorizat, aceştia sunt
obligaŃi să efectueze vizite şi întâlniri periodice, precum şi o evaluare anuală
a activităŃii desfăşurate de fiecare asistent maternal profesionist.

Controlul activităŃii asistenŃilor maternali, suspendarea şi retragerea

atestatului
ReprezentanŃii comisiei pentru protecŃia copilului au drept de control
asupra activităŃii asistenŃilor maternali profesionişti.
Comisia pentru protecŃia copilului poate decide suspendarea sau
retragerea atestatului de asistent maternal profesionist dacă nu mai sunt
îndeplinite condiŃiile care au stat la baza eliberării acestuia sau dacă asistentul
maternal profesionist nu respectă vreuna dintre obligaŃiile ce îi revin.
Suspendarea sau retragerea atestatului de asistent maternal profesionist
duce la suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă şi a
convenŃiei.

87
 1.8.6. Beneficiarii de servicii sociale
Beneficiarii de servicii sociale sunt:
a) persoane şi familii aflate în dificultate sau risc;
b) grupuri sociale în situaŃii de dificultate sau risc, generatoare de
marginalizare sau excluziune socială;
c) comunitatea care are nevoie de sensibilizare, prevenire şi combatere
a situaŃiilor de dificultate sau risc.
Beneficiază de aceste servicii:
- cetăŃenii români care au domiciliul ori reşedinŃa în România, precum
şi cetăŃenii români fără domiciliu;
- cetăŃenii altor state, precum şi apatrizii beneficiază de servicii
sociale, în conformitate cu prevederile tratatelor şi acordurilor la care
România este parte, dacă au domiciliul sau reşedinŃa în România;
- cetăŃenii străini sau apatrizii care au permisiunea de şedere în
România, cei împotriva cărora s-a dispus măsura luării în custodie publică,
precum şi cei aflaŃi în centrele de cazare din zona de tranzit a României.
Beneficiarii de servicii sociale pot fi:
- copii;
- persoane vârstnice;
- persoane cu handicap;
- persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte
substanŃe toxice; - persoane care au părăsit penitenciarele;
- familii monoparentale;
- persoane afectate de violenŃa în familie, victime ale traficului de
fiinŃe umane, - persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau
cu venituri mici, imigranŃi,
- persoane fără adăpost;
- bolnavi cronici;
- persoane care suferă de boli incurabile;
- persoane aflate în situaŃii de nevoie socială.
Beneficiarii de servicii sociale au următoarele drepturi35:
a) să li se respecte drepturile şi libertăŃile fundamentale, fără
discriminare pe bază de naştere, rasă, sex, religie, opinie sau orice altă
circumstanŃă personală ori socială;

35
HG nr.539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituŃiilor de asistenŃă socială şi a
structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcŃionare a
instituŃiilor de asistenŃă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor OG nr.68/2003 privind serviciile sociale, publicată în M.Of.nr.535/23.06.2005,
modificată prin HG nr.1007/2005 publicată în M.Of.nr.822/12.09.2005.

88
 b) să fie informaŃi asupra situaŃiilor de risc, precum şi asupra
drepturilor sociale;
c) să li se comunice, în termeni accesibili, informaŃiile privind
drepturile fundamentale şi măsurile legale de protecŃie, precum şi cele
privind condiŃiile care trebuie îndeplinite pentru a le obŃine;
d) să participe la procesul de luare a deciziilor în furnizarea serviciilor sociale;
e) să li se asigure păstrarea confidenŃialităŃii asupra informaŃiilor
furnizate şi primite;
f) să li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atât timp
cât se menŃin condiŃiile care au generat situaŃia de dificultate;
g) să fie protejaŃi de lege atât ei, cât şi bunurile lor, atunci când nu au
capacitate de decizie, chiar dacă sunt îngrijiŃi în familie sau într-o instituŃie;
h) să li se garanteze demnitatea şi intimitatea;
i) să li se respecte viaŃa intimă;
j) să participe la luarea deciziilor privind intervenŃia socială care li se
aplică, putând alege variante de intervenŃii, dacă acestea există;
k) să participe la evaluarea serviciilor sociale primite;
l) să participe în organismele de reprezentare ale furnizorilor de
servicii sociale;
m) să fie respectate toate drepturile speciale care privesc minorii sau
persoanele cu handicap.
InformaŃiile confidenŃiale pot fi dezvăluite fără acordul beneficiarilor
în următoarele situaŃii:
a) atunci când dispoziŃiile legale o prevăd în mod expres;
b) când este pusă în pericol viaŃa persoanei beneficiare sau a
membrilor unui grup social;
c) pentru protecŃia vieŃii, integrităŃii fizice sau a sănătăŃii persoanei, în
cazul în care aceasta se află în incapacitate fizică, psihică, senzorială ori
juridică de a-şi da consimŃământul.
Beneficiarii de servicii sociale au următoarele obligaŃii:
a) să furnizeze informaŃii corecte cu privire la identitate, situaŃie
familială, socială, medicală şi economică;
b) să participe la procesul de furnizare a serviciilor sociale;
c) să contribuie, în conformitate cu legislaŃia în vigoare, la plata
serviciilor sociale furnizate, în funcŃie de tipul serviciului şi de situaŃia lor
materială;
d) să comunice orice modificare intervenită în legătură cu situaŃia lor
personală.

89
 Capitolul II.
PROTECłIA COPILULUI

2.1. ConsideraŃii generale

Conform prevederilor art.4 din Legea nr.272/2004, termenul „copil”
are următoarea semnificaŃie – persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi
nu a dobândit capacitatea deplină de exerciŃiu.
Prin termenul copil se înŃelege, conform prevederilor Legii
nr.416/2001,36 copilul provenit din căsătoria soŃilor, copilul unuia dintre
soŃi, copilul adoptat, precum şi copilul dat în plasament familiei sau
persoanei ori pentru care s-a instituit tutela sau curatela.
ConvenŃia ONU cu privire la drepturile copilului prevede în art. 1. - În
sensul prezentei convenŃii, prin copil se înŃelege orice fiinŃă sub vârsta de 18
ani, cu excepŃia cazurilor când, în baza legii aplicabile copilului, majoratul
este stabilit sub aceasta vârsta.37
Legea nr.272/200438 reglementează cadrul legal privind respectarea,
promovarea şi garantarea drepturilor copilului.
AutorităŃile publice, organismele private autorizate, precum şi
persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile de protecŃia copilului
sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului
stabilite prin ConstituŃie şi lege, în concordanŃă cu prevederile ConvenŃiei
OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin
Legea nr.18/199039, şi ale celorlalte acte internaŃionale în materie, la care
România este parte.

36
Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în M.Of.nr.401/20.07.2001,
modificată prin OUG nr.6/2002 publicată în M.Of.nr.116/11.02.2002, modificată prin
Legea nr.121/2002 publicată în M.Of.nr.724/03.10.2002 aprobată prin Legea nr.2/2003
publicată în M.Of.nr.26/20.01.2003, modificată prin OUG nr.5/2003 publicată în
M.Of.nr.119/25.02.2003, modificată prin Legea nr.115/2006 publicată în
M.Of.nr.408/11.05.2006.
37
ConvenŃia ONU cu privire la drepturile copilului a fost ratificată prin Legea nr.18/1990
republicată în M.Of.nr.314/13.06.2001.
Legea nr.183/2002 pentru acceptarea amendamentului adoptat de Adunarea Generală a
OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite, prin RezoluŃia 50/155 din 21 decembrie 1995, la ConvenŃia
NaŃiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie
1989, ratificată prin Legea nr.18/1990..
38
Legea nr.272/2004 privind protecŃia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în
M.Of.nr.557/23.06.2004.
39
Legea nr.18/1990 republicată în M.Of.nr.314/13.06.2001.

90
 Conform prevederilor art.49 din ConstituŃia României, „Copiii şi
tinerii se bucură de un regim special de protecŃie şi de asistenŃă în realizarea
drepturilor lor.
Statul acordă alocaŃii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului
bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecŃie socială a copiilor şi a
tinerilor se stabilesc prin lege.
Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităŃi care le-ar dauna
sănătăŃii, moralităŃii sau care le-ar pune în primejdie viaŃa ori dezvoltarea
normală sunt interzise.
Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaŃi ca salariaŃi.
AutorităŃile publice au obligaŃia să contribuie la asigurarea condiŃiilor
pentru participarea liberă a tinerilor la viaŃa politică, socială, economică,
culturală şi sportivă a Ńării”.
AutorităŃile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele
fizice şi persoanele juridice responsabile de protecŃia copilului sunt obligate să
respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin ConstituŃie
şi lege, în concordanŃă cu prevederile ConvenŃiei OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite cu
privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr.18/1990,40 şi ale celorlalte
acte internaŃionale în materie, la care România este parte.
Orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării şi promovării
drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat
în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului
superior al copilului.
Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în
legătură cu drepturile şi obligaŃiile ce revin părinŃilor copilului, altor
reprezentanŃi legali ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost
plasat în mod legal.
Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate
demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităŃile publice
şi organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluŃionate de
instanŃele judecătoreşti.
Persoanele sunt obligate să implice familia în toate deciziile, acŃiunile
şi măsurile privitoare la copil şi să sprijine îngrijirea, creşterea şi formarea,
dezvoltarea şi educarea acestuia în cadrul familiei.

40
Legea nr.18/1990, republicată în M.Of.nr.314/13.06.2001.
ConvenŃia cu privire la drepturile copilului şi Protocolul facultativ referitor la vânzarea de
copii, prostituŃia copiilor şi pornografia infantilă, adoptată la 20.noiembrie 1989 de
Adunarea Generală a ONU. România a ratificat ConvenŃia prin Legea nr.18/1990,
republicată în M.Of.nr.314/13.06.2001.

91
 Beneficiarii Legii nr.272/2004:
a) copiii cetăŃeni români aflaŃi pe teritoriul României;
b) copiii cetăŃeni români aflaŃi în străinătate;
c) copiii fără cetăŃenie aflaŃi pe teritoriul României;
d) copiii care solicită sau beneficiază de o formă de protecŃie în condiŃiile
reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaŃilor în România;
e) copiii cetăŃeni străini aflaŃi pe teritoriul României, în situaŃii de
urgenŃă constatate, în condiŃiile prezentei legi, de către autorităŃile publice
române competente41.
Copiii au dreptul la protecŃie şi asistenŃă în realizarea şi exercitarea
deplină a drepturilor lor, în condiŃiile prezentei legi.
Răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine
în primul rând părinŃilor, aceştia având obligaŃia de a-şi exercita drepturile şi
de a-şi îndeplini obligaŃiile faŃă de copil Ńinând seama cu prioritate de
interesul superior al acestuia.
În subsidiar, responsabilitatea revine colectivităŃii locale din care face
parte copilul şi familia sa. AutorităŃile administraŃiei publice locale au
obligaŃia de a sprijini părinŃii sau, după caz, alt reprezentant legal al
copilului în realizarea obligaŃiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltând
şi asigurând, în acest scop, servicii diversificate, accesibile şi de calitate,
corespunzătoare nevoilor copilului.
IntervenŃia statului este complementară; statul asigură protecŃia copilului şi
garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată
de instituŃiile statului şi autorităŃile publice cu atribuŃii în acest domeniu.
Respectarea şi garantarea drepturilor copilului se realizează conform
următoarelor principii:
a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
c) responsabilizarea părinŃilor cu privire la exercitarea drepturilor şi
îndeplinirea obligaŃiilor părinteşti;
d) primordialitatea responsabilităŃii părinŃilor cu privire la respectarea
şi garantarea drepturilor copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protecŃie a copilului, intervenŃia
multisectorială şi parteneriatul dintre instituŃiile publice şi organismele
private autorizate;
f) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru
fiecare copil;
g) respectarea demnităŃii copilului;

41
Legea nr.122/2006 privind azilul în România, publicată în M.Of.nr.428/.11.05.2006.

92
 h) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia,
Ńinând cont de vârsta şi gradul său de maturitate;
i) asigurarea stabilităŃii şi continuităŃii în îngrijirea, creşterea şi
educarea copilului, Ńinând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală şi
lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecŃie;
j) celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil;
k) asigurarea protecŃiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;
l) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile
copilului în corelaŃie cu ansamblul reglementărilor din această materie.
Drepturile sunt garantate tuturor copiilor fără nici o discriminare,
indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie,
de naŃionalitate, apartenenŃă etnică sau origine socială, de situaŃia materială,
de gradul şi tipul unei deficienŃe, de statutul la naştere sau de statutul
dobândit, de dificultăŃile de formare şi dezvoltare sau de alt gen ale copilului,
ale părinŃilor sau ale altor reprezentanŃi legali sau de orice altă distincŃie.

2.2. ProtecŃia specială a copilului lipsit, temporar

sau definitiv, de ocrotirea părinŃilor săi
Articolul 34 din Legea nr.272/2004 stabileşte responsabilitatea
serviciului public de asistenŃă socială de a lua toate măsurile necesare pentru
a identifica din timp situaŃiile de risc, care ar putea conduce la separarea
copilului de părinŃii săi, precum şi pentru prevenirea comportamentelor
abuzive ale părinŃilor şi a violenŃei în familie.
Se pune în evidenŃă faptul că orice separare a unui copil de părinŃii săi
(precum şi orice restrângere în exercitarea drepturilor părinteşti) trebuie să fie
precedată de acordarea sistematică a serviciilor şi prestaŃiilor prevăzute de lege,
cu un accent deosebit pus pe informarea corespunzătoare a părinŃilor,
consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate în baza unui plan de servicii.
Un plan de servicii este o descriere a serviciilor care ar trebui să fie
oferite pentru a răspunde nevoilor identificate ale copilului şi familiei lui,
precizând ce tip de servicii/prestaŃii se va oferi, cine va oferi serviciile şi
intervalul de timp aplicabil. În acelaşi timp planificarea serviciilor este un
proces activ care implică o serie de faze:
a. Evaluarea nevoilor copilului şi familiei;
b. Analiza şi negocierea cu serviciile/resursele locale disponibile
pentru susŃinerea copilului şi a familiei;
c. Elaborarea, implementarea şi monitorizarea planului de servicii.
ProtecŃia specială a copilului reprezintă ansamblul măsurilor,
prestaŃiilor şi serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit,

93
temporar sau definitiv, de ocrotirea părinŃilor săi sau care, în vederea
protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora.
Copilul beneficiază de protecŃia specială prevăzută de Legea
nr.272/2004 până la dobândirea capacităŃii depline de exerciŃiu.
Realizarea obiectivului final al măsurilor de protecŃie specială este
reintegrarea copilului în familie în acord cu respectarea principiului
interesului superior al copilului.42
La cererea tânărului, exprimată după dobândirea capacităŃii depline de
exerciŃiu, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăŃământ de zi,
protecŃia specială se acordă, în condiŃiile legii, pe toată durata continuării
studiilor, dar fără a se depăşi vârsta de 26 de ani.
Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciŃiu şi a beneficiat
de o măsură de protecŃie specială dar care nu îşi continuă studiile şi nu are
posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii
sociale, beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la 2 ani, de protecŃie
specială, în scopul facilitării integrării sale sociale. În cazul în care se face

42
Decizia nr.101/2006 a CurŃii de Apel Craiova.
Prin sentinŃa civilă nr. 1602/23.11.2005 s-a respins acŃiunea formulată de petenta DGASPC
Dolj, prin care s-a solicitat reintegrarea în familia naturală a minorului O.C.L.
Împotriva acestei sentinŃe a declarat recurs petenta.
Prin decizia nr. 101/3.03.2006, pronunŃată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.
72/MF/2006, s-a respins recursul.
Pentru a se pronunŃa astfel, instanŃa de recurs a reŃinut că nu în toate cazurile poate fi realizat
obiectivul final al măsurilor de protecŃie specială, respectiv, acela al reintegrării copilului în
familia sa în corelare cu respectarea principiului interesului superior al copilului.
În speŃă, în considerarea şi respectarea efectivă a principiului interesului superior al
copilului, s-a reŃinut că reintegrarea copilului O.C.L., născut la data de 01.04.1989, nu este
oportună şi adecvată atingerii scopului urmărit, acela de îngrijire reală şi efectivă în raport
de afecŃiunea gravă de care suferă şi care presupune continuitate, permanenŃă şi dăruire.
Prin refuzul părinŃilor de a-l reprimi în familie, mai mult sau mai puŃin justificat, având în
vedere şi perioada celor 10 ani care au trecut de la reluarea primei măsuri, se poate trage în
mod justificat concluzia că părinŃi nu au disponibilitatea reală de a oferi copilului exact
climatul afectiv şi sufletesc necesar în planul recuperator şi al micilor progrese, la care face
referire recurenta reclamantă în cerere şi în răspunsul la întâmpinare.
S-a mai arătat că este important de subliniat că, pentru satisfacerea interesului superior al
copilului, nu este suficient a se constata că familia prezintă condiŃii materiale pentru creşterea şi
îngrijirea copilului, este necesar a ase face dovada în acest sens, în speŃă fiind evident contrariul.
În cauză nu este îndeplinită condiŃia existenŃei unor disponibilităŃi reale din punct de vedre moral
şi afectiv ale familiei, de a se îngriji de acest copil cu nevoi speciale, în mod permanent şi nici
măcar că acest copil ar primi de la familie o îngrijire la standardul cu care s-a obişnuit.
Mai mult, crearea noilor servicii ca urmare a reorganizării unităŃilor de protecŃie mari, de tip
spitalicesc, are drept consecinŃă chiar îmbunătăŃirea condiŃiilor oferite copiilor cu handicap,
comparativ cu cele oferite până de curând, oferindu-se astfel o perspectivă mai bună satisfacerii
interesului superior al acestui copil, în comparaŃie cu cea oferită de propria sa familie.

94
dovadă că tânărului i s-au oferit un loc de muncă şi/sau locuinŃă, iar acesta
le-a refuzat ori pierdut din motive imputabile lui, în mod succesiv, nu îi mai
sunt aplicabile aceste măsuri de protecŃie.
Măsurile de protecŃie specială a copilului se stabilesc şi se aplică în
baza planului individualizat de protecŃie43.
Măsurile de protecŃie specială a copilului care a împlinit vârsta de 14
ani se stabilesc numai cu consimŃământul acestuia.
În situaŃia în care copilul refuză să îşi dea consimŃământul, măsurile de
protecŃie se stabilesc numai de către instanŃa judecătorească, care, în situaŃii
temeinic motivate, poate trece peste refuzul acestuia de a-şi exprima
consimŃământul la măsura propusă.
Un plan de servicii trebuie completat ori de câte ori este identificată o
situaŃie de risc social pentru un copil, care ar putea duce la o posibilă
separare a copilului de familia sa.
Primul pas în confirmarea existenŃei unei situaŃii de risc este realizarea
unei evaluări.
Evaluarea
Atunci când asistentul social de la nivel local primeşte o sesizare din
partea altor instituŃii, a membrilor comunităŃii, a familiei sau a copiilor înşişi,
trebuie să întreprindă o evaluare detaliată pentru a identifica natura nevoilor şi
ce acŃiuni/măsuri sunt necesare pentru a rezolva dificultăŃile identificate
pentru a sprijini familia. AcŃiunile trebuie să fie documentate prin analizarea
informaŃiilor strânse pe baza evaluării. AcŃiunile sau măsurile propuse trebuie
să conducă la obiective care servesc interesul superior al copilului.
Evaluarea poate fi un proces continuu prin care se pot aduna informaŃii
suplimentare atunci când acestea devin disponibile şi poate fi folosită de asemenea
pentru verificarea sau validarea informaŃiilor strânse de-a lungul timpului.
Evaluarea este o metodă structurată şi sistematică de strângere a
informaŃiilor privitoare la o situaŃie sau o circumstanŃă dată, la o dificultate
cu care se confruntă copilul şi familia sa.
Evaluarea trebuie să fie obiectivă, non-discriminatorie şi trebuie să ia în
calcul valorile culturale specifice ale copilului şi familiei. Mai mult, evaluarea
trebuie să aibă în vedere punctele tari şi punctele slabe ale familiei.

43
planul individualizat de protecŃie – documentul prin care se realizează planificarea
serviciilor, prestaŃiilor şi măsurilor de protecŃie specială a copilului, pe baza evaluării psiho-
sociale a acestuia şi a familiei sale, în vederea integrării acelui copil, care a fost separat de
familia sa, într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil.
planul de servicii – documentul prin care se realizează planificarea acordării serviciilor şi
prestaŃiilor, pe baza evaluării psiho-sociale a copilului şi familiei, în vederea prevenirii
separării copilului de familia sa.

95
 Aşadar, evaluarea trebuie să includă următoarele elemente:
a) Dacă nevoile de bază ale copilului sunt satisfăcute. De exemplu:
hrană, locuinŃă, sănătate, educaŃie, îngrijire, dezvoltare emoŃională,
aptitudini sociale, siguranŃă şi securitate etc.;
b) Dacă nevoile particulare şi specifice ale copilului sunt satisfăcute.
De exemplu cele datorate unei dizabilităŃi permanente sau temporare, unei
boli cronice, unei traume familiale etc.;
c) Capacitatea şi potenŃialul părinŃilor de a-şi îngriji copilul şi de a-i
satisface nevoile;
d) Dacă copilul este în situaŃie de risc - în special dacă copilul este
abuzat, fizic, sexual, emoŃional sau este neglijat;
e) Dacă există reŃele de sprijin în cadrul familiei extinse, comunităŃii etc.
Evaluarea trebuie să acopere toate aspectele vieŃii copilului: social;
psihologic; medical; educaŃional; juridic.
Se recomandă folosirea unui format pentru elaborarea evaluării, bazat
în mare parte pe ancheta socială care este deja familiară asistenŃilor sociali
de la nivel local.
Evaluarea trebuie să fie realizată în parteneriat cu copilul, părinŃii şi
familia acestuia, iar dorinŃele şi sentimentele lor trebuie luate în calcul.
Scopul evaluării detaliate este de a se asigura că intervenŃia timpurie previne
degenerarea situaŃiilor de risc într-o criză sau destrămare familială.
Evaluarea şi acŃiunile recomandate trebuie să fie înregistrate şi păstrate
în dosarul copilului, care trebuie Ńinut la loc sigur.
Dacă rezultatul evaluării arată că nu există o situaŃie de risc social şi că
resursele comunităŃii pot satisface nevoile copilului şi familiei, atunci, cu
acordul copilului/familiei, informaŃiile relevante ar trebui comunicate
serviciilor comunitare relevante (de exemplu primărie, medic de familie,
şcoală, biserică, poliŃie) oferindu-se consilierea şi sprijinul necesar.
Dacă evaluarea are drept concluzie existenŃa unei situaŃii de risc social
atunci asistentul social de la nivel local trebuie să treacă la faza următoare a
pregătirii unui plan de servicii.
Dacă asistentul social de la nivel local suspectează sau identifică, în
orice fază a implicării sale, existenŃa unei situaŃii de abuz, neglijare sau
exploatare, aceasta trebuie să sesizeze de îndată DGASPC în vederea luării
măsurilor prevăzute de lege.
Dacă evaluarea a fost realizată şi dacă ea indică necesitatea întocmirii
unui plan de servicii, pasul următor este identificarea de resurse şi servicii
care să poată ajuta copilul şi familia pentru a îndeplini obiectivele stabilite
prin planul de servicii.
DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia copilului are obligaŃia
de a întocmi planul individualizat de protecŃie imediat după primirea cererii
96
de instituire a unei măsuri de protecŃie specială sau imediat după ce
directorul DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului a
dispus plasamentul în regim de urgenŃă.
În situaŃia copilului pentru care a fost instituită tutela, aceste dispoziŃii
nu sunt aplicabile.
La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protecŃie se acordă
prioritate reintegrării copilului în familie sau, dacă aceasta nu este posibilă,
plasamentului copilului în familia extinsă.
Obiectivele planului se stabilesc cu consultarea obligatorie a părinŃilor
şi a membrilor familiei lărgite care au putut fi identificaŃi.
Planul individualizat de protecŃie poate prevedea plasamentul copilului
într-un serviciu de tip rezidenŃial, numai în cazul în care nu a putut fi
instituită tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsă, la un
asistent maternal sau la o altă persoană sau familie.
Măsurile de protecŃie specială a copilului sunt:
a) plasamentul;
b) plasamentul în regim de urgenŃă;
c) supravegherea specializată.
Potrivit art.56 din Legea nr.272/200444, de măsurile de protecŃie
specială, instituite de prezenta lege, beneficiază:
a) copilul ai cărui părinŃi sunt decedaŃi, necunoscuŃi, decăzuŃi din
exerciŃiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii
drepturilor părinteşti, puşi sub interdicŃie, declaraŃi judecătoreşte morŃi sau
dispăruŃi, când nu a putut fi instituită tutela;
b) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat
în grija părinŃilor din motive neimputabile acestora;
c) copilul abuzat sau neglijat;
d) copilul găsit sau copilul abandonat de către mamă în unităŃi sanitare;
e) copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu
răspunde penal.
PărinŃii, precum şi copilul care a împlinit vârsta de 14 ani au dreptul să
atace în instanŃă măsurile de protecŃie specială instituite de prezenta lege,
beneficiind de asistenŃă juridică gratuită.
Planul de servicii se întocmeşte în scopul prevenirii separării copilului
de părinŃi în următoarele situaŃii45:
44
Legea nr.272/2004 privind protecŃia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în
M.Of.nr.557/23.06.2004
45
Ordin nr.286/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea Planului
de servicii şi a Normelor metodologice privind întocmirea Planului individualizat de
protecŃie, publicat în M.Of.nr.656/28.07.2006.

97
 a) pentru copiii aflaŃi la risc de părăsire de către părinŃi;
b) pentru copiii reintegraŃi în familie după încetarea măsurii de protecŃie;
c) în orice situaŃie care impune acordarea de prestaŃii şi/sau de servicii
în vederea respectării drepturilor copilului.
Serviciul public de asistenŃă socială (SPAS), şi, după caz, direcŃia
generală de asistenŃă socială şi protecŃia drepturilor copilului de sector,
desemnează ca responsabili de caz prevenire cu precădere pe aceia care au
început instrumentarea cazului.
Responsabilii de caz prevenire au obligaŃia întocmirii PS.
Persoanele desemnate ca responsabili de caz trebuie să îndeplinească
condiŃiile prevăzute de standardele minime obligatorii privind
managementul de caz în domeniile asistenŃei sociale şi protecŃiei copilului.
Întocmirea, implementarea şi monitorizarea PS vor respecta
prevederile standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în
domeniul protecŃiei drepturilor copilului. Responsabilul de caz prevenire are
obligaŃia de a completa Fişa de monitorizare a situaŃiei copilului, care se
centralizează trimestrial de către serviciul evidenŃă intrări-ieşiri din cadrul
DGASPC de la nivel de judeŃ/sector, în sistemul Child Welfare Monitoring
and Tracking Information System (CWMTIS).
Este recomandat ca SPAS să ia măsuri pentru a se asigura că planul de
servicii este întocmit de responsabilul de caz desemnat pentru
instrumentarea unui caz.
Pot exista o serie de metode pentru a realiza acest lucru, inclusiv prin:
1. Recrutarea de personal care îndeplineşte cerinŃele prevăzute de standarde.
2. Numirea unei persoane calificate care să supervizeze personalul necalificat.
3. Negocierea cu un alt SPAS care are personal calificat, pentru ca aceştia
să preia responsabilitatea supervizării cazurilor care necesită un plan de servicii.
4. Negocierea cu DGASPC pentru a identifica un asistent social care
să preia responsabilitatea supervizării planului de servicii completat de
asistenŃii sociali de la nivel local.
În toate aceste situaŃii, persoana care acceptă supervizarea va trebui să
lucreze alături de asistentul social de la nivel local pentru a se asigura că procesele
de evaluare şi planificare de servicii sunt îndeplinite în mod satisfăcător.
Elementele esenŃiale pentru elaborarea planului de servicii sunt:
a) Să fie fezabile, posibil de implementat.
b) Să implice maximumul de instituŃii/organizaŃii locale care pot oferi
ceva; nu doar consiliul local.
c) Să fie întocmite în colaborare cu copilul şi familia, astfel încât
aceştia să fie responsabilizaŃi în a lucra împreună cu furnizorii de servicii.
Serviciile ce vor fi oferite copilului şi familiei acestuia vor fi cele
agreate în cadrul planului de servicii. Munca asistentului social de la nivel
98
local nu se încheie, în mod evident, cu finalizarea întocmirii planului de
servicii. Trebuie întreprinse apoi demersuri pentru a se asigura că familia
beneficiază de serviciile prevăzute în planul de servicii şi că acestea sunt
adecvate faŃă de obiectivele urmărite, adică efectele lor sunt cele vizate prin
planul de servicii. Aceasta presupune ca asistentul social de la nivel local să
monitorizeze oferirea serviciilor şi să verifice rezultatele lor.
Normele metodologice privind întocmirea planului de servicii cer de
asemenea ca planul să fie revizuit o dată la trei luni. Scopul revizuirii este de a
verifica dacă resursele şi serviciile oferite sunt în continuare adecvate nevoilor
copilului/familiei - deoarece pot interveni schimbări atât în ceea ce priveşte
resursele/serviciile, cât şi în ceea ce priveşte nevoile copilului şi familiei acestuia.
De asemenea prin revizuirea planului de servicii trebuie analizat dacă
obiectivul general de reducere şi/sau eliminare a situaŃiei de risc a fost atins.
Bunele practici cer implicarea copilului şi familiei în procesul de
revizuire a planului de servicii.
Este important pentru asistenŃii sociali de la nivel local şi cei de la
DGASPC să ştie foarte clar cine are responsabilitatea primară pentru
protecŃia şi bunăstarea copilului. Dacă responsabilităŃile nu sunt clare,
informaŃii vitale se pot pierde, iar procesul de luare a deciziei poate fi viciat.
O dată ce DGASPC a preluat responsabilitatea pentru caz, asistentul social
de la nivel local trebuie să coopereze direct cu asistentul social de la
DGASPC. Aceasta înseamnă comunicarea de către asistentul social de la
nivel local a tuturor informaŃiilor referitoare la evaluare şi planul de servicii.
Planul de servicii trebuie întocmit pentru toate cazurile care implică o
situaŃie de risc social şi necesită o intervenŃie pentru a preveni separarea
copiilor de părinŃii lor. Planul trebuie să se bazeze pe o evaluare completă şi să
echilibreze resursele/serviciile cu nevoile identificate ale copilului/familiei.
PrestaŃiile şi serviciile cuprinse în planul de servicii se adresează
copilului, familiei/reprezentantului legal, precum şi persoanelor faŃă de care
copilul a dezvoltat legături de ataşament (persoane importante pentru copil).
DGASPC are obligaŃia de a aduce la cunoştinŃă autorităŃilor locale şi
organizaŃiilor private acreditate (OPA), de pe raza unităŃii administrativ-
teritoriale corespunzătoare, conŃinutul documentului.

Completarea Planului de servicii

Rubrica "Reprezentantul legal al copilului" se completează cu numele
şi prenumele persoanei care îndeplineşte drepturile şi obligaŃiile părinteşti.
Acesta poate fi tutorele copilului.
Rubrica "Membrii echipei şi instituŃia din care provin" se completează
cu numele şi prenumele tuturor profesioniştilor care au contribuit la
elaborarea Planului de servicii, care pot fi din aceeaşi instituŃie cu
99
responsabilul de caz prevenire sau nu. Pentru profesioniştii care lucrează în
alte instituŃii şi care au participat la elaborarea Planului de servicii se va
înscrie denumirea instituŃiei la care sunt angajaŃi. Pentru profesioniştii care
lucrează cu contract de muncă parŃial sau cu detaşare în aceeaşi instituŃie cu
responsabilul de caz prevenire se vor înscrie ambele instituŃii.
PrestaŃiile pot fi în bani sau în natură şi cuprind alocaŃiile pentru copii,
alocaŃiile familiale (complementară şi monoparentală), venitul minim
garantat, alte ajutoare speciale (de exemplu, asigurarea transportului la
şcoală, centru de zi sau tratament) şi altele. Acestea sunt acordate de
primării, direcŃiile de dialog şi solidaritate socială, alte instituŃii publice
centrale şi locale, OPA etc., pe care responsabilul de caz prevenire trebuie
să le contacteze pentru a constata eligibilitatea copilului şi familiei şi pentru
a verifica modul de furnizare a acestora.
În situaŃia în care responsabilul de caz prevenire constată că familia
şi/sau copilul în cauză au dreptul la o anume prestaŃie, el trebuie să sprijine
familia în demersurile sale de obŃinere a dreptului respectiv (de exemplu, să
contacteze autoritatea sau organizaŃia care furnizează prestaŃia în cauză, să
sprijine familia la întocmirea documentaŃiei necesare, să însoŃească familia
atunci când consideră că acest lucru este necesar etc.).
La "Tipul prestaŃiei" se va înscrie denumirea exactă a prestaŃiei.
La "Cuantum/cantitate" se va înscrie suma corespunzătoare prestaŃiilor în
bani, respectiv cantitatea produselor corespunzătoare prestaŃiilor în natură.
Responsabilul de intervenŃie este profesionistul care îndeplineşte
condiŃiile prevăzute de standardele minime obligatorii privind
managementul de caz în domeniul protecŃiei drepturilor copilului; persoana
responsabilă este profesionistul care răspunde de realizarea serviciilor
furnizate de alte sisteme (sănătate, educaŃie etc.).
La rubrica "ObservaŃii" se vor înscrie motivele pentru care nu s-au
îndeplinit obiectivele.
Întocmirea Planului individualizat de protecŃie (PIP), începe imediat
în următoarele situaŃii:
a) după referirea cazului din partea SPAS, respectiv a persoanelor cu
atribuŃii de asistenŃă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale
din unitatea administrativ-teritorială în care locuieşte familia cu copilul;
b) după ce directorul executiv al DGASPC de la nivel de judeŃ/sector a
dispus plasamentul în regim de urgenŃă.
Finalizarea PIP se realizează în termenul prevăzut de standardele
minime obligatorii privind managementul de caz în domeniile asistenŃei
sociale şi protecŃiei copilului.
Înainte de luarea deciziei cu privire la oportunitatea unei măsuri de
protecŃie, în cazul cererii pentru instituirea unei măsuri de protecŃie specială
100
ca urmare a solicitării directe a familiei/reprezentantului legal al copilului
sau a referirii din partea unor instituŃii din comunitate, DGASPC de la nivel
de judeŃ solicită SPAS/persoanelor cu atribuŃii de asistenŃă socială
întocmirea, implementarea şi monitorizarea unui plan de servicii cu scopul
prevenirii separării copilului de familie.
Înainte de luarea deciziei cu privire la oportunitatea unei măsuri de
protecŃie, în cazul cererii pentru instituirea unei măsuri de protecŃie specială
ca urmare a solicitării directe a familiei/reprezentantului legal al copilului
sau a referirii din partea unor instituŃii din comunitate, DGASPC de sector
întocmeşte, implementează şi monitorizează un plan de servicii în scopul
prevenirii separării copilului de familie.
În situaŃii excepŃionale, cum ar fi situaŃiile generate de calamităŃi
naturale, accidente, care nu pot fi gestionate de autoritatea locală, DGASPC
de la nivel de judeŃ/sector poate începe întocmirea unui PIP imediat după
înregistrarea cererii pentru instituirea unei măsuri de protecŃie specială.
Referirea cazului din partea SPAS/persoanelor cu atribuŃii de asistenŃă
socială, în vederea instituirii unei măsuri de protecŃie specială, este însoŃită
obligatoriu de un raport privind modul de implementare a Planului de servicii.
Întocmirea, implementarea şi monitorizarea PIP vor respecta
prevederile standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în
domeniul protecŃiei drepturilor copilului.
Directorul general/executiv al DGASPC de la nivel de judeŃ/sector are
obligaŃia de a desemna persoanele responsabile cu introducerea datelor
despre copiii aflaŃi în evidenŃa DGASPC în CWMTIS. Aceste persoane pot
fi şi manageri de caz cărora li se va asigura în mod obligatoriu pregătirea
necesară pentru introducerea datelor.
PIP poate avea drept finalitate, după caz:
a) reintegrarea în familie;
b) integrarea socioprofesională a tinerilor cu vârsta de peste 18 ani
care urmează să părăsească sistemul de protecŃie a copilului;
c) adopŃia internă.
PrestaŃiile şi serviciile cuprinse în PIP se adresează atât copilului, cât
şi familiei/reprezentantului legal şi persoanelor importante pentru copil.
În cazul în care împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de
protecŃie specială dispuse de
Comisia pentru protecŃia copilului sau de către instanŃa de judecată s-
au schimbat, managerul de caz va prezenta aceste situaŃii în faŃa comisiei,
iar la instanŃa de judecată acestea vor fi susŃinute de reprezentantul
DGASPC de la nivel de judeŃ/sector. În situaŃia în care managerul de
caz nu poate fi prezent, acesta va delega atribuŃiile sale responsabilului de
caz protecŃie specială.
101
 PIP este dezvoltat în programe de intervenŃie specifică pentru
următoarelor aspecte:
a) nevoile de sănătate şi promovare a sănătăŃii;
b) nevoile de îngrijire, inclusiv de securitate şi promovare a bunăstării;
c) nevoile fizice şi emoŃionale;
d) nevoile educaŃionale şi urmărirea obŃinerii de rezultate şcolare
corespunzătoare potenŃialului de dezvoltare a copilului;
e) nevoile de petrecere a timpului liber;
f) nevoile de socializare;
g) modalităŃile de menŃinere a legăturilor, după caz, cu părinŃii, familia
lărgită, prietenii şi cu alte persoane faŃă de care copilul a dezvoltat legături
de ataşament;
h) dezvoltarea deprinderilor de viaŃă independentă;
i) reintegrarea în familie.
În situaŃia în care copiii menŃin relaŃii cu familiile de origine, acestea
se realizează concret prin petrecerea vacanŃelor în familie, weekenduri şi
sărbători în familie, vizite ale copiilor în propriile familii, vizite ale rudelor
în instituŃii, corespondenŃă, discuŃii telefonice.
Încurajarea şi stimularea contactelor dintre copil şi părinŃi, precum şi
cu persoanele faŃă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament vor fi
realizate de către DGASPC de la nivel de judeŃ/sector prin informări
periodice despre situaŃia copilului, însoŃite de invitaŃia de a vizita copilul,
stabilirea unui program de vizite sau alte modalităŃi concrete care să
faciliteze contactul direct cu copilul.
Programele de intervenŃie specifică trebuie să conŃină obiective pe
termen scurt, mediu şi lung, activităŃi corespunzătoare acestor obiective,
care pot fi periodice, de rutină sau ocazionate de anumite proceduri ori
evenimente, durata aferentă activităŃilor, personalul de specialitate desemnat
şi alte persoane implicate, precum şi modalităŃile de monitorizare şi de
evaluare/reevaluare a acestor programe.
Completarea planului individualizat de protecŃie
Rubrica "InstituŃia/Persoana responsabilă pentru aplicarea măsurii de
protecŃie" se completează cu titulatura compartimentului din cadrul DGASPC
de la nivel de judeŃ/sector, care are obligaŃia monitorizării copilului pe
întreaga perioadă a măsurii de protecŃie (de exemplu, compartimentul îngrjire
de tip familial în situaŃia plasării copilului la persoane/familii), şi numele şi
prenumele şefului de compartiment; în situaŃia serviciului de asistenŃă
maternală se adaugă şi numele şi prenumele asistentului maternal; în situaŃia
OPA care nu are în structura sa astfel de compartimente se completează cu
numele şefului ierarhic al managerului de caz.

102
 Rubrica "Reprezentantul legal al copilului" se completează cu numele şi
prenumele părinŃilor sau ale reprezentantului legal al copilului. Acesta din urmă
poate fi, conform legii, tutorele sau preşedintele consiliului judeŃean/primarul
de sector pentru copilul pentru care nu s-a putut institui tutela şi pentru care
instanŃa a dispus măsura plasamentului (art. 62 din Legea nr.272/2004 privind
protecŃia şi promovarea drepturilor copilului46). În situaŃia luării măsurii
plasamentului în regim de urgenŃă, când se suspendă de drept exerciŃiul
drepturilor părinteşti până când instanŃa se pronunŃă cu privire la menŃinerea
sau înlocuirea acestei măsuri, la această rubrică se înscriu două nume: unul al
persoanei, familiei, asistentului maternal sau şefului serviciului rezidenŃial
(coordonatorului SR) care a primit copilul în plasament în regim de urgenŃă şi
care exercită drepturile şi obligaŃiile părinteşti privitoare la persoana copilului şi
celălalt al preşedintelui consiliului judeŃean sau primarului de sector care
exercită drepturile şi obligaŃiile părinteşti privitoare la bunurile copilului (art. 64
din Legea nr. 272/2004)47.
Rubrica "Membrii echipei şi instituŃia din care provin" se completează cu
numele tuturor profesioniştilor care au contribuit la elaborarea PIP, care pot fi
din aceeaşi instituŃie cu managerul de caz sau nu. Pentru profesioniştii care
lucrează cu contract de muncă parŃial sau cu detaşare în aceeaşi instituŃie cu
managerul de caz se vor trece ambele instituŃii, respectiv: DGASPC de la nivel
46
Art. 62. – (1) Drepturile şi obligaŃiile părinteşti faŃă de copil se menŃin pe toată durata
măsurii plasamentului dispus de către Comisia pentru ProtecŃia Copilului.
(2) Drepturile şi obligaŃiile părinteşti în situaŃia copilului pentru care nu a putut fi instituită tutela
şi pentru care instanŃa a dispus măsura plasamentului sunt exercitate şi, respectiv, îndeplinite de
către preşedintele consiliului judeŃean, respectiv primarul sectorului municipiului Bucureşti.
(3) Prin excepŃie de la prevederile alin.(2), părinŃii decăzuŃi din drepturile părinteşti, precum
şi cei cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti păstrează dreptul de a
consimŃi la adopŃia copilului lor.
(4) Modalitatea de exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a obligaŃiilor părinteşti cu
privire la persoană şi la bunurile copilului aflat în situaŃia prevăzută la art.56 lit.c) şi d) şi,
respectiv, art.56 lit.b) şi e) se stabileşte de către instanŃa judecătorească.
47
Plasamentul în regim de urgenŃă Art. 64. – (1) Plasamentul copilului în regim de urgenŃă este
o măsură de protecŃie specială, cu caracter temporar, care se stabileşte în situaŃia copilului abuzat
sau neglijat, precum şi în situaŃia copilului găsit sau a celui abandonat în unităŃi sanitare.
(2) DispoziŃiile art.58 - 60 se aplică în mod corespunzător.
(3) Pe toată durata plasamentului în regim de urgenŃă se suspendă de drept exerciŃiul
drepturilor părinteşti, până când instanŃa judecătorească va decide cu privire la menŃinerea
sau înlocuirea acestei măsuri şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti. Pe perioada
suspendării, drepturile şi obligaŃiile părinteşti privitoare la persoana
copilului sunt exercitate, respectiv, îndeplinite, de către persoana, familia, asistentul maternal sau
de către şeful serviciul de tip rezidenŃial care a primit copilul în plasament în regim de urgenŃă,
iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate şi, respectiv, îndeplinite de către
preşedintele consiliului judeŃean, respectiv primarul sectorului municipiului Bucureşti.

103
de judeŃ/sector/OPA cu contract de muncă parŃial sau DGASPC de la nivel de
judeŃ/sector cu detaşare şi instituŃia cu care au contract de muncă individual.
Pentru profesioniştii care sunt angajaŃi ai DGASPC de la nivel de judeŃ/sector,
dar lucrează în altă locaŃie decât managerul de caz se va menŃiona şi acest
aspect; această situaŃie este valabilă şi pentru profesioniştii care lucrează în
serviciul rezidenŃial în care este plasat copilul.
PrestaŃiile pot fi în bani sau în natură şi cuprind alocaŃiile pentru copii (în
cazul copiilor în plasament familial), alocaŃiile familiale (complementară şi
monoparentală), venitul minim garantat, alte ajutoare speciale (de exemplu,
asigurarea transportului la şcoală, centru de zi sau tratament), alocaŃia de
plasament, alocaŃia de hrană, cazarmament, banii pentru nevoi personale ("banii
de buzunar"), burse sociale, bani de liceu şi altele. Acestea sunt acordate de
primării, direcŃiile de dialog şi solidaritate socială, alte instituŃii publice centrale
şi locale, OPA etc., pe care responsabilul de caz prevenire trebuie să le
contacteze pentru a constata eligibilitatea copilului şi familiei şi pentru a
verifica modul de furnizare a acestora. În situaŃia în care responsabilul de caz
prevenire constată că familia şi/sau copilul în cauză au dreptul la o anume
prestaŃie, el trebuie să sprijine familia în demersurile sale de obŃinere a dreptului
respectiv (de exemplu, să contacteze autoritatea sau organizaŃia care furnizează
prestaŃia în cauză, să sprijine familia la întocmirea documentaŃiei necesare, să
însoŃească familia atunci când consideră că acest lucru este necesar etc.).
La "Tipul prestaŃiei" se va înscrie denumirea exactă a prestaŃiei (vezi mai sus).
La "Cuantumul/cantitatea" se va înscrie suma corespunzătoare prestaŃiilor
în bani, respectiv cantitatea produselor corespunzătoare prestaŃiilor în natură.
Serviciile sunt furnizate, în funcŃie de nevoile copilului şi, după caz,
ale familiei şi altor persoane importante pentru copil, în diferite arii de
intervenŃie: promovarea şi protecŃia drepturilor copilului, educaŃie, sănătate,
reabilitare etc. Modul concret de furnizare a serviciilor se realizează prin
programele de intervenŃie specifică (PIS).
La rubrica "Responsabil de caz protecŃie specială/persoana
responsabilă" se înscriu:
- numele şi prenumele responsabililor de caz protecŃie specială,
respectiv ale profesioniştilor care îndeplinesc condiŃiile conform
standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul
protecŃiei drepturilor copilului;
- numele şi prenumele persoanelor responsabile, respectiv ale
profesioniştilor din serviciile din alte domenii decât cel al protecŃiei
copilului, de exemplu: servicii medicale furnizate în unităŃi spitaliceşti sau
ambulatorii, servicii educaŃionale furnizate în unităŃile de învăŃământ,
servicii de reabilitare a copilului abuzat, neglijat şi exploatat sau a copilului
cu dizabilităŃi aparŃinând sistemului de sănătate.
104
 Serviciile furnizate de OPA se pot înscrie la oricare din domeniile
menŃionate în PIP, în funcŃie de situaŃie:
- centrele de zi se înscriu la rubrica "ProtecŃia copilului"; dacă în
centrul de zi sunt furnizate servicii educaŃionale avizate de inspectoratele
şcolare, acest lucru se menŃionează în rubrica corespunzătoare, respectiv
"EducaŃie formală şi nonformală/informală";
- centrele de zi pentru reabilitarea copilului cu dizabilităŃi se înscriu la
rubrica "Reabilitare". Serviciile de reabilitare (pentru copilul cu dizabilităŃi
sau pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat) se înscriu separat la rubrica
corespunzătoare, indiferent de provenienŃa furnizorului, respectiv "ProtecŃia
copilului", "EducaŃie formală şi nonformală/informală" sau "Sănătate".
La rubrica "ObservaŃii" se vor înscrie motivele pentru care nu s-au
îndeplinit obiectivele, precum şi serviciile necesare pentru copilul respectiv
şi care nu sunt disponibile pentru moment.
2.2.1. Plasamentul
Plasamentul copilului constituie o măsură de protecŃie specială, având
caracter temporar, care poate fi dispusă, după caz, la:
a) o persoană sau familie;
b) un asistent maternal;
c) un serviciu de tip rezidenŃial.
Persoana sau familia care primeşte un copil în plasament trebuie să
aibă domiciliul în România şi să fie evaluată de către DirecŃia generală de
asistenŃă socială şi protecŃia copilului cu privire la garanŃiile morale şi
condiŃiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un
copil în plasament.
AlocaŃia lunară de plasament este stabilită prin hotărâre de guvern şi
din ianuarie 2007 este de 86 lei,48
Pe toata durata plasamentului, domiciliul copilului se află, după caz, la
persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidenŃial care
îl are în îngrijire.
Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 2 ani poate fi dispus
numai la familia extinsă sau substitutivă49, plasamentul acestuia într-un
serviciu de tip rezidenŃial fiind interzis.
Prin excepŃie, se poate dispune plasamentul într-un serviciu de tip rezidenŃial
al copilului mai mic de 2 ani în situaŃia în care acesta prezintă handicapuri grave, cu
dependenŃă de îngrijiri în servicii de tip rezidenŃial specializate.

48
HG nr.3/2007 privind indexarea cuantumului alocaŃiei lunare de plasament, publicată în
M.Of.nr.21/12.01.2007.
49
familie substitutivă – persoanele, altele decât cele care aparŃin familiei extinse, care, în
condiŃiile legii, asigură creşterea şi îngrijirea copilului

105
 La stabilirea măsurii de plasament se va urmări:
a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsă sau la familia
substitutivă;
b) menŃinerea fraŃilor împreună;
c) facilitarea exercitării de către părinŃi a dreptului de a vizita copilul şi
de a menŃine legătura cu acesta.
Măsura plasamentului se stabileşte de către Comisia pentru ProtecŃia
Copilului în situaŃia în care există acordul părinŃilor, pentru situaŃiile
prevăzute la art.56 lit.b) şi e).
Măsura plasamentului se stabileşte de către instanŃa judecătorească, la
cererea DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului:
a) în situaŃia copilului prevăzut la art.56 lit.a), precum şi în situaŃia
copilului prevăzut la art.56 lit.c) şi d) dacă se impune înlocuirea
plasamentului în regim de urgenŃă dispus de către DirecŃia generală de
asistenŃă socială şi protecŃia copilului;
b) în situaŃia copilului prevăzut la art.56 lit.b) şi e), atunci când nu
există acordul părinŃilor sau, după caz, al unuia dintre părinŃi, pentru
instituirea acestei măsuri.
Drepturile şi obligaŃiile părinteşti faŃă de copil se menŃin pe toată durata
măsurii plasamentului dispus de către Comisia pentru ProtecŃia Copilului.
Drepturile şi obligaŃiile părinteşti în situaŃia copilului pentru care nu a
putut fi instituită tutela şi pentru care instanŃa a dispus măsura plasamentului
sunt exercitate şi, respectiv, îndeplinite de către preşedintele consiliului
judeŃean, respectiv primarul sectorului municipiului Bucureşti.
Prin excepŃie, părinŃii decăzuŃi din drepturile părinteşti, precum şi cei
cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti păstrează
dreptul de a consimŃi la adopŃia copilului lor.
Modalitatea de exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a obligaŃiilor
părinteşti cu privire la persoană şi la bunurile copilului aflat în situaŃia
prevăzută la art.56 lit.c) şi d) şi, respectiv, art.56 lit.b) şi e) se stabileşte de
către instanŃa judecătorească.50

50
Art.56 din Legea nr.272/2004 - De măsurile de protecŃie specială, instituite de prezenta
lege, beneficiază:
a) copilul ai cărui părinŃi sunt decedaŃi, necunoscuŃi, decăzuŃi din exerciŃiul drepturilor
părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub
interdicŃie, declaraŃi judecătoreşte morŃi sau dispăruŃi, când nu a putut fi instituită tutela;
b) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinŃilor din
motive neimputabile acestora;
c) copilul abuzat sau neglijat;
d) copilul găsit sau copilul abandonat de către mamă în unităŃi sanitare;
e) copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal.

106
 Comisia pentru ProtecŃia Copilului sau, după caz, instanŃa care a dispus
plasamentul copilului va stabili, dacă este cazul, şi cuantumul contribuŃiei
lunare a părinŃilor la întreŃinerea acestuia, în condiŃiile stabilite de Codul
Familiei. Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul judeŃului,
respectiv la cel al sectorului municipiului Bucureşti de unde provine copilul.
2.2.2. Plasamentul în regim de urgenŃă
Plasamentul copilului în regim de urgenŃă este o măsură de protecŃie specială,
cu caracter temporar, care se stabileşte în situaŃia copilului abuzat sau neglijat,
precum şi în situaŃia copilului găsit sau a celui abandonat în unităŃi sanitare.
Pe toată durata plasamentului în regim de urgenŃă se suspendă de
drept exerciŃiul drepturilor părinteşti, până când instanŃa judecătorească va
decide cu privire la menŃinerea sau înlocuirea acestei măsuri şi cu privire la
exercitarea drepturilor părinteşti. Pe perioada suspendării, drepturile şi
obligaŃiile părinteşti privitoare la persoana copilului sunt exercitate,
respectiv, îndeplinite, de către persoana, familia, asistentul maternal sau de
către şeful serviciul de tip rezidenŃial care a primit copilul în plasament în
regim de urgenŃă, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate şi,
respectiv, îndeplinite de către preşedintele consiliului judeŃean, respectiv
primarul sectorului municipiului Bucureşti.
Măsura plasamentului în regim de urgenŃă se stabileşte de către directorul
DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului din unitatea
administrativ-teritorială în care se găseşte copilul găsit sau cel abandonat de către
mamă în unităŃi sanitare ori copilul abuzat sau neglijat, în situaŃia în care nu se
întâmpină opoziŃie din partea reprezentanŃilor persoanelor juridice, precum şi a
persoanelor fizice, care au în îngrijire sau asigură protecŃia copilului respectiv.
Măsura plasamentului în regim de urgenŃă se stabileşte de către
instanŃa judecătorească.
În situaŃia plasamentului în regim de urgenŃă dispus de către DirecŃia
generală de asistenŃă socială şi protecŃia copilului, aceasta este obligată să
sesizeze instanŃa judecătorească, în termen de 48 de ore de la data la care a
dispus această măsură.
InstanŃa judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii
adoptate de către DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia copilului
şi se va pronunŃa, după caz, cu privire la menŃinerea plasamentului în regim
de urgenŃă sau înlocuirea acestuia cu măsura plasamentului, instituirea
tutelei, sau cu privire la reintegrarea copilului în familia sa. InstanŃa este
obligată să se pronunŃe şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti.
În situaŃia în care plasamentul în regim de urgenŃă este dispus de către
instanŃa judecătorească.

107
 2.2.3. Supravegherea specializată
Măsura de supraveghere specializată se dispune faŃă de copilul care a
săvârşit o faptă penală şi care nu răspunde penal.
În cazul în care există acordul părinŃilor sau al reprezentantului legal,
măsura supravegherii specializate se dispune de către Comisia pentru ProtecŃia
Copilului, iar, în lipsa acestui acord, de către instanŃa judecătorească.
Monitorizarea aplicării măsurilor de protecŃie specială
Împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecŃie
specială, dispuse de Comisia pentru ProtecŃia Copilului sau de instanŃa
judecătorească, trebuie verificate trimestrial de către DirecŃia generală de
asistenŃă socială şi protecŃia copilului.
În cazul în care împrejurările menŃionate s-au modificat, DirecŃia
generală de asistenŃă socială şi protecŃia copilului este obligată să sesizeze,
de îndată, Comisia pentru ProtecŃia Copilului sau, după caz, instanŃa
judecătorească, în vederea modificării sau, după caz, a încetării măsurii.
Dreptul de sesizare îl au, de asemenea, părinŃii sau alt reprezentant
legal al copilului, precum şi copilul.
DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia copilului sau, după
caz, organismul privat autorizat are obligaŃia de a urmări modul în care sunt
puse în aplicare măsurile de protecŃie specială, dezvoltarea şi îngrijirea
copilului pe perioada măsurii.
În îndeplinirea obligaŃiei, DirecŃia generală de asistenŃă socială şi
protecŃia copilului sau, după caz, organismul privat autorizat întocmeşte,
trimestrial sau ori de câte ori apare o situaŃie care impune acest lucru,
rapoarte privitoare la evoluŃia dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale
sau sociale a copilului şi a modului în care acesta este îngrijit.
În situaŃia în care se constată, pe baza raportului întocmit, necesitatea
modificării sau, după caz, a încetării măsurii, DirecŃia generală de asistenŃă
socială şi protecŃia copilului este obligată să sesizeze, de îndată, Comisia
pentru ProtecŃia Copilului sau, după caz, instanŃa judecătorească.
La încetarea măsurilor de protecŃie specială prin reintegrarea copilului în familia
sa, Serviciul public de asistenŃă socială organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor,
persoanele cu atribuŃii de asistenŃă socială din aparatul propriu al consiliilor locale
comunale, precum şi DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia copilului în cazul
sectoarelor municipiului Bucureşti, de la domiciliul sau, după caz, de la reşedinŃa
părinŃilor au obligaŃia de a urmări evoluŃia dezvoltării copilului, precum şi modul în
care părinŃii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaŃiile cu privire la copil. În
acest scop, acestea întocmesc rapoarte lunare pe o perioadă de minimum 3 luni.
Copilul faŃă de care a fost luată o măsură de protecŃie specială are dreptul
de a menŃine relaŃii cu alte persoane, dacă acestea nu au o influenŃă negativă
asupra dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.
108
 2.3. ProtecŃia copiilor refugiaŃi şi protecŃia copiilor
în caz de conflict armat
Copiii care solicită obŃinerea statutului de refugiat, precum şi cei care
au obŃinut acest statut beneficiază de protecŃie şi asistenŃă umanitară
corespunzătoare pentru realizarea drepturilor lor.
Copiii menŃionaŃi beneficiază de una din formele de protecŃie
prevăzute de Legea nr.122/2006.51
În situaŃia în care copilul care solicită statutul de refugiat este neînsoŃit
de către părinŃi sau alt reprezentant legal, susŃinerea intereselor acestuia pe
parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat se asigură de către
DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia copilului în a cărei rază
administrativ-teritorială se află organul teritorial al Ministerului
AdministraŃiei şi Internelor unde urmează a fi depusă cererea.
Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului aflat în
situaŃia menŃionată, se analizează cu prioritate.
În scopul susŃinerii adecvate a intereselor copilului, DirecŃia generală de
asistenŃă socială şi protecŃia copilului desemnează o persoană cu studii superioare
juridice sau asistenŃă socială din cadrul personalului propriu sau al unui organism
privat autorizat, care să susŃină drepturile copilului şi să participe, alături de
acesta, la întreaga procedură de acordare a statutului de refugiat.
În situaŃia în care se constată că persoana desemnată de către DirecŃia
generală de asistenŃă socială şi protecŃia copilului nu îşi îndeplineşte
corespunzător obligaŃia de apărare a intereselor copilului sau dovedeşte rea-
credinŃă în îndeplinirea acesteia, Oficiul NaŃional pentru RefugiaŃi poate
solicita DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului
înlocuirea acestei persoane.
Până la soluŃionarea definitivă şi irevocabilă a cererii de acordare a
statutului de refugiat, cazarea copiilor se realizează într-un serviciu de tip
rezidenŃial, aparŃinând DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia
copilului sau unui organism privat autorizat.
Copii care au împlinit vârsta de 16 ani pot fi cazaŃi şi în centrele de
primire şi cazare aflate în subordinea Oficiului NaŃional pentru RefugiaŃi.
Copii cărora li s-a acordat statutul de refugiat, beneficiază de protecŃia
specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinŃilor săi,
prevăzută de prezenta lege.
În situaŃia în care cererea copilului de acordare a statutului de refugiat
este respinsă în mod definitiv şi irevocabil, DirecŃia generală de asistenŃă
socială şi protecŃia copilului sesizează Autoritatea pentru Străini şi solicită

51
Legea nr.122/2006 privind azilul în România, publicată în M.Of.nr.428/.11.05.2006.

109
instanŃei judecătoreşti stabilirea plasamentului copilului într-un serviciu de
protecŃie specială.
Măsura plasamentului durează până la returnarea copilului în Ńara de
reşedinŃa a părinŃilor ori în Ńara în care au fost identificaŃi alŃi membrii ai
familiei dispuşi să ia copilul.
ProtecŃia copilului în cazul conflictelor armate52
Copiii afectaŃi de conflicte armate beneficiază de protecŃie şi asistenŃă.
În caz de conflicte armate instituŃiile statului iau măsurile necesare
pentru dezvoltarea de mecanisme speciale menite să asigure monitorizarea
măsurilor adoptate pentru protejarea drepturilor copilului.
Nici un copil nu va fi folosit ca spion, călăuză sau curier în timpul
conflictelor armate.
În situaŃia existenŃei unui conflict armat, Autoritatea NaŃională pentru
ProtecŃia Drepturilor Copilului, în colaborare cu Ministerul AdministraŃiei şi
Internelor, cu Ministerul Apărării NaŃionale, precum şi cu alte instituŃii cu
atribuŃii specifice au obligaŃia de a iniŃia şi implementa strategii şi programe,
inclusiv la nivel familial şi comunitar, pentru a asigura demobilizarea copiilor
soldaŃi şi, respectiv, pentru a remedia efectele fizice şi psihice ale conflictelor
asupra copilului şi pentru a promova reintegrarea socială a acestora.
Organele administraŃiei publice centrale menŃionate, în colaborare cu
AgenŃia NaŃională de Ocupare a ForŃei de Muncă şi Ministerul EducaŃiei şi
Cercetării vor promova măsurile corespunzătoare pentru:
a) educarea în spiritul înŃelegerii, solidarităŃii şi păcii, ca un proces
general şi continuu în prevenirea conflictelor;
b) educarea şi pregătirea copiilor demobilizaŃi pentru o viaŃă socială
activă şi responsabilă.
În fiecare judeŃ sau sector al municipiului Bucureşti, preşedintele
consiliului judeŃean ori, după caz, primarul sectorului municipiului
Bucureşti are obligaŃia de a înainta DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi
protecŃia copilului, în termen de 24 de ore de la iniŃierea unui conflict armat,
o listă completă a tuturor copiilor aflaŃi pe teritoriul respectivei unităŃi
administrativ-teritoriale în vederea monitorizării situaŃiei acestora.
Infrastructura având ca destinaŃie protecŃia şi promovarea drepturilor
copilului nu va fi folosită în scopuri militare.
În cazul acŃiunilor de evacuare desfăşurate în urma unor conflicte
armate, copiilor li se va acorda prioritate. DirecŃia generală de asistenŃă
socială şi protecŃia copilului, în colaborare cu protecŃia civilă, va lua măsurile

52
Protocol facultativ cu privire la implicarea copiilor în conflictele armate, la ConvenŃia privind
drepturilor copilului, semnat de România la 6 septembrie 2000, publicată în M.Of.nr.692/31.10.2001.

110
necesare pentru a se asigura supravegherea copiilor care sunt evacuaŃi de către
persoane care îşi pot asuma responsabilitatea ocrotirii şi siguranŃei lor. Ori de
câte ori este posibil, membrii aceleiaşi familii vor fi cazaŃi împreună.

2.4. ProtecŃia copilului care a săvârşit o faptă penală

şi nu răspunde penal
Potrivit dispoziŃiilor art.99 din Codul penal „Minorul care nu a
împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.
Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal, numai dacă
se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ53.
Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal.”
Pentru copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care
nu răspunde penal54, la propunerea DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi

53
Art.5 Legea nr. 487/2002, legea sănătăŃii mintale şi a protecŃiei persoanelor cu tulburării
psihice, publicată în M.Of.nr.589/08.08.2002, modificată prin Legea nr.600/2004, publicată
în M.Of.nr.128/21.12.2004..
k) prin discernământ se înŃelege componenta capacităŃii psihice, care se referă la o faptă
anume şi din care decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia conŃinutul şi
consecinŃele acestei fapte;
54
Art.50 din Codul penal, „Nu constituie infracŃiune, fapta prevăzută de legea penală, săvârşită de
un minor care la data comiterii acesteia nu îndeplinea condiŃiile legale pentru a răspunde penal.”
Art.48 din Codul penal „Nu constituie infracŃiune fapta prevăzută de legea penală, dacă
făptuitorul, în momentul săvârşirii faptei, fie din cauza alienaŃiei mintale, fie din alte cauze,
nu putea să-şi dea seama de acŃiunile sau inacŃiunile sale, ori nu putea fi stăpân pe ele.”
Codul Penal - TITLUL V
MINORITATEA
Limitele răspunderii penale
Art. 99. - Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.
Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal, numai dacă se dovedeşte că a
săvârşit fapta cu discernământ.
Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal.
ConsecinŃele răspunderii penale
Art. 100. - FaŃă de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica
o pedeapsă. La alegerea sancŃiunii se Ńine seama de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de
starea fizică, de dezvoltarea intelectuală şi morală, de comportarea lui, de condiŃiile în care a fost
crescut şi în care a trăit şi de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.
Pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este
suficientă pentru îndreptarea minorului.
Măsurile educative
Art. 101. - Măsurile educative care se pot lua faŃă de minor sunt:
a) mustrarea;
b) libertatea supravegheată;
c) internarea într-un centru de reeducare;
d) internarea într-un institut medical-educativ.

111
 Mustrarea
Art. 102. - Măsura educativă a mustrării constă în dojenirea minorului, în arătarea
pericolului social al faptei săvârşite, în sfătuirea minorului să se poarte în aşa fel încât să
dea dovadă de îndreptare, atrăgându-i-se totodată atenŃia că dacă va săvârşi din nou o
infracŃiune, se va lua faŃă de el o măsură mai severă sau i se va aplica o pedeapsă.
Libertatea supravegheată
Art. 103. - Măsura educativă a libertăŃii supravegheate constă în lăsarea minorului în
libertate pe timp de un an, sub supraveghere deosebită. Supravegherea poate fi încredinŃată,
după caz, părinŃilor minorului, celui care l-a înfiat sau tutorelui. Dacă aceştia nu pot asigura
supravegherea în condiŃii satisfăcătoare, instanŃa dispune încredinŃarea supravegherii
minorului, pe acelaşi interval de timp, unei persoane de încredere, de preferinŃă unei rude mai
apropiate, la cererea acesteia, ori unei instituŃii legal însărcinate cu supravegherea minorilor.
InstanŃa pune în vedere, celui căruia i s-a încredinŃat supravegherea, îndatorirea de a veghea
îndeaproape asupra minorului, în scopul îndreptării lui. De asemenea, i se pune în vedere că are
obligaŃia să înştiinŃeze instanŃa de îndată, dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se
exercită asupra lui sau are purtări rele ori a săvârşit din nou o faptă prevăzută de legea penală.
InstanŃa poate să impună minorului respectarea uneia sau mai multora din următoarele obligaŃii:
a) să nu frecventeze anumite locuri stabilite;
b) să nu intre în legătură cu anumite persoane;
c) să presteze o activitate neremunerată într-o instituŃie de interes public fixată de
instanŃă, cu o durată între 50 şi 200 de ore, de maximum 3 ore pe zi, după programul de
şcoală, în zilele nelucrătoare şi în vacanŃă.
InstanŃa atrage atenŃia minorului asupra consecinŃelor comportării sale.
După luarea măsurii libertăŃii supravegheate, instanŃa încunoştinŃează şcoala unde
minorul învaŃă sau unitatea la care este angajat şi, după caz, instituŃia la care prestează
activitatea stabilită de instanŃă.
Dacă înăuntrul termenului prevăzut în alin. 1 minorul se sustrage de la supravegherea ce
se exercită asupra lui sau are purtări rele, ori săvârşeşte o faptă prevăzută de legea penală,
instanŃa revocă libertatea supravegheată şi ia faŃă de minor măsura internării într-un centru
de reeducare. Dacă fapta prevăzută de legea penală constituie infracŃiune, instanŃa ia
măsura internării sau aplică o pedeapsă.
Termenul de un an prevăzut în alin. 1 curge de la data punerii în executare a libertăŃii supravegheate.
Internarea într-un centru de reeducare
Art. 104. - Măsura educativă a internării într-un centru de reeducare se ia în scopul
reeducării minorului, căruia i se asigură posibilitatea de a dobândi învăŃătura necesară şi o
pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale.
Măsura internării se ia faŃă de minorul în privinŃa căruia celelalte măsuri educative sunt
neîndestulătoare.
Internarea într-un institut medical-educativ
Art. 105. - Măsura internării într-un institut medical-educativ se ia faŃă de minorul care, din cauza
stării sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical şi de un regim special de educaŃie.
Durata măsurilor
Art. 106. - Măsurile prevăzute în art. 104 şi 105 se iau pe timp nedeterminat, însă nu pot dura decât
până la împlinirea vârstei de 18 ani. Măsura prevăzută în art. 105 trebuie să fie ridicată de îndată ce a
dispărut cauza care a impus luarea acesteia. InstanŃa, dispunând ridicarea măsurii prevăzute în art.
105, poate, dacă este cazul, să ia faŃă de minor măsura internării într-un centru de reeducare.
La data când minorul devine major, instanŃa poate dispune prelungirea internării pe o
durată de cel mult 2 ani, dacă aceasta este necesară pentru realizarea scopului internării.

112
protecŃia copilului în a cărei unitate administrativ-teritorială se află copilul,
se va lua una din măsurile de plasament sau supravegherea specializată.
În dispunerea uneia dintre măsurile menŃionate, Comisia pentru
ProtecŃia Copilului, atunci când există acordul părinŃilor sau al altui
reprezentant legal al copilului sau, după caz, instanŃa judecătorească, atunci
când acest acord lipseşte, va Ńine seama de:
a) condiŃiile care au favorizat săvârşirea faptei;
b) gradul de pericol social al faptei;
c) mediul în care a crescut şi a trăit copilul;

Liberarea minorului înainte de a deveni major

Art. 107. - Dacă a trecut cel puŃin un an de la data internării în centrul de reeducare şi
minorul a dat dovezi temeinice de îndreptare, de sârguinŃă la învăŃătură şi la însuşirea
pregătirii profesionale, se poate dispune liberarea acestuia înainte de a deveni major.
Revocarea liberării sau internării minorului
Art. 108. - Dacă în perioada liberării acordate potrivit articolului precedent, minorul are o
purtare necorespunzătoare, se poate dispune revocarea liberării.
Dacă în perioada internării într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ ori
a liberării înainte de a deveni major, minorul săvârşeşte din nou o infracŃiune pentru care se
apreciază că este cazul să i se aplice pedeapsa închisorii, instanŃa revocă internarea. În cazul
când nu este necesară o pedeapsă, se menŃine măsura internării şi se revocă liberarea.
Pedepsele pentru minori
Art. 109. - Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt închisoarea sau amenda prevăzute de
lege pentru infracŃiunea săvârşită. Limitele pedepselor se reduc la jumătate. În urma
reducerii, în nici un caz minimul pedepsei nu va depăşi 5 ani.
Când legea prevede pentru infracŃiunea săvârşită pedeapsa detenŃiunii pe viaŃă, se aplică
minorului închisoarea de la 5 la 20 de ani.
Pedepsele complimentare nu se aplică minorului.
Condamnările pronunŃate pentru fapte săvârşite în timpul minorităŃii nu atrag incapacităŃi sau decăderi.
Suspendarea condiŃionată a executării pedepsei
Art. 110. - În caz de suspendare condiŃionată a executării pedepsei aplicate minorului,
termenul de încercare se compune din durata pedepsei închisorii, la care se adaugă un
interval de timp de la 6 luni la 2 ani, fixat de instanŃă. Dacă pedeapsa aplicată este amenda,
termenul de încercare este de 6 luni.
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau sub control
Art. 1101. - O dată cu suspendarea condiŃionată a executării pedepsei închisorii aplicate
minorului în condiŃiile art. 110, instanŃa poate dispune, pe durata termenului de încercare, dar
până la împlinirea vârstei de 18 ani, încredinŃarea supravegherii minorului unei persoane sau
instituŃii din cele arătate în art. 103, putând stabili, totodată, pentru minor una sau mai multe
obligaŃii dintre cele prevăzute în art. 103 alin. 3, iar după împlinirea vârstei de 18 ani,
respectarea de către acesta a măsurilor de supraveghere ori a obligaŃiilor prevăzute în art. 863.
DispoziŃiile art. 81 alin. 3 şi 4, art. 82 alin. 3, art. 83, 84 şi 86 se aplică în mod corespunzător.
Sustragerea minorului de la îndeplinirea obligaŃiilor prevăzute în art. 103 alin. 3 poate atrage
revocarea suspendării condiŃionate. În cazul neîndeplinirii măsurilor de supraveghere ori a obligaŃiilor
stabilite de instanŃă, potrivit art. 863, se aplică în mod corespunzător dispoziŃiile art. 864 alin. 2.
DispoziŃiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător şi în caz de liberare
condiŃionată a minorului.

113
 d) riscul săvârşirii, din nou, de către copil, a unei fapte prevăzute de legea penală;
e) orice alte elemente de natură a caracteriza situaŃia copilului.
Măsura supravegherii specializate constă în menŃinerea copilului în
familia sa, sub condiŃia respectării de către acesta a unor obligaŃii, cum ar fi:
a) frecventarea cursurilor şcolare;
b) utilizarea unor servicii de îngrijire de zi;
c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;
d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu
anumite persoane.
În cazul în care menŃinerea în familie nu este posibilă sau atunci când
copilul nu îşi îndeplineşte obligaŃiile stabilite prin măsura supravegherii
specializate, Comisia pentru ProtecŃia Copilului ori, după caz, instanŃa
judecătorească, poate dispune plasamentul acestuia în familia extinsă ori în cea
substitutivă,55 precum şi îndeplinirea de către copil a obligaŃiilor menŃionate.
În cazul în care fapta prevăzută de legea penală, săvârşită de copilul
care nu răspunde penal, prezintă un grad ridicat de pericol social, precum şi
în cazul în care copilul pentru care s-au stabilit măsurile menŃionate,
săvârşeşte în continuare fapte penale, Comisia pentru ProtecŃia Copilului
sau, după caz, instanŃa judecătorească dispun, pe perioadă determinată,
plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenŃial specializat.
Este interzis să se dea publicităŃii orice date referitoare la săvârşirea de
fapte penale de către copilul care nu răspunde penal, inclusiv date privitoare
la persoana acestuia. Încălcarea acestei interdicŃii constituie contravenŃie.
Pe toată durata aplicării măsurilor destinate copilului care săvârşeşte
fapte penale şi nu răspunde penal, vor fi asigurate servicii specializate,
pentru a-i asista pe copii în procesul de reintegrare în societate.
Serviciile specializate destinate copilului care a săvârşit o faptă
penală şi nu răspunde penal56
Serviciile specializate destinate protecŃiei copilului care a săvârşit o faptă
penală şi nu răspunde penal sunt asigurate de către DirecŃia generală de asistenŃă
socială şi protecŃia copilului, precum şi de către organismele private acreditate.
Serviciile specializate destinate protecŃiei copilului care a săvârşit o
faptă penală şi nu răspunde penal sunt cele prevăzute la art. 107 alin. (1) din
Legea nr. 272/2004 privind protecŃia şi promovarea drepturilor copilului.

55
familie substitutivă – persoanele, altele decât cele care aparŃin familiei extinse, care, în
condiŃiile legii, asigură creşterea şi îngrijirea copilului.
familie extinsă – copilul, părinŃii şi rudele acestuia până la gradul IV inclusiv.
56
HG nr.1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a săvârşit o faptă
penală şi nu răspunde penal, publicată în M.Of.nr.872/24.09.2004.

114
 AtribuŃiile serviciilor prevăzute de H.G. nr. 1.438/2004 pentru aprobarea
regulamentelor-cadru de organizare şi funcŃionare a serviciilor de prevenire a
separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecŃie specială a
copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinŃilor săi.
Beneficiarii acestor servicii pot fi:
a) copiii care au săvârşit o faptă penală şi nu răspund penal;
b) familia naturală, extinsă ori substitutivă, după caz, a copilului care a
săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal;
c) alt reprezentant legal al copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu
răspunde penal;
d) comunitatea locală din care fac parte copiii prevăzuŃi la lit. a).
ActivităŃile desfăşurate în cadrul serviciilor specializate destinate protecŃiei
copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal au drept obiective:
a) prevenirea şi combaterea acŃiunilor sau comportamentelor deviante ale copiilor;
b) educarea copiilor în spiritul respectului faŃă de lege şi faŃă de
valorile morale, în spiritul toleranŃei, demnităŃii şi solidarităŃii;
c) încurajarea şi sprijinirea copiilor în evoluŃia spre o viaŃă
responsabilă şi corectă;
d) responsabilizarea şi conştientizarea copiilor faŃă de factorii ce le-ar
putea periclita dezvoltarea fizică şi morală;
e) reintegrarea şcolară, familială ori socială a copilului.
Pentru atingerea obiectivelor, serviciile asigurate pot viza, între altele,
organizarea de şedinŃe periodice de consiliere psihocomportamentală sau
psihoterapie individuală ori derularea de programe de consiliere individuală
şi de grup cu beneficiarii.
Serviciile de tip rezidenŃial specializate, destinate copilului care a
săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal, se organizează ca centre de
orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrării sociale a copilului.
Serviciile de zi specializate, destinate copilului care a săvârşit o faptă
penală şi nu răspunde penal, se organizează ca centre de zi pentru orientarea,
supravegherea şi sprijinirea reintegrării sociale a copilului.
Serviciile de tip familial au obligaŃia organizării unui modul de pregătire
specifică pentru persoanele sau familiile care asigură, în condiŃiile legii, protecŃia
specială a copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal.
Pentru asigurarea respectării dreptului copilului la învăŃământul
general obligatoriu DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia
copilului, în colaborare cu inspectoratele şcolare, urmăreşte ca înscrierea
copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal să se realizeze
în unităŃile şcolare în a căror rază teritorială se execută măsurile de protecŃie
specială destinate acestor copii.

115
 Personalul centrului rezidenŃial de orientare, supraveghere şi sprijinire
a reintegrării sociale asigură însoŃirea copiilor la şcoală şi preluarea acestora
la sfârşitul orelor de curs.
Serviciile prevăzute de prezenta hotărâre sunt conduse de către
persoane cu studii superioare socioumane şi cu vechime în specialitate de
cel puŃin 2 ani, care au responsabilitatea de a îndruma şi controla activitatea
personalului de specialitate şi a voluntarilor din cadrul acestora.
Categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor prevăzute
de prezenta hotărâre sunt: referenŃi de specialitate, psiholog, psihopedagog, asistent
social, kinetoterapeut, jurist, medic pediatru, asistent medical, personal administrativ.
În cadrul serviciilor specializate se pot desfăşura, în interesul copiilor,
activităŃi de voluntariat.
Persoanele care desfăşoară activităŃile trebuie să aibă acordul organelor de
conducere ale DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului sau ale
organismului privat acreditat să prezinte cazierul judiciar şi să încheie un contract
cuprinzând drepturile şi obligaŃiile concrete ce le revin pe perioada în care desfăşoară
activităŃi de voluntariat, în condiŃiile Legii voluntariatului nr. 195/200157.
Personalul, precum şi voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în
cadrul serviciilor sunt obligaŃi să respecte caracterul confidenŃial al datelor
personale ale copilului şi familiei sale.
PoliŃia, parchetul, precum şi serviciile de reintegrare socială,
supraveghere şi protecŃia victimelor au obligaŃia de a acorda sprijinul
necesar, potrivit competenŃelor ce le revin, serviciilor specializate destinate
protecŃiei copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal pentru
desfăşurarea în bune condiŃii a activităŃii acestor servicii.
În activitatea de cercetare a faptei penale organele abilitate de lege în
acest sens colaborează cu specialiştii desemnaŃi ai serviciilor specializate
din cadrul DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului,
destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal.

2.5. Prevenirea abandonului copiilor în unităŃile sanitare

DirecŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului din subordinea
consiliilor judeŃene sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti
au obligaŃia de a desemna asistenŃi sociali care să asigure legătura permanentă cu
unităŃile sanitare care au în structură secŃii de nou-născuŃi şi/sau de pediatrie58.

57
Legea nr.195/2001, legea voluntariatului, publicată în M.Of.nr.206/24.04.2001 modificată prin
OG nr.58/2002 publicată în M.Of.nr.642/30.08.2002aprobată prin Legea nr.629/2002 publicată în
M.Of.nr.848/25.11.2002, modificată prin Legea nr.339/2006 publicată în M.Of.nr.651/27.7.2006.
58
Ordinul nr.756/2005 privind coordonarea activităŃilor de prevenire a abandonului în unităŃile sanitare
care au în structura secŃii de nou-născuŃi şi/sau de pediatrie, publicat în M.Of.nr.693/02.08.2005.

116
 UnităŃile sanitare care au în structura secŃii de nou-născuŃi şi/sau de
pediatrie au obligaŃia de a permite accesul neîngrădit în unităŃile respective
al asistenŃilor sociali desemnaŃi.
În vederea formarii şi pregătirii corespunzătoare a asistenŃilor sociali sau,
după caz, a persoanelor cu atribuŃii de asistenŃă socială din cadrul unităŃilor
sanitare care au în structura secŃii de nou-născuŃi şi/sau de pediatrie, direcŃiile
generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului au următoarele obligaŃii:
a) să organizeze întâlniri periodice sau instruiri semestriale cu
asistenŃii sociali ori, după caz, cu persoanele cu atribuŃii de asistenŃă socială
din unităŃile sanitare;
b) să informeze şi să pregătească asistenŃii sociali din unităŃile sanitare cu
privire la instrumentarea cazurilor care prezintă risc de abandon al copilului;
c) să aducă la cunoştinŃa asistenŃilor sociali din unităŃile sanitare cadrul
normativ existent în domeniul protecŃiei drepturilor copilului, instrumentele
şi procedurile de lucru utile în activităŃile de prevenire a abandonului sau
părăsirii copilului în maternităŃi, prestaŃiile sau serviciile la care pot avea
acces gravidele/mamele care prezintă risc;
d) să faciliteze participarea asistenŃilor sociali din unităŃile sanitare la
cursuri de formare profesională continuă.
AsistenŃii sociali sau, după caz, persoanele cu atribuŃii de asistenŃă
socială din cadrul unităŃilor sanitare, au obligaŃia de a sesiza în termen de 24
de ore, telefonic sau în scris, asistenŃii sociali desemnaŃi de direcŃiile
generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului, cu privire la existenta
oricărei situaŃii de risc de abandon al copilului.
AsistenŃii sociali sau persoanele cu atribuŃii de asistenŃă socială din
unităŃile sanitare care au în structură secŃii de nou-născuŃi şi/sau de pediatrie
au următoarele atribuŃii principale:
a) menŃin permanent legătura cu asistenŃii sociali desemnaŃi de
direcŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului;
b) efectuează sesizările prevăzute de Legea nr. 272/2004, privind
cazurile copiilor care prezintă risc de abandon;
c) participă la consilierea gravidei/mamei înainte şi după actul naşterii,
asigurând informarea acesteia cu privire la drepturile şi obligaŃiile care ii
revin conform legii;
d) sprijină mama în vederea realizării demersurilor legate de
întocmirea actului de naştere a copilului;
e) asigură întocmirea documentaŃiei necesare în scopul preluării
copilului în regim de urgenŃă în sistemul de protecŃie a copilului. În scopul
asigurării activităŃilor de prevenire a abandonului în maternităŃi, asistenŃii
sociali desemnaŃi de direcŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃia
copilului au următoarele atribuŃii principale:
117
 a) asigură consilierea gravidei/mamei înainte şi după actul naşterii;
b) asigură preluarea copilului in evidenta direcŃiilor generale de asistența
socială ți protecŃia copilului, precum ți monitorizarea acestor cazuri;
c) participă la întocmirea documentaŃiei pentru preluarea copilului în
sistemul de protecŃie;
d) asigură preluarea de urgenŃă a copilului în sistemul de protecŃie,
conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, pe baza sesizării unităŃii
sanitare în care a fost abandonat copilul.59
AsistenŃii sociali din cadrul serviciilor publice de asistenŃă socială,
organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor, precum şi persoanele cu
atribuŃii de asistenŃă socială din aparatul propriu al consiliilor locale

59
Legea nr.272/2004 privind protecŃia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în
M.Of.nr.557/23.06.2004
Art. 11. – (1) În situaŃia în care copilul este părăsit de mamă în maternitate, unitatea medicală are
obligaŃia să sesizeze telefonic şi în scris DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia
copilului şi organele de poliŃie, în termen de 24 de ore de la constatarea dispariŃiei mamei.
(2) În termen de 5 zile de la sesizarea prevăzută la alin. (1), se întocmeşte un proces-verbal de
constatare a părăsirii copilului, semnat de reprezentantul DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi
protecŃia copilului, reprezentantul poliŃiei şi al maternităŃii; când starea de sănătate a copilului
permite externarea, în baza procesului-verbal, DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia
copilului va stabili măsura plasamentului în regim de urgenŃă pentru copil.
(3) În termen de 30 de zile de la întocmirea procesului-verbal, poliŃia este obligată să
întreprindă verificările specifice privind identitatea mamei şi să comunice rezultatul acestor
verificări DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului.
(4) În situaŃia în care mama este identificată, DirecŃia generală de asistenŃă socială şi
protecŃia copilului va asigura consilierea şi sprijinirea acesteia în vederea realizării
demersurilor legate de întocmirea actului de naştere.
(5) În situaŃia în care, în urma verificărilor efectuate de poliŃie, nu este posibilă identificarea
mamei, DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia copilului transmite Serviciului public
de asistenŃă socială în a cărui rază administrativ-teritorială s-a produs naşterea, dosarul
cuprinzând certificatul medical constatator al naşterii, procesul-verbal prevăzut la alin.(2),
dispoziŃia de plasament în regim de urgenŃă şi răspunsul poliŃiei cu rezultatul verificărilor.
(6) În termen de 5 zile de la primirea documentaŃiei prevăzute la alin.(5) Serviciul public de
asistenŃă socială are obligaŃia de a obŃine dispoziŃia de stabilire a numelui şi prenumelui
copilului, în conformitate
cu prevederile Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi să facă declaraŃia de
înregistrare a naşterii la serviciul de stare civilă competent.
(7) După înregistrarea naşterii copilului, Serviciul public de asistenŃă socială are obligaŃia
de a transmite DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului actul de
înregistrare a naşterii copilului.
Art. 12. – (1) În situaŃia copilului găsit, precum şi a celui părăsit de părinŃi în alte unităŃi
sanitare, a cărui naştere nu a fost înregistrată, obligaŃia de a realiza demersurile prevăzute
de lege pentru înregistrarea naşterii copilului revine Serviciului public de asistenŃă socială
în a cărui rază administrativ-teritorială a fost găsit sau părăsit copilul.
(2) Expertiza medico-legală necesară pentru înregistrarea naşterii copilului este gratuită.

118
comunale, în a căror rază teritorială se află domiciliul gravidei/mamei, vor
urmări ducerea la îndeplinire a tuturor măsurilor privind eliminarea oricărui
risc de abandon al copilului în unităŃile sanitare.
Serviciile publice de asistenŃă socială vor asigura informarea
corespunzătoare a gravidelor/mamelor cu privire la serviciile de care pot
beneficia, în condiŃiile legii, respectiv: posibilitatea acordării unor servicii şi
prestaŃii în scopul asigurării menŃinerii copilului în familie, accesul acestora
împreună cu copilul în centre maternale, plasamentul copilului la familia
extinsă sau, după caz, la asistentul maternal.
DirecŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului au
obligaŃia de a monitoriza şi de a coordona activităŃile privind respectarea
dreptului copilului la stabilirea şi păstrarea identităŃii sale, precum şi cu
privire la prevenirea abandonului copilului în maternităŃi.

2.6. InstituŃii şi servicii cu atribuŃii în protecŃia copilului

2.6.1. InstituŃii la nivel central
Monitorizarea respectării principiilor şi drepturilor stabilite de prezenta
lege şi de ConvenŃia OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite cu privire la drepturile
copilului, ratificată prin Legea nr.18/199060, precum şi coordonarea şi controlul
activităŃii de protecŃie şi promovare a drepturilor copilului se realizează de către
Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului61, organ de
specialitate al administraŃiei publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în
subordinea Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei.
Apărarea drepturilor şi libertăŃilor copilului în raporturile acestuia cu
autorităŃile publice cu scopul de a promova şi îmbunătăŃi condiŃia copilului
se realizează şi prin instituŃia Avocatului Poporului.
Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului
Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului, este
organizată şi funcŃionează ca organ de specialitate al administraŃiei publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii,
SolidarităŃii Sociale şi Familiei.
Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecŃiei şi promovării
drepturilor copilului, Autoritatea îndeplineşte următoarele funcŃii:
a) funcŃia de strategie;
b) funcŃia de reglementare;
c) funcŃia de administrare;

60
Legea nr.18/1990, republicată în M.Of.nr.314/13.06.2001.
61
HG nr.1432/2004 privind atribuŃiile, organizarea şi funcŃionarea AutorităŃii NaŃionale
pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului, publicată în M.Of.nr.868/23.09.2004.

119
 d) funcŃia de reprezentare;
e) funcŃia de autoritate de stat.
Autoritatea asigură respectarea, pe teritoriul României, a drepturilor
copilului prin intervenŃia, în condiŃiile legii, în procedurile administrative şi
judiciare privind respectarea şi promovarea drepturilor copilului.
În exercitarea funcŃiilor sale Autoritatea îndeplineşte următoarele
atribuŃii principale:
a) în domeniul protecŃiei şi promovării drepturilor copilului:
1. elaborează şi supune spre aprobare Guvernului, cu aprobarea
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, strategia naŃională în
domeniul protecŃiei şi promovării drepturilor copilului;
2. coordonează activităŃile şi măsurile de implementare a obiectivelor
strategiei naŃionale din domeniu;
3. evaluează impactul aplicării obiectivelor strategice şi ia măsurile
necesare sau, după caz, propune Guvernului, cu aprobarea Ministerului Muncii,
SolidarităŃii Sociale şi Familiei, luarea măsurilor necesare pentru îmbunătăŃirea
obiectivelor sau, după caz, a activităŃilor de implementare a acestora;
4. identifică nevoile de formare a personalului implicat în protecŃia şi
promovarea drepturilor copilului şi colaborează cu instituŃiile abilitate de lege la
fundamentarea şi elaborarea de programe care să răspundă acestor nevoi;
5. elaborează proiecte de acte normative, în vederea armonizării
legislaŃiei interne cu principiile şi normele tratatelor internaŃionale în
domeniul drepturilor copilului, la care România este parte, precum şi în
vederea aplicării efective a acestora;
6. elaborează şi fundamentează programe în domeniul protecŃiei şi
promovării drepturilor copilului;
7. elaborează metodologia de autorizare şi criteriile de evaluare a
organizaŃiilor neguvernamentale care activează în domeniul său de activitate;
8. autorizează organismele private de naŃionalitate străină să desfăşoare
activităŃi în domeniul protecŃiei şi promovării drepturilor copilului;
9. organizează evidenŃa la nivel naŃional a tuturor asociaŃiilor,
fundaŃiilor şi federaŃiilor care activează în domeniul său de activitate,
precum şi a serviciilor prestate de acestea; propune Guvernului
recunoaşterea acestora ca fiind de utilitate publică, în condiŃiile legii;
10. centralizează şi sintetizează informaŃiile referitoare la respectarea
principiilor şi normelor stabilite de ConvenŃia ONU cu privire la drepturile
copilului şi elaborează rapoartele prevăzute la art. 44 pct. 1 din această convenŃie;
11. asigură controlul în ceea ce priveşte aplicarea legislaŃiei din
domeniul propriu şi modul în care sunt respectate drepturile copilului de
către instituŃiile publice, celelalte persoane juridice şi de persoanele fizice,
în conformitate cu legislaŃia în vigoare; propune instituŃiilor competente
120
stabilirea răspunderii disciplinare, materiale, contravenŃionale sau penale,
după caz, a persoanelor vinovate;
12. propune autorităŃilor competente suspendarea sau încetarea
activităŃilor care pun în pericol grav şi iminent sănătatea sau dezvoltarea
fizică ori psihică a copilului;
13. ia măsurile necesare sau, după caz, propune autorităŃilor ori instituŃiilor
competente luarea măsurilor necesare pentru prevenirea sau, după caz, înlăturarea
efectelor oricăror acte ori fapte care încalcă principiile şi normele tratatelor
internaŃionale în domeniul drepturilor copilului, la care România este parte;
14. iniŃiază, negociază şi încheie, prin împuternicirea Guvernului,
documente de cooperare internaŃională în domeniul protecŃiei şi promovării
drepturilor copilului;
b) în domeniul prevenirii separării copilului de părinŃi şi al protecŃiei
speciale a copilului separat temporar sau definitiv de părinŃi:
1. elaborează norme, standarde şi metodologii pentru funcŃionarea
serviciilor care asigură prevenirea separării copilului de părinŃii săi, precum
şi protecŃia specială a copilului;
2. elaborează metodologia de licenŃiere şi criteriile de evaluare a
serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinŃii săi, precum şi
protecŃiei speciale a copilului;
3. licenŃiază serviciile destinate prevenirii separării copilului de
părinŃii săi, precum şi protecŃiei speciale a copilului, organizate, în condiŃiile
legii, de către autorităŃile publice sau organismele private autorizate; asigură
la nivel naŃional evidenŃa acestor servicii;
4. realizează inspecŃii cu privire la modul în care sunt respectate standardele
minime obligatorii pentru organizarea şi funcŃionarea serviciilor destinate prevenirii
separării copilului de părinŃii săi, precum şi protecŃiei speciale a copilului;
5. asigură controlul şi îndrumarea metodologică a activităŃilor
serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinŃii săi şi a celor de
protecŃie specială a copilului, precum şi a activităŃii desfăşurate de comisiile
pentru protecŃia copilului;
c) în domeniul economico-financiar:
1. gestionează bunurile proprietate publică şi privată a statului pe
care le are în administrare sau în folosinŃă, după caz;
2. gestionează sau, după caz, monitorizează gestionarea fondurilor
alocate pentru finanŃarea programelor din domeniul său de activitate;
3. finanŃează sau, după caz, cofinanŃează proiecte în cadrul
programelor de interes naŃional;
4. propune şi fundamentează adoptarea măsurilor necesare pentru
asigurarea finanŃării adecvate a serviciilor destinate prevenirii separării
copilului de părinŃii săi, precum şi protecŃiei speciale a copilului.
121
 În îndeplinirea atribuŃiilor de control ce îi revin Autoritatea are dreptul
să solicite informaŃii şi documente, în condiŃiile legii, de la orice persoană
juridică publică sau privată ori de la persoane fizice implicate în sfera sa de
competenŃă, acestea având obligaŃia de a le pune la dispoziŃie în termen de
15 zile calendaristice de la data solicitării.
ANPDC îndeplineşte orice alte atribuŃii stabilite prin acte normative în
domeniul său de activitate.
ANPDC este condusă de un secretar de stat, ajutat de un subsecretar de
stat, numiŃi prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului
muncii, solidarităŃii sociale şi familiei.

CondiŃiile şi procedura de licenŃiere şi de inspecŃie a serviciilor de

prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecŃie
specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinŃilor săi.
AutorităŃile publice şi organismele private acreditate, care activează în domeniul
protecŃiei drepturilor copilului, au obligaŃia de a solicita licenŃierea serviciilor de
prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a serviciilor destinate protecŃiei
speciale a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinŃilor săi62.
ObŃinerea licenŃei conferă autorităŃilor publice sau organismelor
private acreditate dreptul de a înfiinŃa, organiza şi dezvolta serviciile pentru
care a fost acordată licenŃa.
LicenŃa de funcŃionare se eliberează de către Autoritatea NaŃională pentru
ProtecŃia Drepturilor Copilului, prin compartimentul său de specialitate.
În situaŃia în care autoritatea publică sau organismul privat acreditat
are organizat un anumit tip de serviciu în locaŃii distincte, licenŃierea se
realizează separat pentru fiecare locaŃie.
ObligaŃia de a solicita acordarea licenŃei de funcŃionare în condiŃiile
prezentei hotărâri revine atât autorităŃilor publice sau organismelor private
acreditate care doresc înfiinŃarea unui serviciu dintre cele menŃionate, cât şi
celor care au deja organizate astfel de servicii.
Procedura de licenŃiere cuprinde două etape:
I. etapa întâi:
a) acordarea licenŃei provizorii, care conferă autorităŃilor publice sau
organismelor private acreditate dreptul de a înfiinŃa un serviciu, precum şi
dreptul de funcŃionare a acestuia, în condiŃiile legii;

62
HG nr.1440/2004 privind condiŃiile şi procedura de licenŃiere şi de inspecŃie a serviciilor de
prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecŃie specială a copilului
lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinŃilor săi, publicată în M.Of.nr.873/24.09.2004,
modificată prin HG nr.31/2006 publicată în M.Of.nr.51/19.01.2006

122
 b) licenŃa provizorie are o durată de valabilitate de 12 luni de la data
eliberării sale;
II. etapa a 2-a:
a) acordarea licenŃei de funcŃionare, care conferă dreptul autorităŃilor
publice sau organismelor private acreditate de a asigura funcŃionarea
efectivă a serviciilor pentru care au obŃinut licenŃa;
b) licenŃa de funcŃionare are o durată de valabilitate de 36 de luni de la
data eliberării sale.
În vederea obŃinerii licenŃei provizorii, autorităŃile publice sau
organismele private acreditate au obligaŃia de a formula o cerere în acest
sens şi de a anexa următoarele documente:
a) un raport care cuprinde descrierea succintă a serviciului, datele de
identificare ale acestuia şi argumentarea necesităŃii înfiinŃării serviciului;
b) dovada acreditării în condiŃiile legii, pentru organismele private;
c) hotărârea autorităŃii publice sau a organului de conducere al
organismului privat acreditat, prin care se decide înfiinŃarea serviciului
pentru care se solicită licenŃa provizorie;
d) strategia judeŃeană în domeniul protecŃiei drepturilor copilului;
e) convenŃia de colaborare dintre organismul privat acreditat şi
consiliul judeŃean ori, după caz, consiliul local pe a cărui rază administrativ-
teritorială urmează a fi înfiinŃat serviciul, în situaŃia în care acesta aparŃine
unui organism privat;
f) angajament al organelor de conducere ale persoanei juridice care
organizează serviciul de a notifica AutorităŃii orice modificare intervenită în
îndeplinirea condiŃiilor de acordare a licenŃei provizorii sau în ceea ce
priveşte actele iniŃiale depuse cu ocazia acordării licenŃei;
g) dovada titlului cu care este deŃinut imobilul afectat respectivului serviciu.
În situaŃia în care se constată că documentaŃia depusă nu îndeplineşte
condiŃiile prevăzute de lege, ANPDC notifică acest fapt solicitantului, care
are posibilitatea de a remedia neregularităŃile sesizate, precum şi de a
proceda la completarea documentaŃiei în termen de 15 zile de la notificare.
Pentru obŃinerea licenŃei provizorii, autorităŃile locale sau organismele
private acreditate care înfiinŃează un serviciu de prevenire a separării
copilului de familia sa ori un serviciu destinat protecŃiei speciale a copilului
lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinŃilor săi trebuie să facă dovada
îndeplinirii următoarelor condiŃii:
a) serviciul pentru care se solicită licenŃa provizorie se încadrează în obiectivele
strategiei naŃionale şi judeŃene în domeniul protecŃiei drepturilor copilului şi răspunde
nevoilor comunităŃii locale unde serviciul urmează să funcŃioneze;
b) sunt respectate prevederile legale referitoare la înfiinŃarea, organizarea şi
funcŃionarea tipului de serviciu pentru care se solicită licenŃa provizorie.
123
 SoluŃionarea cererii privind acordarea licenŃei
Raportul de evaluare împreună cu referatul compartimentului de
specialitate cuprinzând propunerea de acordare sau nu a licenŃei provizorii
sunt înaintate secretarului de stat al ANPDC.
Admiterea sau respingerea cererii privind acordarea licenŃei provizorii se
realizează prin ordin al secretarului de stat; în baza ordinului de admitere a cererii
privind acordarea licenŃei provizorii, compartimentul de specialitate eliberează, în
termen de 5 zile de la emiterea acestuia, licenŃa provizorie pentru serviciul respectiv.
Cererea privind acordarea licenŃei provizorii va fi soluŃionată în
termen de 30 de zile de la data înregistrării.
În soluŃionarea cererii, ANPDC poate solicita orice alte documente sau
informaŃii pe care le apreciază ca relevante, autorităŃile publice ori
organismele private acreditate fiind obligate să le pună la dispoziŃie în
termenul indicat în solicitare.
Ordinul prin care cererea a fost soluŃionată poate fi atacat în condiŃiile
Legii nr.554/200463.
AutorităŃile publice şi organismele private acreditate au obligaŃia de a
notifica ANPDC data începerii funcŃionării efective a serviciului pentru care
au obŃinut licenŃa provizorie.
Ulterior primirii notificării, ANPDC are obligaŃia de a efectua o inspecŃie a
serviciului licenŃiat provizoriu şi de a întocmi un raport de inspecŃie care
constituie document obligatoriu în procesul de acordare a licenŃei de funcŃionare.
Neefectuarea inspecŃiei în termenul de valabilitate al licenŃei provizorii
determină prelungirea de drept a acesteia.
În vederea obŃinerii licenŃei de funcŃionare, autorităŃile publice sau organismele
private acreditate au obligaŃia de a formula o cerere în acest sens, cu 90 de zile
înaintea expirării licenŃei provizorii, şi de a anexa următoarele documente:
a) un raport de autoevaluare care cuprinde datele de identificare a
serviciului şi prezentarea modalităŃilor concrete de punere în practică a cerinŃelor
şi normelor cuprinse în regulamentul-cadru de organizare şi funcŃionare, precum
şi în standardul minim obligatoriu pentru serviciul respectiv;
b) dovada acreditării în condiŃiile legii, pentru organismele private;
c) hotărârea autorităŃii publice sau a organului de conducere al
organismului privat acreditat, prin care se atestă organizarea şi funcŃionarea
serviciului pentru care se solicită licenŃa de funcŃionare;
d) strategia judeŃeană în domeniul protecŃiei drepturilor copilului;

63
Legea nr.554/2004, legea contenciosului administrativ, publicată în M.Of.nr.1154/07.12.2004,
OUG nr.190/2005, pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană,
publicată în M.Of.nbr.1179/28.12.2005.

124
 e) convenŃia de colaborare dintre organismul privat acreditat şi consiliul
judeŃean ori, după caz, consiliul local pe a cărui rază administrativ-teritorială
este înfiinŃat serviciul, în situaŃia în care acesta aparŃine unui organism privat;
f) cazierele judiciare ale personalului angajat în cadrul serviciului sau
ale altor categorii de persoane care prin natura activităŃii desfăşurate intră în
contact cu beneficiarii serviciului respectiv;
g) declaraŃie pe propria răspundere a persoanelor prevăzute la lit. f)
privind asumarea obligaŃiei de păstrare a confidenŃialităŃii informaŃiilor
referitoare la beneficiari, la care au acces;
h) titlul de proprietate asupra imobilului în care funcŃionează serviciul sau,
după caz, actul care atestă dreptul de folosinŃă asupra imobilului respectiv;
i) angajament al organelor de conducere ale persoanei juridice care
organizează serviciul de a notifica AutorităŃii orice modificare intervenită în
îndeplinirea condiŃiilor de licenŃiere sau în ceea ce priveşte actele iniŃiale
depuse cu ocazia acordării licenŃei.
În situaŃia în care se constată neregularităŃi ale documentaŃiei depuse,
ANPDC notifică acest lucru solicitantului, acesta având posibilitatea de a
remedia neregularităŃile sesizate, precum şi de a proceda la completarea
documentaŃiei în termen de 15 zile de la notificare.
Pentru obŃinerea licenŃei de funcŃionare, autorităŃile locale sau
organismele private acreditate, care asigură funcŃionarea unui serviciu de
prevenire a separării copilului de familia sa ori a unui serviciu destinat
protecŃiei speciale a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea
părinŃilor săi, trebuie să facă dovada îndeplinirii următoarelor condiŃii:
a) serviciul pentru care se solicită licenŃierea continuă să răspundă
strategiei naŃionale şi judeŃene în domeniul protecŃiei drepturilor copilului,
precum şi nevoilor comunităŃii locale unde serviciul funcŃionează;
b) este respectată structura-cadru de organizare şi funcŃionare şi, respectiv,
standardele minime obligatorii stabilite de lege pentru serviciul respectiv;
c) spaŃiul destinat desfăşurării activităŃii serviciului pentru care se
solicită licenŃierea este proprietatea sau în administrarea unităŃii
administrativ-teritoriale locale respective sau a organismului privat acreditat
ori este deŃinut cu titlu de folosinŃă pentru o perioadă de cel puŃin 3 ani.
În vederea acordării licenŃei de funcŃionare, compartimentul de specialitate
din cadrul ANPDC întocmeşte un raport de evaluare pe baza analizei raportului,
a verificării depunerii celorlalte documente. Îndeplinirea condiŃiei prevăzute la lit.
b) se atestă de către compartimentul de inspecŃie, prin raportul întocmit ca urmare
a efectuării inspecŃiei serviciului pentru care se solicită licenŃa.
Raportul de evaluare împreună cu referatul compartimentului de
specialitate cuprinzând propunerea de acordare sau nu a licenŃei de
funcŃionare este înaintat secretarului de stat al AutorităŃii.
125
 Admiterea sau respingerea cererii privind acordarea licenŃei de funcŃionare
se realizează prin ordin al secretarului de stat; în baza ordinului de admitere a
cererii privind acordarea licenŃei provizorii, compartimentul de specialitate
eliberează, în termen de 5 zile de la emiterea acestuia, licenŃa de funcŃionare.
Retragerea, anularea sau suspendarea licenŃei
În scopul organizării evidenŃei la nivel naŃional a serviciilor de
prevenire a separării copilului de familia sa şi, respectiv, a celor destinate
protecŃiei speciale a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea
părinŃilor săi, Autoritatea are obligaŃia întocmirii la nivel naŃional a unui
registru al tuturor serviciilor care au obŃinut licenŃa provizorie, precum şi al
celor care au obŃinut licenŃa de funcŃionare.
Datele cuprinse în acest registru sunt considerate date de interes public
şi pot fi puse la dispoziŃie celor interesaŃi.
ANPDC poate decide retragerea, anularea sau suspendarea, în
condiŃiile legii, a licenŃei de funcŃionare a serviciului pentru care a fost
acordată, în următoarele situaŃii:
a) serviciul încetează să întrunească cerinŃele şi condiŃiile impuse de
prevederile prezentei hotărâri la acordarea licenŃei;
b) autoritatea publică sau organismul privat acreditat căruia îi aparŃine
serviciul nu dă curs, în termenul acordat, recomandărilor formulate pentru
remedierea abaterilor constatate ca urmare a activităŃii de inspecŃie sau control.
Retragerea, anularea sau suspendarea licenŃei de funcŃionare se face
prin ordin al secretarului de stat al AutorităŃii, numai la propunerea motivată
a conducătorului compartimentului de inspecŃie sau a conducătorului
compartimentului de control din cadrul ANPDC.
Ordinul prin care se decide retragerea, anularea sau suspendarea
licenŃei de funcŃionare trebuie în mod obligatoriu motivat şi comunicat, în
termen de 3 zile de la emiterea lui, autorităŃii publice sau organismului
privat autorizat căruia îi aparŃine serviciul respectiv.
Ordinul prin care se decide suspendarea licenŃei de funcŃionare va
menŃiona şi termenul pentru care se decide această sancŃiune, compartimentul
de inspecŃie fiind obligat ca, înainte de expirarea acestui termen, să verifice
dacă se mai menŃin sau nu motivele care au determinat dispunerea suspendării.
Ordinul de retragere, anulare sau suspendare a licenŃei de funcŃionare
poate fi atacat în condiŃiile Legii nr.554/2004.
AutorităŃile publice sau organismele private acreditate au obligaŃia să
solicite eliberarea unei noi licenŃe de funcŃionare, cu cel puŃin 90 de zile
înainte de expirarea termenului pentru care aceasta a fost acordată.
Persoanele juridice au obligaŃia să afişeze într-un loc vizibil licenŃa de
funcŃionare, în original sau în copie legalizată, la locul de desfăşurare a
fiecărui serviciu pentru care aceasta a fost acordată.
126
 Acordarea unei noi licenŃe de funcŃionare pentru servicii se face
reluându-se procedura.
Raportul de evaluare întocmit de către compartimentul de specialitate
va lua în considerare şi rapoartele de inspecŃie întocmite pe perioada celor
36 de luni de funcŃionare a serviciului.
InspecŃia Socială
În cadrul strategiei Uniunii Europene, definită la Lisabona, subliniind
caracterul pluridimensional al politicilor de incluziune socială, România s-a
angajat prin Legea nr.47/2006 privind sistemul naŃional de asistenŃă socială
în direcŃia unei abordări globale a politicilor de dezvoltare socială.
În baza prevederilor art.29 din Legea nr. 47/2006, în subordinea
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei s-a înfiinŃat InspecŃia
Socială ca organ de specialitate al administraŃiei publice centrale, cu
personalitate juridică, care are drept scop controlul implementării legislaŃiei
în domeniu, precum şi inspectarea activităŃii instituŃiilor publice şi private,
responsabile cu furnizarea prestaŃiilor şi serviciilor sociale.
Conform Planului de măsuri prioritare pentru integrare europeană şi a
angajamentelor asumate de România, InspecŃia Socială se organizează
începând cu 1 ianuarie 200764.
InspecŃia Socială are în subordine inspectorate sociale judeŃene,
respectiv al municipiului Bucureşti, denumite în continuare inspectorate
teritoriale, fără personalitate juridică.
InspecŃia Socială are ca scop inspectarea activităŃilor din domeniul
asistenŃei sociale şi al incluziunii sociale realizate de autorităŃile
administraŃiei publice centrale şi locale şi persoanele fizice şi juridice
privind prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori
permanente ale unor situaŃii care pot genera marginalizarea sau excluziunea
socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităŃilor.
2.6.2. InstituŃii şi servicii la nivel local
Ordinul nr.95/2006 subliniază şi clarifică responsabilităŃile ce revin
Serviciului Public de AsistenŃă Socială, persoanelor cu atribuŃii de asistenŃă
socială în domeniul protecŃiei drepturilor copilului potrivit legii
nr.272/2004. metodologia reprezintă modul în care Consiliile locale ar
trebui să colaboreze cu alte instituŃii a căror competenŃă este strâns legată de
a acestora.
Metodologia de lucru subliniază şi clarifică responsabilităŃile ce revin
Serviciului Public de AsistenŃă Socială/persoanei cu atribuŃii de asistenŃă socială

64
OUG nr.130/2006 privind InspecŃia Socială, publicată în M.Of.nr.1056/30.12.2006.

127
în domeniul protecŃiei drepturilor copilului conform legii 272/2004, dar oferă şi
sugestii cu privire la modalităŃile concrete de punere în aplicare a legii65.
Legea nr.272/2004 oferă un cadru legal modern şi cuprinzător în
domeniul protecŃiei drepturilor copiilor, bazat pe convenŃiile internaŃionale
la care România este parte. Ea defineşte drepturile copilului şi identifică
rolurile şi responsabilităŃile a numeroşi actori, cum ar fi:
a) Consiliile JudeŃene;
b) DirecŃiile Generale de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului
(DGASPC);
c) Consiliile locale;
d) Serviciile Publice de AsistenŃă Socială (SPAS);
e) InstituŃiile din domeniul educaŃiei;
f) InstituŃiile din domeniul sănătăŃii;
g) InstanŃe judecătoreşti;
h) PoliŃie;
i) Alte instituŃii/organizaŃii.
ToŃi copiii (0-18 ani) beneficiază de prevederile legii, care acoperă
toate aspectele juridice care afectează copiii şi tinerii, inclusiv:
a) Drepturile copilului;
b) ProtecŃia specială a copilului care este lipsit temporar sau definitiv
de îngrijirea părinŃilor săi;
c) ProtecŃia copilului refugiat şi protecŃia copilului în caz de conflict armat;
d) ProtecŃia copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal;
e) ProtecŃia copilului împotriva exploatării;
f) InstituŃii şi servicii cu atribuŃii în protecŃia copilului;
g) Organisme private;
h) LicenŃierea şi inspecŃia serviciilor de prevenire a separării copilului
de familia sa, precum şi a celor de protecŃie specială a copilului fost lipsit,
temporar sau definitiv, de ocrotirea părinŃilor săi;
i) Sursele de finanŃare ale sistemului de protecŃie a copilului.
Fundamentul legii 272/2004 îl reprezintă faptul că părinŃii sunt primii
responsabili pentru creşterea, îngrijirea şi dezvoltarea copilului. Mai mult,
atunci când intervin probleme, părinŃii sunt îndreptăŃiŃi să primească
sprijinul de care au nevoie din partea comunităŃii şi al autorităŃilor locale.
Numai dacă părinŃii şi autorităŃile locale nu îşi pot îndeplini obligaŃiile ce le
65
Legea nr.272/2004 privind protecŃia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în
M.Of.nr.557/23.06.2004.
Ordinul nr.95/2006 pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre
direcŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului şi serviciile publice de asistenŃă
socială/persoane cu atribuŃii de asistenŃă socială, în domeniul protecŃiei drepturilor
copilului, publicat în M.Of.nr.305/0504.2006.

128
revin faŃă de copii, intervine în mod complementar statul. Iar atunci când o
astfel de intervenŃie este necesară, ea trebuie să fie proporŃională cu
circumstanŃele situaŃiei copilului şi să urmeze procedurile necesare.
Legea 272/2004 constituie premisa schimbării mentalităŃii, a
procedurilor şi practicilor care trebuie acceptate şi aplicate de toŃi cei care
lucrează cu copiii şi familiile lor.
Consiliile locale
Legea 272/2004, în special prin articolul 106, accentuează rolul major
al Consiliilor locale, prin Serviciile Publice de AsistenŃă Socială,
persoanelor cu atribuŃii de asistenŃă socială în domeniul protecŃiei
drepturilor copiilor aflaŃi în aria lor teritorială. AtribuŃiile acestora sunt:
a) monitorizează şi analizează situaŃia copiilor din unitatea administrativ-
teritorială, precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând
centralizarea şi sintetizarea datelor şi informaŃiilor relevante, realizează
activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa;
b) identifică şi evaluează situaŃiile care impun acordarea de servicii
şi/sau prestaŃii pentru prevenirea separării copilului de familia sa;
c) elaborează documentaŃia necesară pentru acordarea serviciilor şi/sau
prestaŃiilor şi acordă aceste servicii şi/sau prestaŃii;
d) asigură consilierea şi informarea familiilor cu copii în întreŃinere
asupra drepturilor şi obligaŃiilor acestora, asupra drepturilor copilului şi
asupra serviciilor disponibile pe plan local;
e) asigură şi urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a
consumului de alcool şi droguri, de prevenire şi combatere a violenŃei în
familie, precum şi a comportamentului delincvent;
f) vizitează periodic la domiciliu familiile şi copiii care beneficiază de
servicii şi prestaŃii;
g) înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară
luarea unei măsuri de protecŃie specială;
h) urmăresc evoluŃia dezvoltării copilului şi modul în care părinŃii
acestuia îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaŃiile cu privire la
copilul care a beneficiat de o măsură de protecŃie specială şi a fost reintegrat
în familia sa;
i) colaborează cu direcŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia
copilului în domeniul protecŃiei copilului şi transmit acesteia toate datele şi
informaŃiile solicitate din acest domeniu.
După cum este prevăzut în legea 272/2004 este clar că
responsabilitatea primară în îngrijirea copilului aparŃine părinŃilor săi, dar
toŃi părinŃii au uneori nevoie de sprijin şi ajutor. Consiliul local, împreună
cu alte instituŃii locale şi cu profesionişti cum ar fi medicii, profesorii,
preoŃii şi poliŃiştii, trebuie să acŃioneze pentru a crea cel mai bun mediu
129
posibil în care părinŃii să-şi exercite rolul lor vital. De asemenea, Consiliul
local trebuie să fie gata să ofere consiliere şi asistenŃă suplimentară
familiilor, atunci când acestea au nevoie.
Conceptul fundamental al legii 272/2004 este acela că toŃi copiii au
drepturi. Legea expune în detaliu aceste drepturi şi identifică profesiile şi
instituŃiile - inclusiv Consiliile Locale - care au responsabilitatea de a
asigura respectarea tuturor drepturilor copiilor. Acestea sunt exprimate în
legea 272/2004 după cum urmează:
a) Copiii au dreptul la protecŃie şi asistenŃă în realizarea şi exercitarea
deplină a drepturilor lor;
b) Copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităŃii sale;
c) Copilul are dreptul de a-şi păstra cetăŃenia, numele şi relaŃiile de
familie fără nici o ingerinŃă;
d) Copilul are dreptul de a menŃine relaŃii personale şi contacte directe
cu părinŃii, rudele, precum şi cu alte persoane faŃă de care copilul a dezvoltat
legături de ataşament;
e) Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreŃine relaŃii
personale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a
bucurat de viaŃa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine
interesului său superior;
f) Copilul care a fost separat de ambii părinŃi sau de unul dintre aceştia
printr-o măsură dispusă în condiŃiile legii are dreptul de a menŃine relaŃii
personale şi contacte directe cu ambii părinŃi, cu excepŃia situaŃiei în care
acest lucru contravine interesului superior al copilului;
g) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice şi a vieŃii sale
intime, private şi familiale;
h) Copilul are dreptul la libertate de exprimare;
i) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber
opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte;
j) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl priveşte
copilul are dreptul de a fi ascultat;
k) Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conştiinŃă şi de religie;
l) Copilul are dreptul la libera asociere în structuri formale şi
informale, precum şi libertatea de întrunire paşnică;
m) Copilul aparŃinând unei minorităŃi naŃionale, etnice, religioase sau
lingvistice are dreptul la viaŃă culturală proprie, la declararea apartenenŃei sale
etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum şi la dreptul de a
folosi limba proprie în comun cu alŃi membri ai comunităŃii din care face parte;
n) Copilul are dreptul la respectarea personalităŃii şi individualităŃii
sale şi nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori
degradante;
130
 o) Copilul are dreptul să depună singur plângeri referitoare la
încălcarea drepturilor sale fundamentale;
p) Copilul are dreptul să crească alături de părinŃii săi.
Legea 272/2004 atribuie Consiliilor Locale o serie de responsabilităŃi
specifice, incluzând:
1. Acordarea sistematică de servicii şi prestaŃii, cu accent deosebit pe
informarea corespunzătoare a părinŃilor, consilierea acestora, terapie sau
mediere pentru a evita separarea copiilor de părinŃii săi sau abuzul asupra
copiilor - Art. 34.
2. Depistarea precoce a situaŃiilor de risc care pot determina separarea
copilului de părinŃii săi, precum şi prevenirea comportamentelor abuzive ale
părinŃilor şi a violenŃei în familie - Art. 34.
3. Identificarea copiilor a căror dezvoltarea fizică, mentală, spirituală,
morală sau socială a copilului este primejduită şi care necesită intervenŃia
DGASPC - Art. 36 (2).
4. Cooperarea cu instituŃiile medicale, poliŃia şi alte autorităŃi în
vederea realizării demersurilor pentru înregistrarea naşterii copiilor părăsiŃi
în maternitate şi a copiilor găsiŃi - Art. 11 şi 12.
5. Informarea părinŃilor şi copiilor în legătură cu drepturile pe care le
au, precum şi asupra modalităŃii de acordare a drepturilor de asistenŃă
socială şi de asigurări sociale - art. 45 (4).
6. Urmărirea evoluŃiei dezvoltării copilului, precum şi modul în care
părinŃii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaŃiile cu privire la
copilul reintegrat în familie. În acest scop, SPAS întocmeşte rapoarte lunare
pe o perioadă de minimum 3 luni - art. 70.
7. Colaborarea cu inspectoratele şcolare judeŃene şi cu celelalte
instituŃii publice competente în vederea reintegrării şcolare a copiilor care se
sustrag procesului de învăŃământ, desfăşurând munci cu nerespectarea legii -
art. 87 (3).
8. Organizarea de servicii de zi, în mod autonom sau prin asociere,
potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivă, pentru prevenirea
separării copilului de părinŃii săi - art. 111 (1).
9. ÎnfiinŃarea, organizarea şi dezvoltarea de servicii de prevenire a
separării copilului de familia sa numai dacă au obŃinut licenŃa de funcŃionare
pentru serviciul respectiv, eliberată de Autoritatea NaŃională pentru
ProtecŃia Drepturilor Copilului - art. 115 (1).
Serviciile înfiinŃate sunt inspectate periodic de către reprezentanŃi ai
AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului efectuează
inspecŃii periodice cu privire la modul în care autorităŃile publice respectă
standardele minime obligatorii - art. 116.

131
 10. Acordarea de prestaŃii financiare excepŃionale, în situaŃia în care
familia care îngrijeşte copilul se confruntă temporar cu probleme financiare
determinate de o situaŃie excepŃională şi care pune în pericol dezvoltarea
armonioasă a copilului. Cuantumul maxim, precum şi condiŃiile de acordare
a prestaŃiilor financiare excepŃionale se stabilesc printr-o hotărâre a
consiliului local. PrestaŃiile financiare excepŃionale pot fi acordate şi sub
formă de prestaŃii în natură - art. 121 (1), 122 şi 123.
Pentru a se putea bucura de drepturile prevăzute de lege, copiii, ca şi
adulŃii cu care aceştia intră în contact, trebuie să cunoască legea şi drepturile
prevăzute de aceasta. Informarea populaŃiei şi monitorizarea impactului legii
este o sarcină majoră, care depăşeşte sfera de acŃiune individuală a Consiliilor
Locale, dar acestea şi asistenŃii sociali de la nivel local au un rol major în acest
domeniu. Consiliile Locale pot evalua dacă un copil se bucură de drepturile
prevăzute în lege şi dacă adulŃii implicaŃi sprijină copiii în spiritul legii.
Unele dintre modalităŃile prin care Consiliile Locale pot îndeplini un
astfel de rol includ:
a) Elaborarea şi distribuirea de materiale informative;
b) Organizarea unor evenimente pentru promovarea legii (seminarii,
dezbateri, concursuri etc.);
c) Organizarea de cursuri de formare pentru personalul propriu pentru
a se asigura că aceştia cunosc drepturile copilului;
d) Monitorizarea modului de respectarea a drepturilor copiilor în
şcolile şi unităŃile medicale din unitatea lor administrativ teritorială;
e) Sprijinirea copiilor în demersurile pe care le întreprind în vederea
respectării drepturilor lor.
Legea 272/2004 atribuie Consiliului Local responsabilitatea primară în
domeniul prevenirii. Aceasta înseamnă că activitatea Consiliilor locale trebuie să se
focalizeze pe lucrul individual cu familiile şi comunitatea, în vederea identificării
soluŃiilor la problemele familiilor pentru a evita separarea copiilor de părinŃii lor.
Consiliile Locale sunt bine plasate pentru a realiza această activitate cu cunoştinŃele
lor privind circumstanŃele locale şi abilitatea de a identifica soluŃii locale.
În îndeplinirea responsabilităŃilor lor, Consiliile Locale vor trebui să
acŃioneze pe două nivele:
a) Individual cu copiii şi familiile: prin asistenŃii sociali care identifică,
efectuează evaluări, oferă consiliere şi elaborează planuri de servicii;
b) În comunitate prin Consiliu, susŃinut de structura sa comunitară
consultativă, utilizând resursele comunităŃii;
ImportanŃa implicării comunităŃii
ComunităŃile sunt de obicei definite de membrii comunităŃii care
împărtăşesc o combinaŃie de elemente ca poziŃie geografică, preocupări
comune sau credinŃa în anumite idei (valori, idealuri comune).
132
 Copiii şi familiile trăiesc în comunităŃi şi primesc, de cele mai multe
ori, sprijinul şi asistenŃa de care au nevoie de reŃeaua lor locală formată din:
a) prieteni, vecini;
b) rude;
c) preot;
d) servicii generale (asistent medical/medic de familie, asistent familial,
mediator şcolar/sanitar, asistent social, poliŃist, profesor/diriginte/director şcoală).
Uneori însă, aceste reŃele nu pot îndeplini pe de-a-ntregul nevoile
familiei. Aceasta poate fi datorată unor factori ca:
a) Familia nu are o reŃea complet funcŃională;
b) Resursele comunităŃii sunt subdezvoltate;
c) Problemele familiei depăşesc sfera resurselor reŃelei sale;
d) ReŃeaua respinge familia, dintr-un anumit motiv, sau invers.
În aceste circumstanŃe familiile şi comunităŃile au nevoie de ajutor
suplimentar şi este responsabilitatea Consiliului Local să ofere acest ajutor
sau să implice alte servicii care o pot face.
Ajutorarea familiilor din localitate este o sarcină importantă pentru
Consiliile Locale. Acestea trebuie să întreprindă toate demersurile posibile
pentru a se asigura că sunt bine informate cu privire la problemele existente
şi că acordă prioritate politică şi financiară copiilor şi familiilor acestora.
AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia să garanteze şi să
promoveze respectarea drepturilor copiilor din unităŃile administrativ-teritoriale,
asigurând prevenirea separării copilului de părinŃii săi, precum şi protecŃia
specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de îngrijirea părinŃilor săi.
AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia de a implica
colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunităŃii şi de
soluŃionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii.
În acest scop, pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzând, dar
fără a se limita, oameni de afaceri locali, preoŃi, cadre didactice, medici, consilieri
locali, poliŃişti. Rolul acestor structuri este atât de soluŃionare a unor cazuri
concrete, cât şi de a răspunde nevoilor globale ale respectivei colectivităŃi.
Mandatul structurilor comunitare consultative se stabileşte prin acte
emise de către autorităŃile administraŃiei publice locale.
Pentru a-şi îndeplini rolul pentru care au fost create, structurile comunitare consultative
vor beneficia de programe de formare în domeniul asistentei sociale şi protecŃia copilului.
În subordinea consiliului judeŃean şi, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, funcŃionează Comisia pentru ProtecŃia Copilului66, ca organ de
specialitate al acestora, fără personalitate juridică, având următoarele atribuŃii principale:

66
HG nr.1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcŃionare a comisiei pentru
protecŃia copilului, publicată în M.Of.nr.872/24.09.2004.

133
 a) stabilirea încadrării în grad de handicap şi orientarea şcolară a copilului;
b) pronunŃarea, în condiŃiile prezentei legi, cu privire la propunerile
referitoare la stabilirea unei măsuri de protecŃie specială a copilului;
c) soluŃionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal;
d) alte atribuŃii prevăzute de lege.
Serviciile publice de asistenŃă socială organizate la nivelul
municipiilor şi oraşelor, precum şi persoanele cu atribuŃii de asistenŃă
socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, îndeplinesc în
domeniul protecŃiei copilului următoarele atribuŃii:
a) monitorizează şi analizează situaŃia copiilor din unitatea
administrativ-teritorială, precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor,
asigurând centralizarea şi sintetizarea datelor şi informaŃiilor relevante;
b) realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa;
c) identifică şi evaluează situaŃiile care impun acordarea de servicii
şi/sau prestaŃii pentru prevenirea separării copilului de familia sa;
d) elaborează documentaŃia necesară pentru acordarea serviciilor şi/sau
prestaŃiilor şi acordă aceste servicii şi/sau prestaŃii, în condiŃiile legii;
e) asigură consilierea şi informarea familiilor cu copii în întreŃinere
asupra drepturilor şi obligaŃiilor acestora, asupra drepturilor copilului şi
asupra serviciilor disponibile pe plan local;
f) asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a
consumului de alcool şi droguri, de prevenire şi combatere a violenŃei în
familie, precum şi a comportamentului delincvent;
g) vizitează periodic la domiciliu familiile şi copiii care beneficiază de servicii şi prestaŃii;
h) înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară
luarea unei măsuri de protecŃie specială, în condiŃiile legii;
i) urmăreşte evoluŃia dezvoltării copilului şi modul în care părinŃii acestuia
îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaŃiile cu privire la copilul care a
beneficiat de o măsură de protecŃie specială şi a fost reintegrat în familia sa;
j) colaborează cu DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia
copilului în domeniul protecŃiei copilului şi transmite acesteia toate datele şi
informaŃiile solicitate din acest domeniu.
La nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, atribuŃiile menŃionate sunt
exercitate de DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia copilului.
Pentru prevenirea separării copilului de părinŃii săi, precum şi pentru
realizarea protecŃiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de
părinŃii săi, se organizează şi funcŃionează următoarele tipuri de servicii67:

67
HG nr.1438/2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcŃionare a serviciilor
de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecŃie specială a copilului lipsit
temporar sau definitiv de ocrotirea părinŃilor săi, publicată în M.Of.nr.872/24.09.2004.

134
 a) servicii de zi;
b) servicii de tip familial;
c) servicii de tip rezidenŃial.
Serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigură menŃinerea,
refacerea şi dezvoltarea capacităŃilor copilului şi ale părinŃilor săi, pentru
depăşirea situaŃiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa.
Accesul la aceste servicii se realizează în baza planului de servicii sau,
după caz, a planului individualizat de protecŃie.68
Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigură, la
domiciliul unei persoane fizice sau familii, creşterea şi îngrijirea copilului
separat, temporar sau definitiv, de părinŃii săi, ca urmare a stabilirii în
condiŃiile prezentei legi a măsurii plasamentului.
Serviciile de tip rezidenŃial sunt acele servicii prin care se asigură protecŃia,
creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinŃii săi, ca
urmare a stabilirii în condiŃiile prezentei legi a măsurii plasamentului.
Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidenŃial centrele de
plasament şi centrele de primire a copilului în regim de urgenŃă.
Sunt considerate servicii de tip rezidenŃial şi centrele maternale.
Serviciile de tip rezidenŃial care aparŃin autorităŃilor administraŃiei
publice se organizează numai în structura DirecŃiei generale de asistenŃă
socială şi protecŃia copilului, în regim de componente funcŃionale ale
acestora, fără personalitate juridică.
Serviciile de tip rezidenŃial se organizează pe model familial şi pot
avea caracter specializat în funcŃie de nevoile copiilor plasaŃi.
Pentru asigurarea prevenirii separării copilului de părinŃii lui, consiliul
local al municipiilor, oraşelor, comunelor şi sectoarelor municipiului
Bucureşti are obligaŃia să organizeze, în mod autonom sau prin asociere,
servicii de zi, potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivă.
Pentru asigurarea protecŃiei speciale a copilului lipsit, temporar sau
definitiv, de ocrotirea părinŃilor săi, consiliul judeŃean şi, respectiv, consiliul
local al sectorului municipiului Bucureşti, au obligaŃia să organizeze, în
mod autonom sau prin asociere, servicii de tip familial şi de tip rezidenŃial,
potrivit nevoilor identificate la nivelul unităŃii lor administrativ-teritoriale.
În funcŃie de nevoile evaluate ale copiilor plasaŃi, consiliul judeŃean poate
organiza şi dezvolta şi servicii de zi.
68
planul individualizat de protecŃie – documentul prin care se realizează planificarea
serviciilor, prestaŃiilor şi măsurilor de protecŃie specială a copilului, pe baza evaluării psiho-
sociale a acestuia şi a familiei sale, în vederea integrării acelui copil, care a fost separat de
familia sa, într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil.
planul de servicii – documentul prin care se realizează planificarea acordării serviciilor şi prestaŃiilor, pe
baza evaluării psiho-sociale a copilului şi familiei, în vederea prevenirii separării copilului de familia sa.

135
 La angajarea personalului de educaŃie, protecŃie şi îngrijire din cadrul
instituŃiilor publice şi private care, prin natura profesiei, intră în contact cu
copilul se va prezenta în mod obligatoriu şi o expertiză neuro-psihiatrică.
Anual, personalul este evaluat din punct de vedere psihologic.
Rapoartele privind expertizele neuro-psihiatrice, precum şi rapoartele de
evaluare psihologică se păstrează conform legii la dosarul personal al salariatului.

Organisme private
Organismele private care pot desfăşura activităŃi în domeniul protecŃiei
drepturilor copilului şi a protecŃiei speciale a acestuia sunt persoane juridice de
drept privat, fără scop patrimonial, constituite şi acreditate în condiŃiile legii.
În desfăşurarea activităŃilor menŃionate, organismele private acreditate
se supun regimului de drept public prevăzut de prezenta lege, precum şi de
reglementările prin care aceasta este pusă în executare.
Organismele private legal constituite şi acreditate pot înfiinŃa, organiza
şi dezvolta serviciile de prevenire a separării copilului de familia sa, precum
şi de protecŃie specială a copilului, numai pe baza licenŃei eliberate de către
Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului.

Organizare şi funcŃionare a serviciilor de prevenire a separării

copilului de familia sa, precum şi a celor de protecŃie specială a copilului
lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinŃilor săi.69

Organizarea şi funcŃionarea serviciilor de tip rezidenŃial

Serviciile de tip rezidenŃial au rolul de a asigura protecŃia, creşterea şi
îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinŃii săi, ca urmare
a stabilirii, în condiŃiile legii, a măsurii plasamentului.
Din categoria serviciilor de tip rezidenŃial fac parte centrele de
plasament, centrele de primire a copilului în regim de urgenŃă şi centrele
maternale. În sensul prezentului regulament, centrele de plasament includ şi
casele de tip familial.
Serviciile de tip rezidenŃial pot avea caracter specializat, în funcŃie de
nevoile şi de caracteristicile copiilor protejaŃi.
Serviciile de tip rezidenŃial pot fi înfiinŃate prin:
a) hotărâre a consiliului judeŃean sau, după caz, a consiliului local al
sectorului municipiului Bucureşti;

69
HG nr.1438/2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcŃionare a
serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecŃie
specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinŃilor săi, publicată în
M.Of.nr.872/24.09.2004.

136
 b) hotărâre a unor organisme private acreditate.
Serviciile de tip rezidenŃial înfiinŃate de autorităŃile administraŃiei
publice locale se organizează numai în structura direcŃiilor generale de
asistenŃă socială şi protecŃia copilului, în regim de componente funcŃionale
ale acestora, fără personalitate juridică.
Serviciile de tip rezidenŃial pot fi înfiinŃate de organismele private
acreditate numai cu aprobarea consiliului judeŃean, respectiv a consiliilor
locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Principiile care stau la baza activităŃii serviciilor de tip rezidenŃial sunt:
a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) deschiderea către comunitate;
c) asigurarea în mod adecvat a unor modele de rol şi statut social, prin
încadrarea în unitate a unui personal mixt şi deschiderea centrului către comunitate;
d) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
e) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor;
f) respectarea demnităŃii copilului;
g) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia,
Ńinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate;
h) menŃinerea relaŃiilor personale ale copilului şi contacte directe cu
părinŃii, rudele, precum şi cu alte persoane faŃă de care copilul a dezvoltat
legături de ataşament;
i) menŃinerea împreună a fraŃilor;
j) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului;
k) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului;
l) asigurarea protecŃiei copilului pe o perioadă determinată, până la
integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturală, extinsă sau substitutivă;
m) asigurarea protecŃiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;
n) asigurarea unei intervenŃii profesioniste, prin echipe
pluridisciplinare;
o) asigurarea confidenŃialităŃii şi a eticii profesionale.
Beneficiarii serviciilor de tip rezidenŃial sunt:
a) copiii separaŃi, temporar sau definitiv, de părinŃii lor, ca urmare a
stabilirii, în condiŃiile legii, a măsurii plasamentului în acest tip de serviciu;
b) copiii pentru care a fost dispus, în condiŃiile legii, plasamentul în
regim de urgenŃă;
c) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care beneficiază, în
condiŃiile legii, de protecŃie specială;
d) cuplurile părinte/reprezentant legal - copil, în situaŃia constatării riscului de
abandon al copilului din motive neimputabile părintelui/reprezentantului legal sau
în situaŃia includerii acestuia într-un program de restabilire a legăturilor familiale;

137
 e) copiii neînsoŃiŃi de către părinŃi sau de alt reprezentant legal, care
solicită o formă de protecŃie în condiŃiile reglementărilor legale privind
statutul şi regimul refugiaŃilor.
Accesul beneficiarilor în cadrul serviciilor de tip rezidenŃial se face în baza:
a) măsurilor de plasament dispuse în condiŃiile legii de către comisiile
pentru protecŃia copilului sau instanŃa judecătorească;
b) dispoziŃiilor de plasament în regim de urgenŃă, emise de către
directorul direcŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului sau de
către instanŃa judecătorească;
c) dispoziŃiei de admitere a cuplului mamă-copil în cadrul centrului maternal,
emisă de organele de conducere ale persoanei juridice în structura căreia
funcŃionează acest tip de serviciu, precum şi contractului de rezidenŃă a mamei.
Contractul de rezidenŃă reprezintă convenŃia încheiată între mamă şi
organele de conducere ale persoanei juridice în structura căreia funcŃionează
centrul maternal, care reglementează obiectivele intervenŃiei, drepturile şi
obligaŃiile părŃilor, condiŃiile şi modul de încetare a acordării serviciului,
precum şi perioada pe care se acordă acesta.
Contractul se încheie pe o perioadă de maximum 12 luni.
Serviciile de tip rezidenŃial îndeplinesc următoarele atribuŃii, în funcŃie
de specificul şi de nevoile fiecărei categorii de beneficiari:
a) asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiŃiile
igienico-sanitare necesare protecŃiei speciale a copiilor, tinerilor şi, după
caz, mamelor care beneficiază de acest tip de serviciu, în funcŃie de nevoile
şi de caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari;
b) asigură, după caz, supravegherea stării de sănătate, asistenŃă
medicală, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă a beneficiarilor;
c) asigură paza şi securitatea beneficiarilor;
d) asigură beneficiarilor protecŃie şi asistenŃă în cunoaşterea şi
exercitarea drepturilor lor;
e) asigură accesul beneficiarilor la educaŃie, informare, cultură;
f) asigură educaŃia informală şi nonformală a beneficiarilor, în vederea
asimilării cunoştinŃelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale;
g) asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaŃiilor cu comunitatea;
h) asigură climatul favorabil dezvoltării personalităŃii copiilor;
i) asigură participarea beneficiarilor la activităŃi de grup şi la programe
individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor;
j) asigură intervenŃie de specialitate;
k) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat
de protecŃie;
l) urmăresc modalităŃile concrete de punere în aplicare a măsurilor de
protecŃie specială, integrarea şi evoluŃia beneficiarilor în cadrul serviciului şi
138
formulează propuneri vizând completarea sau modificarea planului
individualizat de protecŃie sau îmbunătăŃirea calităŃii îngrijirii acordate;
m) asigură posibilităŃi de petrecere a timpului liber.

Organizarea şi funcŃionarea serviciilor de zi

Serviciile de zi au rolul de a asigura menŃinerea, refacerea şi
dezvoltarea capacităŃilor copilului şi ale părinŃilor săi, pentru depăşirea
situaŃiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa.
Din categoria serviciilor de zi fac parte:
a) centrele de zi;
b) centrele de consiliere şi sprijin pentru părinŃi;
c) centrele de asistenŃă şi sprijin pentru readaptarea copilului cu
probleme psihosociale;
d) serviciile de monitorizare, asistenŃă şi sprijin al femeii gravide
predispuse să îşi abandoneze copilul.
Serviciile de zi pot avea caracter specializat, în funcŃie de nevoile şi de
caracteristicile copiilor şi ale părinŃilor lor.
Serviciile de zi pot fi organizate şi în complexuri de servicii
cuprinzând două sau mai multe tipuri de servicii.
Serviciile de zi pot fi înfiinŃate, după caz, prin hotărâre a consiliului
local, hotărâre a consiliului judeŃean sau a consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti ori prin hotărâre a unor organisme private acreditate
să desfăşoare activităŃi de protecŃie a drepturilor copilului sau protecŃie
specială a acestuia.
Consiliile locale pot înfiinŃa servicii de zi în mod autonom sau prin
asociere, potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivă.
Serviciile de zi, înfiinŃate de consiliile locale, se organizează ca unităŃi
cu personalitate juridică în subordinea acestora şi sub coordonarea
serviciului public de asistenŃă socială de la nivelul municipiilor şi oraşelor
sau, după caz, sub coordonarea persoanelor cu atribuŃii de asistenŃă socială
din aparatul propriu al consiliilor locale comunale.
Serviciile de zi înfiinŃate de consiliul judeŃean sau de consiliile locale
ale sectoarelor municipiului Bucureşti funcŃionează ca unităŃi fără
personalitate juridică în structura DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi
protecŃia copilului şi se adresează numai copiilor care beneficiază de o
măsură de protecŃie specială.
Principiile care stau la baza activităŃii serviciilor de zi sunt:
a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al
copilului; egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
b) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor;
c) respectarea demnităŃii copilului;
139
 d) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia,
Ńinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate;
e) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului;
f) asigurarea protecŃiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;
g)asigurarea unei intervenŃii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;
h) asigurarea confidenŃialităŃii şi a eticii profesionale;
i) responsabilizarea părinŃilor cu privire la exercitarea drepturilor şi
îndeplinirea obligaŃiilor părinteşti;
j) primordialitatea responsabilităŃii părinŃilor cu privire la respectarea
şi garantarea drepturilor copilului.
Beneficiarii serviciilor de zi sunt:
a) copiii şi părinŃii cărora li se acordă prestaŃii şi servicii destinate
prevenirii separării lor;
b) copiii care au beneficiat de o măsură de protecŃie specială şi au fost
reintegraŃi în familie;
c) copiii care beneficiază de o măsură de protecŃie specială;
d) părinŃii ai căror copii beneficiază de o măsură de protecŃie specială;
e) copiii neînsoŃiŃi de părinŃi sau de alt reprezentant legal, care solicită
o formă de protecŃie în condiŃiile reglementărilor legale privind statutul şi
regimul refugiaŃilor.
Accesul beneficiarilor în cadrul serviciilor de zi se face în baza planului de
servicii pentru situaŃiile prevăzute de la lit. a) sau în baza planului individualizat
de protecŃie pentru situaŃiile prevăzute de la lit. b), c), d) şi e).
Admiterea beneficiarilor în baza planului de servicii şi, respectiv, în
baza planului individualizat de protecŃie se face prin dispoziŃie a primarului
şi, respectiv, prin dispoziŃie a conducătorului persoanei juridice în a cărei
structură funcŃionează serviciul.
Serviciile de zi îndeplinesc următoarele atribuŃii, în funcŃie de
specificul şi de nevoile fiecărei categorii de beneficiari:
a) asigură un program educaŃional adecvat vârstei, nevoilor,
potenŃialului de dezvoltare şi particularităŃilor copiilor;
b) asigură activităŃi recreative şi de socializare;
c) asigură copiilor consiliere psihologică şi orientare şcolară şi profesională;
d) asigură părinŃilor consiliere şi sprijin;
e) dezvoltă programe specifice pentru prevenirea comportamentelor
abuzive ale părinŃilor şi a violenŃei în familie;
f) asigură programe de abilitare şi reabilitare;
g) contribuie la depistarea precoce a situaŃiilor de risc care pot
determina separarea copilului de părinŃii săi;
h) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul de servicii
sau, după caz, în planul individualizat de protecŃie.
140
 Structura organizatorică, numărul de posturi şi categoriile de personal
pentru serviciile de zi se aprobă prin hotărâre a consiliului local, a consiliului
judeŃean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
sau prin hotărâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate,
pregătirea personalului fiind adaptată caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale
copiilor protejaŃi, precum şi obiectivelor respectivului serviciu.

Organizarea şi funcŃionarea serviciilor de tip familial

Serviciile de tip familial au rolul de a asigura, la domiciliul unei
persoane fizice sau familii, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar
sau definitiv, de părinŃii săi.
Serviciile de tip familial pot avea caracter specializat, în funcŃie de
nevoile şi de caracteristicile copiilor protejaŃi.
Serviciile de tip familial pot fi organizate de consiliul judeŃean,
respectiv de consiliul local al sectoarelor municipiului Bucureşti sau de
organismele private acreditate.
Consiliile judeŃene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, organizează serviciile de tip familial drept
compartimente distincte numai în structura DirecŃiei generale de asistenŃă
socială şi protecŃia copilului.
Organismele private acreditate organizează serviciile de tip familial
drept compartimente distincte sau ca activitate prestată de un compartiment
cu mai multe atribuŃii.
Serviciile de tip familial pot funcŃiona numai pe baza licenŃei eliberate
de Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului.
Principiile care stau la baza activităŃii serviciilor de tip familial sunt:
a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
c) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor;
d) respectarea demnităŃii copilului;
e) respectarea istoriei personale, a personalităŃii, familiei biologice şi
tradiŃiilor copilului;
f) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia,
Ńinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate;
g) menŃinerea relaŃiilor personale ale copilului şi a contactelor directe
cu părinŃii, rudele, precum şi cu alte persoane faŃă de care copilul a dezvoltat
legături de ataşament;
h) menŃinerea fraŃilor împreună;
i) asigurarea protecŃiei copilului pe o perioadă determinată, până la
integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturală, extinsă sau substitutivă;
j) asigurarea unui statut egal în cadrul familiei pentru copilul aflat în plasament;
141
 k) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului;
l) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului;
m) asigurarea protecŃiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;
n) asigurarea unei intervenŃii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;
o) asigurarea confidenŃialităŃii şi a eticii profesionale.
Beneficiarii serviciilor de tip familial sunt:
a) copiii pentru care urmează a fi instituită tutela, în condiŃiile legii;
b) copiii faŃă de care a fost stabilită, în condiŃiile legii, încredinŃarea în
vederea adopŃiei;
c) copiii separaŃi, temporar sau definitiv, de părinŃii lor, ca urmare a
stabilirii, în condiŃiile legii, a măsurii plasamentului;
d) copiii pentru care a fost dispus, în condiŃiile legii, plasamentul în
regim de urgenŃă;
e) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care beneficiază, în
condiŃiile legii, de protecŃie specială.
Serviciile de tip familial asigură:
a) evaluarea, în urma sesizării, a nevoilor copilului;
b) revizuirea periodică a evaluării nevoilor copilului;
c) întocmirea şi revizuirea planului individualizat de protecŃie pentru copil;
d) monitorizarea şi înregistrarea evoluŃiilor înregistrate în
implementarea planului individualizat de protecŃie;
e) realizarea instruirii specifice a familiei extinse sau substitutive cu
privire la nevoile copilului, înaintea plasării acestuia;
f) informarea în scris, înainte de mutarea copilului, a familiei extinse
sau substitutive, referitor la drepturile şi obligaŃiile legale ce îi revin cu
privire la persoana copilului pe durata plasării;
g) întocmirea convenŃiei de plasament, atunci când este cazul;
h) coordonarea activităŃilor privind mutarea copilului în familia
extinsă sau substitutivă;
i) organizarea, coordonarea şi monitorizarea activităŃilor în care sunt
implicaŃi alŃi specialişti, atunci când nevoile copilului impun aceste intervenŃii;
j) menŃinerea relaŃiilor copilului cu familia naturală, cu excepŃia situaŃiei
copilului adoptat, sau cu orice alte persoane relevante pentru viaŃa acestuia;
k) evaluarea capacităŃii solicitanŃilor de a oferi îngrijire potrivită
copilului separat, temporar sau definitiv, de părinŃii săi;
l) identificarea nevoilor de pregătire şi potenŃialului fiecărei familii care
solicită ocrotirea unui copil separat, temporar sau definitiv, de părinŃii săi;
m) pregătirea solicitantului în funcŃie de nevoile identificate ale acestuia;
n) întocmirea, păstrarea şi actualizarea documentaŃiei referitoare la
situaŃia copiilor care beneficiază de acest serviciu şi, respectiv, la situaŃia
familiilor care îl asigură;
142
 o) sprijinirea şi monitorizarea activităŃii de creştere şi îngrijire a
copilului şi asigurarea faptului că familiile sunt informate, acceptă, înŃeleg şi
acŃionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
p) organizarea procesului de potrivire a copilului cu familia extinsă
sau substitutivă;
q) furnizarea de informaŃii familiei extinse sau substitutive privind
tipurile de sprijin disponibil;
r) furnizarea de informaŃii privind procedurile ce vor fi urmate în cazul
suspiciunilor de abuz, neglijare sau orice altă plângere împotriva familiei;
s) evaluarea, anual sau ori de câte ori este nevoie, a activităŃii fiecărei
familii, conform dispoziŃiilor legale;
t) participarea personalului propriu la programe de pregătire specifică,
în funcŃie de nevoile de formare identificate.
Structura organizatorică, numărul de posturi şi categoriile de personal
pentru serviciile de tip familial se aprobă, după caz, prin hotărâre a
consiliului judeŃean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, sau prin hotărâre a organelor de conducere ale
organismelor private acreditate, numărul şi pregătirea personalului fiind
adaptate caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaŃi,
precum şi obiectivelor respectivului serviciu.

Comisia pentru protecŃia copilului

Constituirea şi atribuŃiile comisiei
Comisia pentru protecŃia copilului, este organul de specialitate, fără
personalitate juridică, al consiliului judeŃean, respectiv al consiliului local al
sectorului municipiului Bucureşti, cu activitate decizională în materia
protecŃiei şi promovării drepturilor copilului70.
Comisia are următoarele atribuŃii principale:
a) stabileşte încadrarea copiilor cu dizabilităŃi într-un grad de handicap
şi, după caz, orientarea şcolară a acestora;
b) stabileşte măsurile de protecŃie specială a copiilor, în condiŃiile legii;
c) reevaluează periodic hotărârile privind măsurile de protecŃie,
precum şi încadrarea în grad de handicap şi orientarea şcolară a copiilor, pe
baza sesizării direcŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului,
denumită în continuare DirecŃia;
d) revocă sau înlocuieşte măsura stabilită, în condiŃiile legii, dacă
împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;

70
HG nr.1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcŃionare a comisiei pentru
protecŃia copilului, publicată în M.Of.nr.872/24.09.2004.

143
 e) soluŃionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent
maternal profesionist;
f) soluŃionează plângerile adresate de copii, în măsura în care
soluŃionarea acestora nu este stabilită de lege în competenŃa altor instituŃii;
g) promovează drepturile copilului în toate activităŃile pe care le întreprinde;
h) informează părinŃii cu privire la consecinŃele plasamentului asupra
raporturilor pe care le au cu copiii, inclusiv drepturile şi obligaŃiile pe care le
au faŃă de copil pe durata măsurii plasamentului;
i) stabileşte, în condiŃiile legii, cuantumul contribuŃiei lunare a
părinŃilor la întreŃinerea copilului pentru care s-a decis plasamentul.
Comisia îndeplineşte orice alte atribuŃii prevăzute de lege.
ÎnfiinŃarea şi componenŃa Comisiei se aprobă prin hotărâre a
consiliului judeŃean, respectiv prin hotărâre a consiliului local al sectorului
municipiului Bucureşti, la propunerea secretarului general al judeŃului,
respectiv a secretarului sectorului municipiului Bucureşti, potrivit legii.
Comisia este alcătuită din 7 persoane şi are următoarea componenŃă:
a) preşedinte - secretarul general al judeŃului, respectiv secretarul
sectorului municipiului Bucureşti;
b) vicepreşedinte - directorul general al DirecŃiei. Acesta poate delega
atribuŃiile care îi revin directorului general adjunct care coordonează
activităŃile de protecŃie a drepturilor copilului;
c) 5 membri.
Membrii Comisiei sunt:
a) un medic specialist pediatru, desemnat de direcŃia de sănătate
publică judeŃeană, respectiv a municipiului Bucureşti;
b) un psihopedagog cu experienŃă în educaŃia specială, desemnat de
inspectoratul şcolar judeŃean, respectiv al municipiului Bucureşti;
c) un reprezentant al inspectoratului teritorial de poliŃie;
d) reprezentantul direcŃiei pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeŃene,
respectiv a municipiului Bucureşti, cu atribuŃii în domeniul asistenŃei sociale;
e) un reprezentant al organismelor private acreditate, propus de secretarul
general al judeŃului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti.
Nu pot fi membri în Comisie specialiştii care realizează evaluarea
complexă a copilului şi nici reprezentanŃii organismelor private care nu mai
sunt acreditate, în condiŃiile legii.
Membrii Comisiei reprezintă instituŃiile care i-au desemnat şi au obligaŃia ca,
în toate deciziile care se iau, să urmărească exclusiv interesul superior al copilului.
Secretarul general al judeŃului, respectiv secretarul sectorului
municipiului Bucureşti, are următoarele obligaŃii:
a) solicită şefilor serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului
SănătăŃii, Ministerului EducaŃiei şi Cercetării, Ministerului AdministraŃiei şi
144
Internelor şi ale Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei să îşi
desemneze reprezentanŃi pentru a fi propuşi ca membri ai Comisiei. Pot fi
membri ai Comisiei numai reprezentanŃii desemnaŃi care sunt specialişti angajaŃi
ai instituŃiilor respective, cu studii superioare în domeniul ştiinŃelor socio-umane,
ale căror integritate morală şi experienŃă profesională oferă garanŃii
corespunzătoare pentru îndeplinirea atribuŃiilor ce le revin în cadrul Comisiei;
b) propune consiliului judeŃean, respectiv consiliului local al sectorului
municipiului Bucureşti, nominalizarea unui membru al Comisiei dintre
reprezentanŃii organismelor private acreditate în condiŃiile legii, care desfăşoară
activităŃi în domeniul protecŃiei şi promovării drepturilor copilului. Poate fi
propus ca membru în Comisie numai reprezentantul organismului privat care
are studii superioare socio-umane şi care nu desfăşoară activităŃi în cadrul
autorităŃilor publice locale sau centrale. Reprezentarea organismelor private
acreditate va fi asigurată prin rotaŃie pentru o perioadă de un an;
c) întocmeşte proiectul de hotărâre privind înfiinŃarea şi componenŃa
Comisiei, pe care îl supune aprobării consiliului judeŃean, respectiv
consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti;
d) verifică şi răspunde de îndeplinirea de către membrii Comisiei a
condiŃiilor prevăzute la lit. a) şi b) şi propune consiliului judeŃean, respectiv
consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, modificarea
componenŃei Comisiei în cazul în care aceste condiŃii nu sunt îndeplinite.
În vederea exercitării în mod corespunzător a atribuŃiilor ce revin
Comisiei privind copilul cu dizabilităŃi, respectiv încadrarea într-un grad de
handicap şi orientarea şcolară/profesională, serviciul de evaluare complexă
din cadrul DirecŃiei exercită următoarele atribuŃii:
a) identifică copiii cu dizabilităŃi şi dificultăŃi de învăŃare şi adaptare socio-
şcolară, care necesită încadrare într-un grad de handicap şi orientare
şcolară/profesională, în urma solicitărilor directe, a referirilor din partea
specialiştilor care vin în contact cu copiii cu dizabilităŃi şi a sesizărilor din oficiu;
b) verifică îndeplinirea condiŃiilor privind încadrarea copilului într-un
grad de handicap şi orientarea şcolară/profesională a acestuia;
c) în situaŃii excepŃionale, efectuează evaluarea complexă a copilului
sau componente ale acesteia la sediul serviciului sau la domiciliul copilului;
d) întocmeşte raportul de evaluare complexă şi planul de recuperare a
copilului cu dizabilităŃi şi propune Comisiei încadrarea copilului într-un grad de
handicap şi orientarea şcolară/profesională; aceste propuneri se fac în baza
raportului de evaluare complexă şi prin aplicarea criteriilor de încadrare într-un
grad de handicap, respectiv a celor de orientare şcolară/profesională;
e) întocmeşte, în condiŃiile legii, planul individualizat de protecŃie
pentru copilul cu dizabilităŃi;

145
 f) urmăreşte realizarea planului de recuperare a copilului cu dizabilităŃi,
respectiv a planului individualizat de protecŃie, aprobat de Comisie;
g) efectuează reevaluarea anuală a condiŃiilor privind încadrarea copilului
într-un grad de handicap, la cererea părintelui sau a reprezentantului legal,
formulată cu cel puŃin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate
a certificatului. Cererea de reevaluare poate fi formulată şi înainte de expirarea
acestui termen dacă s-au schimbat condiŃiile pentru care s-a eliberat certificatul
de încadrare într-un grad de handicap. La cererea de reevaluare se anexează
documentele prevăzute de legislaŃia în vigoare;
h) comunică în scris părinŃilor sau reprezentantului legal data stabilită
pentru reevaluare;
i) efectuează reevaluarea pe ciclu şcolar a condiŃiilor privind orientarea
şcolară/profesională a copiilor cu dizabilităŃi, la cererea părintelui sau a
reprezentantului legal ori a comisiei interne de evaluare continuă; cererea este
formulată cu cel puŃin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate
a certificatului sau în situaŃia în care se constată schimbarea condiŃiilor pentru
care s-a eliberat certificatul de expertiză şi orientare şcolară/profesională.
Serviciul de evaluare complexă a copilului cuprinde în mod
obligatoriu câte un specialist din următoarele categorii profesionale:
a) medic pediatru;
b) psiholog;
c) psihopedagog;
d) asistent social;
e) neuropsihiatru sau, după caz, neurolog pentru copii ori psihiatru
pentru copii sau alt specialist, după caz.
Lucrările de secretariat ale Comisiei sunt asigurate de un secretariat care
funcŃionează în cadrul DirecŃiei din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Secretariatul Comisiei este condus de secretarul acesteia, numit prin
dispoziŃie a directorului general al DirecŃiei.
Secretariatul Comisiei este obligat să înregistreze cererile adresate de
către copii în legătură cu procedurile în faŃa Comisiei şi să le aducă la
cunoştinŃă modul în care au fost soluŃionate.

ŞedinŃele comisiei
Comisia competentă să soluŃioneze cazurile privitoare la copiii care
necesită o măsură de protecŃie specială este cea în a cărei rază teritorială se
află domiciliul copilului.
Comisia soluŃionează cazul în termen de cel mult 30 de zile de la data
înregistrării de către DirecŃie a sesizării cu privire la cauza respectivă.
Comisia se întruneşte bilunar în şedinŃe ordinare şi ori de câte ori este
necesar în şedinŃe extraordinare.
146
 Comisia este legal constituită în prezenŃa majorităŃii membrilor săi.
Convocarea şedinŃelor se face de către preşedinte, iar în absenŃa acestuia,
de către vicepreşedinte. Convocarea se face în scris cu cel puŃin 3 zile înainte de
data şedinŃei şi cuprinde în mod obligatoriu ordinea de zi a acesteia.
PrezenŃa membrilor Comisiei la şedinŃă este obligatorie.
ŞedinŃele Comisiei nu sunt publice. Comisia poate admite să fie de faŃă şi
alte persoane decât cele chemate, dacă apreciază că prezenŃa lor este utilă.
ŞedinŃele Comisiei au loc în spaŃii special amenajate, care să asigure
confidenŃialitatea datelor şi a informaŃiilor referitoare la copil, care sunt
prezentate Comisiei, respectarea demnităŃii clienŃilor care se prezintă în faŃa
Comisiei, precum şi a confidenŃialităŃii dezbaterilor membrilor Comisiei.
Amenajarea spaŃiilor, inclusiv a sălilor de aşteptare aferente, se asigură
de către DirecŃie.

Procedura în faŃa Comisiei

ŞedinŃele Comisiei sunt conduse de către preşedintele acesteia, iar în
absenŃa sa, de vicepreşedinte. La şedinŃe participă în mod obligatoriu
secretarul Comisiei, fără drept de vot. Pot participa la şedinŃele Comisiei şi
alte persoane invitate de preşedinte, de vicepreşedinte sau de unul dintre
membrii Comisiei, cu acordul membrilor acesteia.
În timpul şedinŃei Comisiei soluŃionarea cazului privind copilul
cuprinde următoarele etape:
a) prezentarea de către secretarul Comisiei a datelor de identitate ale
copilului şi ale persoanelor chemate în faŃa Comisiei pentru soluŃionarea
cazului, precum şi a situaŃiei privind convocările acestora, pe baza
documentelor menŃionate şi a registrului special de evidenŃă a convocărilor;
b) prezentarea raportului de evaluare iniŃială privind situaŃia copilului, a
propunerii motivate referitoare la stabilirea unei măsuri de protecŃie a copilului.
Prezentarea acestor date şi informaŃii se face de către specialistul sau, după caz,
de către specialiştii DirecŃiei care a instrumentat cazul, care vor furniza
Comisiei orice informaŃii suplimentare solicitate de membrii acesteia;
c) menŃionarea obligatorie în cadrul raportului prevăzut la lit. b) a opiniei
copilului faŃă de măsura propusă, incluzând date referitoare la vârsta copilului,
gradul de maturitate şi capacitatea acestuia de a-şi forma şi exprima o opinie.
În cazul copilului cu dizabilităŃi care necesită încadrare într-un grad de
handicap şi, după caz, orientare şcolară/profesională, se procedează la
prezentarea raportului de evaluare complexă, a planului de reabilitare şi a
propunerii privind încadrarea copilului într-un grad de handicap şi,
respectiv, orientarea şcolară/profesională a acestuia.
În faŃa Comisiei vor fi chemaŃi părinŃii, copilul care a împlinit vârsta
de 10 ani, persoana, familia sau reprezentantul organismului privat acreditat
147
care doreşte să îi fie dat în plasament copilul, precum şi orice persoane care
pot da relaŃii în cauză.
Cererea unui copil, care nu a împlinit vârsta de 10 ani, de a fi ascultat
nu poate fi refuzată de către Comisie decât motivat.
Convocarea persoanelor chemate în faŃa Comisiei pentru soluŃionarea
cazurilor privind copiii se face de către secretarul Comisiei.
Convocarea se face în scris şi se comunică persoanei interesate prin
scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, transmisă cu cel puŃin 5 zile
înainte de data şedinŃei, însoŃită de procesul-verbal de îndeplinire a procedurii
de convocare. În situaŃii excepŃionale, convocarea se poate face şi telefonic.
În cazul în care procedura de convocare, nu poate fi îndeplinită,
convocarea se poate face prin afişare la sediul Comisiei, precum şi la sediul
primăriei unităŃii administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia se află ultimul
domiciliu cunoscut al persoanei interesate, cu cel puŃin 3 zile înainte de data
şedinŃei. În acest caz secretarul Comisiei întocmeşte procesul-verbal de
îndeplinire a procedurii de convocare prin afişare, care va fi semnat şi de
reprezentantul primăriei la care se afişează convocarea.
Confirmările de primire a scrisorilor recomandate, precum şi procesele-
verbale de îndeplinire a procedurii de convocare se înregistrează într-un
registru special de evidenŃă a convocărilor de către secretarul Comisiei.
Viciul procedural privind neîndeplinirea procedurii de convocare se
acoperă în cazul prezentării persoanei interesate în faŃa Comisiei la data şedinŃei.
În acest caz prezentarea persoanei interesate se consemnează în procesul-verbal
al şedinŃei şi se înregistrează de către secretarul Comisiei în registrul special de
evidenŃă a convocărilor, cu menŃiunea "prezentat în faŃa Comisiei".
Persoanele chemate în faŃa Comisiei pentru soluŃionarea cazului sunt
audiate de Comisie separat, în următoarea ordine: copilul care a împlinit
vârsta de 10 ani, părinŃii/reprezentantul legal, persoana, familia sau
reprezentantul organismului privat acreditat care doreşte să îi fie dat în
plasament copilul, celelalte persoane chemate în faŃa Comisiei pentru a da
relaŃii necesare soluŃionării cazului; după audierea separată a acestor
persoane, Comisia poate proceda la o nouă audiere comună a două sau mai
multe dintre acestea. Copilului care a împlinit vârsta de 10 ani i se comunică
de către preşedintele Comisiei măsura propusă pentru protecŃia sa,
consecinŃele pe care stabilirea acestei măsuri le va avea şi i se asigură dreptul
de a-şi exprima în mod liber opinia cu privire la măsura de protecŃie propusă.
În cazul copilului cu dizabilităŃi care necesită încadrare într-un grad de
handicap şi, după caz, orientare şcolară/profesională, prezenŃa şi audierea
copilului au loc numai la solicitarea expresă a Comisiei.
În cadrul dezbaterilor membrii Comisiei pot face, motivat, noi
propuneri pentru soluŃionarea cazului, care vor fi supuse spre aprobare
148
Comisiei prin vot majoritar; formularea de noi propuneri în cazul încadrării
copilului cu dizabilităŃi într-un grad de handicap şi, după caz, al orientării
şcolare/profesionale a acestuia se face prin utilizarea aceloraşi norme
metodologice referitoare la aplicarea criteriilor de încadrare într-un grad de
handicap sau orientare şcolară/profesională.
Membrii Comisiei care se abŃin sau care votează împotrivă au
obligaŃia să îşi motiveze votul exprimat.
Audierile şi dezbaterile ce au loc în şedinŃele Comisiei, hotărârile
adoptate de ea, precum şi modul în care acestea au fost adoptate se
consemnează de secretarul Comisiei în procesul-verbal al şedinŃei, care se
semnează de către preşedinte, vicepreşedinŃi, precum şi de membrii prezenŃi
şi se contrasemnează de către secretarul Comisiei.
Procesele-verbale ale şedinŃelor Comisiei se consemnează în registrul
special de procese-verbale, ale cărui pagini sunt numerotate şi poartă
ştampila Comisiei, precum şi semnătura secretarului Comisiei.
Măsurile de protecŃie specială a copilului se stabilesc de către Comisie
numai atunci când există acordul părinŃilor, precum şi consimŃământul copilului
care a împlinit vârsta de 14 ani, exprimate în faŃa membrilor Comisiei.
Pentru soluŃionarea cazurilor este obligatorie prezentarea proiectului
planului individualizat de protecŃie71 şi a raportului referitor la ancheta
psihosocială a copilului de către specialistul DirecŃiei care a instrumentat
cauza. Raportul va cuprinde date privind personalitatea, starea fizică şi
mentală a copilului, antecedentele acestuia, condiŃiile în care a fost crescut
şi în care a trăit, orice alte date referitoare la creşterea şi la educarea
copilului, care pot folosi Comisiei în soluŃionarea cauzei, propunerea unei
măsuri de protecŃie specială a copilului, precum şi poziŃia acestuia cu privire
la măsura propusă.
Dosarul copilului va cuprinde, de asemenea, planul de servicii72 care a
fost întocmit de serviciul public de asistenŃă socială, punctul de vedere al
autorităŃilor locale şi al structurilor comunitare consultative în legătură cu
necesitatea luării unei măsuri de protecŃie specială.
În cazul copilului cu dizabilităŃi, dosarul acestuia include şi raportul de
evaluare complexă, precum şi planul de recuperare.

71
planul individualizat de protecŃie – documentul prin care se realizează planificarea
serviciilor, prestaŃiilor şi măsurilor de protecŃie specială a copilului, pe baza evaluării psiho-
sociale a acestuia şi a familiei sale, în vederea integrării acelui copil, care a fost separat de
familia sa, într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil.
72
planul de servicii – documentul prin care se realizează planificarea acordării serviciilor şi
prestaŃiilor, pe baza evaluării psiho-sociale a copilului şi familiei, în vederea prevenirii
separării copilului de familia sa.

149
 Comisia poate hotărî plasamentul copilului în altă unitate
administrativ-teritorială decât cea în care funcŃionează Comisia, dacă
interesul superior al copilului o impune, cu avizul favorabil al Comisiei din
unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Comisia competentă să ia hotărârea prezintă Comisiei al cărei aviz este
cerut toate informaŃiile pertinente pe care le deŃine, referitoare la soluŃionarea
cazului, precum şi motivul care impune luarea hotărârii propuse.
Comisia al cărei aviz este cerut este obligată să comunice celeilalte Comisii
hotărârea privind eliberarea avizului, în termen de 15 zile de la primirea solicitării
şi a informaŃiilor menŃionate. Respingerea solicitării de eliberare a avizului poate
fi întemeiată numai pe protejarea interesului superior al copilului.
În cazul nerespectării termenului, avizul favorabil al Comisiei este prezumat.
În situaŃia înlocuirii plasamentului dispus la o persoană sau familie, la
un asistent maternal ori serviciu de tip rezidenŃial, care are domiciliul sau,
după caz, sediul pe altă rază administrativ-teritorială decât cea în care
funcŃionează Comisia care a stabilit iniŃial plasamentul copilului,
competenŃa înlocuirii măsurii revine acestei Comisii.
În situaŃia menŃionată, înlocuirea se dispune la sesizarea DirecŃiei în a
cărei rază teritorială are domiciliul sau sediul persoana fizică ori juridică ce
are în plasament copilul şi care are obligaŃia monitorizării acestei măsuri.

Actele emise de comisie

În exercitarea atribuŃiilor ce îi revin Comisia emite hotărâri.
Hotărârile Comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor ei.
Acestea se redactează de către secretarul Comisiei, potrivit procesului-
verbal al şedinŃei în care au fost adoptate, în termen de 3 zile de la data
Ńinerii şedinŃei. Hotărârea Comisiei va cuprinde în mod obligatoriu numele,
prenumele şi codul numeric personal ale persoanelor care au luat în
plasament copilul, seria şi numărul livretului de familie al acestora, precum
şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale copilului.
În cazul în care, în urma reevaluărilor efectuate de Comisie, aceasta
hotărăşte menŃinerea măsurii stabilite, redactarea unei noi hotărâri nu este
necesară. Hotărârea Comisiei de menŃinere a măsurii stabilite se
consemnează în procesul-verbal de şedinŃă, precum şi în dosarul copilului.
Hotărârile redactate se semnează de preşedintele Comisiei sau de
vicepreşedinte, se contrasemnează de secretarul Comisiei şi se înregistrează
într-un registru special de evidenŃă a hotărârilor; hotărârile privind
încadrarea într-un grad de handicap şi orientarea şcolară/profesională se
înregistrează într-un registru separat de evidenŃă.
Hotărârile Comisiei se comunică persoanelor interesate în termen de 5 zile de
la data Ńinerii şedinŃei, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire.
150
 În exercitarea atribuŃiilor privind încadrarea copiilor cu dizabilităŃi
într-un grad de handicap şi orientarea şcolară a acestora, Comisia eliberează
certificate de încadrare a copilului într-un grad de handicap şi certificate de
expertiză şi orientare şcolară/profesională.
Comisia eliberează certificatul de expertiză şi orientare şcolară/profesională
şi pentru tânărul cu dizabilităŃi care a împlinit vârsta de 18 ani şi care a depăşit cu
mai mult de 3 ani vârsta corespunzătoare clasei de şcolarizare.
Actele emise de Comisie care nu necesită adoptarea unei hotărâri se
semnează de preşedintele acesteia sau de vicepreşedinte şi se înregistrează
în registrul general de intrări-ieşiri al Comisiei.

Efectele hotărârilor comisiei

Hotărârea Comisiei este executorie. Hotărârea se comunică părinŃilor,
persoanei sau familiei, asistentului maternal ori serviciului de tip rezidenŃial
căruia i-a fost dat în plasament copilul, copilului care a împlinit vârsta de 10
ani, direcŃiei pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeŃene, respectiv
a municipiului Bucureşti, DirecŃiei ori, după caz, organismului privat
acreditat, primăriei unităŃii administrativ-teritoriale în a cărei rază
domiciliază părinŃii, precum şi organelor financiare competente, dacă s-a
stabilit plata unei contribuŃii în sarcina părinŃilor.
Hotărârile Comisiei pot fi atacate la tribunalul de la domiciliul
copilului, cauzele supuse judecării fiind soluŃionate potrivit regulilor
speciale de procedură prevăzute de Legea nr.272/2004.
AcŃiunile în justiŃie, precum şi celelalte operaŃiuni, inclusiv solicitarea
eliberării de documente, întreprinse de către Comisie în realizarea atribuŃiilor
prevăzute de lege, sunt scutite de orice fel de taxe, precum şi de timbru judiciar.

Răspunderea membrilor comisiei

Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei răspund în faŃa
consiliului judeŃean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului
Bucureşti, pentru neîndeplinirea obligaŃiilor care le revin potrivit legii,
precum şi pentru adoptarea unor hotărâri cu nerespectarea dispoziŃiilor legale.
În aceste situaŃii Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Drepturilor
Copilului poate propune aplicarea următoarelor măsuri şi sancŃiuni:
a) solicitarea sancŃionării disciplinare a celui vinovat de către
conducerea instituŃiei al cărei reprezentant este, în condiŃiile legii;
b) revocarea calităŃii de membru al Comisiei;
c) suportarea sumelor reprezentând drepturile încasate necuvenit de către
beneficiari în situaŃia încadrării acestora într-o categorie de persoane cu handicap.
Măsurile prevăzute la lit. a) şi b) se aplică prin dispoziŃie a preşedintelui
consiliului judeŃean, respectiv a primarului sectorului municipiului Bucureşti.
151
Măsura prevăzută la lit. c) se aplică prin hotărâre a consiliului judeŃean,
respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.
În cazul eliberării de certificate de încadrare într-un grad de handicap
care necesită protecŃie specială, fără respectarea criteriilor medicale de
încadrare a copilului într-un grad de handicap, membrii Comisiei vor fi
obligaŃi, în condiŃiile legii, la suportarea sumelor reprezentând drepturile
încasate necuvenit de către beneficiari.
Urmărirea evoluŃiei şcolare a copilului cu dizabilităŃi în vederea
reevaluării condiŃiilor privind orientarea lui şcolară se realizează de către
comisiile interne de evaluare continuă din cadrul unităŃilor de învăŃământ
special, integrat şi/sau inclusiv.
Comisiile au obligaŃia să sesizeze comisiile pentru protecŃia copilului
cu cel puŃin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a
certificatului de expertiză şi orientare şcolară/profesională sau în situaŃia în
care se constată schimbarea condiŃiilor pentru care s-a eliberat certificatul.
O dată cu sesizarea scrisă se trimit traseul educaŃional şi raportul de
reevaluare a situaŃiei şi progreselor şcolare ale copilului.
Este interzisă înscrierea de către conducerea unităŃii de învăŃământ
special a unui copil în cadrul învăŃământului special, fără prezentarea, în
prealabil, a hotărârii Comisiei pentru protecŃia copilului cu privire la
orientarea şcolară/profesională.
Nerespectarea acestor dispoziŃii sau nerespectarea hotărârii Comisiei
cu privire la orientarea şcolară/profesională a copilului atrage sancŃionarea
disciplinară, în condiŃiile legii, a persoanei vinovate.

DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia copilului

Consiliile Locale nu lucrează singure cu copiii şi familiile.
DGASPC-urile au de asemenea responsabilităŃi, în special în cazurile de
abuz, neglijare sau exploatare sau atunci când copiii au nevoie de protecŃie
în afara familiei. Aceste responsabilităŃi sunt complementare şi le
completează pe cele ale Consiliilor Locale. Din acest motiv este esenŃial ca
DGASPC-urile şi Consiliile Locale să aibă o strânsă colaborare.
Există multe modalităŃi prin care se poate dezvolta şi menŃine o astfel
de relaŃie de colaborare.
DirecŃia generală este instituŃia publică cu personalitate juridică,
înfiinŃată în subordinea consiliului judeŃean, respectiv a consiliului local al
sectorului municipiului Bucureşti, prin comasarea serviciului public de
asistenŃă socială şi a serviciului public specializat pentru protecŃia copilului
de la nivelul judeŃului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti, prin
preluarea, în mod corespunzător, a atribuŃiilor şi funcŃiilor acestora.

152
 DirecŃia generală realizează la nivel judeŃean, respectiv la nivelul local al
sectoarelor municipiului Bucureşti, măsurile de asistenŃă socială în domeniul
protecŃiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice,
persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie73.
FinanŃarea DirecŃiei generale se asigură din bugetele locale ale judeŃelor,
respectiv din bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Organizarea şi funcŃionarea DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi

protecŃia copilului
DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia copilului, denumită în
continuare DirecŃia generală, are rolul de a asigura la nivel judeŃean, respectiv la nivelul
sectoarelor municipiului Bucureşti, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenŃă
socială în domeniul protecŃiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor
vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.
În vederea realizării atribuŃiilor prevăzute de lege DirecŃia generală
îndeplineşte, în principal, următoarele funcŃii:
a) de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenŃă
socială, a planului de asistenŃă socială pentru prevenirea şi combaterea
marginalizării sociale, precum şi a programelor de acŃiune antisărăcie, pe
care le supune spre aprobare consiliului judeŃean, respectiv consiliului local
al sectorului municipiului Bucureşti;
b) de coordonare a activităŃilor de asistenŃă socială şi protecŃie a
copilului la nivelul judeŃului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti;
c) de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziŃie;
d) de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi
instituŃiilor care au responsabilităŃi în domeniul asistenŃei sociale, cu
serviciile publice locale de asistenŃă socială, precum şi cu reprezentanŃii
societăŃii civile care desfăşoară activităŃi în domeniu;
e) de execuŃie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi
financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acŃiunile
antisărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi
pentru soluŃionarea urgenŃelor sociale individuale şi colective la nivelul
judeŃului, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti;
f) de reprezentare a consiliului judeŃean, respectiv a consiliului local al
sectorului municipiului Bucureşti, pe plan intern şi extern, în domeniul
asistenŃei sociale şi protecŃiei copilului.

73
HG nr.1.434 /2004 privind atribuŃiile şi Regulamentul cadru de organizare şi funcŃionare ale
DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului, publicată în M.Of.nr.869/23.09.2004,
modificată prin HG nr.1896/2006 publicată în M.Of.nr,17/10.01.2007.

153
 Structura organizatorică, numărul de personal şi bugetul DirecŃiei
generale se aprobă prin hotărâre a consiliului judeŃean, respectiv a consiliului
local al sectorului municipiului Bucureşti, astfel încât funcŃionarea acesteia să
asigure îndeplinirea atribuŃiilor ce îi revin potrivit legii.
Conform Legii nr. 272/2004, atribuŃiile DGASPC în domeniul
protecŃiei drepturilor copilului sunt:
1. Semnează împreună cu reprezentantul poliŃiei şi al maternităŃii,
procesul verbal în baza căruia se va stabili măsura plasamentului în regim de
urgenŃă pentru copil, în urma sesizării primite din partea unităŃii sanitare
referitor la părăsirea unui copil în maternitate - art. 11 (2).
2. Asigură consilierea şi sprijinirea mamelor în vederea realizării
demersurilor legate de întocmirea actului de naştere - art. 11 (4).
3. Transmite SPAS în a cărei rază administrativ-teritorială s-a produs
naşterea, dosarul cuprinzând certificatul medical constatator al naşterii,
procesul verbal, dispoziŃia de plasament în regim de urgenŃă şi răspunsul
poliŃiei cu rezultatul verificărilor; dacă mama nu a fost identificată - art. 11 (5).
4. Sesizează instanŃa judecătorească pentru decăderea totală sau
parŃială, a părinŃilor sau a unuia dintre ei din exerciŃiul drepturilor părinteşti,
în situaŃia de abuz sau neglijare gravă - art. 36 (3).
5. Ia toate măsurile necesare astfel încât părinŃii decăzuŃi din drepturile
părinteşti, precum şi cei cărora le-a fost limitat exerciŃiul anumitor drepturi să
beneficieze de asistenŃă specializată pentru creşterea capacităŃii acestora de a se
ocupa de copii, în vederea redobândirii exerciŃiului drepturilor părinteşti - art. 37 (1).
6. Evaluează persoana fizică sau familia care urmează a fi tutore cu
privire la garanŃiile morale şi condiŃiile materiale pe care trebuie să le
îndeplinească pentru a primi un copil în îngrijire, acordându-se prioritate
membrilor familiei extinse a copilului - art. 41 (2).
7. Întocmirea planului individualizat de protecŃie imediat după primirea
cererii de instituire a unei măsuri de protecŃie specială sau imediat după ce
directorul DGASPC a dispus plasamentul în regim de urgenŃă - art. 54 (1).
8. Evaluează persoana sau familia care primeşte un copil în plasament
cu privire la garanŃiile morale şi condiŃiile materiale pe care trebuie să le
îndeplinească pentru a primi un copil în plasament - art. 58 (2).
9. Solicită instanŃei stabilirea măsurii plasamentului în situaŃia în care
nu există acordul părinŃilor - art. 61 (2).
10. Sesizează instanŃa judecătorească în termen de 48 ore de la data la
care a fost dispus plasamentul în regim de urgenŃă - art. 66 (1).
11. Verifică trimestrial împrejurările care au stat la baza stabilirii
măsurilor de protecŃie specială şi sesizează comisia/instanŃa în vederea
modificării sau, după caz a încetării măsurii în cazul în care împrejurările s-
au modificat - art. 68 (1) şi (2).
154
 12. Urmăreşte modul în care sunt puse în aplicare măsurile de
protecŃie specială, dezvoltarea şi îngrijirea copilului pe perioada aplicării
măsurii - art. 69 (1).
13. Verifică şi soluŃionează toate sesizările privind cazurile de abuz şi
neglijare, inclusiv cele venite din partea asistenŃilor familiali - art. 92 (a).
14. Asigură prestarea serviciilor specializate pentru nevoile copiilor
victime ale abuzului sau neglijării şi ale familiilor acestora - art. 92 (b).
15. Colaborează cu reprezentanŃii persoanelor juridice, precum şi
persoanele fizice care au în îngrijire sau asigură protecŃia unui copil în scopul
oferirii informaŃiilor necesare pentru soluŃionarea sesizărilor - art. 94 (1).
16. Sesizează instanŃa judecătorească pentru a decide cu privire la:
înlocuirea plasamentului în regim de urgenŃă cu măsura plasamentului,
decăderea totală sau parŃială din exerciŃiul drepturilor părinteşti, precum şi
cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti, în termen de 48 de ore de la
data executării ordonanŃei preşedinŃiale prin care s-a dispus plasamentul în
regim de urgenŃă -art. 94 (4).
17. Întocmeşte şi prezintă instanŃei raportul referitor la copil, în toate
cauzele care privesc aplicarea legii, care va cuprinde date privind:
personalitatea, starea fizică şi mentală a copilului, antecedentele sociomedicale
şi educaŃionale ale copilului; condiŃiile în care copilul a fost crescut şi în care a
trăit, propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidenŃial în care
ar putea fi plasat copilul, orice alte date referitoare la creşterea şi educarea
copilului, care pot servi soluŃionării cauzei - art. 130 (1).
DirecŃia generală îndeplineşte următoarele atribuŃii principale:
a) în domeniul protecŃiei persoanei adulte:
1. completează evaluarea situaŃiei socioeconomice a persoanei adulte
aflate în nevoie, a nevoilor şi resurselor acesteia. Asigură furnizarea de
informaŃii şi servicii adecvate în vederea refacerii şi dezvoltării capacităŃilor
individuale şi ale celor familiale necesare pentru a depăşi cu forŃe proprii
situaŃiile de dificultate, după epuizarea măsurilor prevăzute în planul
individualizat privind măsurile de asistenŃă socială;
2. acordă persoanei adulte asistenŃă şi sprijin pentru exercitarea
dreptului său la exprimarea liberă a opiniei;
3. depune diligenŃe pentru clarificarea situaŃiei juridice a persoanei adulte
aflate în nevoie, inclusiv pentru înregistrarea tardivă a naşterii acesteia;
4. verifică şi reevaluează trimestrial şi ori de câte ori este cazul modul de îngrijire
a persoanei adulte în nevoie pentru care s-a instituit o măsură de asistenŃă socială într-o
instituŃie, în vederea menŃinerii, modificării sau revocării măsurii stabilite;
5. asigură măsurile necesare pentru protecŃia în regim de urgenŃă a
persoanei adulte aflate în nevoie, inclusiv prin organizarea şi asigurarea
funcŃionării în structura proprie a unor centre specializate;
155
 6. depune diligenŃele necesare pentru reabilitarea persoanei adulte
conform planului individualizat privind măsurile de asistenŃă socială;
7. îndeplineşte orice alte atribuŃii prevăzute de lege;
b) în domeniul protecŃiei drepturilor copilului conform HG nr.1434/2004:
1. întocmeşte raportul de evaluare iniŃială a copilului şi familiei
acestuia şi propune stabilirea unei măsuri de protecŃie specială;
2. monitorizează trimestrial activităŃile de aplicare a hotărârilor de
instituire a măsurilor de protecŃie specială a copilului;
3. identifică şi evaluează familiile sau persoanele care pot lua în
plasament copilul;
4. monitorizează familiile şi persoanele care au primit în plasament
copii, pe toată durata acestei măsuri;
5. identifică, evaluează şi pregăteşte persoane care pot deveni asistenŃi
maternali profesionişti, în condiŃiile legii; încheie contracte individuale de
muncă şi asigură formarea continuă de asistenŃi maternali profesionişti
atestaŃi; evaluează şi monitorizează activitatea acestora;
6. acordă asistenŃă şi sprijin părinŃilor copilului separat de familie, în
vederea reintegrării în mediul său familial;
7. reevaluează, cel puŃin o dată la 3 luni şi ori de câte ori este cazul,
împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecŃie specială şi
propune, după caz, menŃinerea, modificarea sau încetarea acestora;
8. îndeplineşte demersurile vizând deschiderea procedurii adopŃiei
interne pentru copiii aflaŃi în evidenŃa sa;
9. identifică familiile sau persoanele cu domiciliul în România care
doresc să adopte copii; evaluează condiŃiile materiale şi garanŃiile morale pe
care acestea le prezintă şi eliberează atestatul de familie sau de persoană
aptă să adopte copii;
10. monitorizează evoluŃia copiilor adoptaŃi, precum şi a relaŃiilor
dintre aceştia şi părinŃii lor adoptivi; sprijină părinŃii adoptivi ai copilului în
îndeplinirea obligaŃiei de a-l informa pe acesta că este adoptat, de îndată ce
vârsta şi gradul de maturitate ale copilului o permit;
11. îndeplineşte orice alte atribuŃii prevăzute de lege;
c) alte atribuŃii:
1. coordonează şi sprijină activitatea autorităŃilor administraŃiei
publice locale din judeŃ în domeniul asistenŃei sociale şi protecŃiei copilului;
2. coordonează metodologic activitatea de prevenire a separării
copilului de părinŃii săi, precum şi cea de admitere a adultului în instituŃii
sau servicii, desfăşurate la nivelul serviciilor publice de asistenŃă socială;
3. acordă asistenŃa tehnică necesară pentru crearea şi formarea
structurilor comunitare consultative ca formă de sprijin în activitatea de
asistenŃă socială şi protecŃia copilului;
156
 4. evaluează şi pregăteşte persoane, identificate de serviciul public
local de asistenŃă socială, care pot deveni asistenŃi personali ai persoanei cu
handicap, şi supraveghează activitatea acestor asistenŃi;
5. colaborează cu organizaŃiile neguvernamentale care desfăşoară
activităŃi în domeniul asistenŃei sociale şi protecŃiei copilului sau cu agenŃi
economici prin încheierea de convenŃii de colaborare cu aceştia;
6. dezvoltă parteneriate şi colaborează cu organizaŃii neguvernamentale şi cu alŃi
reprezentanŃi ai societăŃii civile în vederea acordării şi diversificării serviciilor sociale şi
a serviciilor pentru protecŃia copilului, în funcŃie de nevoile comunităŃii locale;
7. colaborează pe bază de protocoale sau convenŃii cu celelalte direcŃii
generale, precum şi cu alte instituŃii publice din unitatea administrativ-
teritorială, în vederea îndeplinirii atribuŃiilor ce îi revin, conform legii;
8. asigură la cerere consultanŃă de specialitate gratuită privind
acordarea serviciilor, măsurilor şi prestaŃiilor de asistenŃă socială şi protecŃia
copilului; colaborează cu alte instituŃii responsabile pentru a facilita accesul
persoanelor la aceste drepturi;
9. propune consiliului judeŃean, respectiv consiliului local al sectorului
municipiului Bucureşti, înfiinŃarea, finanŃarea, respectiv cofinanŃarea instituŃiilor
publice de asistenŃă socială, precum şi a serviciilor pentru protecŃia copilului;
10. prezintă anual sau la solicitarea consiliului judeŃean, respectiv a
consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, rapoarte de evaluare a
activităŃilor desfăşurate;
11. asigură acordarea şi plata drepturilor cuvenite, potrivit legii,
persoanelor cu handicap;
12. sprijină şi dezvoltă un sistem de informare şi de consultanŃă accesibil
persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap şi oricăror
persoane aflate în nevoie, precum şi familiilor acestora, în vederea exercitării
tuturor drepturilor prevăzute de actele normative în vigoare;
13. acŃionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecŃia
instituŃionalizată a persoanelor în nevoie, inclusiv îngrijirea la domiciliu;
14. organizează activitatea de selectare şi angajare a personalului din
aparatul propriu şi instituŃiile/serviciile din subordine, de evaluare periodică
şi de formare continuă a acestuia;
15. asigură serviciile administrative şi de secretariat ale comisiei
pentru protecŃia copilului, respectiv ale comisiei de expertiză medicală a
persoanelor adulte cu handicap;
16. îndeplineşte orice alte atribuŃii prevăzute în acte normative sau
stabilite prin hotărâri ale consiliului judeŃean, respectiv ale consiliului local
al sectorului municipiului Bucureşti.
Structura organizatorică orientativă necesară pentru asigurarea
funcŃionării DirecŃiei generale este următoarea:
157
 1. compartimentul pentru îngrijire de tip familial în domeniul
asistenŃei sociale a persoanelor adulte;
2. compartimentul pentru îngrijire de tip familial în domeniul protecŃiei copilului;
3. compartimentul pentru îngrijire de tip rezidenŃial în domeniul
asistenŃei sociale a persoanelor adulte;
4. compartimentul pentru îngrijire de tip rezidenŃial în domeniul
protecŃiei copilului;
5. compartimentul de intervenŃie în regim de urgenŃă în domeniul asistenŃei
sociale a persoanelor adulte; în cadrul acestuia se organizează şi funcŃionează
telefonul pentru semnalarea cazurilor de urgenŃă ale persoanelor adulte;
6. compartimentul de intervenŃie în situaŃii de abuz, neglijare, trafic şi migraŃie;
7. compartimentul de intervenŃie în regim de urgenŃă în domeniul
protecŃiei copilului; în cadrul acestuia se organizează şi funcŃionează
"telefonul copilului";
8. compartimentul de evaluare a copilului care săvârşeşte fapte penale
şi nu răspunde penal;
9. compartimentul de evaluare complexă a copilului cu dizabilităŃi;
10. compartimentul de evaluare şi monitorizare în domeniul asistenŃei
sociale şi protecŃiei copilului;
11. compartimentul strategii, programe, proiecte în domeniul asistenŃei
sociale şi protecŃiei copilului;
12. compartimentul antisărăcie şi prevenire a marginalizării sociale;
13. secretariatul comisiei pentru protecŃia copilului;
14. secretariatul comisiei de expertiză medicală a persoanelor adulte cu handicap;
15. compartimentul resurse umane;
16. compartimentul economic şi financiar-contabil;
17. compartimentul tehnic, achiziŃii publice şi administrativ;
18. compartimentul juridic şi contencios;
19. compartimentul audit;
20. compartimentul de relaŃii cu publicul.
În vederea exercitării şi realizării atribuŃiilor ce îi revin DirecŃia generală
va asigura încadrarea cu prioritate a personalului cu studii socioumane.
În vederea exercitării şi realizării atribuŃiilor DirecŃiei generale,
consiliul judeŃean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului
Bucureşti, poate aproba organizarea şi a altor compartimente, asigurând
resursele necesare funcŃionării acestora.
Conducerea DirecŃiei generale se asigură de directorul general, în
cazul în care acesta este funcŃionar public, sau, după caz, de directorul
executiv şi de colegiul director.
Colegiul director al DirecŃiei generale este compus din directorul
general sau, după caz, directorul executiv, directorii adjuncŃi, personalul de
158
conducere din cadrul DirecŃiei generale, precum şi 3 consilieri judeŃeni ori,
după caz, locali, având cu precădere studii socioumane, propuşi de
preşedintele consiliului judeŃean sau, după caz, de primarul sectorului
municipiului Bucureşti. Preşedintele colegiului director este secretarul
general al judeŃului, respectiv secretarul sectorului municipiului Bucureşti.
În situaŃia în care preşedintele colegiului director nu îşi poate exercita
atribuŃiile, acestea sunt exercitate de către directorul general sau, după caz,
de directorul executiv al DirecŃiei generale.
Organizarea, funcŃionarea şi atribuŃiile colegiului director se stabilesc
prin regulamentul de organizare şi funcŃionare a DirecŃiei generale.
Colegiul director se întruneşte în şedinŃă ordinară trimestrial, la
convocarea directorului general sau, după caz, a directorului executiv,
precum şi în şedinŃă extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea
directorului general sau, după caz, a directorului executiv, a preşedintelui
colegiului director sau a unuia dintre directorii adjuncŃi.
La şedinŃele colegiului director pot participa, fără drept de vot,
preşedintele consiliului judeŃean, membrii comisiei pentru protecŃia
copilului şi alŃi consilieri judeŃeni, respectiv primarul sectorului
municipiului Bucureşti, şi alŃi consilieri locali, precum şi alte persoane
invitate de membrii colegiului director.
Colegiul director îndeplineşte următoarele atribuŃii principale:
a) analizează şi controlează activitatea DirecŃiei generale; propune
directorului general sau, după caz, directorului executiv măsurile necesare
pentru îmbunătăŃirea activităŃilor DirecŃiei generale;
b) avizează proiectul bugetului propriu al DirecŃiei generale şi contul
de încheiere a exerciŃiului bugetar;
c) avizează proiectul strategiei şi rapoartelor elaborate de directorul
general sau, după caz, de directorul executiv al DirecŃiei generale, potrivit
art. 8 alin. (3) lit. d) şi e); avizul este consultativ;
d) propune consiliului judeŃean, respectiv consiliului local al sectorului
municipiului Bucureşti, modificarea structurii organizatorice şi a
regulamentului de organizare şi funcŃionare ale DirecŃiei generale, precum şi
rectificarea bugetului, în vederea îmbunătăŃirii activităŃii acesteia;
e) propune consiliului judeŃean, respectiv consiliului local al sectorului
municipiului Bucureşti, înstrăinarea mijloacelor fixe din patrimoniul
DirecŃiei generale, altele decât bunurile imobile, prin licitaŃie publică
organizată în condiŃiile legii;
f) propune consiliului judeŃean, respectiv consiliului local al sectorului
municipiului Bucureşti, concesionarea sau închirierea de bunuri ori servicii
de către DirecŃia generală, prin licitaŃie publică organizată în condiŃiile legii;

159
 g) întocmeşte şi propune spre avizare, respectiv aprobare, potrivit
legii, statul de funcŃii, precum şi premierea şi sporurile care se acordă la
salariul personalului DirecŃiei generale, cu încadrarea în resursele financiare
alocate de consiliul judeŃean, respectiv de consiliul local al sectorului
municipiului Bucureşti, în condiŃiile legii.
Colegiul director îndeplineşte şi alte atribuŃii stabilite de lege sau prin
hotărâre a consiliului judeŃean, respectiv a consiliului local al sectorului
municipiului Bucureşti.
ŞedinŃele colegiului director se desfăşoară în prezenŃa a cel puŃin două
treimi din numărul membrilor săi şi a preşedintelui. În exercitarea
atribuŃiilor ce îi revin colegiul director adoptă hotărâri cu votul majorităŃii
membrilor prezenŃi.
Directorul executiv sau, după caz, directorul executiv al DirecŃiei generale
asigură conducerea executivă a acesteia şi răspunde de buna ei funcŃionare în
îndeplinirea atribuŃiilor ce îi revin. În exercitarea atribuŃiilor ce îi revin directorul
general sau, după caz, directorul executiv emite dispoziŃii.
Directorul executiv sau, după caz, directorul adjunct reprezintă
DirecŃia generală în relaŃiile cu autorităŃile şi instituŃiile publice, cu
persoanele fizice şi juridice din Ńară şi din străinătate, precum şi în justiŃie.
Directorul executiv sau, după caz, directorul adjunct îndeplineşte, în
condiŃiile legii, următoarele atribuŃii principale:
a) exercită atribuŃiile ce revin DirecŃiei generale în calitate de persoană juridică;
b) exercită funcŃia de ordonator secundar de credite;
c) întocmeşte proiectul bugetului propriu al DirecŃiei generale şi contul
de încheiere a exerciŃiului bugetar, pe care le supune avizării colegiului
director şi aprobării consiliului judeŃean, respectiv consiliului local al
sectorului municipiului Bucureşti;
d) elaborează şi supune aprobării consiliului judeŃean, respectiv
consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, proiectul strategiei
anuale, pe termen mediu şi lung, de restructurare, organizare şi dezvoltare a
sistemului de asistenŃă socială şi protecŃie a drepturilor copilului, având
avizul colegiului director şi al comisiei;
e) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea de
asistenŃă socială şi protecŃie a drepturilor copilului, stadiul implementării
strategiilor prevăzute la lit. d) şi propunerile de măsuri pentru îmbunătăŃirea
acestei activităŃi, pe care le prezintă spre avizare colegiului director şi apoi
comisiei pentru protecŃia copilului;
f) aprobă statul de personal al DirecŃiei generale; numeşte şi eliberează
din funcŃie personalul din cadrul DirecŃiei generale, potrivit legii; elaborează
şi propune spre aprobare consiliului judeŃean, respectiv consiliului local al

160
sectorului municipiului Bucureşti, statul de funcŃii al DirecŃiei generale,
având avizul colegiului director;
g) controlează activitatea personalului din cadrul DirecŃiei generale şi
aplică sancŃiuni disciplinare acestui personal;
h) constată contravenŃiile şi propune aplicarea sancŃiunilor prevăzute
de Legea nr.272/2004 privind protecŃia şi promovarea drepturilor copilului;
i) este vicepreşedintele comisiei pentru protecŃia copilului şi reprezintă
DirecŃia generală în relaŃiile cu aceasta;
j) asigură executarea hotărârilor comisiei pentru protecŃia copilului.
Directorul executiv sau, după caz, directorul executiv adjunct îndeplineşte
şi alte atribuŃii prevăzute de lege sau stabilite prin hotărâre a consiliului
judeŃean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.
În absenŃa directorului executiv sau, după caz, a directorului executiv adjunct,
atribuŃiile acestuia se exercită de unul dintre directorii adjuncŃi, desemnat prin
dispoziŃie a directorului general sau, după caz, a directorului executiv, în condiŃiile
prevăzute de regulamentul de organizare şi funcŃionare a DirecŃiei generale.
Numirea, eliberarea din funcŃie şi sancŃionarea disciplinară a directorului
executiv sau, după caz, a directorului executiv adjunct al DirecŃiei generale se fac
la propunerea preşedintelui consiliului judeŃean, respectiv a primarului sectorului
municipiului Bucureşti, prin hotărâre a consiliului judeŃean, respectiv a
consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.
Colaborarea cu organizaŃii locale
AsistenŃii sociali de la nivel local care lucrează cu copiii şi familiile
acestora au adesea nevoie să colaboreze cu alte instituŃii/organizaŃii pentru
realizarea obiectivului de reducere/eliminare a situaŃiei de risc. În consecinŃă este
vital ca asistenŃii sociali de la nivel local să facă tot ce se poate pentru a se asigura
că deŃin toate informaŃiile cu privire la ce pot face alte instituŃii/organizaŃii şi la
modul în care ele pot ajuta copiii şi familiile. Acesta este în mod clar un proces în
două sensuri, şi este important ca alte instituŃii/organizaŃii care lucrează cu copiii
şi familiile să preia responsabilitatea pentru transmiterea informaŃiilor asistenŃilor
sociali de la nivel local.
DGASPC este instituŃia care lucrează în principal cu copiii separaŃi de
părinŃii săi pentru care trebuie să se ia sau s-a luat o măsură de protecŃie
specială, iar serviciile publice de asistenŃă socială lucrează cu copiii expuşi
riscului de separare de părinŃii lor. În consecinŃă este vital ca asistenŃii
sociali de la nivel local să aibă o relaŃie de lucru constructivă şi cât mai
strânsă cu cei de la nivel judeŃean. Cunoaşterea reciprocă este esenŃială,
precum şi contactul personal. Acestea sunt deosebit de importante atunci
când este vorba de informaŃii/probleme sensibile. DGASPC oferă
numeroase servicii care sunt relevante pentru prevenire şi care pot fi
introduse în planul de servicii.
161
 Deoarece DGASPC are ca arie de acoperire întregul judeŃ şi trebuie să
lucreze cu toate consiliile locale, este mai eficient dacă aceasta preia
responsabilitatea primară pentru contactul şi legătura cu asistenŃii sociali de
la nivel local. Unele moduri de a realiza acest lucru ar fi prin:
a) Organizarea de întâlniri periodice între angajaŃii DGASPC şi
asistenŃii sociali de la nivel local;
b) Furnizarea de informaŃii cu privire la activitatea DGASPC şi
planurile de viitor;
c) Punerea la dispoziŃia asistenŃilor sociali de la nivel local a detaliilor
cu privire la organizarea DGASPC (organigramă, persoane de contact etc.);
d) Implicarea Consiliilor locale în elaborarea Strategiilor judeŃene şi în
fundamentarea unor proiecte de interes judeŃean;
e) Crearea de servicii sociale în parteneriat cu unul sau mai multe
Consilii Locale.
Deoarece DGASPC are experienŃă în oferirea serviciilor către copii şi
familiile acestora, în rezolvarea situaŃiilor complexe, în accesarea de fonduri
etc., ea poate oferi sprijin asistenŃilor sociali de la nivel local. Unele moduri
de a realiza acest lucru ar fi prin:
a) Oferirea de sprijin pentru asistenŃii sociali de la nivel local în raport
cu activitatea lor (fie când lucrează individual cu copiii şi familiile acestora,
fie când pentru dezvoltarea comunităŃii);
b) AsistenŃa în scrierea de proiecte şi alte iniŃiative (de ex. strategie,
finanŃare, colaborare cu alte organizaŃii etc.);
c) Facilitarea muncii în comun între consiliile locale/asistenŃii sociali
de la nivel local: este posibil ca un consiliu să nu-şi poată permite un centru
de zi, dar mai multe consilii împreună ar putea;
d) AsistenŃa privind iniŃiativele de formare a personalului;
e) Sprijinirea iniŃiativelor pentru colectarea şi diseminarea
informaŃiilor cu privire la cerere, nevoi, tendinŃe, resurse etc.
Există multe moduri în care DGASPC poate sprijini Consiliile Locale
în ajutorarea copiilor şi familiilor acestora. Este în interesul tuturor celor
implicaŃi - în special al copilului şi familiei - ca DGASPC să ofere
maximum de sprijin posibil.
AsistenŃii sociali de la nivel local pot să asigure o relaŃie puternică şi
constructivă cu DGASPC prin a Ńine instituŃia judeŃeană informată cu privire
la activitatea lor şi dacă lucrează pe cazuri care ar putea necesita intervenŃia
DGASPC. În plus, profesioniştii care lucrează la nivel local vor avea acces
la informaŃii considerabile pe care personalul DGASPC poate să nu le aibă.
Este important ca acest lucru să fie împărtăşit cu personalul DGASPC acolo
unde este relevant: de ex. în cazuri de abuz sau neglijare sau atunci când un

162
copil este reintegrat sau aflat în plasament în unitatea lor administrativ
teritorială (plasament familial, asistenŃă maternală).
În timp ce o parte din cazuri vor rămâne doar în responsabilitatea
consiliilor locale - a asistenŃilor sociali de la nivel local, este probabil să
existe un număr de cazuri care vor fi preluate de DGASPC şi în acest caz
este în avantajul tuturor celor implicaŃi ca DGASPC şi asistentul social de la
nivel local să lucreze împreună. Astfel de cazuri sunt:
a) Cele care implică o complexitate mai mare, unde experienŃa/cunoştinŃele
DGASPC ar putea fi valoroase;
b) Cele care implică o suspiciune de abuz/neglijare care nu fusese
iniŃial la un nivel care să necesite o sesizare imediată a DGASPC;
c) Când evaluarea (de pildă de abuz) necesită o abordare comună;
d) Când este necesară accesarea unor servicii de interes judeŃean (de
ex. servicii specializate);
e) Copiii reintegraŃi în familie;
f) Când este un pericol de neîndeplinire a obiectivelor planului de
servicii, necesitând preluarea răspunderii de către DGASPC;
g) Când copilul se află în plasament în unitatea lor administrativ-
teritorială, dacă asistentul maternal/familia extinsă beneficiază de sprijinul
serviciilor locale.
SPAS trebuie să transmită către DGASPC toate informaŃiile pe care le
deŃine despre comunitatea sa (copii care trebuie să fie protejaŃi în afara familiei,
potenŃiali asistenŃi maternali, familii/persoane potenŃial adoptatoare, copii aflaŃi
în plasament la familia extinsă sau în asistenŃă maternală, părinŃi ai căror copii
se află în plasament în afara familiei, copii reintegraŃi în familie, copii care au
săvârşit fapte penale şi nu răspund penal) şi să ofere sprijin asistenŃilor sociali
de la DGASPC în efectuarea vizitelor în teren. La rândul său, DGASPC
coordonează metodologic activitatea SPAS-urilor, punându-le la dispoziŃie
acestora metodologii de lucru, ghiduri, instrumente, acordându-le sprijin în
scrierea de proiecte, în înfiinŃarea de noi servicii sau în îmbunătăŃirea activităŃii
serviciilor deja existente etc. Totodată, DGASPC trebuie să transmită toate
informaŃiile necesare SPAS-urilor referitor la comunităŃile lor, la copiii şi
familiile din unitatea lor administrativ teritorială.
Transmiterea informaŃiilor este esenŃială pentru buna colaborare între
cele 2 nivele de intervenŃie. O situaŃie în care este absolut necesară informarea
permanentă între SPAS şi DGASPC este cea în care copilul este separat de
părinŃii săi şi este în interesul său superior menŃinerea relaŃiilor personale cu
părinŃii sau cu alte persoane cu care a dezvoltat relaŃii de ataşament. În această
situaŃie, ambele instituŃii trebuie să aibă o abordare activă şi să găsească cele
mai bune soluŃii pentru menŃinerea fără întrerupere a relaŃiilor personale între
copil şi părinŃi - vizite ale copilului la domiciliul părinŃilor, vizite ale
163
părinŃilor la domiciliul copilului, telefoane, scrisori, întâlniri, transmiterea de
informaŃii. Buna colaborare între SPAS şi DGASPC pe perioada măsurii de
protecŃie reprezintă premisa pentru o reintegrare la momentul oportun şi de
succes a copilului în familie, SPAS preluându-şi rolul de monitorizare şi
suport treptat fără a fi înregistrate disfuncŃionalităŃi.
Consiliile locale şi serviciile DGASPC trebuie să încerce în
permanenŃă să coopereze în asigurarea sprijinului şi protecŃiei copiilor şi
familiilor acestora.
Există cazuri în care nu este necesară întocmirea planului de servicii,
fiind suficientă intervenŃia asistentului social de la nivel local, dar cel mai
adesea este necesară întocmirea planului de servicii, care necesită implicarea
altor organisme locale şi resurse comunitare. În această situaŃie, este
important ca relaŃiile între organizaŃiile locale şi comunitate să fie menŃinute
şi dezvoltate. Aceasta este responsabilitatea consiliului local.
Legea nr.272/2004 stabileşte o modalitate de a realiza acest lucru prin
constituirea de structuri comunitare consultative - art. 103, care să cuprindă
reprezentanŃi ai oamenilor de afaceri locali, preoŃi, profesori, doctori,
consilieri locali şi ofiŃeri de poliŃie, precum şi alŃi reprezentanŃi ai comunităŃii
care pot fi implicaŃi. Rolul structurii comunitare este atât de a rezolva cazuri
concrete cât şi de a satisface nevoile generale ale comunităŃii respective.
Dezvoltarea unei structuri comunitare consultative poate avea
numeroase beneficii:
a) Prin oferirea de sfaturi şi sprijin pentru cazuri individuale;
b) Prin facilitarea "deschiderii uşilor" către alte servicii şi resurse;
c) Prin rolul lor de ambasadori, creând un canal de comunicare cu
comunitatea.
Dezvoltarea resurselor comunitare pentru ca mai multe familii să poată primi
sprijinul de care au nevoie din partea comunităŃii locale trebuie să fie obiectivul pe
termen lung pentru ameliorarea situaŃiei copiilor al structurilor comunitare consultative.
Există mult mai multe şanse de a realiza acest lucru dacă el este perceput ca un obiectiv
comun al comunităŃii, cu implicarea mai multor actori comunitari.

2.7. Reguli speciale de procedură pentru soluŃionarea cauzelor

privind stabilirea măsurilor de protecŃie specială
Cauzele prevăzute de Legea nr.272/200474 privind stabilirea măsurilor de
protecŃie specială sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului.

74
Legea nr.272/2004 privind protecŃia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în
M.Of.nr.557/23.06.2004.

164
 Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competenŃa revine
tribunalului în a cărui circumscripŃie teritoriala a fost găsit copilul.
Cauzele se soluŃionează în regim de urgenŃă, cu citarea
reprezentantului legal al copilului, a DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi
protecŃia copilului şi cu participarea obligatorie a procurorului.
În orice procedură judiciară sau administrativă care îl priveşte, copilul
are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a
împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat şi copilul care nu
a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că
audierea lui este necesară pentru soluŃionarea cauzei.
Audierea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie, cu
excepŃia cauzelor care privesc stabilirea unei măsuri de protecŃie specială
pentru copilul abuzat sau neglijat. În acest caz, dacă instanŃa judecătorească
apreciază necesar, aceasta poate chema pe copil în faŃa ei, pentru a-l audia.
Audierea are loc numai în camera de consiliu, în prezenŃa unui psiholog şi
numai după o prealabilă pregătire a copilului în acest sens.
Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile.
PărŃile sunt legal citate, dacă citaŃia le-a fost înmânată cel puŃin cu o zi
înaintea judecării.
Hotărârile prin care se soluŃionează fondul cauzei se pronunŃă în ziua
în care au luat sfârşit dezbaterile.
În situaŃii deosebite, pronunŃarea poate fi amânată cel mult 2 zile.
Hotărârea instanŃei de fond este executorie şi definitivă.
Hotărârea se redactează şi se comunică părŃilor în termen de cel mult
10 zile de la pronunŃare.
Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
DispoziŃiile legi referitoare la procedura de soluŃionare a cauzelor
privind stabilirea măsurilor de protecŃie specială se completează în mod
corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.
În toate cauzele, DirecŃia generală de asistenŃă socială şi protecŃia
copilului de la domiciliul copilului sau în a cărei rază administrativ-
teritorială a fost găsit copilul întocmeşte şi prezintă instanŃei raportul
referitor la copil, care va cuprinde date privind:
a) personalitatea, starea fizică şi mentală a copilului;
b) antecedentele socio-medicale şi educaŃionale ale copilului;
c) condiŃiile în care copilul a fost crescut şi în care a trăit;
d) propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidenŃial
în care ar putea fi plasat copilul;
e) orice alte date referitoare la creşterea şi educarea copilului, care pot
servi soluŃionării cauzei.

165
 În toate cauzele care privesc stabilirea, înlocuirea ori încetarea măsurilor
de protecŃie specială stabilite de prezenta lege pentru copilul care a săvârşit o
faptă penală şi nu răspunde penal se va întocmi un raport şi din partea
Serviciului de reintegrare şi supraveghere de pe lângă instanŃa judecătorească.
Cauzele sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar.

Răspunderi şi sancŃiuni
Îndemnul ori înlesnirea practicării cerşetoriei de către un minor sau tragerea
de foloase de pe urma practicării cerşetoriei de către un minor se pedepseşte cu
închisoare de la unu la 3 ani. Dacă fapta este săvârşită de un părinte sau de
reprezentantul legal al minorului, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani.
Recrutarea ori constrângerea unui minor la cerşetorie se pedepseşte cu
închisoare de la unu la 5 ani. Dacă fapta este săvârşită de un părinte sau de
reprezentantul legal75 al minorului, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani
şi interzicerea unor drepturi.
Fapta părintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi
de acesta pentru a apela în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor
financiar sau material, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani şi
interzicerea unor drepturi.

2.8. Reglementări internaŃionale privind ocrotirea

persoanelor lipsite de capacitate de exerciŃiu
sau cu capacitate de exerciŃiu restrânsă
Conform art.36 din Legea nr.105/199276, ocrotirea minorului născut din
căsătorie sau adoptat, exercitată de părinŃi ori, după caz, de tată sau de mamă.
RelaŃiile personale şi patrimoniale dintre soŃi sunt supuse legii
naŃionale comune, iar în cazul în care au cetăŃenii deosebite, sunt supuse
legii domiciliului lor comun.
Legea naŃională comună sau legea domiciliului comun al soŃilor
continuă să reglementeze efectele căsătoriei în cazul în care unul dintre ei îşi
schimbă, după caz, cetăŃenia sau domiciliul.
În lipsă de cetăŃenie comună sau de domiciliu comun, relaŃiile
personale sau patrimoniale dintre soŃi sunt supuse legii statului pe teritoriul
căruia au ori au avut reşedinŃa comună sau cu care întreŃin în comun cele
mai strânse legături.

75
reprezentant legal al copilului – părintele sau persoana desemnată potrivit legii să
exercite drepturile şi să îndeplinească obligaŃiile părinteşti faŃă de copil.
76
Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaŃional privat,
publicată în M.Of.nr.245/01.10.1992.

166
 Instruirea, modificarea, efectele şi încetarea tutelei, precum şi
raporturile dintre tutore şi persoana lipsită de capacitate sau cu capacitate
restrânsă sunt supuse legii naŃionale a persoanei ocrotite.
ObligaŃia de a accepta şi de a exercita tutela este supusă legii naŃionale
a tutorelui.
Măsurile ce se iau de către părinŃi sau tutore cu privire la minor sau la
o altă persoana lipsită de capacitate sau cu capacitate restrânsă, ori cu privire
la bunurile ce le aparŃin, sunt supuse legii statului ale cărui autorităŃi
îndrumă şi supraveghează exercitarea ocrotirii de către cei în drept.
DispoziŃiile menŃionate se aplică în mod corespunzător curatelei şi
oricăror instituŃii de ocrotire a persoanelor lipsite de capacitate sau cu
capacitate restrânsă.
Conform prevederilor art.150 din Legea nr.105/1992, instanŃele
române sunt competente să judece:
2. procese referitoare la ocrotirea minorului sau interzisului, cetăŃean
român cu domiciliul în străinătate.

167
 Capitolul III.
SUSłINEREA FAMILIEI PENTRU
CREŞTEREA COPILULUI

3.1. ConsideraŃii generale

Unul din principalele obiective ale politicii de protecŃie socială îl constituie
consolidarea financiară a sistemului public de pensii, în vederea asigurării unui
venit adecvat pensionarilor din acest sistem, precum şi reconstrucŃia sistemului
public prin externalizarea unor prestaŃii care nu au legătură cu pensiile.
Întrucât pentru anul 2006 bugetul general consolidat al statului – pe
zona de cheltuieli sociale – va fi grevat de o serie de costuri suplimentare,
s-a analizat posibilitatea ca drepturile pentru susŃinerea familiilor în vederea
creşterii copiilor să fie acordate în două etape.
În acest context, sa prevăzut ca:
• Începând cu 1 ianuarie 2006, s-a realizat o "externalizare" a prestaŃiei
existente, în sensul că indemnizaŃia pentru creşterea copilului s-a stabilit în
cuantum fix de 800 lei (RON) lunar – se adresează celor care în ultimele 12
luni anterioare naşterii au realizat venituri profesionale supuse impozitului
pe venit potrivit prevederilor Legii nr.517/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare – şi va fi suportată din bugetul de stat.
• Beneficiarii acestei indemnizaŃii care vor opta pentru reîntoarcerea pe
piaŃa muncii (deci, vor renunŃa la concediul aferent), vor primi un stimulent în
cuantum de 300 lei (RON) lunar până la împlinirea de către copil a vârstei de 2
ani (3 ani, pentru copilul cu handicap), care poate fi cumulată cu veniturile
profesionale realizate – prestaŃie suportată din bugetul de stat. În această
perioadă plata indemnizaŃiei de 800 lei se suspendă.
• Începând cu 1 ianuarie 2007, se va acorda o alocaŃie de stat pentru copii
în cuantum majorat de 200 lei (RON) lunar, până la împlinirea de către copil a
vârstei de 2 (3) ani şi un stimulent de 100 lei (RON) lunar – în situaŃia în care se
optează pentru intrarea pe piaŃa muncii – aceste drepturi vor avea caracter
universal, deci se vor adresa tuturor potenŃialilor beneficiari, pe principiul
universalităŃii şi vor fi suportate din bugetul de stat. PrestaŃiile acordate cu
începere din 2006 se vor menŃine, defalcate pe noua structură: 200 lei (RON)
lunar alocaŃie de stat majorată, 600 lei (RON) lunar indemnizaŃie pentru
creşterea copilului (concediu aferent) şi 100 lei (RON) lunar stimulentul pentru
re/intrarea pe piaŃa muncii (acordată împreună cu alocaŃia majorată de 200 lei).
De aceste drepturi va putea beneficia unul dintre părinŃii naturali ai copilului
sau, după caz, persoana care a adoptat, are în plasament sau este numită tutore.
Drepturile se acordă pe baza cererii adresate primăriei de la locul de domiciliu
sau reşedinŃă, care are obligaŃia de a o transmite direcŃiei de muncă, solidaritate socială

168
şi familie, instituŃie abilitată să stabilească şi să plătească acest drept, eliminându-se
astfel situaŃiile de neplată înregistrate la nivelul angajatorilor, precum şi degrevarea
angajatorilor de atribuŃiile de stabilire şi de plată a unor astfel de drepturi.
Conform reglementărilor propuse, sfera beneficiarilor este mult mai
largă în ceea ce priveşte acordarea alocaŃiei majorate; de acest drept vor
putea beneficia şi persoanele care nu sunt asigurate în sistemul public de
pensii, precum şi cele care nu desfăşoară activitate.
Totodată, prin prezenta ordonanŃă de urgenŃă se prevede plata
contribuŃiei individuale de asigurări sociale de sănătate, în procentul stabilit
de lege, aplicat asupra valorii a de două ori salariul de bază minim brut pe
Ńară, garantat în plată, în cazul indemnizaŃiei pentru creşterea copilului,
astfel încât persoanele îndreptăŃite să poată beneficia de serviciile şi
prestaŃiile care se acordă din sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Pe perioada în care se beneficiază de drepturile prevăzute de această
ordonanŃă de urgenŃă nu se datorează celelalte contribuŃii sociale obligatorii
şi nici impozit.
Introducerea acestui sistem va conduce la o reducere a birocraŃiei, la o
îmbunătăŃire a plăŃii prestaŃiilor către persoanele beneficiare, la o acurateŃe mai
mare a datelor înscrise în declaraŃiile nominale pe baza cărora se stabilesc
stagiile de cotizare în sistemul public de pensii, precum şi creşterea gradului de
ocupare a forŃei de muncă prin acordarea unor prestaŃii de 300 lei (RON) lunar.
Pentru acele persoane care dovedesc o durată a activităŃii, anterioară
naşterii copilului, de minim 12 luni (supuse impozitului pe venit), perioada
în care se beneficiază de indemnizaŃia pentru creşterea copilului constituie
stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.
Ca urmare, eforturile financiare pentru bugetul consolidat al statului
vor fi următoarele:
• Pentru anul 2006 – cca. 715 milioane lei (RON);
• Pentru anul 2007 – cca. 1807 milioane lei (RON), însemnând un efort
suplimentar faŃă de anul 2006 de aproximativ 1092 milioane lei (RON).
OUG nr.148/2005, transpune prevederile Clauzei 2 - Concediul pentru
creşterea copilului, punctele 1, 2, 3 lit.(a), (b) şi (c) precum şi alte punctului 8 din
anexa Directivei 96/34/CE din 3 iunie 1996 referitoare la Acordul-cadru privind
concediul pentru creşterea copilului încheiat între UNICE, CEIP şi CES.
Prevederile directivei sunt transpuse integral prin reglementările cuprinse în
prezenta ordonanŃă de urgenŃă, precum şi în următoarele acte normative:
- Legea nr.53/2003 - Codul Muncii77;

77
Legea nr.53/2003 Codul muncii, publicat în M.Of.nr.72/05.02.2003, modificată prin Legea
nr.241/2005 publicată în M.Of.nr.672/27.07.2005, modificată prin OUG nr.65/2005 publicată în
M.Of.nr.576/05.07.2005, aprobată cu modificări prin Legea nr.371/2005, publicată în
M.Of.nr.1147/19.12.2005, modificată prin OUG nr.55/2006, publicată în M.Of.nr.788/18.09.2006.

169
 - Hotărârea Guvernului nr.250/1992 privind concediul de odihnă şi alte
concedii ale salariaŃilor din administraŃia publică, din regiile autonome cu
specific deosebit şi din unităŃile bugetare, republicată, cu modificările ulterioare;
- OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr.96/2003 privind protecŃia
maternităŃii la locurile de muncă78.
OUG nr.148/2005 transpune prevederile Clauzei 2 - Concediul pentru
creşterea copilului, pct. 1, 2, pct. 3 lit. a)-c), precum şi ale pct. 8 din anexa la
Directiva 96/34/CE din 3 iunie 1996 referitoare la Acordul-cadru privind
concediul pentru creşterea copilului, încheiat între UNICE, CEIP şi CES,
publicată în Jurnalul Oficial nr. L 145 din 19 iunie 1996.
Măsura de susŃinere, din surse exterioare bugetului asigurărilor sociale de
stat, a finanŃării unor drepturi de asigurări sociale care nu au o legătură directă
cu drepturile de pensie, a fost inclusă în aprilie 2004 în Planul de acŃiune PAL,
ca una din acŃiunile prevăzute pentru realizarea condiŃionalităŃilor pentru
"PAL 2", corespunzător obiectivului specific "ÎmbunătăŃirea sustenabilităŃii
financiare a sistemului de pensii", constituie, de asemenea, un element care
justifică adoptarea în regim de urgenŃă a acestor reglementări.

3.2. Acordarea indemnizaŃiei lunare şi a concediului

pentru creşterea copilului
IndemnizaŃia lunară şi concediul pentru creşterea copilului
Începând cu data de 1 ianuarie 200679, persoanele care, în ultimul an
anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri
profesionale80 supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii
nr.571/2003 privind Codul fiscal81, au beneficiat de concediu pentru creşterea
copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până
la 3 ani, precum şi de o indemnizaŃie lunară în cuantum de 800 lei (RON).
De drepturile menŃionate beneficiază şi persoanele care realizează
venituri supuse impozitului pe venit, dar care, potrivit legii, sunt scutite de
plata acestora.

78
OUG nr.96/2003 privind protecŃia maternităŃii la locurile de muncă, publicată în M.Of.nr.
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.25/2004 publicată în M.Of.nr.214/11.03.2004.
79
OUG nr.148/2005 privind susŃinerea familiei în vederea creşterii copilului, publicată în
M.Of.nr.1008/14.11.2005, modificată prin OUG nr.44/2006, publicată în M.Of.nr.545/23.06.2006,
aprobată cu modificări prin Legea nr.508/2006, modificată prin Legea nr.7/2007 publicată
în M.Of.nr.33/17.01.2007.
80
Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii
nr.571/2003, se înŃelege: venituri din salarii, venituri din activităŃi independente, venituri
din activităŃi agricole, aşa cum sunt definite de această lege.
81
Legea nr.571/2003 publicat în M.Of.nr.927/23.12.2003, modificată prin Legea nr.343/2006.

170
 În calculul celor 12 luni se includ şi fracŃiunile de lună în care s-au
realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit, precum şi cele în
care solicitanŃii s-au aflat în una sau mai multe dintre situaŃiile menŃionate,
considerate, în înŃelesul ordonanŃei de urgenŃă, lună întreagă.
Prin fracŃiune de lună se înŃelege efectuarea a cel puŃin jumătate din
zilele lucrătoare din acea lună în care persoana îndreptăŃită a realizat
venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit Codului fiscal, ori
s-a aflat în una sau mai multe dintre situaŃiile menŃionate.
Prin excepŃie, se acceptă ca o singură dată fracŃiunea de lună să fie
constituită dintr-un număr mai mic de zile lucrătoare.
Cele 10 luni se calculează ca stagiu de cotizare, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale.
Potrivit art.4 din HG nr.1025/2006, cele 12 luni pot fi constituite integral
şi numai din perioadele prevăzute la art. 1 alin. (2) din OUG nr.148/2005, dacă
persoana s-a aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaŃii:
a) şi-au însoŃit soŃul/soŃia trimis/trimisă în misiune permanentă în
străinătate;
b) au beneficiat de indemnizaŃie de şomaj;
c) au beneficiat de concedii şi indemnizaŃii de asigurări sociale de sănătate;
d) au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public
de pensii, în condiŃiile prevăzute la art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;
e) au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de
pensii în condiŃiile prevăzute de actele normative cu caracter special care
reglementează concedierile colective;
f) au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrării în
vigoare a prezentei ordonanŃe de urgenŃă, perioade de stagiu de cotizare pe
bază de contract de asigurare socială;
g) au beneficiat de indemnizaŃia lunară pentru creşterea copilului până
la vârsta de 2 ani, respectiv până la vârsta de 3 ani în cazul copilului cu
handicap;
h) au beneficiat de pensii de invaliditate;
i) au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de
formare şi perfecŃionare profesională din iniŃiativa angajatorului sau la care
acesta şi-a dat acordul;
j) au lucrat cu contract individual de muncă în străinătate, pe baza
acordurilor guvernamentale bilaterale încheiate de România cu alte state;
k) se află în perioada de întrerupere temporară a activităŃii, din
iniŃiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive
economice, tehnologice, structurale sau similare;
171
 l) se află în perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale
învăŃământului universitar, organizat potrivit legii, cu examen de licenŃă sau
de diplomă, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj.
Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit
prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare,
se înŃelege: venituri din salarii, venituri din activităŃi independente, venituri
din activităŃi agricole, aşa cum sunt definite de această lege.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul indemnizaŃiei
prevăzute mai sus este de 600 lei (RON).
Persoanele care sunt îndreptăŃite să beneficieze de indemnizaŃia pentru
creşterea copilului, reglementată de prezenta ordonanŃă de urgenŃă, şi
realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit
prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare,
beneficiază de un stimulent în cuantum lunar de 300 lei.
Stimulentul se acordă şi persoanelor care au fost îndreptăŃite să
beneficieze de indemnizaŃia pentru creşterea copilului reglementată de
dispoziŃiile aplicabile până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanŃe
de urgenŃă, cuprinse în Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările
ulterioare, de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, de OrdonanŃa de
urgenŃă a Guvernului nr.221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de
asigurări sociale ale avocaŃilor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 452/2001, precum şi de alte acte normative referitoare la stabilirea
şi acordarea acestui drept, denumite în continuare acte normative speciale.
În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaŃia pentru creşterea
copilului şi solicită dreptul la stimulent, plata acestei indemnizaŃii se suspendă.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul stimulentului lunar este de 100 lei.
De indemnizaŃia şi stimulentul prevăzute beneficiază, opŃional, oricare
dintre părinŃii fireşti ai copilului.
Beneficiază de aceleaşi drepturi şi una dintre persoanele care a adoptat
copilul, căreia i s-a încredinŃat copilul în vederea adopŃiei sau care are copilul în
plasament ori în plasament în regim de urgenŃă, cu excepŃia asistentului
maternal profesionist, precum şi persoana care a fost numită tutore.
În situaŃia acestor persoane, acordarea drepturilor, se face Ńinându-se
seama de perioada de 12 luni anterioare datei la care, după caz, s-a aprobat
adopŃia, a fost făcută încredinŃarea, s-a instituit plasamentul sau tutela.
În situaŃia în care naşterea se produce înainte de termen, se diminuează
cu perioada cuprinsă între data naşterii copilului şi data prezumată a naşterii,
certificată de medicul de specialitate.
Concediul şi indemnizaŃia lunară pentru creşterea copilului sau, după
caz, stimulentul lunar se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 naşteri sau,
172
după caz, pentru primii 3 copii încredinŃaŃi în vederea adopŃiei, adoptaŃi sau
aflaŃi în plasament ori în plasament în regim de urgenŃă, precum şi pentru
cei pentru care a fost instituită tutela cu această dată.
Prin naştere se înŃelege aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii.
La stabilirea celor 3 naşteri se ia în calcul şi naşterea survenită până la
data de 31 decembrie 2005 inclusiv, în situaŃia în care solicitanŃii drepturilor
prevăzute de ordonanŃa de urgenŃă beneficiază integral de aceste drepturi
după data de 1 ianuarie 2006.
SituaŃia copilului născut mort sau situaŃia în care acesta moare în
perioada corespunzătoare concediului de maternitate nu se are în vedere la
stabilirea primelor 3 naşteri pentru care se acordă drepturile prevăzute de
ordonanŃa de urgenŃă.
Durata concediului este de 3 luni şi se acordă integral, o singură dată,
fiecăruia dintre părinŃii fireşti ai copilului sau, după caz, persoanelor
menŃionate, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani,
respectiv a vârstei de 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Concediul pentru creşterea copilului, se acordă, pe bază de cerere, aprobată
de către angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea persoana îndreptăŃită.
În situaŃia persoanelor îndreptăŃite care realizează venituri profesionale
din activităŃi independente sau agricole şi care nu lucrează în baza unui
contract de muncă, concediul reprezintă întreruperea activităŃii pe perioada
până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul
copilului cu handicap.
Pe durata concediului se acordă indemnizaŃia lunară.
În cazul în care persoana îndreptăŃită, beneficiară a concediului şi a
indemnizaŃiei lunare pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani,
respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, naşte în această perioadă unul
sau mai mulŃi copii ori i se încredinŃează spre adopŃie, i se încuviinŃează
adopŃia, i se dau în plasament unul sau mai mulŃi copii ori este numită
tutore, concediul pentru creşterea copilului, se prelungeşte corespunzător
până la încheierea duratei de acordare pentru cel din urmă copil, conform
legii, a concediului şi indemnizaŃiei pentru creşterea copilului.
În situaŃia menŃionată se acordă o singură indemnizaŃie.
În situaŃia în care, după împlinirea vârstei de 2 ani, copilul este încadrat
într-un grad de handicap, drepturile prevăzute de ordonanŃa de urgenŃă se acordă
de la data depunerii cererii până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani.

Concediul fără plată pentru creşterea copilului

Concediul fără plata indemnizaŃiei pentru creşterea copilului, se cuvine
după primele 3 naşteri sau, după caz, după primii 3 copii încredinŃaŃi în

173
vederea adopŃiei, adoptaŃi sau aflaŃi în plasament ori în plasament în regim
de urgenŃă, precum şi pentru cei pentru care a fost instituită tutela82.
Persoanele care îndeplinesc condiŃiile au dreptul la concediu fără plata
indemnizaŃiei pentru creşterea copilului după primele 3 naşteri sau, după caz,
după primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situaŃiile menŃionate.
Persoanele care îndeplinesc condiŃiile prevăzute la art. 1 au dreptul la
concediu fără plata indemnizaŃiei pentru creşterea copilului după primele 3
naşteri sau, după caz, după primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre
situaŃiile prevăzute.
Durata concediului este de 3 luni şi se acordă integral, o singură dată,
fiecăruia dintre părinŃii fireşti ai copilului sau, după caz, persoanelor, în
perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv a
vârstei de 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Cererea pentru acordarea concediului fără plata indemnizaŃiei pentru
creşterea copilului se depune şi se înregistrează la angajator, pe baza
livretului de familie sau a certificatului de naştere al copilului.
Perioada în care o persoană beneficiază de concediu fără plata
indemnizaŃiei pentru creşterea copilului constituie perioadă asimilată stagiului
de cotizare în vederea stabilirii drepturilor prevăzute de Legea nr.19/2000, a
drepturilor stabilite de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru
şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă, precum şi în vederea stabilirii
indemnizaŃiilor de asigurări de sănătate prevăzute de OUG nr.158/2005
privind concediile şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate.
Începând cu cea de-a patra naştere sau, după caz, al patrulea copil
adoptat, încredinŃat în vederea adopŃiei, dat în plasament ori în plasament în
regim de urgenŃă sau pentru care s-a instituit tutela, persoanele care
îndeplinesc condiŃiile prevăzute la art. 1 din OUG nr.148/2005, au dreptul la
un concediu fără plata indemnizaŃiei pentru creşterea copilului.
Durata concediului este de 3 luni şi se acordă integral, o singură dată,
fiecăruia dintre părinŃii fireşti ai copilului sau, după caz, fiecăreia dintre
persoanele care au adoptat copilul, cărora li s-a încredinŃat copilul în
vederea adopŃiei sau care au copilul în plasament ori în plasament în regim
de urgenŃă, cu excepŃia asistentului maternal profesionist, precum şi a
persoanei care a fost numită tutore, în perioada până la împlinirea de către
copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Concediul fără plata indemnizaŃiei pentru creşterea copilului se acordă de
către angajator pe bază de cerere, însoŃită de copia livretului de familie sau a

82
HG nr.1025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 148/2005 privind susŃinerea familiei în vederea
creşterii copilului, publicată în M.Of.nr.704/17.08.2006.

174
certificatului de naştere al copilului sau, după caz, de copia actului constatator
al naşterii sau extrasului de naştere, precum şi, după caz, de actele doveditoare
privind situaŃia juridică a copilului faŃă de persoana îndreptăŃită.
PărinŃii fireşti ai copilului, respectiv persoanele prevăzute la art. 5 alin.
(2) din OUG nr.148/2005 - Beneficiază de aceleaşi drepturi şi una dintre
persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredinŃat copilul în vederea
adopŃiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de
urgenŃă, cu excepŃia asistentului maternal profesionist, precum şi persoana
care a fost numită tutore - nu pot beneficia de concediul fără plata
indemnizaŃiei pentru creşterea copilului în acelaşi timp. Perioada
concediului prevăzut la alin. (1) este diferită pentru fiecare dintre aceştia.
Stimulentul lunar
Stimulentul se acordă lunar persoanelor îndreptăŃite care îndeplinesc
condiŃiile prevăzute la art. 1 din ordonanŃa de urgenŃă, în perioada în care
acestea realizează veniturile prevăzute.
Pe perioada în care se acordă stimulentul, plata indemnizaŃiei de maternitate
sau, după caz, a indemnizaŃiei lunare pentru creşterea copilului se suspendă.
Stimulentul se acordă pe bază de cerere, semnată de persoana
îndreptăŃită, însoŃită de dovada eliberată de angajator sau, după caz, de
dovada plăŃilor anticipate ale impozitului ori de declaraŃia pe propria
răspundere din care să rezulte că aceasta a reluat activitatea profesională şi
realizează veniturile prevăzute.
La stabilirea dreptului la stimulent, cererea este însoŃită de actele
doveditoare necesare stabilirii acestui drept, precum şi de alte documente
justificative stabilite prin instrucŃiuni.
În cazul persoanelor beneficiare de indemnizaŃia lunară pentru
creşterea copilului, care solicită dreptul la stimulent, se iau în considerare şi
actele doveditoare depuse în vederea solicitării indemnizaŃiei.

AlocaŃia de stat pentru copii

Titular al dreptului de alocaŃie de stat pentru copii este copilul.
DispoziŃii referitoare la cuantumul alocaŃiei de stat pentru copii sunt cuprinse şi
în art.4 din OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 148/2005. „Începând cu data de
1 ianuarie 200783, privind alocaŃia de stat pentru copii, republicată, este următorul:
a) 200 lei (RON) lunar, în situaŃia copiilor în vârstă de până la 2 ani,
respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap;

83
Art.4 din OUG nr.148/2005 privind susŃinerea familiei în vederea creşterii copilului,
publicată în M.Of.nr.1008/14.11.2005, modificată prin OUG nr.44/2006, publicată în
M.Of.nr.545/23.06.2006, aprobată cu modificări prin legea nr.508/2006, modificată prin
Legea nr.7/2007 publicată în M.Of.nr.33/17.01.2007.

175
 b) cel acordat conform art.3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993, în situaŃia
copiilor în vârstă de peste 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap.
Începând cu luna ianuarie 2007, cuantumul lunar al alocaŃiei de stat pentru
copii se stabileşte la 25 lei, cu excepŃia alocaŃiei de stat acordate copiilor în
vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap.84
IndemnizaŃia sau stimulentul prevăzute la art.2, respectiv la art.3 alin.
(2) din OUG nr.148/2005, se cumulează cu alocaŃia de stat pentru copii
prevăzută la alin. (1) lit. a).85
AlocaŃia de stat pentru copii se acordă pe bază de cerere, însoŃită în mod
obligatoriu de actul de identitate al solicitantului şi de certificatul de naştere
sau, după caz, actul constatator al naşterii sau extrasul de naştere al copilului
pentru care se solicită dreptul, în original şi în copie, certificate pentru
conformitate cu originalul, precum şi de actele prevăzute la art. 6 alin. (4) şi de
alte documente justificative stabilite prin instrucŃiunile, după caz, şi semnată de
persoana îndreptăŃită sau, după caz, de reprezentantul legal al acesteia.
Până la împlinirea de către copilul cu handicap a vârstei de 3 ani
alocaŃia de stat pentru copii în cuantumul prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. a)
200 lei lunar, în situaŃia copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în
cazul copiilor cu handicap; - se acordă de Ministerul Muncii, SolidarităŃii
Sociale şi Familiei, prin direcŃiile teritoriale.
După împlinirea de către copilul cu handicap a vârstei de 3 ani, plata
alocaŃiei de stat pentru copii se acordă în condiŃiile prevăzute de Legea nr.
61/1993, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

84
HG nr.54/2007 privind indexarea cuantumului lunar al alocaŃiei de stat pentru copii,
publicată în M.Of.nr.64/26.01.2007.
85
OUG nr.148/2005. Art. 2. - Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul
indemnizaŃiei prevăzute la art. 1 alin. (1) este de 600 lei .
Art. 3. - (1) Persoanele care sunt îndreptăŃite să beneficieze de indemnizaŃie pentru creşterea
copilului, reglementată de prezenta ordonanŃă de urgenŃă, şi realizează venituri profesionale
supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, beneficiază de un stimulent în cuantum lunar de 300 lei.
(2) Stimulentul prevăzut la alin. (1) se acordă şi persoanelor care au fost îndreptăŃite să
beneficieze de indemnizaŃia pentru creşterea copilului, reglementată de dispoziŃiile aplicabile
până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanŃe de urgenŃă cuprinse în Legea nr. 19/2000,
cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, de OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului
nr.221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaŃilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 452/2001, precum şi de alte acte normative referitoare la
stabilirea şi acordarea acestui drept, denumite în continuare acte normative speciale.
(3) În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaŃia pentru creşterea copilului şi
solicită dreptul la stimulent, plata acestei indemnizaŃii se suspendă.
(4) Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul stimulentului lunar prevăzut la alin. (1)
este de 100 lei.

176
 AlocaŃia de stat pentru copii se cumulează cu indemnizaŃia lunară
pentru creşterea copilului sau, după caz, cu stimulentul, prevăzute la art. 4
alin. (1) – alocaŃia -, respectiv la art. 11 - stimulentul.
Plata alocaŃiei de stat pentru copii prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. a) se
face începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul - a) 200 lei
(RON) lunar, în situaŃia copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în
cazul copiilor cu handicap.

Documente necesare acordării indemnizaŃiei lunare şi a concediului

pentru creşterea copilului.
Drepturile, reprezentând indemnizaŃie, stimulent sau alocaŃie de stat
pentru copii, se acordă, la cerere, în baza următoarelor documente, după caz:
a) actul de identitate al solicitantului;
b) certificatul de naştere al copilului şi, după caz, livretul de familie;
c) certificatul de persoană cu handicap al copilului, după caz;
d) adeverinŃă eliberată de autorităŃile competente sau de către
angajator, după caz, din care să rezulte îndeplinirea condiŃiilor;
e) adeverinŃă eliberată de plătitorul indemnizaŃiei de maternitate sau,
după caz, alte dovezi, din care să reiasă ultima zi de concediu de
maternitate, în situaŃia prevăzută la art. 10 alin. (1) lit. a);
f) declaraŃie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul nu
beneficiază în acelaşi timp de indemnizaŃie de maternitate, în situaŃia
prevăzută la art. 10 alin. (1) lit. b);
g) declaraŃie pe propria răspundere din care să rezulte că celălalt părinte
natural sau, după caz, o altă persoană dintre cele prevăzute la art. 5 alin. (2) nu
beneficiază de drepturile prevăzute de prezenta ordonanŃă de urgenŃă –
„Beneficiază de aceleaşi drepturi şi una dintre persoanele care a adoptat copilul,
căreia i s-a încredinŃat copilul în vederea adopŃiei sau care are copilul în
plasament ori în plasament în regim de urgenŃă, cu excepŃia asistentului
maternal profesionist, precum şi persoana care a fost numită tutore”;
h) declaraŃie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul se
ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinŃat sau
dat în plasament nici unui organism privat autorizat sau serviciu public
autorizat ori unei persoane fizice;
i) dovada eliberată de autorităŃile competente, de angajatori sau, după
caz, declaraŃie pe propria răspundere, din care să rezulte că solicitantul se
află în concediu pentru creşterea copilului;
j) dovada eliberată de autorităŃile competente sau, după caz, declaraŃie
pe propria răspundere, din care să rezulte că solicitantul realizează venituri
profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii
nr.571/2003;
177
 k) dovada eliberată de autorităŃile competente sau de către angajator, după
caz, din care să rezulte încadrarea în situaŃiile prevăzute la art. 1 alin. (2);
k1) dovada eliberată de autorităŃile competente pentru realizarea
veniturilor din activităŃi independente sau, după caz, din activităŃi agricole şi
a plăŃii impozitului pentru acestea;
l) alte acte necesare, după caz, stabilirii dreptului, prevăzute în
normele metodologice.
IndemnizaŃia lunară pentru creşterea copilului se acordă pe bază de
cerere, însoŃită în mod obligatoriu de copia actului de identitate al
solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită
dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate
cu originalul şi, după caz, de actele doveditoare care să ateste îndeplinirea
condiŃiilor prevăzute de ordonanŃa de urgenŃă.
În cazul în care nu a fost eliberat certificatul de naştere al copilului
pentru care se solicită dreptul, cererea va fi însoŃită de actul constatator al
naşterii sau de extrasul de naştere.
Pentru situaŃia menŃionată, beneficiarii dreptului au obligaŃia să
depună la direcŃia de muncă, solidaritate socială şi familie judeŃeană,
respectiv a municipiului Bucureşti, denumită în continuare direcŃie
teritorială, copia certificatului de naştere al copilului, în termen de 30 de zile
de la eliberarea acestuia, dar nu mai târziu de 6 luni de la naşterea copilului.
Actele doveditoare privind componenŃa familiei, filiaŃia copiilor şi situaŃia
lor juridică se prezintă în copie certificată sau, după caz, autentificată pentru
conformitate cu originalul, şi sunt, după caz, următoarele:
a) certificatele de naştere ale tuturor copiilor născuŃi după data de 1
ianuarie 2006;
b) hotărârea judecătorească de încredinŃare în vederea adopŃiei, potrivit legii;
c) hotărârea judecătorească de încuviinŃare a adopŃiei, potrivit legii;
d) hotărârea judecătorească sau, după caz, hotărârea comisiei pentru
protecŃia copilului pentru măsura plasamentului, potrivit legii;
e) decizia directorului general al direcŃiei generale de asistenŃă socială
şi protecŃia copilului sau, după caz, hotărârea judecătorească pentru măsura
plasamentului în regim de urgenŃă, potrivit legii;
f) hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz,
dispoziŃia autorităŃii tutelare, potrivit legii.
Actele doveditoare privind realizarea de venituri profesionale supuse
impozitului pe venit conform Codului fiscal sunt, după caz, următoarele:
a) dovada eliberată de angajator din care să rezulte că persoana
îndreptăŃită a realizat venituri cu caracter salarial sau, după caz, de
autoritatea competentă, în caz de dizolvare, faliment sau lichidare judiciară a
angajatorului;
178
 b) dovada eliberată de autorităŃile competente pentru plata impozitului
în cazul persoanelor care realizează venituri din activităŃi independente sau,
după caz, din activităŃi agricole;
c) dovada eliberată de autorităŃile competente în cazul persoanelor
scutite de plata impozitului;
d) dovada eliberată de autorităŃile competente în cazul asociaŃilor unici
privind plata impozitului pe venit;
e) adeverinŃa eliberată de plătitorul indemnizaŃiei de maternitate sau, după
caz, alte dovezi din care să reiasă ultima zi de concediu de maternitate acordat
în condiŃiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare;
f) adeverinŃa eliberată de plătitorul indemnizaŃiei de maternitate, potrivit
OUG nr.158/2005, de angajator sau, după caz, de casa teritorială de asigurări de
sănătate ori de agenŃia judeŃeană pentru ocuparea forŃei de muncă;
g) dovada eliberată de autorităŃile competente, de angajatori sau, după
caz, declaraŃia pe propria răspundere, din care să rezulte data de la care
solicitantul se află în concediu pentru creşterea copilului;
h) copia tradusă a contractului de muncă sau dovada eliberată de
autorităŃile străine sau române, care să ateste realizarea de venituri profesionale
pe baza unor contracte individuale de muncă în străinătate în baza acordurilor
guvernamentale bilaterale încheiate de România cu alte state.
Actele doveditoare privind atestarea situaŃiilor prevăzute în art.4 alin 7
din HG nr.1025/2006 sunt, după caz, următoarele:
a) dovada eliberată de instituŃia care a trimis persoana în misiune
permanentă în străinătate, pentru situaŃia prevăzută la lit. a);
b) dovada eliberată de agenŃia teritorială pentru ocuparea forŃei de
muncă, pentru situaŃiile prevăzute la lit. b), c), e), f), k) şi q);
c) dovada eliberată de casele teritoriale de pensii, pentru situaŃiile
prevăzute la lit. c) - h) şi p);
d) dovada eliberată de angajator ori, după caz, de casa teritorială de
asigurări de sănătate, pentru situaŃiile prevăzute la lit. c), i), k) - n);
e) diploma de absolvire, foaia matricolă sau adeverinŃa eliberată de
instituŃia de învăŃământ superior, pentru situaŃiile prevăzute la lit. j) şi k);
f) livretul militar sau, după caz, adeverinŃa ori certificatul eliberat de
centrul militar în a cărui rază teritorială domiciliază persoana îndreptăŃită, în
care sunt precizate cu exactitate perioadele şi natura situaŃiei respective,
pentru situaŃia prevăzută la lit. o).
Alte acte doveditoare privind acordarea indemnizaŃiei lunare sunt,
după caz, următoarele:
a) declaraŃia pe propria răspundere din care să rezulte că celălalt părinte
firesc sau, după caz, o altă persoană dintre cele prevăzute la art. 5 alin. (2) din
OUG nr.148/2005 - Beneficiază de aceleaşi drepturi şi una dintre persoanele
179
care a adoptat copilul, căreia i s-a încredinŃat copilul în vederea adopŃiei sau
care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenŃă, cu excepŃia
asistentului maternal profesionist, precum şi persoana care a fost numită
tutore - nu beneficiază de indemnizaŃie sau de stimulent;
b) declaraŃia pe propria răspundere a persoanei îndreptăŃite că se ocupă de
creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinŃat sau dat în plasament
unei alte persoane ori unui organism privat autorizat sau serviciu public;
c) certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap;
d) adeverinŃa eliberată de medicul specialist privind certificarea
naşterii înainte de termen;
e) alte documente, după caz, din care să rezulte îndeplinirea condiŃiilor
de acordare a concediului şi indemnizaŃiei pentru creşterea copilului, la
solicitarea direcŃiilor teritoriale.
Pentru cetăŃenii străini sau apatrizi, componenŃa familiei, filiaŃia copiilor
şi situaŃia lor juridică se dovedesc cu documentele eliberate de autorităŃile din
Ńara de origine şi confirmate de autorităŃile române sau, după caz, cu
documentele eliberate de autorităŃile române, precum şi cu alte documente.
Drepturile se acordă în situaŃia în care solicitantul îndeplineşte
cumulativ următoarele condiŃii:
a) este cetăŃean român, cetăŃean străin sau apatrid;
b) are, conform legii, domiciliul sau reşedinŃa pe teritoriul României;
c) locuieşte împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi
se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.

Stabilirea şi plata indemnizaŃiei lunare pentru creşterea copilului, a

stimulentului şi alocaŃiei de stat pentru copii
Drepturile prevăzute de ordonanŃa de urgenŃă pot fi solicitate de către
persoana îndreptăŃită sau, după caz, de reprezentantul legal ori de
mandatarul acestora, împuternicit prin procură specială.
Reprezentantul legal este persoana desemnată, în condiŃiile legii, să
reprezinte persoana îndreptăŃită, în cazul în care aceasta este lipsită de
capacitatea de exerciŃiu a drepturilor civile.
Mandatarul este persoana împuternicită prin procură specială de către persoana
îndreptăŃită, în vederea solicitării şi primirii drepturilor prevăzute de aceasta.
Procura specială este autentificată, după caz, de notarii publici de pe
teritoriul României, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
României, este valabilă 6 luni şi trebuie să conŃină următoarele elemente:
a) numele, prenumele, cetăŃenia, data şi locul naşterii, domiciliul şi
actul de identitate ale persoanei îndreptăŃite;
b) numele, prenumele, datele de identificare (actul de identitate,
domiciliul, data şi locul naşterii) ale mandatarului;
180
 c) obiectul mandatului (întocmirea dosarului pentru solicitarea şi acordarea
drepturilor prevăzute de ordonanŃa de urgenŃă, deschiderea contului curent,
încasarea drepturilor curente şi restante, semnarea extrasului de cont);
d) precizarea că mandatarul are obligaŃiile ce revin persoanei
îndreptăŃite, inclusiv pe cea de a anunŃa în termen direcŃiei teritoriale orice
schimbare intervenită în situaŃia persoanei îndreptăŃite de natură să suspende
sau să înceteze acordarea drepturilor, cu excepŃia celei prevăzute la art. 7 lit.
c) locuieşte împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se
ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
Concediul pentru creşterea copilului se acordă, la cerere, de către
persoanele juridice sau fizice, denumite angajatori, la care îşi desfăşoară
activitatea persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) şi (2) – „De indemnizaŃia
şi stimulentul prevăzute de prezenta ordonanŃă de urgenŃă beneficiază,
opŃional, oricare dintre părinŃii fireşti ai copilului.
Beneficiază de aceleaşi drepturi şi una dintre persoanele care a adoptat
copilul, căreia i s-a încredinŃat copilul în vederea adopŃiei sau care are copilul în
plasament ori în plasament în regim de urgenŃă, cu excepŃia asistentului
maternal profesionist, precum şi persoana care a fost numită tutore”.
Cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de prezenta ordonanŃă
de urgenŃă, reprezentând indemnizaŃie, stimulent sau alocaŃie de stat pentru
copii, şi documentele din care rezultă îndeplinirea condiŃiilor legale de
acordare a acestora se depun, după caz, la primăria comunei, oraşului,
municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti, pe raza
căreia/căruia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinŃa.
Până la data de 10 a fiecărei luni, primăriile au obligaŃia de a transmite
pe bază de borderou cererile înregistrate în luna anterioară, însoŃite de
documentele justificative, la direcŃiile judeŃene de muncă, solidaritate
socială şi familie, respectiv la direcŃia de muncă, solidaritate socială şi
familie a municipiului Bucureşti, denumite în continuare direcŃii teritoriale.
Cererile se soluŃionează în termen de 15 zile lucrătoare de la data
înregistrării la direcŃia teritorială, prin decizie de admitere sau, după caz, de
respingere, emisă de directorul executiv.
Decizia se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la
data emiterii.
ContestaŃiile formulate împotriva deciziei se soluŃionează potrivit
Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ86.

86
Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, publicată în M.Of.nr.1157/07.12.2004,
modificată prin OUG nr.190/2005, pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de
integrare europeană, publicată în M.Of.nr.1179/28.12.2005

181
 Dreptul reprezentând indemnizaŃia pentru creşterea copilului se cuvine
şi se plăteşte după cum urmează:
a) începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul
de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data naşterii copilului, dacă
cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată;
b) începând cu data naşterii copilului, dacă cererea este depusă în
termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu
îndeplinesc condiŃiile, conform legii, pentru acordarea concediului de
maternitate şi a indemnizaŃiei aferente;
c) începând cu data adopŃiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredinŃării,
dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-au
aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecŃie a copilului;
d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situaŃii, inclusiv pentru
cazul în care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a), b) şi c);
e) începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul stimulentului
lunar nu mai realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit,
potrivit prevederilor Codului fiscal, şi plata acestuia se suspendă, dacă
cererea este depusă în termen de 30 de zile de la această dată.
IndemnizaŃia pentru creşterea copilului se acordă de la datele prevăzute la
alin. (1) lit. a) - d), dar nu mai devreme de data la care s-a aprobat concediul
pentru creşterea copilului ori a încetat activitatea profesională.
Dreptul reprezentând stimulentul lunar se cuvine şi se plăteşte după
cum urmează:
a) începând cu ziua următoare celei în care persoana îndreptăŃită îşi
reia activitatea profesională şi realizează venituri profesionale supuse
impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, dacă cererea este
depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată;
b) de la data naşterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de
60 de zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu
îndeplinesc condiŃiile, conform legii, pentru acordarea concediului de
maternitate şi a indemnizaŃiei aferente;
c) de la data adopŃiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredinŃării,
dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-
au aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecŃie a copilului;
d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situaŃii, inclusiv pentru
cazul în care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a), b) şi c);
e) începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul indemnizaŃiei
pentru creşterea copilului realizează venituri profesionale supuse impozitului pe
venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, şi plata acesteia se suspendă, dacă
cererea este depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

182
 Pe perioada acordării indemnizaŃiei pentru creşterea copilului plata
pensiei de invaliditate nu se suspendă.
Plata indemnizaŃiei lunare pentru creşterea copilului, a stimulentului şi
a alocaŃiei de stat pentru copii se efectuează începând cu luna următoare
aprobării cererii prin decizie a directorului executiv al direcŃiei teritoriale.
Cuantumul indemnizaŃiei lunare pentru creşterea copilului şi al
stimulentului aferent fracŃiunilor de lună se stabileşte proporŃional, în
funcŃie de numărul zilelor calendaristice din luna respectivă pentru care
acestea se cuvin şi se acordă.
Plata drepturilor se asigură lunar, prin mandat poştal, la domiciliul persoanei
îndreptăŃite, al reprezentantului legal sau al mandatarului acestora ori, la cererea
acestora, în cont personal deschis la o unitate bancară sau în cont de card.
Pentru fracŃiunile de lună, cuantumul drepturilor se stabileşte
proporŃional, în funcŃie de numărul zilelor calendaristice din luna respectivă
pentru care acestea se cuvin şi se acordă.
În cazul în care persoana beneficiară de indemnizaŃie pentru creşterea
copilului sau, după caz, de stimulent lunar îşi schimbă domiciliul sau, după caz,
reşedinŃa în altă unitate administrativ-teritorială decât cea de domiciliu sau de
reşedinŃă, direcŃia teritorială plătitoare a acestor drepturi, la solicitarea
beneficiarilor, are obligaŃia de a transfera cererea şi actele doveditoare care au
stat la baza deschiderii dreptului, însoŃite de situaŃia privind data până la care s-
a efectuat plata drepturilor şi sumele restante, la direcŃia teritorială în a cărei
rază beneficiarul şi-a stabilit noul domiciliu sau, după caz, reşedinŃa.

3.3. Suspendarea plăŃii drepturilor

Potrivit prevederilor art.12 din OUG nr.148/2005, plata drepturilor se
suspendă începând cu luna următoare celei în care:
a) beneficiarul este decăzut din drepturile părinteşti;
b) beneficiarul este îndepărtat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
c) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiŃiile prevăzute de lege în
vederea încredinŃării copilului spre adopŃie;
d) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiŃiile prevăzute de lege în
vederea menŃinerii măsurii de plasament;
e) beneficiarul execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în
arest preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile;
f) copilul este abandonat ori este internat într-o instituŃie de ocrotire
publică sau privată;
g) beneficiarul a decedat;
h) se constată că, timp de 3 luni consecutiv, se înregistrează mandate
poştale returnate.

183
 Plata indemnizaŃiei prevăzute pentru persoanele care, în ultimul an anterior
datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale87 supuse
impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal,
beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau,
în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, respectiv la art. 2, adică,
persoanele care sunt îndreptăŃite să beneficieze de indemnizaŃie pentru creşterea
copilului, şi realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit
prevederilor Legii nr.571/2003, beneficiază de un stimulent în cuantum lunar de
300 lei (RON), se suspendă începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul
realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor
Legii nr. 571/2003.
Plata indemnizaŃiei pentru creşterea copilului nu se suspendă în
situaŃia în care beneficiarii acestei indemnizaŃii primesc diverse sume în
baza legii, contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de
muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele
decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităŃi profesionale.
Plata indemnizaŃiei se suspendă în situaŃia în care persoanele, pentru
care se asigură continuitatea plăŃii acesteia în condiŃiile prevăzute la art. 24
alin. (1) lit. a) - în plata indemnizaŃiei pentru creşterea copilului,
reglementată de dispoziŃiile cuprinse în actele normative speciale prevăzute
la art. 3 alin. (2) - nu depun cererea în termen de 90 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei ordonanŃe de urgenŃă.
Plata stimulentului se suspendă începând cu ziua următoare celei în
care beneficiarul nu mai realizează venituri profesionale supuse impozitului
pe venit potrivit prevederilor Legii nr.571/2003.
În situaŃia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiŃiile prevăzute
la art. 7 din OUG nr.148/200588, plata drepturilor prevăzute de prezenta
ordonanŃă de urgenŃă se suspendă începând cu ziua următoare celei în care
condiŃiile respective nu mai sunt îndeplinite.
Reluarea plăŃii drepturilor suspendate în situaŃiile prevăzute mai sus se
face la cerere, începând cu luna următoare celei în care se depune cererea.

87
Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii
nr.571/2003, se înŃelege: venituri din salarii, venituri din activităŃi independente, venituri
din activităŃi agricole, aşa cum sunt definite de această lege.
88
Art. 7 din OUG nr.148/2005 „Drepturile prevăzute de prezenta ordonanŃă de urgenŃă se
acordă în situaŃia în care solicitantul îndeplineşte cumulativ următoarele condiŃii:
a) este cetăŃean român, cetăŃean străin sau apatrid;
b) are, conform legii, domiciliul sau reşedinŃa pe teritoriul României;
c) locuieşte împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de
creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.

184
 Reluarea plăŃii drepturilor suspendate se face începând cu data
depunerii cererii.
În situaŃiile de suspendare a drepturilor prevăzute de art. 12, acestea
pot fi solicitate şi de către o altă persoană îndreptăŃită, dacă îndeplineşte
cerinŃele prevăzute de lege.
Drepturile prevăzute de prezenta ordonanŃă de urgenŃă se cuvin şi se
acordă noului beneficiar de la data suspendării, dacă cererea a fost depusă în
termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care a operat suspendarea,
respectiv de la data cererii, dacă cererea a fost depusă după acest termen.
Beneficiarul drepturilor prevăzute de prezenta ordonanŃă de urgenŃă
este obligat să comunice în scris primăriei orice modificare intervenită în
situaŃia sa, de natură să determine încetarea sau suspendarea plăŃii
drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariŃia acesteia.
Comunicarea se transmite de către primărie direcŃiei teritoriale în
termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării.
Plata drepturilor încetează cu ziua următoare celei în care:
a) copilul a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul
copilului cu handicap;
b) a avut loc decesul copilului.
Suspendarea sau, după caz, încetarea ori reluarea plăŃii drepturilor
prevăzute de ordonanŃa de urgenŃă se face prin decizie a directorului
executiv al direcŃiei teritoriale şi se comunică beneficiarului în termen de 15
zile lucrătoare.
În cazul în care 3 luni consecutiv se înregistrează mandate poştale
returnate, plata drepturilor se suspendă, urmând ca direcŃia teritorială să
verifice cauzele care au condus la această situaŃie.

3.4. Drepturile prevăzute de OUG nr.148/2005

Drepturile prevăzute de OUG nr.148/2005 nu pot fi urmărite silit decât în
vederea recuperării, conform legii, a sumelor încasate necuvenit cu acest titlu.
Pe perioada în care se beneficiază de indemnizaŃia prevăzută la art. 1,
respectiv la art. 2, contribuŃia individuală de asigurări sociale de sănătate se
calculează prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra sumei reprezentând
valoarea a de două ori salariul de bază minim brut pe Ńară, garantat în plată,
şi se suportă de la bugetul de stat.
Asupra drepturilor prevăzute de OUG nr.148/2005, nu se datorează
celelalte contribuŃii sociale obligatorii stabilite de lege.
Cuantumul drepturilor prevăzute de OUG nr.148/2005, se poate
actualiza în condiŃiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

185
 Perioada în care o persoană beneficiază de drepturile prevăzute de
OUG nr.148/2005, constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare în
vederea stabilirii drepturilor prevăzute de Legea nr.19/200089.
Fondurile necesare plăŃii drepturilor prevăzute de prezenta ordonanŃă
de urgenŃă, cheltuielile administrative, precum şi cele de transmitere a
drepturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii,
SolidarităŃii Sociale şi Familiei.
Calculul şi plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanŃă de
urgenŃă se fac de către direcŃiile teritoriale.
Drepturile prevăzute de prezenta ordonanŃă de urgenŃă se achită lunar
beneficiarului, reprezentantului legal ori mandatarului acestora, împuternicit
prin procură, pe bază de mandat poştal sau, după caz, în cont curent personal
ori în cont de card.
Calculul şi plata contribuŃiei individuale de asigurări sociale de
sănătate, datorată pentru drepturile prevăzute de OUG nr.148/2005, se fac
de către direcŃiile teritoriale.
ModalităŃile de plată a drepturilor prevăzute de prezenta ordonanŃă de
urgenŃă se stabilesc prin norme, aprobate prin ordin al ministrului muncii,
solidarităŃii sociale şi familiei.
În cazul achitării drepturilor prevăzute de prezenta ordonanŃă de
urgenŃă în cont curent personal sau în cont de card, direcŃiile teritoriale
efectuează plata prin unităŃile bancare pe bază de borderou, cu plata unui
comision bancar.
Comisionul bancar nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile
achitate şi va fi stabilit, prin negociere, la nivel teritorial între direcŃiile
teritoriale şi unităŃile bancare.
Fondurile necesare achitării comisionului bancar pentru plata
drepturilor prevăzute de prezenta ordonanŃă de urgenŃă se suportă din
bugetul Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei din aceleaşi
fonduri din care se suportă plata drepturilor.
Sumele încasate necuvenit se recuperează de la beneficiarii acestora,
pe baza deciziei emise de directorul executiv al direcŃiei teritoriale, cu
respectarea termenului general de prescripŃie.
Decizia constituie titlu executoriu şi poate fi contestată conform
prevederilor Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ90.

89
Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,
publicată în M.Of.nr..140/01.04.2000
90
Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, publicată în
M.Of.nr.1157/07.12.2004, modificată prin OUG nr.190/2005, pentru realizarea unor măsuri
necesare în procesul de integrare europeană, publicată în M.Of.nbr.1179/28.12.2005.

186
 Sumele încasate necuvenit ca urmare a unei infracŃiuni săvârşite de
beneficiar se recuperează de la acesta, în condiŃiile legii.
Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaŃi nu se
mai urmăresc.
Constituie contravenŃie nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) din
OUG nr.148/200591, şi ale art. 1492 care se sancŃionează cu amendă de la
300 lei (RON) la 600 lei (RON).
Constatarea contravenŃiei şi aplicarea amenzii corespunzătoare se fac
de către organele cu atribuŃii de control ale Ministerului Muncii, SolidarităŃii
Sociale şi Familiei. Aceste prevederi se completează cu dispoziŃiile OG
nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor.93

3.5. AlocaŃia de stat pentru copii

ConsideraŃii generale
În anul 1993 a fost adoptată Legea nr. 61 privind alocaŃia de stat
pentru copii, act normativ care instituie o alocaŃie familială, respectiv
alocaŃia de stat, ca un drept universal al copiilor garantat de ConstituŃie.
În temeiul acestei legi, toŃi copiii aflaŃi în grija familiilor lor sau a
familiilor substitutive primeau alocaŃie de stat.
Au existat însă unele condiŃionări. Rata crescută la acea dată a
abandonului şcolar şi analfabetismul constatat la unele segmente ale
populaŃiei au impus ca pentru copiii de vârstă şcolară acordarea alocaŃiei de
stat să fie condiŃionată de frecventarea cel puŃin a învăŃământului general
obligatoriu. De asemenea, copiii aflaŃi în instituŃiile de ocrotire ale statului
nu primeau această alocaŃie, ei beneficiind în această perioadă de întreŃinere
şi îngrijire complete în cadrul instituŃiilor.

91
„Până la data de 10 a fiecărei luni, primăriile au obligaŃia de a transmite pe bază de borderou
cererile înregistrate în luna anterioară, însoŃite de documentele justificative, la direcŃiile judeŃene
de muncă, solidaritate socială şi familie, respectiv la direcŃia de muncă, solidaritate socială şi
familie a municipiului Bucureşti, denumite în continuare direcŃii teritoriale”.
92
„Beneficiarul drepturilor prevăzute de prezenta ordonanŃă de urgenŃă este obligat să comunice
în scris primăriei orice modificare intervenită în situaŃia sa, de natură să determine încetarea sau
suspendarea plăŃii drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariŃia acesteia.
Comunicarea se transmite de către primărie direcŃiei teritoriale în termen de 5 zile
lucrătoare de la data înregistrării”.
93
O.G.nr.2/2001 privind regimul contravenŃiilor, publicată în M.Of.nr.410/25.07.2001, aprobată prin
Legea nr.180/2002 publicată în M.Of.nr.268/2002, modificată prin OUG nr.108/2003 pentru
desfiinŃarea închisorii contravenŃionale, publicată în M.Of.nr.747/26.10.2003, modificată prin Legea
nr.526/2004 publicată în M.Of.nr.1149/06.12.2004, modificată prin OG nr.8/2006 publicată în
M.Of.nr.78/27.01.2006, aprobată prin Legea nr.353/2006 publicată în M.Of.nr.640/25.07.2006,
modificată prin Legea nr.352/2006 publicată în M.Of.nr.640/25.07.2006.

187
 În temeiul acestor prevederi, Curtea ConstituŃională a dispus prin Decizia
nr.277/200694 admiterea excepŃiei de neconstituŃionalitate a prevederilor art. 1 alin.
(2) şi ale art. 5 alin. (1) din Legea nr.61/1993 privind alocaŃia de stat pentru copii,
fapt care a impus modificarea de urgenŃă a acestor prevederi neconstituŃionale şi
eliminarea oricăror condiŃionări în acordarea alocaŃiei de stat pentru copii.
MenŃionăm că dispoziŃiile Legii nr.61/1993 declarate neconstituŃionale
îşi încetează efectele juridice în termen de 45 de zile de la emiterea deciziei
CurŃii ConstituŃionale, respectiv începând cu data de 2 iunie 2006. În situaŃia
în care actul normativ nu este modificat corespunzător, aplicarea noilor
dispoziŃii se va realiza aleatoriu, fără unitate la nivel teritorial, ceea ce ar
conduce la excluderea unor categorii de beneficiari.
AlocaŃia de stat pentru copii este o formă de ocrotire a statului
acordată tuturor copiilor, fără discriminare.

Beneficiarii alocaŃiei de stat pentru copii

Beneficiază de alocaŃie de stat pentru copii toŃi copiii în vârstă de până
la 18 ani95.
În situaŃia tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani şi care urmează
cursurile învăŃământului liceal sau profesional, organizate în condiŃiile legii,
alocaŃia de stat pentru copii se acordă până la terminarea acestora.
Tinerii, care au împlinit vârsta de 18 ani şi care urmează cursuri, care
repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaŃie de stat, cu excepŃia celor care
repetă din motive de sănătate, dovedite cu certificat medical.
Beneficiază de alocaŃie de stat pentru copii şi copiii cetăŃenilor străini
şi ai persoanelor fără cetăŃenie rezidenŃi, în condiŃiile legii, în România, dacă
locuiesc împreună cu părinŃii.

Cuantumul alocaŃiei de stat pentru copii

Potrivit art.3 din lege, cuantumul alocaŃiei de stat pentru copii
începând cu luna ianuarie 2007, cuantumul lunar al alocaŃiei de stat pentru
copii se stabileşte la 25 lei, cu excepŃia alocaŃiei de stat acordate copiilor în
vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, al cărei
cuantum este de 200 lei.96
Titular al dreptului de alocaŃie de stat pentru copii este copilul.

94
Decizia nr.277/2006 a CurŃii ConstituŃionale, publicată în M.Of.nr.348/18.04.2006.
95
Legea nr.61/1993 privind alocaŃia de stat pentru copii, republicată în M.Of.nr.145/28.02.2007.
HG nr.591/1993 privind măsurile pentru aplicarea dispoziŃiilor Legii nr.61/1993, republicată în
M.Of.nr.7/12.01.1998, modificată prin HG nr.425/1999 publicată în M.Of.nr.250/02.06.1999,
modificată prin HG nr.1026/2006 publicată în M.Of.nr.710/18.08.2006..
96
HG nr.54/2007 privind indexarea cuantumului lunar al alocaŃiei de stat pentru copii,
publicată în M.Of.nr.64/26.01.2007.

188
 DispoziŃii referitoare la cuantumul alocaŃiei de stat pentru copii sunt
cuprinse şi în art.4 din OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 148/2005.
„Începând cu data de 1 ianuarie 200797, privind alocaŃia de stat pentru copii,
republicată, este următorul:
a) 200 lei (RON) lunar, în situaŃia copiilor în vârstă de până la 2 ani,
respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap;
b) cel acordat conform art.3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993, în situaŃia
copiilor în vârstă de peste 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap.
Începând cu luna ianuarie 2007, cuantumul lunar al alocaŃiei de stat pentru
copii se stabileşte la 25 lei, cu excepŃia alocaŃiei de stat acordate copiilor în
vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap.98
IndemnizaŃia sau stimulentul prevăzute la art.2, respectiv la art.3 alin.
(2) din OUG nr.148/2005, se cumulează cu alocaŃia de stat pentru copii
prevăzută la alin. (1) lit. a)."99

Acordarea şi Plata alocaŃiei de stat pentru copii

Stabilirea dreptului la alocaŃie de stat pentru copii se face pe baza
cererii şi a actelor din care rezultă îndeplinirea condiŃiilor de acordare a
acestui drept.

97
Art.4 din OUG nr.148/2005 privind susŃinerea familiei în vederea creşterii copilului,
publicată în M.Of.nr.1008/14.11.2005, modificată prin OUG nr.44/2006, publicată în
M.Of.nr.545/23.06.2006, aprobată cu modificări prin Legea nr.7/2007 publicată în
M.Of.nr.33/17.01.2007.
98
HG nr.54/2007 privind indexarea cuantumului lunar al alocaŃiei de stat pentru copii,
publicată în M.Of.nr.64/26.01.2007.
99
OUG nr.148/2005. Art. 2. - Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul
indemnizaŃiei prevăzute la art. 1 alin. (1) este de 600 lei (RON).
Art. 3. - (1) Persoanele care sunt îndreptăŃite să beneficieze de indemnizaŃia pentru creşterea
copilului, reglementată de prezenta ordonanŃă de urgenŃă, şi realizează venituri profesionale
supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, beneficiază de un stimulent în cuantum lunar de 300 lei.
(2) Stimulentul prevăzut la alin. (1) se acordă şi persoanelor care au fost îndreptăŃite să
beneficieze de indemnizaŃia pentru creşterea copilului reglementată de dispoziŃiile aplicabile
până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanŃe de urgenŃă, cuprinse în Legea nr. 19/2000,
cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, de OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului
nr.221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaŃilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 452/2001, precum şi de alte acte normative referitoare la
stabilirea şi acordarea acestui drept, denumite în continuare acte normative speciale.
(3) În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaŃia pentru creşterea copilului şi
solicită dreptul la stimulent, plata acestei indemnizaŃii se suspendă.
(4) Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul stimulentului lunar prevăzut la alin. (1)
este de 100 lei.

189
 Potrivit art.6 din Legea nr.61/1993, cererea se face în numele copilului
de către reprezentantul legal al copilului.100
După împlinirea vârstei de 14 ani, cererea se poate face şi de către
copil, cu încuviinŃarea reprezentantului său legal.
Cererile pentru stabilirea alocaŃiei de stat pentru copii şi actele din care
rezultă îndeplinirea condiŃiilor legale de acordare a acestui drept se depun şi
se înregistrează după cum urmează:
a) la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarele
municipiului Bucureşti, pe raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinŃa, după
caz, reprezentanŃii legali, pentru copii care nu urmează o formă de
învăŃământ organizat în condiŃiile legii şi pentru copii handicapaŃi;
b) la unităŃile şcolare unde sunt înscrişi copii care urmează învăŃământul
general obligatoriu, pentru cei care sunt înscrişi în unităŃile şcolare şi întrerup
temporar şcolarizarea din motive de sănătate dovedite cu certificat medical,
precum şi pentru copii în vârstă de până la 18 ani şi tinerii în vârstă de peste 18
ani, care urmează o formă de învăŃământ organizat în condiŃiile legii;
c) la direcŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului pentru
copii cu handicap care au împlinit vârsta de 3 ani.
Acordarea sau neacordarea alocaŃiei de stat pentru copii se stabileşte,
după caz, prin decizie a directorului executiv al direcŃiei de muncă,
solidaritate socială şi familiei, din fiecare judeŃ, respectiv a municipiului
Bucureşti, directorul sau comandantului unităŃii şcolare ori directorul
executiv sau, după caz. A directorului general al direcŃiei generale de
asistenŃă socială şi protecŃia copilului.
Decizia se transmite reprezentantului legal al copilului în termen de 10
zile de la emitere.
Decizia poate fi atacată potrivit Legii nr.554/2004 privind
contenciosul administrativ.
AlocaŃia de stat pentru copii se plăteşte unuia dintre părinŃi pe baza
acordului acestora sau, în caz de neînŃelegere, pe baza deciziei autorităŃii
tutelare ori a hotărârii judecătoreşti, părintelui căruia i s-a încredinŃat copilul
spre creştere şi educare.

100
Art.4 din Legeanr.61/1993
(1) AlocaŃia de stat pentru copii se plăteşte unuia dintre părinŃi pe baza acordului acestora
sau, în caz de neînŃelegere, pe baza deciziei autorităŃii tutelare ori a hotărârii judecătoreşti,
părintelui căruia i s-a încredinŃat copilul spre creştere şi educare.
(2) AlocaŃia de stat pentru copii se plăteşte şi tutorelui, curatorului, persoanei căreia i-a fost
dat în plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei căreia i-a fost
încredinŃat copilul în vederea adopŃiei, în condiŃiile legii.

190
 AlocaŃia de stat pentru copii se plăteşte şi tutorelui, curatorului,
persoanei căreia i-a fost dat în plasament familial copilul, inclusiv
asistentului maternal sau persoanei căreia i-a fost încredinŃat copilul în
vederea adopŃiei, în condiŃiile legii.
După împlinirea vârstei de 14 ani, plata alocaŃiei de stat pentru copii se
poate face direct titularului, cu încuviinŃarea reprezentantului său legal.
AlocaŃia de stat pentru copii nu se plăteşte în lunile în care copiii titulari ai
dreptului se află mai mult de 15 zile în instituŃii de ocrotire ori asistenŃă socială sau
în instituŃii de învăŃământ, care le asigură întreŃinerea completă din partea statului.
Lunar, serviciile de stare civilă ale consiliilor locale comunale,
orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaŃia
de a comunica direcŃiilor de muncă, solidaritate socială şi familie judeŃene,
respectiv a municipiului Bucureşti, situaŃia privind copiii care au decedat.
Plata alocaŃiei de stat pentru copii se face începând cu luna următoare
celei în care s-a născut copilul.
În cazul în care cererea este înregistrată ulterior lunii în care s-a născut
copilul, plata alocaŃiei de stat pentru copii se poate face şi pentru perioadele
anterioare, dar nu mai mult de 12 luni.
Plata alocaŃiei se face astfel:
- potrivit prevederilor art.10 din Legea nr.61/1993, pentru copiii preşcolari,
precum şi pentru cei de vârstă şcolară care nu urmează o formă de învăŃământ
organizată în condiŃiile legii, plata alocaŃiei de stat se efectuează de către
Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, prin direcŃiile de muncă,
solidaritate socială şi familie judeŃene, respectiv a municipiului Bucureşti.
- plata alocaŃiei de stat pentru copiii în vârstă de peste 7 ani, care
urmează o formă de învăŃământ organizată în condiŃiile legii, se efectuează
de către Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, prin unităŃile şcolare.
- pentru copiii cu handicap plata alocaŃiei de stat se efectuează de către
direcŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului judeŃene,
respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, din fondurile cu această
destinaŃie alocate de Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap.
- copiii de vârstă şcolară care sunt înscrişi în unităŃi şcolare din
subordinea altor organe ale administraŃiei publice, inclusiv militare, beneficiază
de alocaŃie de stat prin ministerele şi celelalte organe ale administraŃiei publice
centrale de specialitate care au în subordine/coordonare aceste unităŃi şcolare.
Fondurile pentru plata alocaŃiei de stat pentru copii, precum şi pentru
cheltuielile cu transmiterea drepturilor se asigură de la bugetul de stat, prin
bugetele instituŃiilor menŃionate.
Plata alocaŃiei de stat pentru copiii preşcolari, precum şi pentru cei de
vârstă şcolară care nu urmează o formă de învăŃământ organizată în condiŃiile
legii, se realizează prin mandat poştal, cont curent personal sau cont de card.
191
 În cazul achitării drepturilor de alocaŃie de stat în cont curent personal
sau în cont de card, direcŃiile de muncă, solidaritate socială şi familie
judeŃene, respectiv a municipiului Bucureşti, efectuează plata prin unităŃile
bancare pe bază de borderou, cu plata unui comision bancar.
Comisionul bancar nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile
achitate şi va fi stabilit, prin negociere, la nivel teritorial între direcŃiile de
muncă, solidaritate socială şi familie judeŃene, respectiv a municipiului
Bucureşti şi unităŃile bancare.

Încetarea plăŃii alocaŃiei de stat pentru copii şi recuperarea sumele

încasate necuvenit.
Plata alocaŃiei de stat pentru copii încetează începând cu luna
următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condiŃiile de acordare.
Plata drepturilor încetează cu luna următoare celei în care:
a) copilul a împlinit vârsta de 18 ani care nu urmează cursurile
învăŃământului liceal sau profesional, organizate în condiŃiile legii;
b) a avut loc decesul copilului;
c) pentru copiii cetăŃenilor străini şi ai persoanelor fără cetăŃenie
rezidenŃi, în condiŃiile legii, în România, când nu mai locuiesc împreună cu
părinŃii, sau au părăsit România.
Potrivit art.7 din Legea nr.61/1993, persoanele cărora li se face plata
alocaŃiei de stat pentru copii sunt obligate să comunice împrejurările care au
determinat încetarea condiŃiilor de acordare, în termen de 15 zile de la
apariŃia acestora.
Sumele plătite necuvenit cu titlu de alocaŃie de stat pentru copii se
recuperează pe baza deciziei emise de persoana juridică care a efectuat plata
alocaŃiei de stat pentru copii sau prin angajamentul de plată scris al
persoanei care le-a încasat în mod necuvenit.
Decizia prin care se recuperează sumele încasate necuvenit se
comunică celui obligat la plată în termen de 15 zile de la emitere.
Decizia de recuperare şi angajamentul de plată constituie titlu
executoriu de la data comunicării, respectiv de la data semnării.
AlocaŃia de stat pentru copii nu este impozabilă şi nu poate fi urmărită
silit decât în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit cu acest titlu.
ContestaŃiile formulate împotriva modului de stabilire şi de plată a
alocaŃiei de stat pentru copii se soluŃionează potrivit Legii nr.554/2004
privind contenciosul administrativ101.

101
Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, publicată în M.Of.nr.1157/07.12.2004,
modificată prin OUG nr.190/2005, pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de
integrare europeană, publicată în M.Of.nbr.1179/28.12.2005

192
 Pentru persoanele care au beneficiat până la data de 31 decembrie
2005 de drepturile prevăzute la art. 79 alin. (4) din Legea nr.303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările
ulterioare, se aplică prevederile OUG nr.148/2005.

3.6. Acordarea de trusouri pentru nou-născuŃi

Prin Legea nr.482/2006 se acordă gratuit, pentru fiecare copil nou-
născut, un trusou care să cuprindă haine, lenjerie şi produse pentru îngrijire,
în cuantum de 150 lei102.
Trusoul pentru nou-născuŃi se acordă o singură dată de către
autorităŃile administraŃiei publice locale, la ieşirea copilului din maternitate
sau la eliberarea certificatului de naştere.
Valoarea în lei a trusoului se actualizează şi se indexează anual, prin
hotărâre a Guvernului, în funcŃie de rata inflaŃiei.
Fondurile necesare pentru acordarea trusoului pentru nou-născuŃi,
precum şi pentru cheltuielile cu transmiterea drepturilor se asigură prin
transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei.
Produsele, transportul şi distribuŃia acestora se contractează de către
autorităŃile administraŃiei publice locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, respectiv ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, după caz.
Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului monitorizează
şi evaluează aplicarea prevederilor prezentei legi.
Primarii au obligaŃia să comunice, semestrial, până la data de 20 a lunii
următoare expirării semestrului, AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia
Drepturilor Copilului date privind numărul copiilor beneficiari şi sumele plătite.
Nerespectarea prevederilor Legi nr.482/2006 atrage răspunderea
disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz.
Potrivit art.3 din OG nr.3/2007, pentru copiii născuŃi în perioada ianuarie -
mai 2007, autorităŃile administraŃiei publice locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, respectiv ale comunelor, oraşelor si municipiilor, după caz, vor acorda
beneficiarilor contravaloarea in lei a trusoului pentru nou-născut.
Contravaloarea trusoului pentru nou-născuŃi se acordă la cererea scrisă
a oricăruia dintre părinŃii fireşti ai copilului sau, în cazul în care aceştia nu
sunt în măsură să solicite acest drept, prin împuternicit ori la cererea
reprezentantului legal al copilului.
102
Legea nr. 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuŃi, publicată în
M.Of.nr.1028/27.12.2006, modificată prin OG nr.3/2007 publicată în M.Of.nr.64/29.01.2007.

193
 Cererea se întocmeşte de oricare dintre părinŃii fireşti, de
împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului şi este
însoŃită de copia certificatului de naştere ori, după caz, a extrasului de
naştere, precum şi de declaraŃia pe propria răspundere a persoanei care
semnează cererea ca nu a solicitat acest drept în altă localitate.
Cererea de acordare a sumelor se depune şi se înregistrează la autorităŃile
administraŃiei publice locale în a căror raza teritorială domiciliază părintele sau, după caz,
în care a fost înregistrată naşterea copilului, până cel târziu la data de 15 iunie 2007.
Aprobarea acordării sumelor se realizează prin dispoziŃie scrisă a
primăriei în termen de maximum 5 zile de la depunerea cererii.
În termenul de 5 zile, autorităŃile administraŃiei publice locale comunica
beneficiarilor aprobarea dreptului, precum şi modalitatea de plată a acestuia.
Sumele reprezentând contravaloarea trusoului se plătesc de autorităŃile
administraŃiei publice locale în termen de maximum 30 de zile de la
depunerea cererii de către solicitant.
Pe baza dispoziŃiei autorităŃile administraŃiei publice locale întocmesc
situaŃii centralizatoare care se transmit direcŃiei de muncă, solidaritate
socială şi familie judeŃeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în prima zi a
săptămânii următoare pentru săptămâna precedentă.
Pe baza situaŃiei centralizatoare în termen de două zile de la primirea
acesteia, direcŃia de muncă, solidaritate socială şi familie judeŃeană, respectiv
a municipiului Bucureşti, întocmeşte un borderou cu situaŃiile centralizatoare,
la nivelul judeŃului, pe baza căruia solicită Ministerului Muncii, SolidarităŃii
Sociale şi Familiei necesarul de credite bugetare în vederea plăŃii contravalorii
trusoului şi a cheltuielilor de transmitere a dreptului.
SituaŃia centralizatoare constituie document justificativ de plata si se
redactează în sistem electronic, fără modificări manuale sau alte vicii de
forma ori de fond.
În anul 2007, autorităŃile administraŃiei publice locale vor finaliza până
la 31 mai procedurile prevăzute de lege pentru achiziŃionarea bunurilor ce
vor constitui trusoul pentru nou-născuŃi prevăzut de Legea nr. 482/2006.
Începând cu anul 2007, cotele de contribuŃii de asigurări sociale
stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 nr.
487/2006 nu mai cuprind cota de contribuŃie pentru concedii şi indemnizaŃii
de asigurări sociale de sănătate prevăzută de legislaŃia în vigoare.
Cota de 2% prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 487/2006
reprezintă cota contribuŃiei datorate de angajatori la bugetul asigurărilor
pentru şomaj, diminuată conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 200/2006
privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata
creanŃelor salariale şi nu include cota contribuŃiei de 0,25% datorată de
angajatori la Fondul de garantare pentru plata creanŃelor salariale.
194
 În anul 2007, contribuŃia la bugetul asigurărilor pentru şomaj datorată
de angajatorii care nu beneficiază de prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr.
200/2006, cu modificările ulterioare, este de 2,25% .
Trusoul pentru nou-născuŃi, se acordă gratuit, pentru fiecare copil nou-născut
şi cuprinde haine, lenjerie şi produse de îngrijire necesare nou-născutului103.
Cuantumul produselor care fac parte din trusou este 150 lei şi se
acordă o singură dată.
Contravaloarea trusoului se acordă unuia dintre părinŃii fireşti ai
copilului pe baza acordului acestora sau, în caz de neînŃelegere, pe baza
deciziei autorităŃii tutelare ori a hotărârii judecătoreşti, părintelui căruia i s-a
încredinŃat copilul spre creştere şi educare.
În situaŃia în care părinŃii fireşti ai copilului nu sunt în măsură să
solicite acest drept, contravaloarea trusoului se acordă împuternicitului
acestora sau reprezentantului legal al copilului.
Prin reprezentant legal al copilului se înŃelege părintele sau persoana
desemnata potrivit legii să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaŃiile părinteşti
faŃă de copil. De asemenea, în situaŃia constatării riscului de abandon al copilului în
maternitate, reprezentantul legal al acestuia se instituie prin decizie a directorului
executiv sau, după caz, directorul general al direcŃiei generale de asistenŃă socială şi
protecŃie a copilului judeŃene, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti.
În cazul persoanei singure care are copii în întreŃinere şi nu a împlinit
vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este persoana singură dacă are
capacitate deplină de exerciŃiu sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia.
Prin împuternicit se înŃelege persoana desemnată de părinŃii fireşti ai copilului
în vederea solicitării şi primirii contravalorii trusoului pentru nou-născuŃi.
Împuternicirea se autentifică prin notariat.

3.7. Acordarea unui sprijin financiar la constituirea

familiei
Legea nr.396/2006 instituie sprijinul financiar la constituirea familiei
în care fiecare dintre soŃi se află la prima căsătorie şi au domiciliul sau
reşedinŃa în România, indiferent de cetăŃenia soŃilor.104

103
Ordinul nr.83/2007 pentru aprobarea InstrucŃiunilor de aplicare a prevederilor art. I – IV
din OrdonanŃa Guvernului nr.3/2007 privind unele masuri financiar-fiscale din domeniul
protecŃiei sociale, publicat în M.Of.nr.138/26.02.3007.
104
Legea nr.396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei,
publicată în M.Of.nr.892/02.11.2006.
Ordinul nr.976/2006 al Ministerul Muncii SolidarităŃii Sociale şi Familiei pentru aprobarea
InstrucŃiunilor de aplicare a Legii nr. 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea
familiei publicat în M.Of.nr.1057/30.12.2006.

195
 Beneficiază de aceste prevederi familiile care se află în una dintre
următoarele situaŃii:
a) căsătoria a fost încheiata la autorităŃile locale competente de pe
teritoriul României. Cererea pentru acordarea sprijinului financiar se depune
în termen de 30 de zile, de la data încheierii căsătoriei;
b) căsătoria a fost încheiată la autorităŃile locale competente de pe
teritoriul altor Ńări. Cererea pentru acordarea sprijinului financiar se depune
în termen de 30 de zile de la data înscrierii sau transcrierii în registrele de
stare civilă a actelor de căsătorie;
c) căsătoria a fost încheiată la misiunile diplomatice, la oficiile
consulare de carieră ale României sau ale statului celuilalt soŃ. Cererea pentru
acordarea sprijinului financiar se depune în termen de 30 de zile de la data
înscrierii sau transcrierii în registrele de stare civilă a actelor de căsătorie;
d) căsătoria a fost încheiată de către comandanŃii de nave. Cererea
pentru acordarea sprijinului financiar se depune în termen de 30 de zile de la
data eliberării certificatului de căsătorie de către serviciul public comunitar
local de evidenŃa a persoanelor al sectorului 1 al municipiului Bucureşti,
Sprijinul financiar la constituirea familiei se acordă pe bază de cerere,
însoŃită de declaraŃiile pe propria răspundere ale ambilor soŃi ca fiecare
dintre ei se află la prima căsătorie.
Cererea pentru acordarea sprijinului financiar se depune la:
a) sediul serviciului public comunitar local de evidenŃa a persoanelor
al municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, oraşului sau comunei
unde s-a încheiat căsătoria, pentru familiile prevăzute la lit. a);
b) sediul serviciului public comunitar local de evidenŃa a persoanelor
al municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, oraşului sau comunei
unde îşi are domiciliul sau reşedinŃa unul dintre soŃi, pentru familiile
prevăzute la lit. b) si c);
c) sediul serviciului public comunitar local de evidenŃa a persoanelor
al sectorului 1 al municipiului Bucureşti, pentru familiile prevăzute la lit. d).
Sprijinul financiar se acorda numai în situaŃiile în care nu a intervenit
desfacerea, desfiinŃarea sau încetarea căsătoriei până la data plăŃii.
Titularul dreptului privind sprijinul financiar este oricare dintre soŃii
care a depus cererea, iar beneficiarul dreptului este familia.
Cuantumul sprijinului financiar reprezintă echivalentul in lei a 200 de euro.
Stabilirea dreptului pentru acordarea sprijinului financiar se face prin
dispoziŃie scrisă a primarului, în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii.
Sprijinul financiar se acorda familiei solicitante in termen de 30 de zile
de la data emiterii dispoziŃiei scrise a primarului, prin casierie, prin mandat
poştal, în cont curent personal sau prin cont de card.

196
 Sprijinul financiar acordat la constituirea familiei nu se impozitează, nu
se ia în considerare la stabilirea altor drepturi şi obligaŃii şi se supune
executării silite, în condiŃiile dispoziŃiilor privind executarea silită a creanŃelor
bugetare numai pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit cu acest titlu.
Fondurile pentru plată sprijinului financiar acordat la constituirea familiei,
precum şi pentru cheltuielile cu transmiterea drepturilor se plătesc prin bugetele
locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, din transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute cu
aceasta destinaŃie în bugetul Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei.
Primarii au obligaŃia să comunice semestrial, până la data de 20 a lunii următoare
expirării semestrului, direcŃiilor de muncă, solidaritate socială şi familie judeŃene,
respectiv a municipiului Bucureşti, date privind numărul familiilor care au beneficiat de
sprijinul financiar, vârsta şi cetăŃenia soŃilor şi sumele plătite cu acest titlu.
Recuperarea sumelor încasate necuvenit
Sumele încasate necuvenit se recuperează de la titularul dreptului în
termenul de prescripŃie stabilit de lege pentru creanŃele bugetare.
Recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de sprijin financiar se face prin
dispoziŃie scrisă a primarului unităŃii administrativ-teritoriale unde s-a înregistrat cererea,
care se comunică debitorului în termen de 15 zile de la emitere. DispoziŃia privind
recuperarea sumelor încasate necuvenit constituie titlu executoriu de la data comunicării.
DispoziŃia scrisă a primarului privind acordarea sau neacordarea
sprijinului financiar şi dispoziŃia primarului referitoare la recuperarea
sumelor încasate necuvenit se pot ataca potrivit prevederilor Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004.105
Cererile, acŃiunile şi caile de atac privind dreptul la sprijinul financiar
sunt scutite de taxă de timbru.
DivergenŃele dintre solicitanŃii sprijinului financiar şi primari se pot
clarifica de către comisiile de mediere socială, conform art. 2 lit. d) din HG
nr. 1.615/2003 privind organizarea şi funcŃionarea Comisiei de mediere socială.

3.8. Acordarea tichetelor cadou şi tichetelor de creşă

SocietăŃile comerciale, regiile autonome, societăŃile şi companiile naŃionale,
instituŃiile din sectorul bugetar, unităŃile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum
şi persoanele fizice care încadrează personal pe baza de contract individual de muncă pot
utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă.106

105
Legea n.554/2004, legea contenciosului administrativ, publicată în M.Of.nr.1154/07.12.2004,
OUG nr.190/2005, pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană,
publicată în M.Of.nbr.1179/28.12.2005.
106
Legea nr.193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă, publicată
în M.Of.nr.446/23.05.2006

197
 Tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pieŃei,
promovarea pe pieŃe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de
reclama şi publicitate, precum şi pentru cheltuieli sociale. AngajaŃii care
beneficiază de tichetele cadou pot beneficia şi de tichetele de creşă.
Suma individuală acordată pentru creşterea copilului până la
împlinirea vârstei de 3 ani sub forma tichetelor de creşă se asigura integral
din costuri de către angajator.
Tichetele de creşă se acordă la cerere, unuia dintre părinŃi sau,
opŃional, tutorelui, celui căruia i s-au încredinŃat copii spre creştere şi
educare ori în plasament familial, pe baza livretului de familie.
Tichetele de creşă se acorda în limita prevederilor bugetului de stat sau, după
caz, ale bugetelor locale, pentru unităŃile din sectorul bugetar şi pentru celelalte
categorii de angajatori, în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat.
Tichetele de creşă se acorda angajaŃilor care nu beneficiază de
concediul şi de indemnizaŃia acordate pentru creşterea copilului în vârstă de
până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Valoarea tichetelor de creşă se cumulează cu alocaŃia de stat pentru copii
acordată conform prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocaŃia de stat pentru copii
şi cu stimulentul care se acordă la reluarea activităŃii în conformitate cu prevederile
OUG nr. 148/2005 privind susŃinerea familiei în vederea creşterii copilului107.
Tichetele cadou şi tichetele de creşă se emit de către unităŃile cu activitate
specializată în domeniul. UnităŃile emitente desfăşoară activitatea numai pe baza
autorizaŃiei de funcŃionare acordate de Ministerul FinanŃelor Publice. AutorizaŃia de
funcŃionare se acorda potrivit criteriilor stabilite de Ministerul FinanŃelor Publice.
Valoarea nominală a tichetelor de creşă este în suma de 300 lei pentru
o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă.
Valoarea sumei lunare acordate sub forma de tichete de creşă, se indexează
semestrial cu indicele inflaŃiei comunicat de Institutul NaŃional de Statistică.
Valoarea unui tichet cadou, precum şi a unui tichet de creşă este de 10
lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.
Angajatorul care achiziŃionează direct de la o unitate emitentă
necesarul de tichete cadou/tichete de creşă achită prin transfer bancar atât
contravaloarea nominală a tichetelor cadou, respectiv a tichetelor de creşă,
cât şi preŃul imprimatului reprezentând tichetul cadou sau tichetul de creşă,
înainte de livrare.

107
Legea nr.61/1993 privind alocaŃia de stat pentru copii, republicată în M.Of.nr.145/28.02.2007.
OUG nr.148/2005 privind susŃinerea familiei în vederea creşterii copilului, publicată în
M.Of.nr.1008/14.11.2005, modificată prin OUG nr.44/2006, publicată în M.Of.nr.545/23.06.2006,
aprobată cu modificări prin Legea nr.7/2007 publicată în M.Of.nr.33/17.01.2007.

198
 Angajatorul distribuie salariaŃilor tichete de creşă lunar.
Tichetele de creşă pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la
creşă unde este înscris copilul salariatului.
Tichetele de creşă pot fi utilizate în relaŃia cu creşele cu care unităŃile
emitente au contractat prestarea serviciilor respective.
Se interzice acordarea unui rest de bani la tichetul cadou/tichetul de creşă.
Angajatorul împreună cu organizaŃiile sindicale legal constituite sau, acolo
unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentantul salariaŃilor stabilesc de comun
acord unitatea emitentă a tichetelor de creşă cu care vor contracta prestarea
serviciilor corespunzătoare şi a tichetelor cadou în cazul cheltuielilor sociale.
UnităŃile emitente au obligaŃia de a transmite angajatorilor lista unităŃilor
corespunzătoare reŃelei utilizate, la care salariaŃii pot folosi tichete cadou şi tichete
de creşă. La stabilirea acestor unităŃi va fi avuta în vedere calitatea serviciilor.
Sumele corespunzătoare tichetelor de creşă acordate de angajator, se
încadrează în categoria cheltuielilor sociale deductibile limitate, în conformitate cu
dispoziŃiile art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal108.
Sumele corespunzătoare tichetelor cadou şi tichetelor de creşă acordate de
angajator nu se iau în calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea
drepturilor şi obligaŃiilor care se determina în raport cu venitul salarial.
Comercializarea de către salariaŃi şi de către unităŃile educaŃionale a tichetelor
cadou şi a tichetelor de creşă contra unei fracŃiuni de preŃ sau a altor servicii
constituie contravenŃie şi se sancŃionează cu amenda de la 300 lei la 1.000 lei.
Constatarea contravenŃiei precum şi aplicarea amenzilor contravenŃionale
se fac de către personalul împuternicit al Ministerului Muncii, SolidarităŃii
Sociale şi Familiei şi al direcŃiilor de muncă, solidaritate socială şi familie
teritoriale, respectiv a municipiului Bucureşti.

108
Legea nr.571/2003, Codul fiscal, publicat în M.Of.nr.927/23.12.2003 c) cheltuielile sociale,
în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului,
potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră sub
incidenŃa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare,
ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcŃionarea
corespunzătoare a unor activităŃi sau unităŃi aflate în administrarea contribuabililor; grădiniŃe,
creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până
la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de
nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite, pot fi
deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu
legislaŃia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaŃilor, cadouri în
bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaŃiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv
transportul, pentru salariaŃii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru
salariaŃii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuŃia la fondurile de intervenŃie ale
asociaŃiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;

199
 Capitolul IV.
ALOCAłIA FAMILIALĂ COMPLEMENTARĂ
ŞI ALOCAłIA DE SUSłINERE PENTRU FAMILIILE
MONOPARENTALE

4.1. ConsideraŃii generale

Familia s-a dovedit a fi cea mai veche şi cea mai stabilă formă de
comunitate umană, asigurând perpetuarea speciei, evoluŃia şi continuarea vieŃii.
NoŃiunea de familie ridică unele dificultăŃi, ce Ńin atât de sensurile
complexe ale acestui nucleu fundamental al societăŃii, de diversitatea
relaŃiilor dintre membrii grupului, cât şi de implicaŃiile în sfera socială.
Într-o primă definiŃie, familia apare ca o "formă istorică de comunitate
umană între membrii căreia există relaŃii întemeiate pe cosangvinitate şi
înrudire, acestea fiind sancŃionate prin norme".
Familia este o formă de relaŃii sociale dintre oameni legaŃi între ei prin căsătorie
sau rudenie109. Din familie fac parte soŃii, părinŃii şi copiii, precum şi, uneori, alte
persoane între care există relaŃii de rudenie. SoŃii singuri, fără copii, formează o familie.
Există cel puŃin două direcŃii de abordare a conceptului de familie -
sociologică şi juridică.
În sens sociologic, familia, ca formă de comunitate umană, desemnează
grupul de persoane unite prin căsătorie, filiaŃie sau rudenie, ce se caracterizează
prin comunitate de viaŃă, sentimente, aspiraŃii şi interese comune.
Din punct de vedere juridic, familia cuprinde un grup de persoane între
care se nasc drepturi şi obligaŃii ce izvorăsc din căsătorie, rudenie sau alte
raporturi ce sunt asimilate relaŃiilor de familie.
RelaŃiile de familie se bazează pe prietenie şi afecŃiune reciprocă între
membrii ei, care sunt datori să-şi acorde unul altuia sprijin moral şi material.
ConstituŃia României în art.48 şi 49, stabileşte principii referitoare la
ocrotirea căsătoriei şi familiei, ocrotirea intereselor mamei şi copilului,
egalitatea în drepturi dintre bărbat şi femeie, exercitare drepturilor şi
îndeplinirea îndatoririlor părinteşti în interesul copiilor.
Starea, capacitatea şi relaŃiile de familie ale persoanei fizice sunt
cârmuite de legea sa naŃională, afară numai dacă, prin dispoziŃii speciale, nu
se prevede altfel. 110

109
Adrian Pricopi - Dreptul Familiei, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2004, pag. 7
Ioan Filipescu, Andrei Filipescu – Tratat de dreptul familiei, Ed. All Beck, 2001, pag. 1
110
Legea nr.105/1992 – privind reglementarea raporturilor de drept internaŃional privat,
publicată în M.Of.nr.245/01.10.1992

200
 Paleta terminologică, privind noŃiunea de familie, utilizată în prezent
este diversă, iar cunoaşterea ei permite o înŃelegere corectă şi eficientă a
sistemului familial complex.
Astfel, un concept relativ nou, apărut drept rezultat al dinamicii
familiei, este cel de familie monoparentală.
În literatura de specialitate, termenul de familie monoparentală (single
parent family) a devenit unul general acceptat pentru un anume tip particular
de structură familială.
Cercetările asupra familiei monoparentale au o istorie de aproape 30
de ani, în timpul cărora s-au impus câteva puncte de referinŃă pentru acest
domeniu. De asemenea, noŃiunea de familie monoparentală a fost utilizată în
FranŃa din a doua jumătate a anilor '70, pentru a desemna "menajele în care
o persoană trăieşte fără soŃ, având în îngrijire unul sau mai mulŃi copii".
Trebuie relevat faptul că acest concept a fost preluat din sociologia
anglo-saxonă, unde apăruse în a doua parte a anilor '60, în vederea schimbării
modalităŃii de abordare a maternităŃii din afara căsătoriei şi a disociaŃiei
familiei în termeni de "probleme psihosociale" şi "familie cu riscuri". Uzitarea
acestei noŃiuni a impus o utilizare mai neutră şi mai obiectivă, prin
recunoaşterea ei ca tip de familie, ca alternativă faŃă de familia conjugală.
Termenul de familie monoparentală acoperă o mare varietate de situaŃii
care se diferenŃiază în funcŃie de sexul părintelui, situaŃia matrimonială (văduv,
divorŃat, separat, celibatar), dar şi de factorii care au generat situaŃia
monoparentală (separarea cuplului, decesul unuia dintre soŃi, maternitatea în
afara căsătoriei), precum şi de factorii subiectivi (situaŃie dorită, căutată,
deliberat / voluntar asumată sau impusă, ca urmare a unei opŃiuni libere sau
survenite în condiŃii impuse, percepută negativ sau afirmată voluntar).
DiferenŃele dintre aceste situaŃii sunt notabile: mamele singure sunt mai des
plasate în grupuri socio-profesionale defavorizate decât taŃii singuri; nivelul socio-
economic al mamelor este mai scăzut decât cel al taŃilor aflaŃi în aceeaşi situaŃie.
Astfel, mamele singure sunt una dintre principalele categorii aflate în
atenŃia lucrătorilor sociali, pentru că reprezintă contingentul cel mai
numeros, cel mai vulnerabil şi cu situaŃia cea mai precară din populaŃie. S-a
admis faptul că, în funcŃie de modalitatea de intrare în monoparentalitate - în
urma rupturii uniunii sau în urma unei maternităŃi în afara căsătoriei,
voluntar asumată - situaŃia monoparentală este percepută în mod diferit.
În primul caz, cu cât viaŃa conjugală se apropie mai mult de cuplul
tradiŃional, cu atât situaŃia este percepută negativ, iar a fi mamă singură e o
experienŃă traumatizantă.
Pentru a doua categorie, cu cât faza de viaŃă conjugală se apropie mai
mult de "noile modele familiale", cu atât monoparentalitatea e mai bine
acceptată, percepută ca o alternativă "raŃională".
201
 Pe cale de consecinŃă, urmând percepŃia monoparentalităŃii ca
"experienŃă traumatizantă" sau ca o "continuitate logică", există două
modalităŃi de a trăi şi de a se raporta la monoparentalitate: ca marginalitate
sau ca model familial alternativ, liber ales. De reŃinut că, a doua variantă
începe să se impună tot mai mult, în defavoarea celei dintâi.
Dintre toate tipurile de familii monoparentale, segmentul mamelor
necăsătorite a cunoscut cele mai importante transformări: reprezentările privind
maternitatea în afara căsătoriei s-au modificat, fapt vizibil în trecerea de la
termenul "mamă-fată" la cel de "mamă/maternitate celibatară/voluntară".
O contribuŃie importantă la conturarea acestei noŃiuni este adusă de cercetătorii
francezi Gaulejac şi Aubert, care pun în evidenŃă procesele de ruptură / continuitate
ale traiectoriilor monoparentale. Utilizând mai multe configuraŃii de scenariu parental
şi matrimonial, ei identifică diverse forme / tipuri de monoparentalitate:
- durabilă sau pasageră / tranzitorie, ca una dintre etapele ciclului de viaŃă familială;
- monoparentalitatea, ca reparare sau ca repetiŃie în cadrul unei traiectorii
socio-familiale.
Aşadar, noŃiunea de familie monoparentală - care desemnează
"menajul de o persoană ce trăieşte singură şi are în îngrijire unul sau mai
mulŃi copii în vârstă de până la 25 de ani" - acoperă un ansamblu de situaŃii
foarte diferite, şi nu reprezintă o realitate omogenă, ci foarte diferenŃiată.
Conform cu datele recensământului din România în 2002, familiile
monoparantale reprezintă 11,72% din totalul familiilor. Ponderea cea mai
mare o reprezintă mamele singure – 84,8%.
Familia, unitate fundamentală a societăŃii şi mediu natural pentru
evoluŃia şi bunăstarea tuturor membrilor săi, trebuie să beneficieze de o
protecŃie socială din partea statului pentru ca să-şi poată îndeplini rolul şi
menirea pe care o are în viaŃa naŃiunilor.
AlocaŃia familială complementară şi alocaŃia de susŃinere sunt forme
de sprijin cu destinaŃie specială acordate din bugetul de stat şi nu se iau în
considerare la stabilirea altor drepturi şi obligaŃii şi se supun executării silite
în condiŃiile dispoziŃiilor privind executarea silită a creanŃelor bugetare,
numai pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit cu acest titlu.

4.2. AlocaŃia familială complementară

Beneficiază de alocaŃia familială complementară, familiile formate din
soŃ, soŃie şi copiii în vârstă de până la 18 ani aflaŃi în întreŃinerea acestora,
care locuiesc împreună111.
111
OUG nr.105/2003 privind alocaŃia familială complementară şi alocaŃia de susŃinere
pentru familia monoparentală, publicată în M.Of.nr.747/26.10.2003, aprobată prin Legea
nr.41/2004, publicată în M.Of.nr.250/22.03.2004.

202
 AlocaŃia familială complementară se acordă lunar familiei, dacă aceasta
realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la 168 lei.
Cuantumul alocaŃiei familiei complementare începând cu ianuarie
2007 este de112:
a) 36 lei pentru familia cu un copil;
b) 42 lei pentru familia cu 2 copii;
c) 47 lei pentru familia cu 3 copii;
d) 52 lei pentru familia cu 4 sau mai mulŃi copii.
Pentru familiile care sunt beneficiare de ajutor social în baza Legii
nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cuantumul alocaŃiei familiale
complementare se majorează cu 25%.113

4.3. AlocaŃia de susŃinere pentru familiile monoparentale

Beneficiază de alocaŃie de susŃinere familiile formate din persoana
singură şi copiii în vârstă de până la 18 ani aflaŃi în întreŃinere şi care
locuiesc împreună cu aceasta, denumite familii monoparentale.
Prin persoană singură se înŃelege persoana care se află în una dintre
următoarele situaŃii:
a) este necăsătorită;
b) este văduvă;
c) este divorŃată;
d) al cărei soŃ/soŃie este declarat/declarată dispărut/dispărută prin
hotărâre judecătorească;
e) al cărei soŃ/soŃie este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai
mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu
participă la întreŃinerea copiilor;
f) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaŃiile
prevăzute la lit. a)-e);
g) a fost numită tutore sau i s-au încredinŃat ori dat în plasament unul
sau mai mulŃi copii şi se află în una dintre situaŃiile prevăzute la lit. a)-c), cu
excepŃia asistentului maternal profesionist.

112
HG nr.4/2007 privind corelarea limitelor de venituri şi indexarea cuantumului alocaŃiei
familiale complementare şi a alocaŃiei de susŃinere pentru familia monoparentală, publicată
în M.Of.nr.21/12.01.2007.
113
Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în M.Of.nr.401/20.07.2001,
modificată prin OUG nr.6/2002 publicată în M.Of.nr.116/11.02.2002, modificată prin Legea
nr.121/2002 publicată în M.Of.nr.724/03.10.2002 aprobată prin Legea nr.2/2003 publicată în
M.Of.nr.26/20.01.2003, modificată prin OUG nr.5/2003 publicată în M.Of.nr.119/25.02.2003,
modificată prin Legea nr.115/2006 publicată în M.Of.nr.408/11.05.2006.

203
 AlocaŃia de susŃinere se acordă lunar familiilor monoparentale dacă
realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la 168 lei.
Cuantumul alocaŃiei de susŃinere începând cu ianuarie 2007 este de:
a) 52 lei pentru familia cu un copil;
b) 62 lei pentru familia cu 2 copii;
c) 70 lei pentru familia cu 3 copii;
d) 79 lei pentru familia cu 4 sau mai mulŃi copii.114

4.4. Beneficiarii alocaŃiei familiale complementare şi

alocaŃiei de susŃinere pentru familiile monoparentale
Beneficiază de alocaŃie familială complementară sau de alocaŃie de
susŃinere, familiile ai căror membri sunt cetăŃeni români care locuiesc în
România, precum şi cetăŃeni ai altor state ori apatrizi care au domiciliul sau,
după caz, reşedinŃa în România, în condiŃiile legislaŃiei române.
Sunt consideraŃi ca făcând parte din familie şi copiii adoptaŃi, încredinŃaŃi
sau aflaŃi în plasament familial ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii.
Familiile care au în întreŃinere copii de vârstă şcolară, beneficiază de
alocaŃie familială complementară sau de alocaŃie de susŃinere, în condiŃiile
în care copiii urmează o formă de învăŃământ organizată potrivit legii.
Limita de venituri de 168 lei, cuantumurile alocaŃiei familiale
complementare, precum şi cuantumurile alocaŃiei de susŃinere, se corectează anual
în funcŃie de evoluŃia preŃurilor de consum şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

4.5. Stabilirea, plata, suspendarea şi încetarea plăŃii

alocaŃiilor familiale complementare sau a alocaŃilor
de susŃinere pentru familiile monoparentale
Stabilirea alocaŃiei familiale complementare şi a alocaŃiei de susŃinere.
AlocaŃiile se acordă pe bază de cerere însoŃită de actele doveditoare
privind componenŃa familiei şi veniturile acesteia.
Cererile pentru stabilirea şi acordarea alocaŃiilor se întocmesc de
reprezentantul familiei şi se înregistrează la primăria localităŃii sau, după caz, a
sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială locuieşte familia.
Pentru cetăŃenii străini sau apatrizi cererea se înregistrează la primăria
localităŃii sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază
teritorială îşi are domiciliul sau reşedinŃa familia.

114
HG nr.4/2007 privind corelarea limitelor de venituri şi indexarea cuantumului alocaŃiei
familiale complementare şi a alocaŃiei de susŃinere pentru familia monoparentală, publicată
în M.Of.nr.21/12.01.2007.

204
 În cazul familiilor fără locuinŃă, cererea se înregistrează la primăria
localităŃii sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază
teritorială acestea trăiesc.
ComponenŃa familiei, filiaŃia copiilor şi situaŃia lor juridică faŃă de
reprezentanŃii legali se dovedesc cu livretul de familie.
Pentru situaŃiile care nu sunt evidenŃiate în livretul de familie,
reprezentantul familiei prezintă, în mod obligatoriu, actele doveditoare necesare.
La stabilirea veniturilor pe baza cărora se acordă alocaŃia familială
complementară şi alocaŃia de susŃinere se iau în considerare toate veniturile pe
care membrii familiei la realizează, inclusiv cele care provin din drepturi de
asigurări sociale de stat, asigurări pentru şomaj, obligaŃii legale de întreŃinere,
indemnizaŃii cu caracter permanent, precum şi alte creanŃe legale.
Dacă familia are în proprietate terenuri, clădiri, spaŃii locative sau alte
bunuri, mobile ori imobile, la stabilirea venitului net lunar se iau în considerare
arenda, chiriile, alte fructe civile, naturale sau industriale, produse de acestea.
Dreptul la alocaŃiile pentru familiile beneficiare de ajutor social se
stabileşte numai pe baza cererii întocmite de reprezentantul familiei,
documentele justificative pentru acordarea alocaŃiei fiind cele pe baza cărora
s-a acordat dreptul la ajutorul social.
În vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condiŃiilor de
acordare a alocaŃiei familiale complementare sau a alocaŃiei de susŃinere,
primarul dispune, în mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale în termen
de 15 zile de la data înregistrării cererii.
Ancheta socială se efectuează de către personalul serviciului public de
asistenŃă socială din subordinea consiliului local sau, după caz, din
compartimentul de specialitate din aparatul de lucru al consiliului local.
Ancheta socială se întocmeşte potrivit modelului aprobat prin normele
metodologice de aplicare a prezentei ordonanŃe de urgenŃă şi constituie
probă legală pentru instanŃele judecătoreşti, în legătură cu deschiderea
dreptului sau respingerea cererii.
Răspunderea asupra conŃinutului anchetei sociale revine primarului şi
persoanelor care au efectuat ancheta socială.
În cazul în care solicitantul refuză să furnizeze informaŃiile necesare
pentru întocmirea anchetei sociale, se consideră că familia acestuia nu
îndeplineşte condiŃiile de acordare a alocaŃiei familiale complementare sau a
alocaŃiei de susŃinere.
Stabilirea dreptului la alocaŃia familială complementară sau la alocaŃia de
susŃinere şi a cuantumului acestora se face prin dispoziŃie scrisă a primarului.
În termen de 5 zile de la efectuarea anchetei sociale, primarul are obligaŃia
să comunice solicitanŃilor dispoziŃia de acordare a dreptului sau respingerea
cererii privind alocaŃia familială complementară ori alocaŃia de susŃinere.
205
 Dreptul la alocaŃia familială complementară şi la alocaŃia de susŃinere
se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.
Titularul alocaŃiei familiale complementare sau al alocaŃiei de
susŃinere este reprezentantul familiei, iar beneficiarul este familia.

Plata alocaŃiei familiale complementare şi a alocaŃiei de susŃinere.

Plata drepturilor pentru alocaŃia familială complementară sau alocaŃia
de susŃinere se asigură de către direcŃiile pentru dialog, familie şi solidaritate
socială judeŃene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare
direcŃii teritoriale, prin decizie a directorului executiv.
Emiterea deciziei directorului executiv al direcŃiei teritoriale are la
bază dispoziŃia primarului privind acordarea dreptului, însoŃită de cererea
certificată de primar.
Pentru familiile care îndeplinesc condiŃiile de acordare a alocaŃiei
familiale complementare sau a alocaŃiei de susŃinere, primarul are obligaŃia
de a transmite direcŃiei teritoriale până la data de 5 a lunii următoare, pentru
luna anterioară, pe bază de borderou.
Plata alocaŃiei familiale complementare şi a alocaŃiei de susŃinere se
realizează, după caz, pe bază de mandat poştal sau în cont curent personal.
În cazul în care intervin modificări cu privire la componenŃa familiei
şi/sau a veniturilor realizate de membrii acesteia, titularul alocaŃiei familiale
complementare sau al alocaŃiei de susŃinere are obligaŃia ca, în termen de
maximum 5 zile, să comunice în scris primarului modificările intervenite.
În situaŃia în care modificările intervenite nu conduc la pierderea
dreptului la alocaŃia familială complementară sau la alocaŃia de susŃinere,
titularul solicită modificarea cuantumului dreptului printr-o nouă cerere
însoŃită de actele doveditoare privind modificările intervenite.
Primarul are obligaŃia să verifice prin anchetă socială modificările
intervenite şi să emită dispoziŃie scrisă referitoare la noul cuantum.
Primarul transmite direcŃiei teritoriale documentele prevăzute de lege.
Modificarea cuantumului se face începând cu luna următoare celei în
care au intervenit modificările.
În vederea urmăririi respectării condiŃiilor de acordare a dreptului la
alocaŃia familială complementară sau la alocaŃia de susŃinere, primarii
dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 6 luni.
În situaŃia în care se constată modificări ce conduc la diminuarea
cuantumului alocaŃiei familiale complementare sau al alocaŃiei de susŃinere,
primarul emite dispoziŃie scrisă privind noul cuantum, pe care o comunică
direcŃiei teritoriale, însoŃită de ancheta socială.
AlocaŃia se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a
efectuat ancheta socială.
206
 Familiile care beneficiază de alocaŃie familială complementară sau de
alocaŃie de susŃinere au obligaŃia ca, pentru copiii de vârstă şcolară, să
prezinte primarului, din 3 în 3 luni, dovada frecventării cursurilor.
Fondurile pentru plata alocaŃiei familiale complementare şi a alocaŃiei
de susŃinere, precum şi pentru cheltuielile cu transmiterea drepturilor se
asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, SolidarităŃii
Sociale şi Familiei.
Cheltuielile administrative pentru verificarea îndeplinirii condiŃiilor şi
stabilirea drepturilor la alocaŃia familială complementară sau la alocaŃia de
susŃinere se suportă din bugetul local al unităŃilor administrativ-teritoriale.
DispoziŃia scrisă a primarului privind stabilirea sau respingerea
dreptului la alocaŃia familială complementară sau la alocaŃia de susŃinere şi
decizia directorului executiv de recuperare a sumelor încasate necuvenit se
pot ataca potrivit prevederilor Legii nr.554/2004 privind contenciosul
administrativ115.
Cererile, acŃiunile şi căile de atac privind dreptul la alocaŃia familială
complementară şi la alocaŃia de susŃinere sunt scutite de taxa de timbru.

Suspendarea şi încetarea plăŃii alocaŃiei familiale complementare şi a

alocaŃiei de susŃinere.
Plata alocaŃiei familiale complementare şi a alocaŃiei de susŃinere se
suspendă în luna următoare celei în care se constată una dintre următoarele situaŃii:
a) nerespectarea prevederilor legii;
b) pe perioada încredinŃării copilului unei instituŃii de asistenŃă socială
sau unui asistent maternal profesionist.
c) direcŃia teritorială constată că dreptul la alocaŃia familială
complementară sau la alocaŃia de susŃinere a fost stabilit pe baza unor date
eronate privind componenŃa familiei ori veniturile realizate sau pe parcursul
acordării au intervenit modificări ale acestora;
d) pe o perioadă de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale
returnate pentru titularul alocaŃiei familiale complementare sau, după caz, al
alocaŃiei de susŃinere.
În situaŃiile prevăzute la lit. c) şi d), directorul executiv al direcŃiei
teritoriale solicită primăriei în a cărei rază teritorială locuieşte familia
verificarea situaŃiei. După verificare, drepturile neridicate de către titular se
achită acestuia pe bază de cerere înregistrată la direcŃia teritorială.

115
Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, publicată în M.Of.nr.1157/07.12.2004,
modificată prin OUG nr.190/2005, pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de
integrare europeană, publicată în M.Of.nbr.1179/28.12.2005

207
 Prezentarea de către titular, în termen de 3 luni de la data suspendării
plăŃii alocaŃiei familiale complementare sau alocaŃiei de susŃinere, a dovezilor
privind îndeplinirea pe perioada suspendării a condiŃiilor prevăzute de lege
atrage reluarea plăŃii, inclusiv a sumelor cuvenite pe perioada suspendării.
Dreptul la alocaŃia familială complementară sau la alocaŃia de susŃinere
încetează în luna următoare celei în care se constată una dintre situaŃiile:
a) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiŃiile prevăzute de prezenta
ordonanŃă de urgenŃă;
b) plata a fost suspendată şi, în termen de 3 luni de la data suspendării,
nu au fost prezentate dovezi că sunt întrunite cerinŃele prevăzute de lege -
Familiile care beneficiază de alocaŃie familială complementară sau de
alocaŃie de susŃinere au obligaŃia ca, pentru copiii de vârstă şcolară, să
prezinte primarului, din 3 în 3 luni, dovada frecventării cursurilor.
Suspendarea plăŃii alocaŃiei familiale complementare sau a alocaŃiei de
susŃinere se face prin decizie a directorului executiv al direcŃiei teritoriale,
iar încetarea dreptului se stabileşte prin dispoziŃie scrisă a primarului.
Decizia directorului executiv al direcŃiei teritoriale, precum şi dispoziŃia
primarului se comunică titularului în termen de 5 zile de la emitere.
Sumele încasate necuvenit cu titlu de alocaŃie familială complementară
sau de alocaŃie de susŃinere se recuperează de la titularul dreptului alocaŃiei
în termenul de prescripŃie stabilit de lege pentru creanŃele bugetare.
Recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de alocaŃie familială
complementară sau de alocaŃie de susŃinere se face de către direcŃia
teritorială prin decizie a directorului executiv, care se comunică debitorului
în termen de 15 zile.
Decizia de recuperare constituie titlu executoriu de la data comunicării.
Sumele încasate necuvenit ca urmare a săvârşirii unei infracŃiuni se
recuperează integral de la autorii acesteia, în condiŃiile legii.

SancŃiuni privind nerespectarea prevederilor OUG nr.105/2003.

Nerespectarea următoarelor prevederi constituie contravenŃie:
- dispunerea de către primar a efectuării anchetei sociale;
- în termen de 5 zile de la efectuarea anchetei sociale, primarul are
obligaŃia să comunice solicitanŃilor dispoziŃia de acordare a dreptului sau
respingerea cererii privind alocaŃia familială complementară ori alocaŃia de
susŃinere;
- pentru familiile care îndeplinesc condiŃiile de acordare a alocaŃiei
familiale complementare sau a alocaŃiei de susŃinere, primarul are obligaŃia
de a transmite direcŃiei teritoriale până la data de 5 a lunii următoare, pentru
luna anterioară, pe bază de borderou, documentele prevăzute de lege;

208
 - primarul are obligaŃia să verifice prin anchetă socială modificările
intervenite şi să emită dispoziŃie scrisă referitoare la noul cuantum. Primarul
transmite direcŃiei teritoriale documentele prevăzute de lege;
- în vederea urmăririi respectării condiŃiilor de acordare a dreptului la
alocaŃia familială complementară sau la alocaŃia de susŃinere, primarii
dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 6 luni.
În situaŃia în care se constată modificări ce conduc la diminuarea
cuantumului alocaŃiei familiale complementare sau al alocaŃiei de susŃinere,
primarul emite dispoziŃie scrisă privind noul cuantum, pe care o comunică
direcŃiei teritoriale, însoŃită de ancheta socială;
- Decizia directorului executiv al direcŃiei teritoriale, precum şi dispoziŃia
primarului se comunică titularului în termen de 5 zile de la emitere;
- Recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de alocaŃie familială
complementară sau de alocaŃie de susŃinere se face de către direcŃia
teritorială prin decizie a directorului executiv, care se comunică debitorului
în termen de 15 zile.
Constatarea contravenŃiilor şi aplicarea sancŃiunilor se fac de către
organele cu atribuŃii de control ale Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale
şi Familiei.
Cuantumul amenzilor contravenŃionale se modifică prin hotărâre a
Guvernului.
ContravenŃiilor le sunt aplicabile dispoziŃiile OG nr.2/2001 privind
regimul juridic al contravenŃiilor116.
Declararea unui număr mai mare de membri de familie sau declararea
unor venituri mai mici decât cele reale, în scopul de a obŃine foloase
materiale necuvenite, constituie infracŃiune şi se pedepseşte potrivit
dispoziŃiilor Codului penal.

116
O.G.nr.2/2001 privind regimul contravenŃiilor, publicată în M.Of.nr.410/25.07.2001, aprobată
prin Legea nr.180/2002 publicată în M.Of.nr.268/2002, modificată prin OUG nr.108/2003 pentru
desfiinŃarea închisorii contravenŃionale, publicată în M.Of.nr.747/26.10.2003, modificată prin
Legea nr.526/2004 publicată în M.Of.nr.1149/06.12.2004, modificată prin OG nr.8/2006 publicată
în M.Of.nr.78/27.01.2006, aprobată prin Legea nr.353/2006 publicată în M.Of.nr.640/25.07.2006,
modificată prin Legea nr.352/2006 publicată în M.Of.nr.640/25.07.2006.

209
 Capitolul V.
ASISTENłA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Persoanele vârstnice au dreptul la asistenŃă socială, potrivit
dispoziŃiilor Legii nr.17/2000117, în raport cu situaŃia sociomedicală şi cu
resursele economice de care dispun.
Măsurile de asistenŃă socială sunt complementare celor reglementate
prin sistemul asigurărilor sociale.
Persoanele vârstnice care beneficiază de asistenŃă socială au dreptul şi
la alte forme de protecŃie socială, în condiŃiile legii.
Sunt considerate persoane vârstnice, persoanele care au împlinit
vârsta de pensionare stabilită de lege.
AsistenŃa socială pentru persoanele vârstnice se realizează prin servicii
şi prestaŃii sociale.
Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana vârstnică, care se
găseşte în una dintre următoarele situaŃii:
a) nu are familie sau nu se află în întreŃinerea unei sau unor persoane
obligate la aceasta, potrivit dispoziŃiilor legale în vigoare;
b) nu are locuinŃă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiŃiile de
locuit pe baza resurselor proprii;
c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru
asigurarea îngrijirii necesare;
d) nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată;
e) se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile sociomedicale,
datorită bolii ori stării fizice sau psihice.

5.1. Servicii şi prestaŃii sociale

Evaluarea situaŃiei persoanelor vârstnice care necesită asistenŃă socială
Nevoile persoanelor vârstnice se evaluează prin anchetă socială care se
elaborează pe baza datelor cu privire la afecŃiunile ce necesită îngrijire specială,
capacitatea de a se gospodări şi de a îndeplini cerinŃele fireşti ale vieŃii
cotidiene, condiŃiile de locuit, precum şi veniturile efective sau potenŃiale
considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieŃii.
Nevoile persoanelor vârstnice aflate în situaŃia de pierdere totală sau
parŃială a autonomiei, care pot fi de natură medicală, sociomedicală,
psihoafectivă, se stabilesc pe baza grilei naŃionale de evaluare a nevoilor
persoanelor vârstnice, care prevede criteriile de încadrare în grade de dependenŃă.

117
Legea nr.17/2000 privind asistenŃa socială a persoanelor vârstnice publicată în
M.Of.nr.104/19.03.2000, modificată prin Legea nr.281/2006 publicată în M.Of.nr.600/11.07.2006.

210
 Grila naŃională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi ProtecŃiei
Sociale şi a Ministerului SănătăŃii.
Grila naŃională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice poate fi
revizuită anual şi, în mod obligatoriu, o dată la 3 ani.

Servicii comunitare pentru persoanele vârstnice

Potrivit art.7 din Legea nr.17/2000, serviciile comunitare pentru
persoanele vârstnice care se găsesc în situaŃiile menŃionate se realizează cu
consimŃământul acestora şi au în vedere:
a) îngrijirea temporară sau permanentă la domiciliu;
b) îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin pentru persoane
vârstnice. Căminele pentru persoane vârstnice şi instituŃiile sociale menŃionate
pot organiza, cu aprobarea finanŃatorului, în funcŃie de condiŃiile de care dispun,
gospodării-anexă, ca activităŃi autofinanŃate pentru îmbunătăŃirea hranei;
c) îngrijirea în centre de zi, cluburi pentru vârstnici, case de îngrijire
temporară, apartamente şi locuinŃe sociale, precum şi altele asemenea.
În situaŃia în care starea de sănătate a persoanei vârstnice nu permite obŃinerea
consimŃământului acesteia, pentru acordarea îngrijirilor menŃionate, decizia se ia de
serviciul social al consiliului local sau de direcŃia de asistenŃă socială din cadrul
direcŃiilor generale de muncă şi protecŃie socială judeŃene şi a municipiului Bucureşti,
pe baza anchetei sociale şi a recomandărilor medicale făcute de medicul de familie,
prin consultarea şi a medicului specialist, cu acceptul rudelor de gradul I ale
persoanei respective sau, în lipsa acestora, cu acceptul unui alt membru de familie.
În cazul decesului persoanei vârstnice lipsite de susŃinători legali sau când
aceştia nu pot să îşi îndeplinească obligaŃiile familiale datorită stării de sănătate
sau situaŃiei economice precare, serviciile comunitare asigură înmormântarea.
Serviciile comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu sunt:
a) servicii sociale privind, în principal, îngrijirea persoanei, prevenirea
marginalizării sociale şi sprijinirea pentru reintegrarea socială, consiliere
juridică şi administrativă, sprijin pentru plata unor servicii şi obligaŃii curente,
îngrijirea locuinŃei şi gospodăriei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei;
b) servicii sociomedicale privind, în principal, ajutorul pentru
realizarea igienei personale, readaptarea capacităŃilor fizice şi psihice,
adaptarea locuinŃei la nevoile persoanei vârstnice şi antrenarea la activităŃi
economice, sociale şi culturale, precum şi îngrijirea temporară în centre de
zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;
c) servicii medicale, sub forma consultaŃiilor şi îngrijirilor medicale la
domiciliu sau în instituŃii de sănătate, consultaŃii şi îngrijiri stomatologice,
administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare şi de
dispozitive medicale.
211
 Serviciile comunitare de consiliere, în vederea prevenirii marginalizării
sociale şi pentru reintegrare socială, se asigură fără plata unei contribuŃii, ca un
drept fundamental al persoanelor vârstnice, de către asistenŃi sociali.
Serviciile prevăzute la lit. a) şi b) se asigură fără plata contribuŃiei
persoanelor vârstnice care, evaluate potrivit grilei naŃionale de evaluare a
nevoilor persoanelor vârstnice, nu au venituri sau ale căror venituri sunt mai
mici de 5 ori decât nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea
ajutorului social pentru o persoană singură.
Persoanele vârstnice care se încadrează în grila naŃională de evaluare a
nevoilor persoanelor vârstnice, îndreptăŃite să beneficieze de serviciile
prevăzute la lit. a) şi b) şi care realizează venituri ce se situează peste nivelul
prevăzut mai sus, beneficiază de servicii cu plata unei contribuŃii, în funcŃie
de tipul de servicii acordate şi de venitul persoanei, fără a se depăşi costul
acestora calculat pentru perioada respectivă. Tipurile de servicii şi costul
acestora se stabilesc de consiliile locale.
Serviciile medicale prevăzute la lit. c) sunt acordate în baza
reglementărilor legale privind asigurările sociale de sănătate.
Organizarea serviciilor prevăzute la lit. a) şi b) revine consiliilor locale,
direct sau pe bază de convenŃii încheiate cu organizaŃii neguvernamentale,
unităŃi de cult recunoscute în România ori cu alte persoane fizice sau juridice.
Pentru asigurarea îngrijirii la domiciliu a persoanei vârstnice aflate în
situaŃia de dependenŃă sociomedicală, stabilită potrivit grilei naŃionale de
evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, consiliile locale pot angaja
personal de îngrijire prin plata cu ora, fracŃiuni de normă sau normă
întreagă, în funcŃie de perioada de îngrijire necesară a se acorda.
SoŃul şi rudele care au în îngrijire o persoană vârstnică dependentă pot
beneficia de program lunar redus de lucru, de o jumătate de normă, cu
suportarea drepturilor salariale pentru cealaltă jumătate de normă din bugetul
local, corespunzător salariului brut lunar al asistentului social debutant cu
pregătire medie. Timpul cât soŃul şi rudele au fost încadrate în aceste condiŃii
se consideră, la calculul vechimii în muncă, timp lucrat cu normă întreagă.
Persoanele care acordă îngrijire vârstnicilor vor fi acreditate de
direcŃiile generale de muncă şi protecŃie socială judeŃene şi a municipiului
Bucureşti potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului muncii şi
protecŃiei sociale.
Serviciile comunitare asigurate persoanelor vârstnice în cămine sunt:
a) servicii sociale, care constau în:
• ajutor pentru menaj;
• consiliere juridică şi administrativă;
• modalităŃi de prevenire a marginalizării sociale şi de reintegrare
socială în raport cu capacitatea psihoafectivă;
212
 b) servicii sociomedicale, care constau în:
• ajutor pentru menŃinerea sau readaptarea capacităŃilor fizice ori intelectuale;
• asigurarea unor programe de ergoterapie;
• sprijin pentru realizarea igienei corporale;
c) servicii medicale, care constau în:
• consultaŃii şi tratamente la cabinetul medical, în instituŃii medicale
de profil sau la patul persoanei, dacă aceasta este imobilizată;
• servicii de îngrijire-infirmerie;
• asigurarea medicamentelor;
• asigurarea cu dispozitive medicale;
• consultaŃii şi îngrijiri stomatologice.
La solicitarea organizaŃiilor neguvernamentale, a organizaŃiilor de
pensionari sau a unităŃilor de cult recunoscute în România, căminele pot
asigura unele servicii menŃionate, îngrijirea unor persoane vârstnice la
domiciliu, pe bază de convenŃii încheiate cu finanŃatorul.
Îngrijirea persoanelor vârstnice în cămine reprezintă o măsură de
asistenŃă socială şi poate fi dispusă cu titlu de excepŃie pentru persoanele
care se găsesc în una dintre situaŃiile menŃionate118.
Accesul unei persoane vârstnice în cămin se face avându-se în vedere
următoarele criterii de prioritate:
a) necesită îngrijire medicală permanentă deosebită, care nu poate fi
asigurată la domiciliu;
b) nu se poate gospodări singură;
c) este lipsită de susŃinători legali sau aceştia nu pot să îşi
îndeplinească obligaŃiile datorită stării de sănătate sau situaŃiei economice şi
a sarcinilor familiale;
d) nu are locuinŃă şi nu realizează venituri proprii.
ActivităŃile sociale şi sociomedicale prevăzute în prezenta lege se
monitorizează şi se evaluează de personalul de specialitate din cadrul
aparatului propriu al consiliilor locale şi al direcŃiilor generale de muncă şi
protecŃie socială.

118
a) nu are familie sau nu se află în întreŃinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta,
potrivit dispoziŃiilor legale în vigoare;
b) nu are locuinŃă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiŃiile de locuit pe baza resurselor
proprii;
c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii
necesare;
d) nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată;
e) se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării
fizice sau psihice.

213
 5.2. Organizarea şi funcŃionarea căminelor pentru
persoane vârstnice
Căminul pentru persoane vârstnice este instituŃia de asistenŃă socială cu
personalitate juridică, înfiinŃată, organizată şi finanŃată potrivit dispoziŃiilor prezentei legi.
Căminele asigură condiŃii corespunzătoare de găzduire şi de hrană,
îngrijiri medicale, recuperare şi readaptare, activităŃi de ergoterapie şi de
petrecere a timpului liber, asistenŃă socială şi psihologică.
Căminele pentru pensionari, căminele pentru bătrâni şi căminele
pentru bătrâni bolnavi cronici, existente la data intrării în vigoare a prezentei
legi sau care vor fi date ulterior în folosinŃă, vor funcŃiona sub formă de
cămine pentru persoane vârstnice, cu secŃii pentru:
a) persoane dependente;
b) persoane semidependente;
c) persoane care nu sunt dependente.
Pentru buna funcŃionare a căminelor pentru persoane vârstnice direcŃiile
generale de muncă şi protecŃie socială judeŃene şi a municipiului Bucureşti vor
asigura îndrumarea metodologică şi coordonarea activităŃii de specialitate necesare.
Cheltuielile curente şi de capital ale căminelor pentru persoane vârstnice se
asigură din venituri extrabugetare şi din subvenŃii acordate de la bugetul de stat.
Principalele obiective ale unui cămin sunt:
a) să asigure persoanelor vârstnice îngrijite maximum posibil de
autonomie şi siguranŃă;
b) să ofere condiŃii de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea
şi demnitatea persoanei vârstnice;
c) să permită menŃinerea sau ameliorarea capacităŃilor fizice şi
intelectuale ale persoanelor vârstnice;
d) să stimuleze participarea persoanelor vârstnice la viaŃa socială;
e) să faciliteze şi să încurajeze legăturile interumane, inclusiv cu
familiile persoanelor vârstnice;
f) să asigure supravegherea şi îngrijirea medicală necesară, potrivit
reglementărilor privind asigurările sociale de sănătate;
g) să prevină şi să trateze consecinŃele legate de procesul de îmbătrânire.

5.3. FinanŃarea asistenŃei sociale pentru persoanele

vârstnice
FinanŃarea din fonduri bugetare
FinanŃarea serviciilor de asistenŃă socială şi a prestaŃiilor prevăzute de
prezenta lege se asigură pe principiul împărŃirii responsabilităŃii între
administraŃia publică centrală şi cea locală.

214
 De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru:
a) finanŃarea activităŃilor de asistenŃă socială desfăşurate de asociaŃii şi
fundaŃii române cu personalitate juridică, precum şi de unităŃile de cult
recunoscute în România;
b) cheltuieli de investiŃii şi reparaŃii capitale pentru unităŃi de asistenŃă
socială din zone defavorizate;
c) completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor prevăzute la art.
18, atunci când resursele bugetelor locale devin insuficiente;
d) alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale.
De la bugetul local se alocă fonduri pentru:
a) subvenŃii acordate în completarea veniturilor extrabugetare ale
căminelor menŃionate;
b) finanŃarea activităŃii de asistenŃă socială a unor asociaŃii şi fundaŃii române
cu personalitate juridică, precum şi a unităŃilor de cult recunoscute în România;
c) finanŃarea cheltuielilor pentru organizarea şi funcŃionarea serviciilor
comunitare de asistenŃă socială, precum şi pentru îngrijirea la domiciliu;
d) cheltuieli pentru înmormântarea asistaŃilor.
Sponsorizările şi donaŃiile în bani sau în natură, făcute de persoane
fizice şi juridice române şi străine căminelor pentru persoane vârstnice sau
instituŃiilor sociale care asigură, îngrijirea temporară sau permanentă într-un
cămin pentru persoane vârstnice, se folosesc ca venituri extrabugetare numai
în scopul pentru care au fost acordate.
Căminele pentru persoane vârstnice şi instituŃiile sociale care asigură,
îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin pentru persoane vârstnice, pot
organiza, cu aprobarea finanŃatorului, în funcŃie de condiŃiile de care dispun,
gospodării-anexă, ca activităŃi autofinanŃate pentru îmbunătăŃirea hranei.
InvestiŃiile pentru construirea, dotarea, întreŃinerea, modernizarea,
precum şi cheltuielile pentru funcŃionarea căminelor care deservesc mai
multe unităŃi administrativ-teritoriale se finanŃează potrivit convenŃiilor
încheiate între finanŃator şi consiliile locale interesate.
Cheltuielile pentru servicii medicale, materiale sanitare, dispozitive
medicale şi medicamente se suportă din fondurile şi în condiŃiile prevăzute
de reglementările privind asigurările sociale de sănătate.
Cheltuielile care nu se suportă din fondurile asigurărilor sociale de
sănătate, în condiŃiile legii, sunt asigurate de căminul pentru persoane
vârstnice, prin care se realizează asistenŃa persoanei în cauză.

ContribuŃia persoanelor vârstnice sau a susŃinătorilor legali ai acestora

Persoanele vârstnice care dispun de venituri proprii şi sunt îngrijite în
căminele organizate potrivit prezentei legi, precum şi susŃinătorii legali ai

215
acestora, au obligaŃia să plătească lunar o contribuŃie de întreŃinere, stabilită
pe baza costului mediu lunar de întreŃinere.
Persoanele vârstnice care nu au venituri şi nici susŃinători legali nu
datorează contribuŃia de întreŃinere, aceasta fiind asigurată din bugetele
locale sau judeŃene, după caz, în limita hotărâtă de acestea.
Consiliile locale sau judeŃene hotărăsc cu privire la cuantumul
contribuŃiei lunare de întreŃinere datorate de persoanele vârstnice îngrijite în
cămine şi/sau susŃinătorii legali şi în situaŃia în care veniturile acestor persoane
sunt insuficiente pentru acoperirea costului mediu lunar de întreŃinere.
Costul mediu lunar de întreŃinere se stabileşte anual de către consiliile
locale şi/sau judeŃene, după caz, înainte de adoptarea bugetelor proprii.
Costul mediu lunar de întreŃinere se stabileşte în funcŃie de gradul de
dependenŃă a persoanei vârstnice îngrijite şi are în vedere cheltuielile de
întreŃinere, pentru hrană şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament şi
cazarmament, materiale sanitare şi altele asemenea, în conformitate cu
clasificaŃia bugetară specifică bugetelor autorităŃilor administraŃiei publice locale.
Cheltuielile aferente plăŃii salariilor pentru personalul angajat în
cămine, plăŃii medicamentelor şi cheltuielile de capital nu se iau în calcul la
stabilirea costului mediu lunar de întreŃinere.
Costul mediu lunar de întreŃinere trebuie să asigure îndeplinirea
nivelului standardelor de calitate pentru serviciile oferite, adoptate şi
aprobate în condiŃiile legii.
Acoperirea valorii integrale a contribuŃiei lunare se stabileşte astfel:
a) persoanele vârstnice care au venituri şi sunt îngrijite în cămin
datorează contribuŃia lunară de întreŃinere în cuantum de până la 60% din
valoarea veniturilor personale lunare, fără a se depăşi costul mediu lunar de
întreŃinere aprobat pentru fiecare cămin;
b) diferenŃa până la concurenŃa valorii integrale a contribuŃiei lunare
de întreŃinere se va plăti de către susŃinătorii legali ai persoanelor vârstnice
îngrijite în cămine, dacă realizează venit pe membru de familie mai mare
decât salariul minim brut pe Ńară în vigoare;
c) susŃinătorii legali pot acoperi din veniturile proprii contribuŃia
lunară integrală printr-un angajament de plată.
Dacă prin aplicarea cotei prevăzute la lit. a) se acoperă valoarea totală
a contribuŃiei lunare, susŃinătorii legali nu mai sunt ŃinuŃi de obligaŃia
susŃinerii plăŃii diferenŃei de contribuŃie.
ObligaŃia de plată a contribuŃiei lunare de întreŃinere în sarcina
persoanei vârstnice şi/sau a susŃinătorilor legali se stabileşte printr-un
angajament de plată, semnat de persoana vârstnică, de reprezentantul său
legal, după caz, şi/sau de susŃinătorul legal. Angajamentul de plată
constituie titlu executoriu.
216
 ObligaŃia de plată a contribuŃiei lunare în sarcina susŃinătorilor legali
se poate stabili şi prin hotărâre judecătorească.”
Sumele reprezentând contribuŃia lunară de întreŃinere constituie
venituri extrabugetare ale căminelor pentru persoane vârstnice.

5.4. Procedura de stabilire, suspendare şi încetare

a drepturilor de asistenŃă socială
pentru persoanele vârstnice
AsistenŃa socială se acordă la cererea persoanei vârstnice interesate, a
reprezentantului legal al acesteia, a instanŃei judecătoreşti, a personalului de
specialitate din cadrul consiliului local, a poliŃiei, a organizaŃiei pensionarilor, a
unităŃilor de cult recunoscute în România sau a organizaŃiilor neguvernamentale
care au ca obiect de activitate asistenŃa socială a persoanelor vârstnice.
Dreptul la asistenŃă socială, se stabileşte pe baza anchetei sociale, cu
respectarea criteriilor prevăzute în grila naŃională de evaluare a nevoilor
persoanelor vârstnice.
Ancheta socială se realizează de un colectiv format din 2 asistenŃi
sociali din cadrul consiliului local sau de la direcŃia generală de muncă şi
protecŃie socială judeŃeană sau a municipiului Bucureşti. În situaŃia
persoanelor vârstnice dependente colectivul se va completa în mod
obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective.
Colectivul poate fi completat şi cu reprezentanŃi ai organizaŃiilor
pensionarilor, unităŃilor de cult recunoscute în România sau ai altor
organizaŃii neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenŃa socială
a persoanelor vârstnice.
Pe baza analizei situaŃiei sociale, economice şi medicale a persoanei
vârstnice, prin ancheta socială se propune măsura de asistenŃă socială
justificată de situaŃia de fapt constatată.
Aprobarea, respingerea, suspendarea sau încetarea dreptului la servicii
de asistenŃă socială pentru persoanele vârstnice, prevăzute de prezenta lege,
se face de către:
a) primar, pentru serviciile de asistenŃă socială organizate pe plan local,
pentru îngrijirea în căminele aflate în administrare şi pentru îngrijirea la domiciliu;
b) directorul general al direcŃiei generale de muncă şi protecŃie socială,
pentru asistenŃa socială acordată de asociaŃiile şi fundaŃiile române şi de
unităŃile de cult recunoscute în România, care au primit transferuri din
fondurile gestionate de Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale.
Persoana vârstnică, va fi asistată, la cererea acesteia sau din oficiu,
după caz, în vederea încheierii unui act juridic de înstrăinare, cu titlu oneros
sau gratuit, a bunurilor ce-i aparŃin, în scopul întreŃinerii şi îngrijirii sale, de

217
un reprezentant al autorităŃii tutelare a consiliului local în a cărui rază
teritorială domiciliază persoana vârstnică respectivă.
ObligaŃia de întreŃinere şi de îngrijire, precum şi modalităŃile practice
de executare a lor vor fi menŃionate expres în actul juridic încheiat de
notarul public.
Autoritatea tutelară a consiliului local în a cărui rază teritorială
domiciliază persoana vârstnică va primi din oficiu un exemplar al actului
juridic încheiat.
Neexecutarea obligaŃiei de întreŃinere şi de îngrijire de către noul
proprietar al bunurilor obŃinute ca urmare a actului juridic de înstrăinare
poate fi sesizată autorităŃii tutelare a consiliului local în a cărui rază
teritorială domiciliază persoana vârstnică de către orice persoană fizică sau
juridică interesată. Autoritatea tutelară se poate sesiza şi din oficiu.
Autoritatea tutelară a consiliului local în a cărui rază teritorială
domiciliază persoana vârstnică, va efectua ancheta socială completă a
cazului în termen de 10 zile de la sesizare şi, în situaŃia în care va constata
că cele sesizate sunt reale, va propune măsurile necesare de executare legală
a dispoziŃiilor înscrise în actul juridic încheiat.
Dreptul la serviciile de asistenŃă socială încetează dacă nu mai sunt
îndeplinite condiŃiile pentru acordarea acestora.
Dacă perioada în care asistenŃa socială a persoanelor vârstnice este
temporară, dar nu mai mare de 6 luni, acordarea serviciilor de asistenŃă
socială se suspendă prin decizie motivată a celui care a stabilit dreptul. La
încetarea suspendării reluarea acordării serviciilor sau prestaŃiilor de
asistenŃă socială se face pe bază de anchetă socială.
Decizia privind stabilirea, respingerea, încetarea sau suspendarea
dreptului la serviciile de asistenŃă socială prevăzute de prezenta lege poate fi
contestată potrivit Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.119
Încălcarea dispoziŃiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară,
materială, civilă sau penală, după caz.

119
Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, publicată în M.Of.nr.1157/07.12.2004,
modificată prin OUG nr.190/2005, pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de
integrare europeană, publicată în M.Of.nbr.1179/28.12.2005

218
 Capitolul VI.
ACORDAREA DE ASISTENłĂ SOCIALĂ PRIN
ASIGURAREA VENITULUI MINIM GARANTAT

6.1. Venitul minim garantat

Familiile şi persoanele singure, cetăŃeni români, au dreptul la un venit
minim garantat ca formă de asistenŃă socială120.
Venitul minim garantat se asigură prin acordarea ajutorului social
lunar, în condiŃiile prevăzute de prezenta lege.
Instituirea venitului minim garantat se întemeiază pe principiul
solidarităŃii sociale, în cadrul unei politici naŃionale de asistenŃă socială.
Termenul familie desemnează soŃul şi soŃia sau soŃul, soŃia şi copiii lor
necăsătoriŃi, care au domiciliul sau reşedinŃa comună prevăzută în actele de
identitate şi gospodăresc împreună.
Prin sintagma se gospodăresc împreună, se înŃelege persoanele care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii:
a) au domiciliul sau reşedinŃa comună, prevăzută în actele de identitate;
b) contribuie împreună la achiziŃionarea sau la realizarea unor bunuri
şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora.
În cazul soŃilor despărŃiŃi în fapt, beneficiază de prevederile legii
fiecare dintre aceştia, dacă au domicilii declarate diferite şi dacă sunt
îndeplinite condiŃiile prevăzute de această lege.
Se consideră familie şi persoana care locuieşte împreună cu copiii
aflaŃi în întreŃinerea sa şi se află în una din următoarele situaŃii:
a) este necăsătorită;
b) este văduvă;
c) este divorŃată;
d) al cărei soŃ/soŃie este declarat/declarată dispărut/dispărută prin
hotărâre judecătorească;
e) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una din situaŃiile
prevăzute la lit.a)-d).

120
Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în M.Of.nr.401/20.07.2001,
modificată prin OUG nr.6/2002 publicată în M.Of.nr.116/11.02.2002, modificată prin
Legea nr.121/2002 publicată în M.Of.nr.724/03.10.2002 aprobată prin Legea
nr.2/2003/2003 publicată în M.Of.nr.26/20.01.2003, modificată prin OUG nr.5/2003
publicată în M.Of.nr.119/25.02.2003, modificată prin Legea nr.115/2006 publicată în
M.Of.nr.408/11.05.2006.
HG nr.1010/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
nr.416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în M.Of.nr.690/11.08.2006.

219
 Prin sintagma copiii aflaŃi în întreŃinere, se înŃelege, după caz:
a) copiii până la vârsta de 18 ani sau, dacă urmează o formă de
învăŃământ la cursuri de zi, prevăzută de lege, până la finalizarea acestor
cursuri, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
b) tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condiŃiile legii, sunt declaraŃi
persoane cu handicap grav sau accentuat ori sunt încadraŃi în gradul I sau II
de invaliditate.
Se consideră familie şi fraŃii fără copii, care gospodăresc împreună şi
care nu au domiciliul sau reşedinŃa comună cu părinŃii.
Se asimilează termenului familie bărbatul şi femeia necăsătoriŃi, cu
copiii lor şi ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună.
Prin termenul copil se înŃelege copilul provenit din căsătoria soŃilor, copilul
unuia dintre soŃi, copilul adoptat, precum şi copilul dat în plasament familiei sau
persoanei ori pentru care s-a instituit tutela sau curatela, potrivit legii.
Prin termenul persoană singură se înŃelege persoana care a împlinit
vârsta de 18 ani, locuieşte şi se gospodăreşte singură.
Beneficiază de reglementările prezentei legi şi familiile sau persoanele
singure, cetăŃeni ai altor state sau apatrizi, care au reşedinŃa sau, după caz,
domiciliul în România, în condiŃiile legislaŃiei române.
Familiile şi persoanele singure care nu au cetăŃenie română beneficiază
de prevederile legii dacă se află în una dintre următoarele situaŃii:
a) cetăŃenii străini sau apatrizii pe perioada în care au domiciliul sau,
după caz, reşedinŃa în România, în condiŃiile legislaŃiei române;
b) cetăŃenii străini şi apatrizii care au dobândit, în condiŃiile legii,
statutul de refugiat în România sau cărora li s-a acordat o altă formă de
protecŃie prevăzută de lege.
Au dreptul la venitul minim garantat, în condiŃiile prezentei legi, şi
soŃii despărŃiŃi în fapt, dacă ancheta socială atestă situaŃia existentă şi
justifică acordarea acestuia.
Beneficiază de reglementările prezentei legi şi persoanele fără domiciliu
sau reşedinŃă şi fără locuinŃă, aflate în situaŃie de nevoie, pe baza declaraŃiei pe
proprie răspundere că nu au solicitat ajutorul social de la alte primării.
Persoanele fără locuinŃă beneficiază de ajutor social numai pe perioada
în care se află în evidenŃa serviciilor publice de asistenŃă socială din cadrul
unităŃilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.
Prin persoane fără domiciliu sau reşedinŃă şi fără locuinŃă, se înŃelege
persoanele care nu deŃin o locuinŃă principală sau, după caz, o locuinŃă secundară.
În vederea asigurării evidenŃei persoanelor fără locuinŃă, care trăiesc în
adăposturi improvizate cu destinaŃie de locuinŃe şi nu îndeplinesc exigenŃele

220
minimale pentru locuinŃă prevăzute în Legea locuinŃei nr. 114/1996,121 serviciile
publice de asistenŃă socială din cadrul unităŃilor administrativ-teritoriale, în
colaborare cu poliŃia, iau măsuri pentru identificarea acestor persoane.
Pentru cazurile menŃionate, serviciul public de asistenŃă socială din cadrul
unităŃilor administrativ-teritoriale are obligaŃia de a Ńine evidenŃa acestor persoane.
LocuinŃa de domiciliu este construcŃia închiriată sau aflată în
proprietate personală, cu dependinŃele, dotările şi utilităŃile necesare,
formată din una sau mai multe camere, care acoperă condiŃiile minimale de
odihnă, preparare a hranei, educaŃie şi igienă ale persoanei singure sau
familiei, conform anexei nr.1 la Legea nr. 114/1996.
Se asimilează locuinŃei de domiciliu şi locuinŃa de necesitate, precum
şi locuinŃa socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor
Legii nr.114/1996.

Primirea şi soluŃionarea cererilor pentru acordarea ajutorului social

Ajutorul social se acordă în completarea veniturilor nete lunare ale familiei
sau ale persoanei singure, pentru asigurarea venitului minim garantat lunar.
Ajutorul social se acordă pe bază de cerere şi declaraŃie pe propria
răspundere, însoŃite de actele doveditoare privind componenŃa familiei şi
veniturile realizate în luna anterioară depunerii cererii de către membrii acesteia.
Cererea şi declaraŃia pe propria răspundere se completează de către
reprezentantul familiei.
Reprezentantul familiei poate fi, după caz, unul dintre membrii familiei
care are capacitate deplină de exerciŃiu ori, în cazurile prevăzute de lege,
tutorele sau curatorul persoanei îndreptăŃite să beneficieze de ajutor social.
Reprezentantul familiei este persoana care asigură creşterea şi
îngrijirea copiilor, dacă aceasta are capacitate deplină de exerciŃiu, sau, după
caz, reprezentantul legal al acesteia.
Cererea şi declaraŃia pe propria răspundere, însoŃite de actele
doveditoare privind componenŃa familiei şi veniturile realizate de membrii
acesteia, se înregistrează într-un registru special la primarul comunei,
oraşului, municipiului sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti în
a cărui rază teritorială solicitantul are domiciliul ori, după caz, reşedinŃa.
În cazul persoanelor fără domiciliu sau reşedinŃă şi fără locuinŃă,
cererea însoŃită de documentele se înregistrează într-un registru special la
primarul comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, al sectorului
municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială solicitantul trăieşte şi se
află în evidenŃa serviciului public de asistenŃă socială.

121
Legea nr.114/1996 legea locuinŃei, republicată în M.Of.nr.393/31.12.1997.

221
 În situaŃia în care un membru al familiei sau persoana singură care solicită
ajutorul social are domiciliul sau reşedinŃa în altă unitate administrativ-teritorială,
cererea va fi însoŃită de o adeverinŃă eliberată de primarul comunei, oraşului,
municipiului sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti în care aceasta
are domiciliul sau reşedinŃa, din care să rezulte că nu beneficiază de ajutor social.
AdeverinŃa poate fi înlocuită, pentru motive temeinic justificate, de o
declaraŃie pe propria răspundere dată în faŃa secretarului comunei, oraşului,
municipiului sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti unde
depune cererea solicitantul ajutorului social.
Pentru această situaŃie, serviciul public de asistenŃă socială din subordinea
consiliului local sau, după caz, persoana cu atribuŃii în domeniul asistenŃei
sociale din aparatul de specialitate al primarului va solicita secretarului
comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, al sectorului municipiului
Bucureşti unde îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinŃa persoana solicitantă
de ajutor social confirmarea faptului că aceasta nu beneficiază de ajutor social.
ComponenŃa familiei se dovedeşte cu actele de identitate ale solicitantului
şi ale membrilor familiei şi, după caz, cu următoarele acte, în copie:
a) certificatele de naştere ale copiilor;
b) livretul de familie;
c) certificatul de căsătorie;
d) hotărârea definitivă de încuviinŃare a adopŃiei, de plasament familial
al minorului, potrivit legii;
e) actul din care să rezulte calitatea solicitantului de tutore sau curator;
f) acte din care să rezulte că un membru al familiei urmează o formă
de învăŃământ;
g) acte din care să rezulte încadrarea, potrivit legii, în categoria
persoanelor cu handicap accentuat sau grav ori în gradul I sau II de
invaliditate, pentru persoanele aflate în întreŃinere;
h) după caz, alte acte doveditoare privind componenŃa familiei.
Actele prevăzute la lit. a), c) şi d) pot fi înlocuite, după caz, şi de
livretul de familie.
Actele de identitate prevăzute sunt, după caz, următoarele:
a) buletinul de identitate, cartea de identitate sau cartea de identitate
provizorie, în cazul cetăŃenilor români;
b) permis de şedere temporară, permis de şedere permanentă sau
document de identitate, eliberat de autorităŃile române competente, sau,
după caz, paşaportul, în cazul cetăŃenilor străini sau apatrizi.
Persoanele apte de muncă ce nu realizează venituri din salarii sau din alte
activităŃi prezintă adeverinŃă că sunt în evidenŃa agenŃiilor judeŃene pentru
ocuparea forŃei de muncă, respectiv a agenŃiei pentru ocuparea forŃei de muncă
a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenŃii teritoriale pentru
222
ocuparea forŃei de muncă, pentru încadrare în muncă şi nu au refuzat un loc de
muncă, precum şi adeverinŃa privind participarea la serviciile pentru stimularea
ocupării şi de formare profesională oferite de aceste agenŃii.
Cererile pentru acordarea ajutorului social se soluŃionează, în termen de
maximum 30 de zile de la data înregistrării, de către persoanele din cadrul
serviciului public de asistenŃă socială desemnate prin dispoziŃie a primarului.
Pentru fiecare solicitant se întocmeşte o documentaŃie distinctă,
păstrându-se actele care au stat la baza stabilirii dreptului la ajutor social,
cele emise ulterior de primar, precum şi cele depuse ulterior de solicitant.
Datele cuprinse în formularul de cerere şi declaraŃia pe propria
răspundere privind componenŃa familiei şi veniturile acesteia sunt supuse
confidenŃialităŃii. Acestea vor putea fi folosite numai în scopul stabilirii
dreptului la ajutor social şi al întocmirii unor situaŃii statistice, precum şi în
eventualitatea solicitării de către organele de anchetă.
În vederea soluŃionării cererii pentru acordarea ajutorului social
primarul dispune, în mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale la
domiciliul sau, după caz, la reşedinŃa solicitantului ajutorului social, pentru
verificarea situaŃiei ce rezultă din datele înscrise în actele doveditoare.
Ancheta socială se realizează de personalul serviciului public de asistenŃă
socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de persoanele cu atribuŃii
în domeniul asistenŃei sociale din aparatul de specialitate al primarului, în
termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Datele referitoare la
familia sau persoana singură se înregistrează în formularul de anchetă socială.
La definitivarea anchetei sociale se pot utiliza şi informaŃii de la cel puŃin
două persoane care cunosc situaŃia materială, socială şi civilă a persoanelor din
gospodăria solicitantului de ajutor social. În acest caz, declaraŃiile persoanelor
se consemnează de personalul prevăzut şi se semnează de persoanele în cauză.
La efectuarea anchetei sociale pot participa şi reprezentanŃi ai
instituŃiilor publice sau ai organizaŃiilor neguvernamentale care au ca obiect
de activitate acest domeniu şi care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul
unităŃii administrativ-teritoriale respective.
În cazul persoanelor fără domiciliu ancheta socială se efectuează la
locul desemnat de solicitant.
În cazul gospodăriilor definite la art.8 alin. (8) din Legea nr. 416/2001,
ancheta socială se va completa pentru fiecare familie sau persoană singură122.

122
În cazul familiei sau al persoanei singure care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte
familii sau persoane singure şi contribuie împreună la achiziŃionarea sau realizarea unor bunuri
şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea cuantumului
ajutorului social se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine
de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.

223
 Răspunderea asupra conŃinutului anchetei sociale revine şi persoanelor
care au efectuat şi au semnat ancheta socială.
În cazul în care solicitantul refuză să furnizeze informaŃiile necesare
pentru întocmirea anchetei sociale, se consideră că familia acestuia nu
îndeplineşte condiŃiile de acordare a ajutorului social.

Stabilirea cuantumului şi plata ajutorului social

Cuantumul ajutorului social se stabileşte ca diferenŃă între nivelurile
prevăzute de Legea nr. 416/2001 şi venitul net lunar al familiei sau
persoanei singure, rezultat din fişa de calcul.
Dreptul la ajutorul social se acordă începând cu luna următoare
înregistrării cererii.
Cuantumul ajutorului social începând cu ianuarie 2007 este de:
a) 173 lei pentru familiile formate din 2 persoane;
b) 241 lei pentru familiile formate din 3 persoane;
c) 300 lei pentru familiile formate din 4 persoane;
d) 356 lei pentru familiile formate din 5 persoane;
e) câte 24 lei pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 care face
parte din familie.
Începând cu ianuarie 2007 nivelul lunar al venitului minim garantat
pentru o singură persoană singură, este de 96 lei.123
Familiile şi persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul
venitului minim garantat beneficiază de o majorare cu 15% a cuantumului
ajutorului social pe familie, în cazul în care cel puŃin un membru al familiei face
dovada că lucrează pe bază de contract individual de muncă, are statut de
funcŃionar public sau prestează o activitate, realizând venituri cu caracter salarial.
În vederea stabilirii cuantumului ajutorului social persoana desemnată
de primar completează fişa de calcul al ajutorului social pe baza datelor din
cerere şi din declaraŃia pe propria răspundere, din actele doveditoare depuse
de solicitant, precum şi a celor rezultate din ancheta socială.
În cazul soŃilor despărŃiŃi în fapt, la stabilirea venitului net lunar al familiei sau
al persoanei singure nu se iau în considerare veniturile celuilalt soŃ, dacă se constată
prin ancheta socială că nu au domiciliu comun şi nu se gospodăresc împreună.
În cazul în care un membru al familiei sau persoana singură
beneficiară de ajutor social face dovada că lucrează pe bază de contract
individual de muncă, are statut de funcŃionar public sau prestează o

123
HG nr.5/2007 privind indexarea nivelului lunar lal venitului minim garantat şi a alocaŃiei
pentru copii nou-născuŃi, prevăzute de Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat,
publicată în M.Of.nr.21/12.01.2007.

224
activitate realizând venituri cu caracter salarial, cuantumul ajutorului social,
se majorează cu 15%.
Majorarea cuantumului ajutorului social, se aplică o singură dată,
indiferent de numărul membrilor de familie care lucrează pe bază de
contract individual de muncă, au statut de funcŃionar public sau prestează o
activitate realizând venituri cu caracter salarial.
La stabilirea venitului net lunar al familiei şi, după caz, al persoanei
singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le
realizează, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat,
asigurări de şomaj, obligaŃii legale de întreŃinere, indemnizaŃii cu caracter
permanent, alocaŃii şi ajutoare cu caracter permanent şi alte creanŃe legale.
Stabilirea dreptului la ajutor social se realizează Ńinându-se seama de bunurile
familiei sau, după caz, ale persoanei singure, cuprinse în următoarele liste:
a) Lista bunurilor considerate de strictă necesitate pentru nevoile
familiale, prevăzută în anexa nr. 4;
b) Lista bunurilor care nu sunt considerate de strictă necesitate
pentru nevoile familiale, prevăzută în anexa nr. 5;
c) Criteriile privind limitele minime şi maxime ale veniturilor
potenŃiale provenite din valorificarea bunurilor ce depăşesc cantitativ
categoriile de bunuri considerate de strictă necesitate pentru nevoile
familiale, prevăzute în anexa nr. 6.
(2) Listele, precum şi criteriile menŃionate se completează şi se actualizează
anual de Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, cu consultarea
Institutului NaŃional de Statistică, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Familiile şi persoanele singure care au în proprietate numai categoriile
de bunuri considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale
beneficiază, în condiŃiile legii, de ajutor social.
Prin bunuri considerate de strictă necesitate se înŃelege acele bunuri
destinate uzului personal sau pentru necesităŃile gospodăreşti, proviziile
pentru gospodărie corespunzătoare unei aprovizionări familiale normale,
animalele de casă şi cele de tracŃiune, precum şi instrumentele portabile
pentru exercitarea profesiunilor libere.
Bunurile de strictă necesitate nu trebuie să permită, prin natura sau
prin cantitatea lor, desfăşurarea unei activităŃi cu caracter comercial.
Familiile şi persoanele singure care au în proprietate cel puŃin unul
dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor care nu sunt considerate de strictă
necesitate pentru nevoile familiale nu beneficiază de ajutor social.
În vederea acordării ajutorului social, la stabilirea venitului net lunar al
familiei sau al persoanei singure care are în proprietate bunuri ce depăşesc
cantitativ categoriile de bunuri de strictă necesitate, se iau în calcul, toate
veniturile pe care membrii acesteia le realizează, inclusiv cele care provin din
225
drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, obligaŃii legale de
întreŃinere, indemnizaŃii cu caracter permanent, alocaŃii şi ajutoare cu caracter
permanent şi alte creanŃe legale, precum şi veniturile potenŃiale provenite din
valorificarea bunurilor respective, stabilite potrivit criteriilor prevăzute la lit. c).
Consiliile locale pot aproba, prin hotărâre, şi alte criterii proprii de evaluare
a veniturilor potenŃiale în funcŃie de condiŃiile specifice, după cum urmează:
a) stabilesc veniturile potenŃiale care se pot obŃine din valorificarea
bunurilor cuprinse în anexa nr.6, luând în considerare limitele minime şi
maxime prevăzute în aceasta, fără a le depăşi;
b) completează cu alte categorii de bunuri care nu sunt cuprinse în anexa
nr. 6 precum şi cu veniturile potenŃiale provenite din valorificarea acestora.
Listele prevăzute la lit. a) şi b), precum şi criteriile menŃionate se
afişează într-un loc vizibil la sediul consiliului local al comunei, oraşului,
municipiului sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti.
Cererea şi declaraŃia pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului
social, însoŃite de actele doveditoare, fişa de calcul al ajutorului social şi
ancheta socială, sunt prezentate primarului, care dispune prin dispoziŃie
scrisă acordarea sau, după caz, neacordarea ajutorului social.
În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la efectuarea anchetei
sociale, primarul are obligaŃia să emită dispoziŃia de acordare sau de
respingere a cererii privind ajutorul social.
DispoziŃia scrisă a primarului, se comunică solicitantului în termen de
maximum 5 zile de la emiterea acesteia.
Schimbarea titularului ajutorului social, se realizează pe bază de
anchetă socială, prin dispoziŃie scrisă a primarului, care se comunică celor
interesaŃi în termen de maximum 5 zile de la emiterea acesteia.
Plata ajutorului social se efectuează lunar, prin stat de plată sau, după caz, pe
bază de mandat poştal, în cont curent personal sau prin alte forme de plată stabilite
de ordonatorul principal de credite, Ńinând seama de solicitarea beneficiarului.
Plata ajutorului social şi data efectuării acesteia se stabilesc de către
primar, prin dispoziŃie scrisă a acestuia, care se comunică titularilor în
termenul de maximum 5 zile.
Primarii pot organiza acordarea ajutorului social în bani şi în natură
prin plata unor cheltuieli de întreŃinere şi încălzire a locuinŃei, precum şi
obligaŃii faŃă de bugetele locale, la preŃurile şi tarifele stabilite potrivit legii.
În aplicarea acestor prevederi, în funcŃie de rezultatele anchetei
sociale, acordarea ajutorului social se poate organiza şi în natură, prin
asigurarea, pentru toŃi sau pentru o parte din membrii familiei, respectiv
pentru persoana singură, a unor cheltuieli de întreŃinere şi încălzire a
locuinŃei, precum şi obligaŃii faŃă de bugetele locale, la preŃurile şi tarifele
stabilite potrivit legii.
226
 Contravaloarea serviciilor nu poate depăşi cuantumul ajutorului social
calculat pentru luna în care se acordă.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suportă din bugetele
locale, în principal din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Cheltuielile administrative pentru verificarea îndeplinirii condiŃiilor şi
stabilirii dreptului la ajutorul social, inclusiv pentru activităŃile privind obligaŃia
de a presta lunar, la solicitarea primarului, acŃiuni sau lucrări de interes local, fără
a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate
şi igienă a muncii, se suportă din veniturile proprii ale bugetelor locale.
Fondurile se evidenŃiază distinct în bugetele locale şi nu pot fi utilizate
pentru alte destinaŃii.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suportă din bugetele
locale, în principal din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Repartizarea pe unităŃi administrativ-teritoriale, respectiv pe sectoare
ale municipiului Bucureşti, a sumelor defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat se realizează prin hotărâre a consiliului judeŃean, respectiv
a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la solicitarea primarilor.
La repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
către bugetele locale se vor avea în vedere numărul beneficiarilor de ajutor social
şi nivelurile fondurilor alocate cu această destinaŃie din bugetele locale.

ObligaŃiile titularilor şi ale beneficiarilor de ajutor social

Titularul ajutorului social are obligaŃia să comunice primarului, în scris,
orice modificare intervenită cu privire la domiciliul, veniturile şi la numărul
membrilor familiei, în termen de 15 zile de la data la care a intervenit aceasta.
Pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore
apte de muncă din familia beneficiară are obligaŃia de a presta lunar, la
solicitarea primarului, acŃiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea
depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi
igienă a muncii.
Fac excepŃie de la aceste prevederi familiile pentru care ajutorul social
rezultat din calcul este de până la 50 lei/lună; pentru acestea orele de muncă
se stabilesc trimestrial şi se efectuează în prima lună de plată.
Orele de muncă se calculează proporŃional cu cuantumul ajutorului
social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif orar
corespunzător salariului de bază minim brut pe Ńară garantat în plată,
raportat la durata medie lunară a timpului de muncă.
Numărul zilelor de lucru, limitate la norma lunară de 21,25 se
stabileşte prin împărŃirea orelor de muncă calculate la 8 ore/zi. FracŃiile se
întregesc în plus.

227
 ObligaŃia de a presta acŃiunile sau lucrările de interes local poate fi
transferată altor persoane din familie, cu acordul primarului, în situaŃia în
care persoana nominalizată să efectueze acŃiunile sau lucrările de interes
local se află în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total sau
parŃial capacitatea de muncă.
Persoanele apte de muncă, ce nu realizează venituri din salarii sau din
alte activităŃi, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de
familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie numai dacă fac
dovada faptului că sunt în evidenŃa agenŃiei teritoriale pentru ocuparea forŃei
de muncă, pentru încadrare în muncă şi nu au refuzat un loc de muncă ori
participarea la serviciile pentru stimularea ocupării şi de formare
profesională oferite de aceste agenŃii.
AgenŃia teritorială pentru ocuparea forŃei de muncă va transmite
primarilor, în prima lună a fiecărui trimestru, tabelul nominal cu persoanele
care sunt în căutarea unui loc de muncă ori au participat la serviciile pentru
stimularea ocupării şi pentru formare profesională oferite de aceste agenŃii.
Prin persoană aptă de muncă se înŃelege persoana care îndeplineşte
următoarele condiŃii:
a) are vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta standard de pensionare;
b) nu urmează o formă de învăŃământ cursuri de zi, prevăzută de lege;
c) are starea de sănătate şi capacitatea fizică şi psihică corespunzătoare,
care o fac aptă pentru prestarea unei munci.
Incapacitatea fizică şi psihică este dovedită cu acte eliberate în
condiŃiile legii.
Face excepŃie de la îndeplinirea obligaŃiilor menŃionate, persoana aptă
de muncă şi care se află în una din următoarele situaŃii:
a) asigură creşterea şi îngrijirea, potrivit legii, a unuia sau mai multor
copii în vârstă de până la 7 ani şi până la 16 ani în cazul copilului cu
handicap mediu, dovedit prin certificat eliberat de către Comisia pentru
protecŃia copilului;
b) asigură creşterea şi îngrijirea, potrivit legii, a uneia sau mai multor
persoane cu handicap grav sau accentuat, dovedit prin certificat eliberat de
către Comisia pentru protecŃia copilului sau, după caz, de Comisia de
expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulŃi;
c) participă la un program de pregătire profesională;
d) este încadrată în muncă.
În vederea aplicării acestor prevederi, primarii au următoarele obligaŃii:
a) să întocmească lunar un plan de acŃiuni sau de lucrări de interes
local pentru repartizarea orelor de muncă;
b) să Ńină evidenŃa efectuării orelor prevăzute la lit. a) într-un registru;
c) să asigure instructajul privind normele de tehnică a securităŃii muncii;
228
 d) să afişeze la loc vizibil lista cu beneficiarii de ajutor social, precum
şi cu persoanele care urmează să efectueze orele de muncă.
Pentru persoanele menŃionate numărul orelor de muncă se calculează
proporŃional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiază familia sau
persoana singură, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut
pe Ńară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă.
Formula de calcul al numărului de ore este următoarea:

169,333 ore124) x cuantumul ajutorului social

Numărul de ore de muncă = -----------------------------------------------------------------------
salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată125)

În cazul incapacităŃii temporare de muncă sau, după caz, al pierderii

totale sau parŃiale a capacităŃii de muncă a persoanei nominalizate să
efectueze acŃiunile sau lucrările de interes local, obligaŃia de a presta orele
de muncă poate fi transferată altor persoane din familia beneficiară de ajutor
social numai cu acordul primarului.
Actele doveditoare privind incapacitatea temporară de muncă sau, după
caz, pierderea totală sau parŃială a capacităŃii de muncă sunt următoarele:
a) decizia medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din
cadrul casei judeŃene de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pentru
pensionarii de invaliditate;
b) certificatul emis de comisia de expertiză medicală a persoanelor cu
handicap, pentru persoanele cu handicap;
c) certificatul medical de constatare a capacităŃii de muncă, emis de
medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei judeŃene de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale, pentru persoanele cu afecŃiuni cronice
invalidante şi care nu sunt asigurate în sistemul public de pensii;
d) adeverinŃă medicală emisă de medicul de familie sau, după caz, de medicul
specialist, pentru persoanele cu afecŃiuni ce determină incapacitate temporară de muncă.
Persoanele apte de muncă pentru care se acordă ajutorul social şi care
nu realizează venituri din salarii sau din alte activităŃi, potrivit legii, au
obligaŃia să dovedească, din 3 în 3 luni, cu adeverinŃă eliberată de agenŃia
teritorială pentru ocuparea forŃei de muncă, următoarele:
a) sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă în
evidenŃa agenŃiei teritoriale pentru ocuparea forŃei de muncă;

124
169,333 ore reprezintă numărul mediu de ore aferente salariului de bază minim brut pe
Ńară garantat în plată în anul 2006. Numărul de ore se modifică anual.
125
Salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată este cel aprobat anual prin hotărâre
a Guvernului; în prezent, potrivit prevederilor HG nr.1766/2005 salariul de bază minim brut
pe Ńară garantat în plată este 330 lei.

229
 b) nu au refuzat un loc de muncă;
c) nu au refuzat participarea la servicii pentru stimularea ocupării
forŃei de muncă şi la servicii de formare profesională şi, după caz, participă
la un program de pregătire profesională.
AgenŃia teritorială pentru ocuparea forŃei de muncă transmite primarilor,
în scris şi în format electronic, până la data de 20 din prima lună a fiecărui
trimestru, pentru trimestrul anterior, un tabel nominal cu persoanele care sunt în
căutarea unui loc de muncă, înregistrate în evidenŃa agenŃiei teritoriale pentru
ocuparea forŃei de muncă, pentru care s-au eliberat adeverinŃe.
Oficiul pentru MigraŃia ForŃei de Muncă are obligaŃia de a transmite
primarilor până la data de 20 din prima lună a fiecărui trimestru, pentru
trimestrul anterior, un tabel nominal cu persoanele din familiile beneficiare
de ajutor social care au plecat cu contract de muncă în străinătate.
Datele transmise cuprind şi informaŃiile de la furnizorii de servicii
specializate pentru stimularea ocupării forŃei de muncă şi furnizorii de
servicii de formare profesională din sectorul public sau privat, acreditaŃi în
condiŃiile legii, care, potrivit prevederilor legale în vigoare, oferă servicii
pentru stimularea ocupării şi de formare profesională, altele decât cele
oferite de agenŃiile teritoriale pentru ocuparea forŃei de muncă.
Modificarea cuantumului ajutorului social, suspendarea şi încetarea
plăŃii ajutorului social
Cuantumul ajutorului social se modifică în situaŃia în care venitul net
lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure ori numărul membrilor
familiei diferă faŃă de cel avut iniŃial în vedere la calculul ajutorului social.
Modificarea cuantumului ajutorului social se face prin dispoziŃie scrisă
a primarului, începând cu luna următoare celei în care s-a efectuat ancheta
socială şi s-au constatat motivele şi se comunică titularului în termen de 15
zile de la data emiterii acesteia.
Plata ajutorului social se suspendă pentru întreaga familie sau, după
caz, pentru persoana singură, în următoarele situaŃii:
a) nu prezintă, din 3 în 3 luni, adeverinŃa eliberată de agenŃia teritorială
pentru ocuparea forŃei de muncă;
b) refuză nejustificat efectuarea acŃiunilor sau lucrărilor de interes local;
c) în situaŃia în care se constată că dreptul la ajutorul social a fost
stabilit pe baza unor date eronate privind componenŃa familiei sau veniturile
realizate ori pe parcursul acordării au intervenit modificări ale acestora.
Suspendarea plăŃii ajutorului social se face prin dispoziŃie scrisă a
primarului, începând cu luna următoare celei în care s-au constatat, şi se
comunică titularului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.

230
 În cazul suspendării ajutorului social în condiŃiile prevăzute la lit. a),
prezentarea de către titular, în termen de 3 luni de la data suspendării
efective a plăŃii, a adeverinŃei eliberate de agenŃia teritorială pentru ocuparea
forŃei de muncă atrage reluarea plăŃii ajutorului social pentru întreaga
familie sau, după caz, pentru persoana singură.
Reluarea plăŃii ajutorului social se face prin dispoziŃie scrisă a
primarului, începând cu luna următoare prezentării adeverinŃei eliberate de
agenŃia teritorială pentru ocuparea forŃei de muncă.
Plata ajutorului social încetează începând cu luna următoare celei în
care a fost constatată una dintre următoarele situaŃii:
a) veniturile nete lunare ale familiei sau ale persoanei singure depăşesc
nivelurile prevăzute de Legea nr. 416/2001;
b) plata ajutorului social a fost suspendată şi în termen de 3 luni de la
data suspendării nu a fost depusă adeverinŃa menŃionată sau, după caz, nu au
fost efectuate acŃiunile sau lucrările de interes local;
c) în situaŃia în care familia sau persoana singură beneficiară de ajutor social
îşi schimbă domiciliul sau reşedinŃa în altă unitate administrativ-teritorială.
Încetarea plăŃii ajutorului social se face prin dispoziŃie a primarului şi se
comunică în scris titularului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.
Plata ajutorului social încetează începând cu luna următoare celei în
care se constată situaŃiile prezentate mai sus.
DispoziŃia primarului privind acordarea, neacordarea, modificarea,
suspendarea, încetarea plăŃii drepturilor, schimbarea titularului acestora,
precum şi cea de recuperare a sumelor încasate necuvenit se poate ataca
potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr.554/2004.
Cererile, acŃiunile şi căile de atac privind drepturile prevăzute în
prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.

6.2. Ajutorul social care se acordă soŃiilor celor

care satisfac serviciul militar obligatoriu
SoŃiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, care nu realizează
venituri sau acestea sunt mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară,
beneficiază, la cerere, de ajutor social lunar, pe perioada satisfacerii serviciului
militar obligatoriu de către soŃ, dacă se găsesc în una dintre următoarele situaŃii:
a) sunt gravide, începând cu luna a patra de sarcină;
b) au copii în întreŃinere în vârstă de până la 7 ani;
c) sunt încadrate în gradul I sau II de invaliditate.
Stabilirea şi plata ajutorului social pentru soŃiile celor care satisfac
serviciul militar obligatoriu se fac de către centrele militare judeŃene sau ale
sectoarelor municipiului Bucureşti.

231
 În aplicarea acestor prevederi, centrele militare organizează activitatea
de primire, înregistrare şi soluŃionare a cererilor pentru acordarea ajutoarelor
sociale, asigură evidenŃa şi plata acestora.
Acordarea ajutorului social lunar se realizează la cererea soŃiei celui
care satisface serviciul militar obligatoriu, înregistrată la centrul militar care
a efectuat încorporarea.
La cerere se anexează actul de identitate al solicitantei, certificatul de
căsătorie, actele doveditoare privind veniturile nete realizate în luna anterioară
depunerii cererii, precum şi, după caz, următoarele acte doveditoare:
a) certificatele de naştere ale copiilor în vârstă de până la 7 ani;
b) dovada din care să rezulte că solicitanta este gravidă, începând cu
luna a IV-a de sarcină;
c) decizia de încadrare în gradul I sau II de invaliditate;
d) după caz, actele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. d) şi e) –
[d) hotărârea definitivă de încuviinŃare a adopŃiei, de plasament
familial al minorului, potrivit legii;
e) actul din care să rezulte calitatea solicitantului de tutore sau curator.]
Stabilirea veniturilor se realizează pe baza cererii şi a declaraŃiei pe
propria răspundere.
În urma verificării îndeplinirii condiŃiilor pentru acordarea ajutorului
social lunar, cererile sunt aprobate sau, după caz, respinse de comandantul
centrului militar, în termen de 15 zile de la data înregistrării acestora.
În cazul respingerii cererii, se comunică solicitantei motivele care au
stat la baza acestei decizii.
Plata ajutorului social se efectuează începând cu luna următoare
depunerii cererii şi încetează începând cu luna următoare celei în care nu
mai sunt îndeplinite condiŃiile legale care au stat la baza acordării acestuia.
Plata ajutorului social se efectuează lunar, prin mandat poştal, stat de
plată sau în cont curent personal.
SoŃiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, beneficiare de
ajutor social, au obligaŃia să comunice în scris centrelor militare orice
modificare a situaŃiilor care au stat la baza acordării acestuia, în termen de
15 zile de la data la care a intervenit modificarea.
Fondurile necesare plăŃii ajutorului social pentru soŃiile celor care
satisfac serviciul militar obligatoriu se suportă din bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Apărării.
Ministerul Apărării va transmite semestrial Ministerului Muncii,
SolidarităŃii Sociale şi Familiei, până la data de 20 a lunii următoare
expirării semestrului, numărul de beneficiari ai ajutorului social lunar
acordat soŃiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu.

232
 6.3. AlocaŃia pentru copiii nou-născuŃi
Mamele au dreptul la o alocaŃie pentru fiecare dintre primii 4 copii născuŃi vii.
Acordarea dreptului şi plata alocaŃiei pentru copiii nou-născuŃi se
realizează pe bază de cerere şi acte doveditoare, prin dispoziŃie a primarului
localităŃii în a cărei rază domiciliază mama sau, după caz, unde a fost
înregistrată naşterea copilului.
AlocaŃia se acordă o singură dată pentru fiecare copil născut viu, în
termen de maximum 12 luni de la naşterea copilului.
AlocaŃia se poate acorda reprezentantului legal al copilului atunci
când mama nu este în situaŃia de a beneficia de acest drept.
Cuantumul alocaŃiei pentru copii nou-născuŃi, este de 204 lei şi se
indexează prin hotărâre a Guvernului.126
Fondurile necesare pentru plata alocaŃiilor pentru copiii nou-născuŃi se
suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, SolidarităŃii
Sociale şi Familiei.
AlocaŃia pentru copiii nou-născuŃi se acordă la cerere, o singură dată,
pentru fiecare dintre primii 4 copii nou-născuŃi vii.
Solicitarea acordării alocaŃiei pentru copiii nou-născuŃi se face până la
împlinirea de către copil a vârstei de 12 luni.
Cererea se înregistrează la primarul comunei, oraşului, municipiului
sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti în care domiciliază
mama sau, după caz, în care a fost înregistrată naşterea copilului.
În cazul în care naşterea a fost înregistrată în altă comună, alt oraş,
municipiu sau, după caz, alt sector al municipiului Bucureşti decât cea/cel în
care domiciliază mama, cererea va fi însoŃită de o adeverinŃă eliberată de
primarul localităŃii de domiciliu sau, după caz, al celei în care a fost
înregistrată naşterea, din care să rezulte că nu a beneficiat de alocaŃia pentru
copilul nou-născut.
Actele doveditoare pentru stabilirea şi acordarea dreptului privind
alocaŃia pentru copiii nou-născuŃi sunt certificatul de naştere, în original şi în
copie, al copilului pentru care se solicită alocaŃia, declaraŃia pe propria
răspundere privind rangul copilului nou-născut, precum şi, după caz, copiile
de pe certificatele de naştere ale copiilor născuŃi anterior.
În urma analizei cererii şi a actelor doveditoare primarul dispune, în
cel mult 10 zile de la data înregistrării cererii, după caz, acordarea sau
neacordarea alocaŃiei pentru copiii nou-născuŃi, prin dispoziŃie scrisă.

126
HG nr.5/2007 privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat şi a alocaŃiei
pentru copii nou-născuŃi, prevăzute de Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat,
publicată în M.Of.nr.21/12.01.2007.

233
 În cazul neacordării alocaŃiei pentru copiii nou-născuŃi dispoziŃia
scrisă a primarului, cuprinzând şi motivele de respingere, este comunicată
solicitantului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.
AlocaŃia pentru copiii nou-născuŃi se acordă în cuantumul prevăzut de
actele normative în vigoare la data naşterii copilului.
La stabilirea altor drepturi şi obligaŃii nu se iau în considerare
ajutoarele sociale şi alocaŃiile prevăzute în prezenta lege, cu excepŃia
obligaŃiei legale de întreŃinere stabilite prin hotărâre a instanŃelor
judecătoreşti, în conformitate cu prevederile Codului familiei.
Ajutoarele sociale şi alocaŃiile pentru copiii nounăscuŃi, reglementate
prin prezenta lege, pot fi supuse executării silite în condiŃiile dispoziŃiilor
privind executarea silită a creanŃelor bugetare, numai pentru recuperarea
sumelor plătite necuvenit cu acest titlu, precum şi pentru plata obligaŃiilor
legale de întreŃinere stabilite prin hotărâre a instanŃelor judecătoreşti, în
conformitate cu prevederile Codului familiei.
Fondurile necesare pentru plata alocaŃiei pentru copiii nou-născuŃi se
suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, SolidarităŃii
Sociale şi Familiei.
DispoziŃiile primarului privind acordarea alocaŃiilor pentru copiii nou-
născuŃi se transmit direcŃiei de muncă, solidaritate socială şi familie judeŃene,
respectiv a municipiului Bucureşti, denumită în continuare direcŃie teritorială.
Pe baza dispoziŃiilor legii direcŃia teritorială solicită Ministerului
Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei necesarul de credite bugetare în
vederea plăŃii alocaŃiilor pentru copiii nou-născuŃi.
Sumele primite de la Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi
Familiei sunt virate de direcŃia teritorială în conturile deschise cu această
destinaŃie de către primar.
Plata alocaŃiei pentru copiii nou-născuŃi se efectuează de primar, pe
stat de plată, în termen de 10 zile de la data primirii sumelor.
După efectuarea plăŃii alocaŃiei pentru copiii nou-născuŃi plătitorul are
obligaŃia de a înscrie pe versoul certificatului de naştere original menŃiunea
"Achitat alocaŃia pentru copilul nou-născut", data, semnătura şi ştampila.

6.4. Alte ajutoare

Ajutoare de urgenŃă
Guvernul poate aproba prin hotărâre, la propunerea Ministerului
Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, acordarea de ajutoare de urgenŃă
familiilor sau persoanelor singure aflate în una dintre situaŃiile:
- familiilor şi persoanelor care se află în situaŃii de necesitate datorate
calamităŃilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi altor situaŃii

234
deosebite stabilite prin lege. Fondurile necesare pentru plata ajutorului de
urgenŃă acordat de Guvern, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei.
Primarii pot acorda ajutoare de urgenŃă familiilor şi persoanelor care
se află în situaŃii de necesitate cauzate de calamităŃi naturale, incendii,
accidente, precum şi pentru alte situaŃii deosebite, stabilite prin hotărâre a
consiliului local. Ajutorul de urgenŃă se suportă de la bugetul local.
Primarii pot organiza acordarea ajutorului social în bani şi în natură
prin plata unor cheltuieli de întreŃinere şi încălzire a locuinŃei, precum şi
obligaŃii faŃă de bugetele locale, la preŃurile şi tarifele stabilite potrivit legii.
Primarii pot dispune ca o parte din cheltuielile cu înmormântarea
persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social să fie asigurate din
fondurile alocate pentru plata ajutorului social. Ajutoarele se suportă de la
bugetul local.
Propunerea de acordare a ajutoarelor de urgenŃă are la bază solicitarea
unui membru de familie sau a persoanei singure, precum şi ancheta socială
prin care se certifică existenŃa situaŃiilor de necesitate sau, după caz, a
situaŃiilor deosebite în care se află familiile ori persoanele singure.
Ancheta socială este efectuată de direcŃia teritorială în colaborare cu
personalul serviciului public de asistenŃă socială din subordinea consiliului
local al comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, al sectorului
municipiului Bucureşti ori, după caz, al compartimentului de asistenŃă
socială din aparatul de specialitate al primarului comunei, oraşului,
municipiului sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti, în a cărui
rază teritorială locuieşte solicitantul. Datele referitoare la familia sau
persoana singură se înregistrează în formularul de anchetă socială.
Ancheta socială este avizată de primar şi de prefect.
Ajutoarele de urgenŃă se acordă pentru acoperirea nevoilor de bază ale
familiei sau persoanei singure, în vederea susŃinerii acestora.
Primarul poate acorda ajutoare de urgenŃă familiilor sau persoanelor
singure aflate în situaŃii de necesitate datorate calamităŃilor naturale,
incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaŃii deosebite stabilite
prin hotărâre a consiliului local.
DispoziŃia primarului de acordare a ajutoarelor de urgenŃă are la bază
solicitarea scrisă a unui membru de familie sau a persoanei singure, precum
şi ancheta socială efectuată de personalul serviciului public de asistenŃă
socială din subordinea consiliului local sau, după caz, al compartimentului
de asistenŃă socială din aparatul de specialitate al primarului comunei,
oraşului, municipiului ori, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti,
prin care se certifică situaŃiile de necesitate sau, după caz, situaŃiile
deosebite în care se află familiile ori persoanele singure.
235
 Ajutoarele de urgenŃă se pot acorda în bani şi/sau în natură.
Familiile şi persoanele singure care se află în una dintre situaŃiile
menŃionate pot primi, pentru aceeaşi situaŃie, ajutoare de urgenŃă suportate
atât de la bugetul de stat, cât şi de la bugetul local.

Ajutor în cazul decesului

În cazul decesului unei persoane din familia beneficiară de ajutor
social sau al persoanei singure beneficiare de ajutor social, primarii pot
dispune acordarea unui ajutor reprezentând o parte din cheltuielile cu
înmormântarea.
Ajutorul în cazul decesului se acordă unei singure persoane care poate
fi, după caz, soŃul sau soŃia supravieŃuitoare, copilul, părintele, tutorele,
curatorul, moştenitorul în condiŃiile dreptului comun sau, în lipsa acestuia,
persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile cu înmormântarea.
Ajutorul în cazul decesului se acordă pe bază de cerere însoŃită de
următoarele acte, după caz:
a) certificatul de deces, în original şi în copie;
b) actul de identitate al solicitantului;
c) acte de stare civilă ale solicitantului din care să rezulte relaŃia de
rudenie cu decedatul sau, după caz, acte care atestă calitatea de moştenitor,
tutore, curator;
d) dovezi privind suportarea cheltuielilor cu înmormântarea.
Cererea şi actele doveditoare se înregistrează la primarul comunei,
oraşului, municipiului sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti
unde familia din care a făcut parte persoana decedată sau, după caz,
persoana singură decedată a beneficiat de ajutor social.
Ajutorul în cazul decesului se suportă din bugetul local, din fondurile
alocate pentru plata ajutorului social şi poate fi acordat în bani şi/sau în
natură.
Consiliul local are obligaŃia să asigure, cu prioritate, prin bugetul
local, fonduri pentru plata drepturilor prevăzute de prezenta lege.
Primarul răspunde de plata drepturilor stabilite în prezenta lege.
Primarul are obligaŃia să comunice, până la data de 10 a fiecărei luni,
direcŃiilor de muncă şi solidaritate socială judeŃene, respectiv DirecŃiei
generale de muncă şi solidaritate socială a municipiului Bucureşti, datele
statistice privind numărul titularilor de ajutor social, plăŃile efectuate şi
drepturile băneşti aprobate cu acest titlu. În aplicarea acestor prevederi,
primarii au obligaŃia să transmită direcŃiilor teritoriale, până la data de 10 a
fiecărei luni pentru luna anterioară, un raport statistic privind aplicarea
prevederilor legii.

236
 Transmiterea raportului statistic, precum şi a oricăror comunicări
operative între primari şi direcŃiile teritoriale se face şi prin intermediul
poştei electronice. În acest sens, primarii, precum şi direcŃiile teritoriale au
obligaŃia reciprocă de a-şi face cunoscute adresele de poştă electronică prin
intermediul cărora pot face comunicările respective. În conŃinutul raportului
statistic, precum şi în cel al oricăror alte adrese ce privesc activitatea
specifică Legii nr.416/2001, primarii au obligaŃia inserării adreselor de poştă
electronică pe care le utilizează.
Până la data de 20 a fiecărei luni, direcŃiile teritoriale transmit
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei Raportul statistic lunar
privind aplicarea prevederilor Legii nr.416/2001 la nivelul judeŃului,
respectiv al municipiului Bucureşti.

237
 Capitolul VII.
CANTINELE DE AJUTOR SOCIAL
Cantinele de ajutor social sunt unităŃi publice de asistenŃă socială, cu
personalitate juridică, care funcŃionează în subordinea consiliilor locale şi îşi
desfăşoară activitatea127.
Cantinele de ajutor social prestează servicii sociale gratuite sau contra
cost persoanelor aflate în situaŃii economico-sociale sau medicale deosebite.
Pot beneficia de serviciile cantinelor de ajutor social următoarele
categorii de persoane:
a) copiii în vârstă de până la 18 ani, aflaŃi în întreŃinerea acelor familii al
căror venit net mediu lunar pe o persoană în întreŃinere este sub nivelul venitului
net lunar, pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social;
b) tinerii care urmează cursuri de zi la instituŃiile de învăŃământ ce
funcŃionează în condiŃiile legii, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta
de 25 de ani, respectiv 26 de ani în cazul celor care urmează studii superioare cu o
durată mai mare de 5 ani, care se află în situaŃia prevăzută la lit. a);
c) persoanele care beneficiază de ajutor social sau de alte ajutoare băneşti
acordate în condiŃiile legii şi al căror venit este de până la nivelul venitului net
lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social;
d) pensionarii;
e) persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, aflate într-una
dintre următoarele situaŃii: sunt izolate social, nu au susŃinători legali, sunt
lipsite de venituri;
f) invalizii şi bolnavii cronici;
g) orice persoană care, temporar, nu realizează venituri.
Persoanele prevăzute la lit. g) beneficiază de serviciile cantinelor de
ajutor social, în condiŃiile prevăzute de prezenta lege, pe o perioadă de cel
mult 90 de zile pe an.
Nu beneficiază de serviciile prestate de cantinele de ajutor social
persoanele cărora le sunt aplicabile prevederile Legii nr.76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă128.
Cantinele de ajutor social prestează, după caz, următoarele servicii
sociale persoanelor îndreptăŃite:
a) pregătirea şi servirea a două mese, zilnic, de persoană, prânzul şi
cina, în limita alocaŃiei de hrană prevăzute de reglementările legale;

127
Legea nr.208/1997 privind cantinele de ajutor social, publicată în M.Of.nr.363/17.12.1997.
128
Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei
de muncă, publicată în M.Of.nr.103/06.02.2002.

238
 b) aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei cu produse
agroalimentare de bază, la preŃurile la care acestea au fost achiziŃionate;
c) transport gratuit numai pentru persoanele care beneficiază de
distribuirea hranei la domiciliu;
d) pregătirea şi distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situaŃii deosebite.
Serviciile sociale prevăzute la lit. a) se prestează gratuit pentru persoanele
care nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar,
pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social.
Persoanele îndreptăŃite să beneficieze de serviciile cantinei de ajutor
social, şi care realizează venituri ce se situează peste nivelul venitului net
lunar, pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social,
pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social, cu plata unei contribuŃii
de 30% din venitul pe persoană, fără a se depăşi costul meselor servite,
calculat pe aceeaşi perioadă.
Beneficiarii de ajutor social au dreptul la serviciile cantinei de ajutor
social pe bază de anchetă socială, potrivit dispoziŃiei primarului.
Hrana pentru cele două mese se distribuie, de regulă, o dată pe zi, la
sediul cantinei sau prin punctele de servire organizate în acest scop.
Persoanelor care, din motive obiective, rezultate din ancheta socială,
nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuie hrana pentru cele două
mese zilnice la domiciliu, o dată pe zi, transportul gratuit al acesteia fiind
aprobat de directorul cantinei de ajutor social.
Cererile pentru prestarea serviciilor de asistenŃă socială de către
cantinele de ajutor social se aprobă de către primar sau de o persoană
împuternicită de acesta.
În cazurile de urgenŃă, servirea mesei la cantina de ajutor social poate
fi aprobată, pentru cel mult 7 zile, de către directorul cantinei.
Ministerul Muncii SolidarităŃii Sociale şi Familiei verifică legalitatea
drepturilor constituite potrivit prezentei legi şi asigură, prin serviciile publice
descentralizate, asistenŃă de specialitate, sprijin şi îndrumare metodologică.
Baza materială necesară funcŃionării cantinelor de ajutor social şi
controlul activităŃii acestora se asigură de către consiliile locale.
FinanŃarea cantinelor de ajutor social se face din bugetele locale.
În localităŃile în care nu funcŃionează cantine de ajutor social sau acolo
unde cererile depăşesc capacitatea existentă, autorităŃile administraŃiei
publice locale pot conveni cu unităŃile de asistenŃă socială, regiile autonome,
societăŃile comerciale şi instituŃiile publice care dispun de cantine proprii,
precum şi cu unităŃile de alimentaŃie publică prestarea serviciilor sociale
prevăzute la lit. a) şi c), cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legii.
Cantinele de ajutor social pot organiza, cu aprobarea consiliului local,
în funcŃie de condiŃiile de care dispun, gospodării-anexă cu profil agroalimentar
239
şi zootehnic, ca activităŃi autofinanŃate, pentru îmbunătăŃirea hranei persoanelor
asistate.
Sponsorizările şi donaŃiile în bani şi în natură, făcute de persoanele fizice
şi juridice, române şi străine, cantinelor de ajutor social pot fi folosite numai în
scopul dezvoltării şi îmbunătăŃirii calităŃii serviciilor pe care le prestează.
Consiliile locale pot acorda subvenŃii de la bugetele proprii asociaŃiilor
şi fundaŃiilor avizate de Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale şi care au ca
obiect de activitate organizarea de cantine de ajutor social.
Pentru buna funcŃionare a cantinelor de ajutor social, beneficiarii
serviciilor sociale oferite de acestea au obligaŃia să respecte programul
stabilit pentru servirea mesei, păstrarea curăŃeniei localului şi a bunurilor
unităŃii, precum şi măsurile de igienă.
Prin hotărâre a consiliului local în subordinea căruia funcŃionează cantina
de ajutor social se poate stabili participarea persoanelor care beneficiază de
serviciile cantinei de ajutor social la unele activităŃi gospodăreşti.
Organizarea, funcŃionarea şi încadrarea cu personal a cantinei de ajutor
social se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, la propunerea primarului.
Cuantumul alocaŃiei zilnice de hrană pe persoană pentru cantinele de
ajutor social se stabileşte şi se indexează prin hotărâre a Guvernului.
ContribuŃiile datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor
cantinelor de ajutor social şi încasate, se fac venit la bugetul local, iar
încasările provenite din alte activităŃi, rămân la dispoziŃia cantinei de ajutor
social, pentru îmbunătăŃirea hranei persoanelor asistate.

240
 Capitolul VIII.
MĂSURILE DE PREVENIRE A RĂSPÂNDIRII
MALADIEI SIDA ÎN ROMÂNIA ŞI DE PROTECłIE
A PERSOANELOR INFECTATE
CU HIV SAU BOLNAVE DE SIDA

8.1. ConsideraŃii generale

Pentru prevenirea transmiterii infecŃiei cu HIV şi combaterea eficientă
a bolii SIDA, precum şi pentru protecŃia specială a persoanelor afectate de
acest flagel, Legea nr.584/2002 reglementează direcŃiile principale de
acŃiune şi stabileşte măsurile necesare ce se impun129.
Obiectivele se vor realiza pe baza Strategiei naŃionale a Guvernului în
acest domeniu şi prin aplicarea programelor naŃionale de prevenire,
supraveghere, control şi reducere a impactului social al cazurilor de infecŃie
HIV/SIDA, elaborate de Ministerul SănătăŃii Publice, împreună cu Ministerul
Muncii şi SolidarităŃii Sociale şi Familiei, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării,
Autoritatea NaŃională Pentru Tineret şi AgenŃia NaŃională Pentru Sport,
Secretariatul General al Guvernului, Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia
Drepturilor Copilului şi AdopŃie şi Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu
Handicap, cu avizul Casei NaŃionale de Asigurări de Sănătate, al Colegiului
Medicilor din România şi al Colegiului Farmaciştilor din România.
DirecŃiile de specialitate din cadrul Ministerului SănătăŃii Publice,
direcŃiile de sănătate publică judeŃene şi a municipiului Bucureşti, instituŃiile
de sănătate publică şi unităŃile de stat sau private cu atribuŃii şi
responsabilităŃi în domeniu sunt cuprinse în reŃeaua naŃională de prevenire,
supraveghere şi control al infectării cu HIV şi al bolii SIDA.
În toate unităŃile de învăŃământ, de stat sau private, se va asigura
difuzarea prin mijloace de informare în masă de programe de educaŃie şi
informative privind prevenirea transmiterii infecŃiei cu HIV şi comportamentul
adecvat faŃă de persoanele afectate de boala SIDA.
Potrivit art.2 din Legea nr.584/2002, activitatea de prevenire a răspândirii
maladiei SIDA în România cuprinde un plan de măsuri, instituite la nivel
naŃional şi regional în cadrul asistenŃei de sănătate publică, pentru prevenirea
infectării şi a transmiterii virusului HIV, asigurarea îngrijirilor medicale de
profil şi a tratamentului specific antiretroviral şi al bolilor asociate infecŃiei

129
Legea nr.584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în
România şi de protecŃie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, publicată în
M.Of.nr.818/08.11.2002.

241
HIV/SIDA, în spital şi în ambulatoriu, educarea individului, familiei şi
colectivităŃilor, pregătirea profesională de calitate şi continuă a personalului
medico-sanitar care asigură servicii de asistenŃă medicală pacienŃilor
HIV/SIDA, precum şi pentru dezvoltarea cercetării medicale în domeniu.
Persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA beneficiază de
protecŃie socială, de tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte dreptul
la învăŃătură, dreptul la muncă şi protecŃia socială a muncii şi la promovarea
profesională, iar starea sănătăŃii lor nu poate constitui criteriu de concediere.
Pentru fundamentarea, elaborarea şi supunerea spre aprobare
Guvernului a Strategiei naŃionale pentru supravegherea, controlul şi
prevenirea cazurilor de infecŃie cu HIV/SIDA, pentru respectarea
convenŃiilor, a tratatelor şi a celorlalte acte internaŃionale la care România
este parte şi pentru monitorizarea întregii activităŃi în domeniu, se constituie
Comisia naŃională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de
infecŃie HIV/SIDA, organizată ca organism interministerial fără
personalitate juridică, sub autoritatea primului-ministru, pe lângă
Secretariatul General al Guvernului, condusă de către consilierul primului-
ministru cu atribuŃii în domeniul asigurării sănătăŃii populaŃiei.
Fondurile necesare aplicării Strategiei naŃionale pentru supravegherea, controlul
şi prevenirea cazurilor de infecŃie cu HIV/SIDA se asigură de la bugetul de stat, din
Fondul de asigurări sociale de sănătate, din venituri extrabugetare şi din fondurile
PHARE - programul comunitar "Prevenirea SIDA", în baza Memorandumului de
finanŃare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, semnat la
Bucureşti la 29 decembrie 2000 şi ratificat prin OG nr.47/2001.130

8.2. Măsuri de prevenire a transmiterii infecŃiei cu HIV

Conform art.6 din Legea nr.584/2002, măsurile de prevenire a
transmiterii infecŃiei cu HIV constau în:
a) educarea populaŃiei privind modul de transmitere a infecŃiei cu HIV;
b) stabilirea grupurilor expuse riscului de infecŃie HIV/SIDA şi
aplicarea măsurilor de prevenire stabilite în programele naŃionale;
c) stabilirea unui pachet de informaŃii utile despre infecŃia HIV/SIDA
şi asigurarea accesului gratuit şi necondiŃionat la acestea pentru populaŃia
din toate categoriile sociale;

130
OG nr.47/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanŃare PHARE dintre
Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la participarea României în anul 2000 la
programele comunitare: "Întreprinderi mici şi mijlocii", "Egalitatea şanselor între femei şi
bărbaŃi", "SAVE II", "Prevenirea SIDA şi a altor câteva boli contagioase" - RO0009,
semnat la Bucureşti la 29 decembrie 2000, publicată în M.Of.nr.536/01.09.2001, aprobată
prin Legea nr.616/2001.

242
 d) conlucrarea permanentă a Comisiei naŃionale pentru supravegherea,
controlul şi prevenirea cazurilor de infecŃie HIV/SIDA cu organisme
române guvernamentale şi neguvernamentale şi cu asociaŃiile internaŃionale
de profil;
e) aplicarea obligatorie a precauŃiilor universale şi asigurarea
mijloacelor necesare la nivelul tuturor unităŃilor sanitare, cu sau fără paturi;
f) asigurarea obligatorie a mijloacelor de prevenire a transmiterii de la
mamă la făt a infecŃiei HIV;
g) obligaŃia tuturor mijloacelor de informare în masă de a promova, în
mod gratuit şi trimestrial, utilizarea prezervativului, în vederea prevenirii
transmiterii pe cale sexuală a infecŃiei cu HIV;
h) asigurarea în mod gratuit de către angajator a profilaxiei postexpunere
profesională, conform metodologiei stabilite de Comisia naŃională pentru
supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecŃie HIV/SIDA.
Măsuri de protecŃie socială a persoanelor infectate cu HIV sau
bolnave de SIDA
Măsurile de protecŃie socială sunt următoarele:
a) asigurarea neîngrădită şi necondiŃionată a dreptului la muncă al
bolnavilor HIV/SIDA;
b) promovarea profesională nediscriminatorie pentru persoanele infectate
cu HIV sau bolnave de SIDA;
c) respectarea dreptului la învăŃământ în cazul copiilor şi tinerilor infectaŃi
cu HIV sau bolnavi de SIDA şi integrarea acestora în formele de învăŃământ.
În funcŃie de stadiul infecŃiei, persoanele infectate cu HIV sau bolnave
de SIDA beneficiază de orientare sau reorientare profesională ori de
pensionare, stabilită prin expertiză medicală de specialitate, după caz.
Testarea HIV se efectuează conform normelor şi metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului sănătăŃii şi familiei.
Pentru o alimentaŃie corespunzătoare atât pentru bolnavii internaŃi şi
instituŃionalizaŃi, cât şi pentru cei din ambulatoriu, care să asigure eficienŃă
în tratamentul cu medicamente antiretrovirale, se acordă indemnizaŃii lunare
de hrană, în cuantum aprobat prin hotărâre a Guvernului.
ConfidenŃialitatea şi tratamentul adecvat
Păstrarea confidenŃialităŃii datelor privind persoanele infectate cu HIV
sau bolnave de SIDA este obligatorie pentru:
a) angajaŃii reŃelei sanitare;
b) angajatorii acestor persoane;
c) funcŃionarii publici care au acces la aceste date.

243
 În cazul medicilor informaŃiile cu privire la statusul HIV/SIDA al unui
pacient trebuie să fie comunicate între specialişti, pentru a se asigura
acurateŃea diagnosticelor şi conduitelor terapeutice chirurgicale şi
nechirurgicale în diferitele faze evolutive ale infecŃiei HIV/SIDA.
Pacientul este obligat să informeze medicul curant, inclusiv medicul
stomatolog, cu privire la statusul său HIV, atunci când îl cunoaşte.
Persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA care îşi cunosc
statusul de HIV pozitiv răspund, conform legii, pentru transmiterea
voluntară a infecŃiei, dacă aceasta s-a produs din motive imputabile lor.
Persoanele infectate cu HIV care nu îşi cunosc statusul de HIV pozitiv
nu răspund pentru eventuala transmitere a infecŃiei HIV.
UnităŃile sanitare şi medicii, indiferent de specialitate, sunt obligaŃi să
interneze şi să asigure îngrijirile medicale de profil în specialitatea pe care o
reprezintă, în conformitate cu patologia prezentată de pacient.
MedicaŃia specifică antiretrovirală şi a bolilor asociate infecŃiei
HIV/SIDA se instituie pe baza Ghidului terapeutic în infecŃia HIV al
Comisiei naŃionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor
de infecŃie HIV/SIDA, în regim de gratuitate pe toată perioada necesară.
Activitatea de diagnosticare, tratament şi monitorizare a terapiei în
spital şi în ambulatoriu se realizează sub coordonarea centrelor regionale
HIV/SIDA, pe baza normelor elaborate de Comisia naŃională pentru
supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecŃie HIV/SIDA.

8.3. Pregătirea profesională de specialitate şi dezvoltarea

cercetării medicale în domeniu
Un element de bază al Strategiei naŃionale a Guvernului este pregătirea
profesională de calitate a celor care asigură servicii de asistenŃă medicală
pacienŃilor HIV/SIDA.
Pregătirea continuă a personalului medico-sanitar în domeniul infecŃiei
HIV/SIDA se realizează la nivelul centrelor regionale HIV/SIDA.
Cercetarea medicală în domeniu este o prioritate. Ea va fi coordonată
de Institutul de Boli InfecŃioase
"Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti şi de Centrul pentru studiul
retroviruşilor umani "Victor Babeş" Bucureşti, în colaborare cu centrele
medicale naŃionale şi internaŃionale.
Cercetarea epidemiologică se realizează de către direcŃiile din cadrul
Ministerului SănătăŃii.
Alte cercetări în domeniu, inclusiv cercetarea sociologică, se efectuează
prin departamentele de specialitate ale fiecărui minister.

244
 8.4. FinanŃarea activităŃilor de prevenire a transmiterii
HIV şi de tratament al bolii SIDA, precum şi a
măsurilor de protecŃie socială a persoanelor afectate
FinanŃarea activităŃilor de prevenire, educaŃie şi protecŃie socială este
asigurată de la bugetul de stat prin capitol distinct la nivelul fiecărui
minister şi departament reprezentat în Comisia naŃională pentru
supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecŃie HIV/SIDA.
FinanŃarea activităŃilor terapeutice şi de îngrijiri medicale se realizează
de Casa NaŃională de Asigurări de Sănătate, de Casa de Asigurări de
Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, SiguranŃei NaŃionale şi AutorităŃii
Judecătoreşti şi de Casa de Asigurări de Sănătate a Ministerului Lucrărilor
Publice, Transporturilor şi LocuinŃei.
Activitatea desfăşurată în domeniu de organizaŃiile neguvernamentale
este sprijnită de Guvern.

Aplicarea eficientă a programelor naŃionale de prevenire, supraveghere,

control şi reducere a impactului social al cazurilor de infectare cu HIV/SIDA
În vederea aplicării eficiente a programelor naŃionale de prevenire,
supraveghere, control şi reducere a impactului social al cazurilor de
infectare cu HIV/SIDA, se vor aproba prin hotărâre a Guvernului
organizarea şi funcŃionarea Comisiei naŃionale pentru supravegherea,
controlul şi prevenirea cazurilor de infecŃie HIV/SIDA, care va stabili
atribuŃiile principale, componenŃa şi modul de întrunire ale acesteia.
Ministrul sănătăŃii va informa periodic comisiile de sănătate ale
Senatului şi Camerei DeputaŃilor cu privire la activitatea desfăşurată şi la
aplicarea programelor de prevenire a transmiterii infecŃiei cu HIV/SIDA, de
asigurare a terapiei specifice, de protecŃie socială a persoanelor infectate şi
de monitorizare a rezultatelor.
Conform prevederilor art.18 din Legea nr.584/2002, cei vinovaŃi de
întreruperea nejustificată a aplicării programelor naŃionale sau a asigurării
resurselor financiare aferente, precum şi de aplicarea defectuoasă a
prevederilor acestor programe vor răspunde potrivit reglementărilor privind
răspunderea ministerială.

8.5. Comisia naŃională pentru supravegherea, controlul

şi prevenirea cazurilor de infecŃie HIV/SIDA
Comisia naŃională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea
cazurilor de infecŃie HIV/SIDA este organizată ca organism interministerial
fără personalitate juridică, sub autoritatea primului-ministru, condusă de

245
consilierul primului-ministru cu atribuŃii în domeniul asigurării sănătăŃii
populaŃiei.
Comisia funcŃionează pe lângă Secretariatul General al Guvernului131.
Comisia are rolul de planificare, integrare, corelare şi monitorizare a
politicii Guvernului în domeniile supravegherii, controlului şi prevenirii
cazurilor de infecŃie HIV/SIDA din perspectivă medicală, socială şi
educaŃională.
Comisia îndeplineşte următoarele atribuŃii principale:
a) analizează cauzele şi condiŃiile care favorizează cazurile de infecŃie
HIV/SIDA;
b) fundamentează, elaborează şi supune spre aprobare Guvernului
Strategia naŃională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor
de infecŃie cu HIV/SIDA, denumită în continuare Strategie naŃională, şi
răspunde de punerea în aplicare a acesteia;
c) aprobă anual planul de activităŃi al Comisiei;
d) evaluează legislaŃia în domeniul supravegherii, controlului şi
prevenirii cazurilor de infecŃie HIV/SIDA şi formulează propuneri privind
modificarea şi completarea acesteia. Propunerile de acte normative se
înaintează ministerelor competente, care au obligaŃia de a le iniŃia în
conformitate cu reglementările în vigoare;
e) propune realizarea, în condiŃiile legii, a unor acŃiuni sau măsuri
speciale pentru protecŃia persoanelor infectate sau afectate de HIV/SIDA
care fie se află pe o poziŃie de inegalitate datorită statutului de seropozitiv,
fie se confruntă cu un comportament de respingere şi de marginalizare şi,
astfel, nu se bucură de egalitatea de şanse;
f) evaluează şi propune Guvernului prevederea în bugetul de stat a
fondurilor necesare aplicării Strategiei naŃionale;
g) urmăreşte respectarea convenŃiilor, tratatelor şi a celorlalte acte internaŃionale
la care România este parte, în ceea ce priveşte respectarea drepturilor persoanelor
infectate HIV/SIDA şi ale persoanelor expuse la un grad mai mare de risc;
h) monitorizează aplicarea actelor normative în ceea ce priveşte reducerea
impactului, supravegherea, controlul, prevenirea cazurilor de infecŃie HIV/SIDA şi
îndeplinirea de către instituŃiile statului a sarcinilor ce le revin în domeniu;
i) acordă asistenŃă autorităŃilor competente pentru elaborarea
programelor naŃionale, a strategiilor sectoriale şi identifică metodele şi
mijloacele practice care pot fi folosite în scopul supravegherii, controlului,
prevenirii şi reducerii impactului social al cazurilor de infecŃie HIV/SIDA;

131
HG nr.330/2003 privind organizarea şi funcŃionarea Comisiei naŃionale pentru
supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecŃie HIV/SIDA, publicată în
M.Of.nr.223/03.04.2003

246
 j) informează anual Guvernul cu privire la activitatea şi rezultatele
obŃinute, realizarea şi implementarea Strategiei naŃionale şi elaborează un
raport anual de activitate;
k) propune Guvernului spre adoptare măsurile ce se impun pentru
supravegherea, controlul, prevenirea şi reducerea impactului social al
cazurilor de infecŃie HIV/SIDA;
l) colaborează cu autorităŃile şi instituŃiile publice, precum şi cu
persoane juridice şi fizice în vederea realizării rolului său;
m) facilitează accesul României la programe şi surse internaŃionale de
finanŃare în domeniul HIV/SIDA;
n) monitorizează aplicarea fondurilor atrase pe problematica HIV/SIDA.
Comisia îndeplineşte orice alte atribuŃii în vederea realizării scopului
pentru care a fost constituită, stabilite prin acte normative sau dispuse de
primul-ministru.

Comisia are următoarea componenŃă:

a) preşedinte - consilierul primului-ministru cu atribuŃii în domeniul
asigurării sănătăŃii populaŃiei;
b) 2 vicepreşedinŃi, respectiv reprezentantul Ministerului SănătăŃii şi
Familiei şi o persoană desemnată prin consens de către asociaŃiile
persoanelor infectate HIV/SIDA;
c) 16 membri, reprezentanŃi, la nivel de secretar de stat, ai Ministerului
SănătăŃii şi Familiei, Ministerului Muncii şi SolidarităŃii Sociale,
Ministerului EducaŃiei şi Cercetării, Ministerului Tineretului şi Sportului,
Ministerului FinanŃelor Publice, Ministerului Apărării NaŃionale,
Ministerului JustiŃiei, Ministerului de Interne, Ministerului Lucrărilor
Publice, Transporturilor şi LocuinŃei, Ministerului AdministraŃiei Publice,
Secretariatului General al Guvernului, AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia
Copilului şi AdopŃie, AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap,
precum şi reprezentanŃi ai Casei NaŃionale de Asigurări de Sănătate,
Colegiului Medicilor din România şi Colegiului Farmaciştilor din România;
d) 7 reprezentanŃi ai organizaŃiilor neguvernamentale cu activitate în domeniu.
ComponenŃa nominală a Comisiei se aprobă prin decizie a primului-
ministru, la propunerea instituŃiilor şi organizaŃiilor neguvernamentale reprezentate.
La şedinŃele Comisiei vor fi invitaŃi:
a) un reprezentant al AdministraŃiei PrezidenŃiale;
b) câte un reprezentant al comisiilor de sănătate ale Camerei
DeputaŃilor şi Senatului.
La şedinŃele Comisiei pot fi invitaŃi, cu statut de observatori:
a) reprezentanŃi ai organizaŃiilor producătorilor şi importatorilor de
medicamente;
247
 b) reprezentanŃi ai agenŃiilor din România ale OrganizaŃiei NaŃiunilor
Unite, care desfăşoară activitate în domeniu;
c) reprezentanŃi ai principalilor donatori în domeniu şi ai agenŃiilor de
dezvoltare internaŃională;
d) personalităŃi recunoscute pentru activitate în domeniul combaterii
cazurilor de infecŃie HIV/SIDA.

Membrii Comisiei au următoarele atribuŃii:

a) reprezintă instituŃiile şi structurile care i-au desemnat;
b) asigură comunicarea dintre Comisie şi instituŃiile, respectiv
structurile de la care provin;
c) asigură integrarea problematicii HIV/SIDA în politicile şi strategiile
instituŃiilor din care provin;
d) asigură monitorizarea implementării Strategiei naŃionale la nivelul
instituŃiilor şi structurilor pe care le reprezintă.
Comisia se întruneşte o dată la două luni şi ori de câte ori este necesar,
la convocarea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, la convocarea unuia dintre
vicepreşedinŃi.
Comisia este întrunită în mod legal în prezenŃa a două treimi din
numărul membrilor săi.
Comisia adoptă hotărâri prin consens şi, doar în situaŃiile de
imposibilitate a realizării consensului, cu majoritatea voturilor exprimate. În
caz de paritate de voturi, votul preşedintelui Comisiei este decisiv.
Pe lângă Comisie pot funcŃiona grupuri de lucru pe domenii de
activitate, în funcŃie de necesităŃi, formate din specialişti desemnaŃi de
ministere, de alte instituŃii publice sau de organizaŃii neguvernamentale.
ComponenŃa grupurilor de lucru se stabileşte de Comisie.
Grupurile de lucru au următoarele atribuŃii principale:
a) elaborează propuneri şi strategii sectoriale de aplicare a Strategiei
naŃionale;
b) elaborează şi prezintă Comisiei propuneri de acte normative de
reducere a impactului infecŃiei HIV/SIDA;
c) efectuează, la cererea Comisiei, studii sectoriale şi controlează
aplicarea Strategiei naŃionale la nivel sectorial;
d) elaborează rapoarte tematice la solicitarea Comisiei.
Activitatea executivă a Comisiei este realizată de un secretariat tehnic
permanent, asigurat de Secretariatul General al Guvernului.
Secretariatul Comisiei are următoarele atribuŃii principale:
a) coordonează şi urmăreşte implementarea hotărârilor Comisiei;
b) asigură rezolvarea problemelor curente ale activităŃii Comisiei;

248
 c) răspunde de diseminarea informaŃiilor privind activitatea Comisiei
şi dinamica în România a cazurilor de infecŃie HIV/SIDA;
d) răspunde solicitărilor venite din partea populaŃiei în condiŃiile Legii
nr.544/2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public;
e) menŃine pagina web a Comisiei;
f) convoacă grupurile de lucru la propunerea Comisiei şi
monitorizează activitatea acestora;
g) realizează minuta întâlnirilor Comisiei, comunicatele de presă şi
transmite ordinea de zi a întâlnirilor Comisiei;
h) elaborează raportul anual de activitate al Comisiei şi îl supune spre
aprobare acesteia;
i) monitorizează informaŃiile de presă, Ńine legătura cu factorii
implicaŃi în domeniu şi informează periodic membrii Comisiei în legătură
cu evoluŃia problematicii HIV/SIDA la nivel naŃional şi internaŃional;
j) înaintează lunar membrilor Comisiei informări privind stadiul
aplicării Strategiei naŃionale;
k) elaborează trimestrial raportul de activitate al Comisiei.

249
 Capitolul IX.
PROTECłIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR
PERSOANELOR CU HANDICAP
Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora, datorită unor
afecŃiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilităŃile de a desfăşura în
mod normal activităŃi cotidiene, necesitând măsuri de protecŃie în sprijinul
recuperării, integrării şi incluziunii sociale.132
Dizabilitate – termenul generic pentru afectări/deficienŃe, limitări de
activitate şi restricŃii de participare definite conform Clasificării
InternaŃionale a FuncŃionării, DizabilităŃii şi SănătăŃii, adoptată şi aprobată
de OrganizaŃia Mondială a SănătăŃii, şi care relevă aspectul negativ al
interacŃiunii individ – context.
De dispoziŃiile Legi nr.448/2006 beneficiază copiii şi adulŃii cu
handicap, cetăŃeni români, cetăŃeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în
care au, domiciliul sau reşedinŃa în România.
ProtecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au la bază
următoarele principii:
a) respectarea drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului;
b) prevenirea şi combaterea discriminării;
c) egalizarea şanselor133;
d) egalitatea de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi
ocuparea forŃei de muncă;
e) solidaritatea socială;
f) responsabilizarea comunităŃii;
g) subsidiaritatea;
h) adaptarea societăŃii la persoana cu handicap;
i) interesul persoanei cu handicap;
j) abordarea integrată;
k) parteneriatul;
l) libertatea opŃiunii şi controlul sau decizia asupra propriei vieŃi, a
serviciilor şi formelor de suport de care beneficiază;
m) abordarea centrată pe persoană în furnizarea de servicii;
n) protecŃie împotriva neglijării şi abuzului;
o) alegerea alternativei celei mai puŃin restrictive în determinarea
sprijinului şi asistenŃei necesare;

132
Legea nr.448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
publicată în M.Of.nr.1006/18.12.2006.
133
egalizarea şanselor – procesul prin care diferitele structuri sociale şi de mediu, infrastructura,
serviciile, activităŃile informative sau documentare devin disponibile şi persoanelor cu handicap.

250
 p) integrarea şi incluziunea socială134 a persoanelor cu handicap, cu
drepturi şi obligaŃii egale ca toŃi ceilalŃi membri ai societăŃii.
AutorităŃile publice, furnizorii de servicii sociale, reprezentanŃii
societăŃii civile, precum şi persoanele fizice şi juridice responsabile de
aplicarea Legi nr.448/2006 au obligaŃia să promoveze, să respecte şi să
garanteze drepturile persoanei cu handicap, stabilite în concordanŃă cu
prevederile Cartei Sociale Europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3
mai 1996, ratificată prin Legea nr. 74/1999135, precum şi cu celelalte acte
interne şi internaŃionale în materie la care România este parte.

9.1. Drepturile persoanelor cu handicap

Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la:
a) ocrotirea sănătăŃii – prevenire, tratament şi recuperare;
b) educaŃie şi formare profesională;
c) ocupare şi adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie profesională;
d) asistenŃă socială, respectiv servicii sociale şi prestaŃii sociale;
e) locuinŃă, amenajarea mediului de viaŃă personal ambiant, transport,
acces la mediu fizic, informaŃional şi comunicaŃional;
f) petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism;
g) asistenŃă juridică;
h) facilităŃi fiscale;
i) evaluare şi reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor
nedeplasabile, de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.
Promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin,
în principal, autorităŃilor administraŃiei publice locale unde îşi are domiciliul
sau reşedinŃa persoana cu handicap şi, în subsidiar, respectiv complementar,
autorităŃilor administraŃiei publice centrale, societăŃii civile şi familiei sau
reprezentantului legal136 al persoanei cu handicap.
În baza principiului egalizării şanselor, autorităŃile publice competente
au obligaŃia să asigure resursele financiare necesare şi să ia măsuri specifice
pentru ca persoanele cu handicap să aibă acces nemijlocit şi neîngrădit la
servicii.

134
incluziune socială - setul de măsuri şi acŃiuni multidimensionale din domeniile protecŃiei
sociale, ocupării forŃei de muncă, locuirii, educaŃiei, sănătăŃii, informării şi comunicării,
mobilităŃii, securităŃii, justiŃiei şi culturii, destinate combaterii
excluziunii sociale.
135
Legea nr.74/1999 privind ratificarea de către România a Cartei Sociale Europene
adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, publicată în M.Of.nr.193/04.05.1999.
136
reprezentant legal – părintele sau persoana desemnată potrivit legii să exercite drepturile
şi să îndeplinească obligaŃiile faŃă de persoana cu handicap

251
 Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap şi celelalte autorităŃi
publice centrale şi locale au obligaŃia să asigure, condiŃiile necesare pentru
integrarea şi incluziunea socială137 a persoanelor cu handicap.
Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap elaborează politici şi
asigură monitorizarea şi controlul respectării drepturilor persoanelor cu handicap.
Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap poate încheia
parteneriate cu organizaŃii neguvernamentale ale persoanelor cu handicap,
care reprezintă interesele acestora sau care desfăşoară activităŃi în domeniul
promovării şi apărării drepturilor omului.

Sănătate şi recuperare
Pentru protecŃia sănătăŃii fizice şi mentale a persoanelor cu handicap,
autorităŃile publice au obligaŃia să ia următoarele măsuri specifice:
a) să includă nevoile persoanelor cu handicap şi ale familiilor acestora în
toate politicile, strategiile şi programele de dezvoltare regională, judeŃeană sau
locală, precum şi în programele guvernamentale de ocrotire a sănătăŃii;
b) să creeze condiŃii de disponibilitate, respectiv de transport,
infrastructură, reŃele de comunicare, a serviciilor medicale şi sociomedicale;
c) să înfiinŃeze şi să susŃină centre de reabilitare, specializate pe tipuri
de handicap;
d) să creeze condiŃii pentru asigurarea tehnologiei asistive şi de acces;
e) să dezvolte programe de prevenire a apariŃiei handicapului;
f) să sprijine accesul la tratamentul balnear şi de recuperare;
g) să includă şi să recunoască sportul ca mijloc de recuperare,
dezvoltând programe specifice.
Persoanele cu handicap, familiile acestora sau reprezentanŃii lor legali
au dreptul la toate informaŃiile referitoare la diagnosticul medical şi de
recuperare/reabilitare, la serviciile şi programele disponibile, în toate stadiile
acestora, precum şi la drepturile şi obligaŃiile în domeniu.
Persoanele cu handicap beneficiază de asistenŃă medicală în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate.
În vederea asigurării asistenŃei de recuperare/reabilitare, persoanele
cu handicap au dreptul la:
a) dispozitive de protezare în domeniul ORL, dispozitive pentru protezare
stomii, dispozitive pentru incontinenŃă urinară, proteze pentru membrul
inferior, proteze pentru membrul superior, dispozitive de mers/deplasare,
cărucioare, cadre de mers, triciclete de mers, trepiede, cârje, cotiere, bastoane,

137
incluziune socială - setul de măsuri şi acŃiuni multidimensionale din domeniile protecŃiei
sociale, ocupării forŃei de muncă, locuirii, educaŃiei, sănătăŃii, informării şi comunicării,
mobilităŃii, securităŃii, justiŃiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale.

252
orteze, încălŃăminte ortopedică, dispozitive pentru handicap vizual, implanturi
cardiace, dispozitive de adaptare a autovehiculelor şi materiale igienico-sanitare
pentru persoanele cu incontinenŃă urinară – cateter lubrifiat, absorbante,
conform Contractului – cadru privind condiŃiile acordării asistenŃei medicale în
cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
b) servicii gratuite de cazare şi masă şi pentru însoŃitorul copilului cu
handicap grav sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat
în unităŃile sanitare cu paturi, sanatorii şi staŃiuni balneare, la recomandarea
medicului de familie ori a medicului specialist, asigurate de la fondul
naŃional unic de asigurări sociale de sănătate, conform Contractului – cadru
privind condiŃiile acordării asistenŃei medicale în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate;
c) un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an, pe baza
programului individual de reabilitare şi integrare socială şi a recomandării
medicului de familie sau a medicului specialist.
În termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentaŃiei
de către persoana cu handicap sau reprezentantul legal al acesteia, casele de
asigurări de sănătate au obligaŃia să emită decizia ori aprobarea de plată
pentru fiecare dispozitiv medical sau tip de dispozitiv medical acordat
persoanelor cu handicap.
Contravaloarea preŃului de referinŃă pentru produsele prevăzute la lit.
a) se suportă integral din Fondul NaŃional Unic de Asigurări Sociale de
Sănătate, prin casa de asigurări de sănătate de care asiguratul aparŃine.
Numărul biletelor de tratament balnear gratuit care se acordă adulŃilor
cu handicap se stabileşte proporŃional cu numărul potenŃialilor beneficiari
faŃă de numărul total al biletelor de tratament balnear gratuit stabilite prin
legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.
Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreŃinere un copil cu
handicap beneficiază de următoarele drepturi:
a) concediu plătit pentru creşterea copilului cu handicap până la
împlinirea de către acesta a vârstei de 7 ani şi program de lucru redus la 4
ore pentru părintele care are în îngrijire copilul cu handicap ce necesită
tratament pentru afecŃiuni intercurente, până la împlinirea de către copil a
vârstei de 18 ani;
b) concedii medicale pentru îngrijirea copilului cu handicap care
necesită internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu, pentru afecŃiuni
intercurente, până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani;
c) indemnizaŃie, prin Ministerul Muncii SolidarităŃii Sociale şi
Familiei, pentru creşterea copilului cu handicap, acordată femeii mamă
deŃinătoare de certificat de persoană cu handicap, până la împlinirea de către
copil a vârstei de 7 ani;
253
 d) alocaŃie de întreŃinere pentru copiii cu handicap, aflaŃi în plasament
familial sau încredinŃaŃi, potrivit legii, unei familii ori persoane sau unui
organism privat autorizat potrivit legii, în cuantumul prevăzut de lege,
majorat cu 50%.
De aceste drepturi beneficiază, la cerere, unul dintre părinŃi, tutorele,
persoanele care au adoptat un copil cu handicap sau cărora li s-au încredinŃat
copii cu handicap spre creştere şi educare ori în plasament familial, dacă
sunt asiguraŃi pentru concedii şi indemnizaŃii de asigurări sociale de sănătate
în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Aceste persoane beneficiază de drepturile menŃionate în situaŃia în care
nu au în acelaşi timp şi calitatea de asistent personal.
Sumele cuvenite drepturilor menŃionate se suportă din bugetul de stat,
respectiv din bugetul Fondului NaŃional Unic de Asigurări Sociale de
Sănătate, potrivit legii.

EducaŃie
Persoanele cu handicap au acces liber şi egal la orice formă de
educaŃie, indiferent de vârstă, în conformitate cu tipul, gradul de handicap şi
nevoile educaŃionale ale acestora.
Persoanelor cu handicap li se asigură educaŃia permanentă şi formarea
profesională de-a lungul întregii vieŃi.
Persoana cu handicap sau, după caz, familia ori reprezentantul legal
constituie principalul factor de decizie în alegerea formei şi tipului de
şcolarizare, precum şi a unităŃii de învăŃământ.
EducaŃia persoanelor cu handicap este parte integrantă a sistemului
naŃional de educaŃie, coordonat de Ministerul EducaŃiei şi Cercetării.
EducaŃia persoanelor cu handicap se realizează prin:
a) unităŃi de învăŃământ special;
b) integrarea individuală în unităŃi de învăŃământ de masă, inclusiv în
unităŃi cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale;
c) grupe sau clase speciale compacte, integrate în unităŃi preşcolare şi
şcolare de masă;
d) servicii educaŃionale prin cadrele didactice itinerante/de sprijin;
e) şcolarizare la domiciliu, până la absolvirea studiilor liceale, dar nu
mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, prin grija Ministerul EducaŃiei
şi Cercetării;
f) educaŃia „la patul de spital”, pe durata spitalizării;
g) alternative educaŃionale.
Formele de învăŃământ enumerate se pot desfăşura şi în limbile
minorităŃilor naŃionale.

254
 Accesul în unităŃile de învăŃământ al copiilor cu dizabilităŃi138, inclusiv
al celor cu handicap, precum şi al celor cu dificultăŃi de adaptare şcolară se
realizează prin hotărâre a comisiei pentru protecŃia copilului, care eliberează
certificatul de orientare şcolară şi/sau profesională, pe baza raportului de
evaluare complexă întocmit de serviciul de evaluare complexă din cadrul
direcŃiilor generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului judeŃene,
respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Pentru formele de educaŃie prevăzute la lit. d) - f) este necesară
recomandarea comisiei interne de evaluare continuă şi cererea părinŃilor.
UnităŃile de învăŃământ special sunt formate din: şcoală specială,
cantină şi, după caz, internat şcolar.
Elevii cu handicap beneficiază gratuit de masă şi cazare în internatele şcolare.
StudenŃii cu handicap grav şi accentuat beneficiază, la cerere, de
reducere cu 50% a taxelor pentru cazare şi masă la cantinele şi căminele
studenŃeşti. În aceste cazuri finanŃarea se asigură din bugetul instituŃiilor de
învăŃământ publice sau private.
FinanŃarea învăŃământului special şi special integrat se face din
bugetele judeŃelor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, unde funcŃionează unitatea de învăŃământ special, indiferent de
domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinŃe educative speciale139.
În cadrul procesului de învăŃământ, indiferent de nivelul acestuia,
persoanele cu handicap au dreptul la:
a) servicii educaŃionale de sprijin;
b) dotarea cu echipament tehnic adaptat tipului şi gradului de handicap
şi utilizarea acestuia;
c) adaptarea mobilierului din sălile de curs;
d) manuale şcolare şi cursuri în format accesibil pentru elevii şi
studenŃii cu deficienŃe de vedere;
e) utilizarea echipamentelor şi soft-urilor asistive în susŃinerea
examenelor de orice tip şi nivel.
Preşcolarii, elevii şi studenŃii cu handicap, împreună cu asistenŃii
personali şi asistenŃii personali profesionişti, după caz, au dreptul la locuri
gratuite în tabere de odihnă, o dată pe an, indiferent de forma de învăŃământ.

138
dizabilitate – termenul generic pentru afectări/deficienŃe, limitări de activitate şi restricŃii
de participare definite conform Clasificării InternaŃionale a FuncŃionării, DizabilităŃii şi
SănătăŃii, adoptată şi aprobată de OrganizaŃia Mondială a SănătăŃii, şi care relevă aspectul
negativ al interacŃiunii individ – context.
139
cerinŃe educative speciale – necesităŃile educaŃionale suplimentare, complementare
obiectivelor generale ale educaŃiei adaptate particularităŃilor individuale şi celor
caracteristice unei anumite deficienŃe sau tulburări/dificultăŃi de învăŃare, precum şi o
asistenŃă complexă de tip medical, social etc.

255
 Sumele aferente se asigură de la bugetul de stat prin bugetul
AutorităŃii NaŃionale pentru Tineret.
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap în unităŃile şi
instituŃiile de învăŃământ, autorităŃile publice au obligaŃia să ia următoarele
măsuri specifice:
a) să promoveze şi să garanteze accesul la educaŃie şi formare
profesională a persoanelor cu handicap;
b) să asigure şcolarizarea la domiciliu a persoanelor cu handicap
nedeplasabile pe durata perioadei de şcolarizare obligatorie, precum şi
pregătirea şcolară, indiferent de locul în care persoana cu handicap se află,
inclusiv prin cadrele didactice de sprijin/itinerante;
c) să asigure accesul la formele de educaŃie permanentă, adaptându-le
nevoilor educaŃionale ale persoanelor cu handicap;
d) să sprijine cooperarea dintre unităŃile de învăŃământ special sau de
masă cu familia şi comunitatea, în vederea asigurării unei oferte educaŃionale
care răspunde nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap;
e) să sprijine pregătirea cadrelor didactice în vederea adaptării
practicilor educaŃionale pentru elevii cu handicap din grupe sau clase de
învăŃământ obişnuit;
f) să asigure posibilitatea practicării unui sport de către orice persoană
cu handicap, precum şi pregătirea cadrelor didactice în vederea însuşirii de
către acestea a unor noŃiuni medicale şi tehnice specifice;
g) să asigure servicii educaŃionale de sprijin pentru persoanele cu handicap şi
familiile acestora, prin specialişti în domeniul psihopedagogiei speciale;
h) să asigure accesul în unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ.

LocuinŃă
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obŃinerea
unei locuinŃe, autorităŃile publice au obligaŃia să ia măsuri pentru
introducerea unui criteriu de prioritate pentru închirierea, la nivelurile
inferioare, a locuinŃelor care aparŃin domeniului public al statului ori
unităŃilor administrativ – teritoriale ale acestuia.
Persoanele cu handicap grav beneficiază de următoarele drepturi:
a) acordarea unei camere de locuit, suplimentar faŃă de normele
minimale de locuit prevăzute de lege, pe baza contractelor de închiriere
pentru locuinŃele care aparŃin domeniului public sau privat al statului ori al
unităŃilor administrative ale acestuia;
b) stabilirea chiriei, în condiŃiile legii, pe baza contractelor de
închiriere pentru suprafeŃele locative cu destinaŃie de locuinŃe, deŃinute de
stat sau de unităŃile administrativ teritoriale ale acestuia, la tariful minim
prevăzut de lege.
256
 Beneficiază de aceste prevederi şi familia sau reprezentantul legal pe
perioada în care are în îngrijire un copil sau un adult cu handicap grav.
Beneficiază de prevederile de la lit. b) şi adultul cu handicap accentuat.

Cultură, sport, turism

AutorităŃile competente ale administraŃiei publice au obligaŃia să
faciliteze accesul persoanelor cu handicap la valorile culturii, la obiectivele
de patrimoniu, turistice, sportive şi de petrecere a timpului liber.
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la cultură,
sport şi turism, autorităŃile administraŃiei publice au obligaŃia să ia
următoarele măsuri specifice:
a) să sprijine participarea persoanelor cu handicap şi a familiilor
acestora la manifestări culturale, sportive şi turistice;
b) să organizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoane juridice,
publice sau private, manifestări şi activităŃi culturale, sportive, de petrecere
a timpului liber;
c) să asigure condiŃii pentru practicarea sportului de către persoanele
cu handicap;
d) să sprijine activitatea organizaŃiilor sportive ale persoanelor cu handicap.
Copilul cu handicap, precum şi persoana care îl însoŃeşte, beneficiază de
gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice şi sportive.
AdulŃii cu handicap beneficiază de bilete de intrare la spectacole,
muzee, manifestări artistice şi sportive, astfel:
a) adultul cu handicap grav sau accentuat, precum şi persoana care îl
însoŃeşte, beneficiază de gratuitate;
b) adultul cu handicap mediu şi uşor beneficiază de bilete de intrare în
aceleaşi condiŃii ca pentru elevi şi studenŃi.

Transport
AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia să ia următoarele
măsuri specifice în vederea asigurării transportului în comun al persoanelor
cu handicap:
a) să achiziŃioneze mijloace de transport în comun adaptate;
b) să adapteze mijloacele de transport în comun aflate în circulaŃie în
limitele tehnice posibile, conform reglementărilor în vigoare;
c) să realizeze, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice,
publice sau private, programe de transport al persoanelor cu handicap.
Persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de gratuitate pe
toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de
suprafaŃă şi cu metroul.

257
 Beneficiază de aceste prevederi şi următoarele persoane:
a) însoŃitorii persoanelor cu handicap grav, în prezenŃa acestora;
b) însoŃitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezenŃa acestora;
c) însoŃitorii adulŃilor cu handicap auditiv şi mintal accentuat, în
prezenŃa acestora, pe baza anchetei sociale realizate de către asistentul social
din cadrul compartimentului specializat al primăriei în a cărei rază teritorială
îşi are domiciliul sau reşedinŃa persoana cu handicap;
d) asistenŃii personali ai persoanelor cu handicap grav;
e) asistenŃii personali profesionişti ai persoanelor cu handicap grav sau
accentuat.
LegitimaŃia pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun
de suprafaŃă este valabilă pe întreg teritoriul Ńării, fiind recunoscută de toate
regiile de transport local.
Sumele aferente se asigură din bugetele locale.
Modalitatea de acordare a gratuităŃii şi cuantumul acesteia se stabilesc
prin hotărâre a consiliilor locale.
Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului
interurban, la alegere, cu orice tip de tren, cu autobuzele sau cu navele pentru
transport fluvial, în limita a 12 călătorii dus – întors pe an calendaristic.
Beneficiază de aceste drepturi şi următoarele persoane:
a) însoŃitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezenŃa acestora;
b) asistenŃii personali ai persoanelor cu handicap grav.
Persoanele cu handicap accentuat beneficiază de gratuitatea transportului
interurban, la alegere, cu tren clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru
transport fluvial, în limita a 6 călătorii dus - întors pe an calendaristic.
Beneficiază de aceste drepturi şi însoŃitorii copiilor cu handicap
accentuat, numai în prezenŃa acestora.
Persoanele cu afecŃiuni renale care necesită hemodializă în alte
localităŃi decât cele de domiciliu beneficiază de gratuitatea transportului
interurban şi peste limita prevăzută, la alegere, cu tren clasa a II-a, cu
autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, în funcŃie de
recomandarea centrului de dializă.
Beneficiază de aceste drepturi şi asistenŃii personali sau însoŃitorii
persoanelor cu handicap care necesită hemodializă.

AsistenŃă juridică
Persoanele cu handicap beneficiază de protecŃie împotriva neglijării şi
abuzului, indiferent de locul unde acestea se află.
În cazul în care persoana cu handicap, indiferent de vârstă, este în
imposibilitate totală sau parŃială de a-şi administra bunurile personale, aceasta
beneficiază de protecŃie juridică sub forma curatelei sau tutelei şi de asistenŃă juridică.
258
 Odată cu preluarea tutelei, tutorele are obligaŃia de a face un inventar
al tuturor bunurilor mobile şi imobile ale persoanei cu handicap şi prezintă
anual un raport de gestiune autorităŃii tutelare din unitatea administrativ -
teritorială în care persoana cu handicap are domiciliul sau reşedinŃa.
În cazul în care persoana cu handicap nu are rude sau persoane care să
accepte tutela, instanŃa judecătorească va putea numi ca tutore autoritatea
administraŃiei publice locale sau, după caz, persoana juridică privată care
asigură protecŃia şi îngrijirea persoanei cu handicap.
Monitorizarea respectării obligaŃiilor care revin tutorelui persoanei cu
handicap este asigurată de autoritatea tutelară din unitatea administrativ -
teritorială în raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinŃa persoana cu handicap.
Părintele, reprezentantul legal, tutorele, precum şi organizaŃia
neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap, o poate asista
pe aceasta în faŃa instanŃelor judecătoreşti competente.
Judecarea cauzelor care au ca obiect obŃinerea de către persoanele cu
handicap a drepturilor prevăzute de prezenta lege se face cu celeritate.

FacilităŃi
Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de următoarele
facilităŃi fiscale:
a) scutire de impozit pe veniturile din salarii;
b) scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren;
c) scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş
şi mototriciclurilor, adaptate handicapului;
d) scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaŃiei de funcŃionare
pentru activităŃi economice şi viza anuală a acestora;
e) scutire de la plata taxei hoteliere.
Persoanele adulte cu handicap grav şi accentuat pot beneficia de credit
a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul AutorităŃii
NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap, pentru achiziŃionarea unui singur
mijloc de transport şi pentru adaptarea unei locuinŃe conform nevoilor
individuale de acces, cu condiŃia plăŃii la scadenŃă a ratelor creditului.
Beneficiază de aceste drepturi şi familia sau persoana care are în
îngrijire cel puŃin un copil cu handicap grav sau accentuat.
Persoanele cu handicap fizic grav şi accentuat beneficiază de scutire de la
plata taxelor vamale şi accizelor, după caz, pentru introducerea în Ńară, o dată la
5 ani, la alegere, de motociclete, motorete sau autoturisme, adaptate special
pentru transportul persoanelor cu handicap, pentru folosinŃă proprie.
Persoanele cu handicap, deŃinătoare de autoturisme adaptate handicapului,
precum şi persoanele care le au în îngrijire, beneficiază de scutire de la plata
tarifului de utilizare a reŃelelor de drumuri naŃionale.
259
 9.2. Asigurarea continuităŃii în măsurile de protecŃie
În vederea asigurării corelării serviciilor din sistemul de protecŃie a
copilului cu handicap cu serviciile din sistemul de protecŃie a persoanelor
adulte cu handicap, autorităŃile responsabile ale administraŃiei publice au
obligaŃia să ia următoarele măsuri specifice:
a) să planifice şi să asigure tranziŃia tânărului cu handicap din sistemul
de protecŃie a copilului în sistemul de protecŃie a persoanei adulte cu
handicap, în baza nevoilor individuale identificate ale acestuia;
b) să asigure continuitatea serviciilor acordate persoanelor cu handicap;
c) să instituie măsuri menite să asigure pregătirea tânărului pentru
viaŃa adultă şi pentru viaŃa independentă;
d) să desfăşoare, în colaborare sau parteneriat cu persoanele juridice,
publice sau private, programe de pregătire pentru viaŃa de adult;
e) să desfăşoare activităŃi de informare a tânărului cu handicap în ceea
ce priveşte oportunităŃile de educaŃie, angajare, acces la viaŃa familială şi
viaŃa socială, la diferite mijloace de petrecere a timpului liber;
f) să evalueze, la cerere, elevii din unităŃile de învăŃământ speciale.

9.3. Servicii şi prestaŃii sociale

Servicii sociale
Dreptul la asistenŃă socială sub formă de servicii sociale se acordă la
cerere, sau din oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare.
Cererea pentru acordarea dreptului la servicii sociale se înregistrează
la autoritatea administraŃiei publice locale în a cărei rază teritorială îşi are
domiciliul sau reşedinŃa persoana cu handicap.
Cererea şi actele doveditoare se depun spre înregistrare de persoana cu
handicap, familia sa, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul
personal profesionist sau organizaŃia neguvernamentală al cărei membru
este persoana cu handicap.
În vederea asigurării serviciilor sociale necesare persoanelor cu
handicap, autorităŃile publice au obligaŃia să ia următoarele măsuri speciale:
a) să creeze condiŃii de acces pentru toate tipurile de servicii
corespunzătoare nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap;
b) să iniŃieze, să susŃină şi să dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu
handicap, în colaborare sau în parteneriat cu persoane juridice, publice sau private;
c) să asigure ponderea personalului de specialitate angajat în sistemul de
protecŃie a persoanelor cu handicap în raport cu tipurile de servicii sociale:
asistenŃi sociali, psihologi, instructori de ergoterapie, kinetoterapeuŃi,
pedagogi de recuperare, logopezi, psihopedagogi, cadre didactice de sprijin,
educatori specializaŃi, medici psihiatri, medici dentişti, infirmieri;
260
 d) să implice, în activităŃile de îngrijire, reabilitare şi integrare a
persoanei cu handicap, familia acesteia;
e) să asigure instruiri în problematica specifică a persoanei cu
handicap a personalului care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de
protecŃie a persoanelor cu handicap, inclusiv a asistenŃilor personali şi a
asistenŃilor personali profesionişti;
f) să dezvolte şi să sprijine programe de colaborare între părinŃi şi
specialişti în domeniul handicapului, în colaborare sau în parteneriat cu
persoanele juridice, publice sau private;
g) să înfiinŃeze şi să susŃină sistemul bazat pe managementul de caz140
în protecŃia persoanei cu handicap;
h) să încurajeze şi să susŃină activităŃile de voluntariat;
i) să asigure asistenŃă şi îngrijire socio-medicală la domiciliul
persoanei cu handicap.
Persoanele cu handicap beneficiază de servicii sociale acordate:
a) la domiciliu;
b) în comunitate;
c) în centre de zi şi centre rezidenŃiale, publice sau private.
Serviciile sociale destinate persoanelor cu handicap sunt proiectate şi
adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei.
AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia de a organiza,
administra şi finanŃa servicii sociale destinate persoanelor cu handicap.
AutorităŃile administraŃiei publice locale pot contracta141 servicii
sociale cu furnizori de servicii sociale de drept privat acreditaŃi.
Costul serviciului social contractat nu poate depăşi costul avut de
serviciul respectiv la data contractării sau costul mediu al funcŃionării
serviciului la data înfiinŃării, în cazul unui serviciu nou.
Serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu handicap se află în
coordonarea AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap.
Monitorizarea implementării standardelor specifice de calitate şi controlul
respectării lor sunt în competenŃa AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu
Handicap şi se aplică de către personalul cu atribuŃii în domeniu, conform unei
metodologii aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia.
În realizarea activităŃii personalul AutorităŃii NaŃionale pentru
Persoanele cu Handicap are acces în spaŃiile care au legătură cu furnizarea

140
manager de caz – membrul echipei pluridisciplinare care coordonează, monitorizează şi
evaluează îndeplinirea planului individual de servicii precum şi măsurile luate în legătură
cu adultul cu handicap.
141
contractare – procedura de finanŃare/cofinanŃare de către autorităŃile administraŃiei publice locale a
serviciilor sociale publice realizate de furnizorii privaŃi de servicii sociale, acreditaŃi în condiŃiile legii.

261
de servicii sociale, la date şi informaŃii legate de persoanele cu handicap
beneficiare ale serviciului respectiv.

Asistentul personal
Persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării socio-psiho-
medicale, la un asistent personal.
Poate fi încadrată cu contract individual de muncă în funcŃia de
asistent personal persoana care îndeplineşte următoarele condiŃii:
a) are vârsta minimă de 18 ani împliniŃi;
b) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracŃiuni care ar face-
o incompatibilă cu exercitarea ocupaŃiei de asistent personal;
c) are capacitate deplină de exerciŃiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare, atestată de medicul de
familie sau pe baza unui examen medical de specialitate;
e) a absolvit cel puŃin cursurile învăŃământului general obligatoriu, cu
excepŃia rudelor şi afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv, ale persoanei cu
handicap grav, precum şi cu excepŃia soŃului sau soŃiei, după caz; în situaŃii
excepŃionale, la propunerea asistentului social din cadrul aparatului propriu
al consiliului local în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinŃa
persoana care urmează să îndeplinească funcŃia de asistent personal,
Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap poate aproba
derogarea de la îndeplinirea condiŃiilor de studii şi în cazul altor persoane.
Nu pot deŃine calitatea de asistent personal persoanele care beneficiază
de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, sau, în
cazul copilului cu handicap, de până la 7 ani.
Pe perioada îngrijirii şi protecŃiei persoanei cu handicap grav, pe baza
contractului individual de muncă, asistentul personal are următoarele drepturi:
a) salariu de bază stabilit potrivit dispoziŃiilor legale privind
salarizarea asistentului social cu studii medii din unităŃile de asistenŃă
socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum şi spor de
vechime şi alte sporuri aferente acordate în condiŃiile legii;
b) program de lucru care să nu depăşească în medie 8 ore pe zi şi 40 de
ore pe săptămână;
c) concediu anual de odihnă, potrivit dispoziŃiilor legale aplicabile
personalului încadrat în instituŃii publice;
d) transport urban gratuit;
e) transport interurban.
Pe perioada concediului de odihnă, angajatorul are obligaŃia de a
asigura persoanei cu handicap grav un înlocuitor al asistentului personal,
inclusiv în cazul în care asistentul personal este rudă până la gradul al IV-lea
a acesteia.
262
 În situaŃia în care angajatorul nu poate asigura un înlocuitor al
asistentului personal, persoanei cu handicap grav i se acordă o indemnizaŃie
echivalentă cu salariul net al asistentului personal sau găzduirea într-un
centru de tip respiro.
Asistentul personal are următoarele obligaŃii principale:
a) să participe, o dată la doi ani, la instruirea organizată de angajator;
b) să semneze un angajament, ca act adiŃional la contractul individual
de muncă, prin care îşi asumă răspunderea de a realiza integral planul de
recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de
servicii142 al persoanei adulte cu handicap grav;
c) să presteze pentru persoana cu handicap grav toate activităŃile şi
serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fişa postului şi în
planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv în planul
individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
d) să trateze cu respect, bună-credinŃă şi înŃelegere persoana cu
handicap grav şi să nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
e) să comunice direcŃiilor generale de asistenŃă socială şi protecŃia
copilului judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în
termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinŃă, orice modificare survenită în
starea fizică, psihică sau socială a persoanei cu handicap grav şi alte situaŃii
de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu
primăria localităŃii de domiciliu sau reşedinŃă a persoanei cu handicap grav,
după caz, în termen de maximum 30 zile de la data înregistrării cererii.
Contractul individual de muncă se întocmeşte în 3 exemplare, câte unul pentru
fiecare parte contractantă, iar cel de al treilea exemplar se transmite direcŃiilor
generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului judeŃene, respectiv locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 5 zile de la încheierea acestuia.
ModalităŃile şi condiŃiile de încheiere, modificare şi încetare a
contractului individual de muncă al asistentului personal se completează cu
prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.
AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia să prevadă şi să
garanteze în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea
precum şi celelalte drepturi cuvenite asistentului personal.
Serviciul public de asistenŃă socială dispune efectuarea de controale
periodice asupra activităŃii asistenŃilor personali şi prezintă semestrial un
raport consiliului local.

142
planul individual de servicii – documentul care fixează obiective pe termen scurt, mediu şi lung
precizând modalităŃile de intervenŃie şi sprijin pentru adulŃii cu handicap prin care se realizează
activităŃile şi serviciile precizate în programul individual de reabilitare şi integrare socială.

263
 Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul
personal a obligaŃiilor prevăzute de dispoziŃiile legale în sarcina lui, precum
şi a celor prevăzute în contractul individual de muncă, atrag răspunderea
disciplinară, civilă sau, după caz, penală a acestuia.
Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent personal
sau indemnizaŃia de însoŃitor.
Persoanele cu handicap grav care au şi calitatea de pensionari de
invaliditate gradul I, pot opta între indemnizaŃia pentru însoŃitor prevăzută la
art. 61 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale sau pentru asistent personal. Dreptul de opŃiune
se menŃine şi în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru
limită de vârstă.
PărinŃii sau reprezentanŃii legali ai copilului cu handicap grav, adulŃii
cu handicap grav sau reprezentanŃii legali ai acestora, cu excepŃia celor cu
handicap vizual grav, pot opta între asistent personal şi primirea unei
indemnizaŃii lunare.
OpŃiunea se exprimă prin cerere adresată în scris direcŃiilor generale
de asistenŃă socială şi protecŃia copilului judeŃene, respectiv locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti şi devine valabilă numai pe baza
acordului exprimat în scris al acestora.
DirecŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului judeŃene,
respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, vor comunica
angajatorului, în termen de 5 zile, acordul pentru opŃiunea exprimată.
IndemnizaŃia lunară143 este în cuantum egal cu salariul net al
asistentului social debutant cu studii medii din unităŃile de asistenŃă socială
din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi.
Plata indemnizaŃiei lunare se asigură de către primăriile în a căror rază
teritorială îşi are domiciliul sau reşedinŃa persoana cu handicap grav.
Plata indemnizaŃiei se face pe perioada valabilităŃii certificatului de
încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de protecŃie a copiilor sau
de comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, după caz.
Nu pot beneficia de indemnizaŃia lunară:
a) părinŃii sau reprezentanŃii legali ai copilului cu handicap grav care
se află în internate sau centre de plasament aferente unităŃilor sau
instituŃiilor de învăŃământ special;
b) adulŃii cu handicap grav sau reprezentanŃii lor legali pe perioada în care
adulŃii cu handicap grav se află în centre rezidenŃiale publice cu excepŃia

143
indemnizaŃie lunară – prestaŃia socială lunară reprezentând sume de bani acordate
persoanelor cu handicap de natură a facilita egalizarea de şanse, asigurarea unei vieŃi
autonome şi favorizarea incluziunii lor sociale.

264
centrului de tip respiro sau în alte tipuri de instituŃii publice cu caracter social în
care se asigură întreŃinere completă din partea autorităŃii administraŃiei publice;
c) persoanele cu handicap grav care sunt reŃinute sau condamnate definitiv
la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reŃinerii sau a detenŃiei.
AutorităŃile administraŃiei publice locale - primăriile în a căror rază teritorială
îşi are domiciliul sau reşedinŃa persoana cu handicap grav - au obligaŃia:
a) de a angaja şi salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav;
b) de a asigura şi garanta plata indemnizaŃiei lunare, în cazul în care
persoana cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta.

Asistentul personal profesionist

Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spaŃiu de
locuit, nu realizează venituri sau realizează venituri de până la nivelul
salariului mediu pe economie poate beneficia de îngrijirea şi protecŃia unui
asistent personal profesionist.144
Îngrijirea şi protecŃia adulŃilor cu handicap grav sau accentuat de către
asistentul personal profesionist se fac pe baza deciziei comisiilor de evaluare
a persoanelor adulte cu handicap judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti.
Opinia adultului cu handicap grav sau accentuat se va lua în considerare
la luarea deciziei referitoare la stabilirea asistentului personal profesionist.
Contractul de muncă al asistentului personal profesionist se încheie de
către direcŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului judeŃene,
respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau de către
furnizorii de servicii sociale privaŃi, acreditaŃi.
Monitorizarea şi controlul activităŃii de îngrijire şi protecŃie a adulŃilor
cu handicap grav şi accentuat de către asistentul personal profesionist se fac
de direcŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului judeŃene,
respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Asistentul maternal care îngrijeşte copilul cu handicap grav sau accentuat
până la vârsta majoratului poate opta să devină asistent personal profesionist.
Pentru fiecare adult cu handicap grav sau accentuat aflat în îngrijirea şi
protecŃia asistentului personal profesionist se acordă sumele necesare acoperirii
cheltuielilor lunare de hrană, echipament, cazarmament, materiale igienico –
sanitare, precum şi sumele aferente acoperirii cheltuielilor de locuit.
Sumele se suportă din bugetul propriu al judeŃului, respectiv al
sectorului municipiului Bucureşti pe a cărui rază teritorială îşi are domiciliul
sau reşedinŃa asistentul personal profesionist.

144
asistent personal profesionist – persoana fizică atestate care asigură la domiciliul său îngrijirea
şi protecŃia adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condiŃiile precizate de lege.

265
 Cuantumul sumelor acordate se stabileşte prin hotărâre a consiliului
judeŃean, respectiv local al sectorului municipiului Bucureşti şi nu poate
depăşi cuantumul cheltuielilor efectuate pentru adulŃii cu handicap asistaŃi în
centrele rezidenŃiale publice.
Sumele necesare acoperirii cheltuielilor suportate de furnizorii de
servicii sociale privaŃi acreditaŃi, se restituie acestora la cerere, de către
direcŃiile generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului judeŃene,
respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, pe baza
documentelor justificative, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii.
Modalitatea de decontare a cheltuielilor se aprobă prin ordin al
preşedintelui AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap.
Pe perioada îngrijirii şi protecŃiei adulŃilor cu handicap grav sau accentuat,
asistentul personal profesionist beneficiază de următoarele drepturi:
a) salariul de bază stabilit potrivit dispoziŃiilor legale privind
salarizarea asistentului social cu studii medii din unităŃile de asistenŃă
socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum şi spor de
vechime şi alte sporuri aferente;
b) un spor de 15% calculat la salariul de bază pentru suprasolicitare
neuro-psihică şi condiŃii de muncă deosebite în care se desfăşoară activitatea;
c) un spor de 15% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în
îngrijire şi protecŃie cel puŃin două persoane adulte cu handicap grav sau accentuat;
d) un spor de 25% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are
în îngrijire şi protecŃie o persoană adultă cu handicap grav sau accentuat,
infectat HIV sau bolnav SIDA.
Asistentul personal profesionist beneficiază şi de alte drepturi, după
cum urmează:
a) consiliere şi sprijin din partea specialiştilor de la direcŃiile generale
de asistenŃă socială şi protecŃia copilului judeŃene, respectiv locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti ori a furnizorilor de servicii sociale, în
vederea îndeplinirii obligaŃiilor ce îi revin cu privire la îngrijirea şi protecŃia
persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat;
b) decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare şi masă, în
cazul în care deplasarea se face în interesul adultului cu handicap grav sau
accentuat, în condiŃiile stabilite pentru personalul din sectorul bugetar;
c) transport urban gratuit.
Pe perioada concediului de odihnă, angajatorul are obligaŃia de a
asigura persoanei cu handicap grav sau accentuat un înlocuitor al
asistentului personal profesionist ori găzduirea într-un centru respiro.
CondiŃiile de obŃinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul
asistentului personal profesionist se reglementează prin hotărâre a Guvernului,
la propunerea AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap.
266
 Standardele minime obligatorii pentru asigurarea îngrijirii şi protecŃiei
adulŃilor cu handicap grav şi accentuat la asistentul personal profesionist se
elaborează de către Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap şi
se aprobă prin ordin al preşedintelui acesteia.
Asistentul personal profesionist are următoarele obligaŃii principale:
a) să participe anual la instruirea organizată de angajator;
b) să semneze un angajament, ca act adiŃional la contractul individual
de muncă, prin care îşi asumă răspunderea de a realiza integral planul
individual de servicii al adultului cu handicap grav sau accentuat;
c) să presteze pentru adultul cu handicap grav sau accentuat toate
activităŃile şi serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fişa
postului şi în planul individual de servicii;
d) să trateze cu respect, bună-credinŃă şi înŃelegere adultul cu handicap
grav sau accentuat şi să nu abuzeze fizic, psihic ori moral de starea acestuia;
e) să comunice direcŃiilor generale de asistenŃă socială şi protecŃia
copilului judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în
termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinŃă, orice modificare survenită în
starea fizică, psihică ori socială a adultului cu handicap grav sau accentuat şi
alte situaŃii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul personal
profesionist a obligaŃiilor prevăzute de dispoziŃiile legale în sarcina acestuia, precum
şi a celor prevăzute în contractul individual de muncă, atrage răspunderea
disciplinară, civilă ori, după caz, penală, a asistentului personal profesionist.

Centre pentru persoanele cu handicap

Persoana cu handicap poate beneficia de servicii sociale acordate în centre
de zi şi centre rezidenŃiale de diferite tipuri, publice, public-private sau private.
Centrele de zi şi centrele rezidenŃiale reprezintă locaŃii în care
serviciile sociale sunt acordate de personal calificat şi care dispun de
infrastructura adecvată furnizării acestora; centrele rezidenŃiale sunt locaŃii
în care persoana cu handicap este găzduită cel puŃin 24 de ore.
Centrele rezidenŃiale pentru persoane cu handicap sunt:
a) centre de îngrijire şi asistenŃă;
b) centre de recuperare şi reabilitare;
c) centre de integrare prin terapie ocupaŃională;
d) centre de pregătire pentru o viaŃă independentă;
e) centre respiro/centre de criză;
f) centre de servicii comunitare şi formare;
g) locuinŃe protejate;
h) altele.

267
 Admiterea unei persoane cu handicap într-un centru rezidenŃial, cu excepŃia
celor prevăzute la lit. e) şi lit. g), se face în cazul în care acesteia nu i se pot asigura
protecŃia şi îngrijirea la domiciliu sau în cadrul altor servicii din comunitate.
Centrele pentru persoane cu handicap se înfiinŃează ca structuri cu sau
fără personalitate juridică, în subordinea consiliilor judeŃene, respectiv
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu avizul şi în
coordonarea AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap.
În vederea desfăşurării unui tip de activităŃi cu caracter inovator în domeniul
protecŃiei persoanelor cu handicap, furnizorii de servicii sociale acreditaŃi pot
înfiinŃa, administra şi finanŃa centre - pilot, pentru o durată de maximum 2 ani.
Evaluarea activităŃilor cu caracter inovator se face de serviciul public
descentralizat competent teritorial al Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi
Familiei, în colaborare cu Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap.
Într-un centru de zi sau rezidenŃial, serviciile sociale pot fi furnizate în
sistem integrat cu serviciile medicale, de educaŃie, de locuire, de ocupare a
forŃei de muncă şi altele asemenea.
Persoanele cu handicap din centrele de zi sau rezidenŃiale beneficiază
de servicii medicale din cadrul pachetului de servicii medicale de bază care
se suportă din bugetul Fondului NaŃional Unic de Asigurări Sociale de
Sănătate, conform Contractului–cadru privind condiŃiile acordării asistenŃei
medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Coordonarea serviciilor sociale furnizate în sistem integrat se face de
către autoritatea administraŃiei publice locale sau furnizorul de servicii
sociale care înfiinŃează, administrează şi finanŃează centrul.
Ministerul EducaŃiei şi Cercetării alocă fonduri de la buget pentru
finanŃarea cheltuielilor aferente:
a) activităŃilor de educaŃie desfăşurate în centrele pentru persoanele cu
handicap;
b) perfecŃionării pregătirii profesionale a cadrelor didactice;
c) altor acŃiuni şi activităŃi, în condiŃiile legii.
Persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită şi protejată într-un centru
din localitatea/judeŃul în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinŃa.
FinanŃarea centrelor de zi şi rezidenŃiale publice se face din bugetele
locale ale unităŃilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora funcŃionează
acestea.
În cazul în care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi
asigurate, persoana cu handicap poate fi îngrijită şi protejată într-un centru
aflat în altă unitate administrativ - teritorială.
Decontarea cheltuielilor dintre autorităŃile administraŃiei publice locale
se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna
anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită şi protejată.
268
 Furnizorul de servicii sociale are obligaŃia de a promova, facilita şi asigura
personalului programe de formare profesională, precum şi programe de instruire
specifică cu privire la problematica handicapului şi legislaŃia în domeniu.
Personalul din cadrul centrelor menŃionate are obligaŃia respectării
standardelor specifice de calitate precum şi a prevederilor legale privind
drepturile persoanelor cu handicap.
Nerespectarea acestor prevederi atrage, după caz, răspunderea
disciplinară, contravenŃională sau penală, conform prevederilor legale.
Personalul de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în centrele publice
din mediul rural, de zi şi rezidenŃiale pentru copiii şi adulŃii cu handicap,
beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport dus-întors de la domiciliu.
Sumele necesare acordării drepturilor se asigură din bugetele locale ale
autorităŃilor administraŃiei teritoriale pe raza căreia funcŃionează centrul.

PrestaŃii sociale pentru persoanele cu handicap

Dreptul la asistenŃă socială sub formă de prestaŃii sociale se acordă la
cerere sau din oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare.
Cererea pentru plata prestaŃiilor sociale se înregistrează la autoritatea
administraŃiei publice locale competente în a cărei rază teritorială îşi are
domiciliul sau reşedinŃa persoana cu handicap.
Plata prestaŃiei sociale se face începând cu luna următoare depunerii cererii
şi încetează cu luna următoare încetării dreptului la prestaŃia socială respectivă.
Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază
de alocaŃie de stat în condiŃiile şi în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%.
Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocaŃie lunară
de hrană, calculată pe baza alocaŃiei zilnice de hrană stabilite pentru
consumurile colective din unităŃile sanitare publice.
Adultul cu handicap vizual grav primeşte pentru plata însoŃitorului145 o
indemnizaŃie echivalentă cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii
din unităŃile de asistenŃă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi.
Adultul cu handicap beneficiază de următoarele prestaŃii sociale:
a) indemnizaŃie lunară, indiferent de venituri:
1. în cuantum de 179 lei, pentru adultul cu handicap grav;
2. în cuantum de 147 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
1. în cuantum de 80 lei, pentru adultul cu handicap grav;
2. în cuantum de 60 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
3. în cuantum de 30 lei, pentru adultul cu handicap mediu.

145
însoŃitor – persoana care acompaniază persoana cu handicap şi care beneficiază de
drepturi în condiŃiile prevăzute de lege.

269
 Beneficiază de prestaŃia socială prevăzută la alin. (4) lit. b) şi familia
sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat sau mediu
pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreŃinere.
Nu pot beneficia de aceste prevederi:
a) adulŃii cu handicap îngrijiŃi şi protejaŃi în centre rezidenŃiale publice,
cu excepŃia centrului de tip respiro;
b) adulŃii cu handicap care sunt reŃinuŃi sau condamnaŃi definitiv la o
pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reŃinerii sau detenŃiei;
c) adulŃii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflaŃi
în îngrijirea şi protecŃia asistentului personal profesionist.
Nu pot beneficia de prevederile de la lit. a) adulŃii cu handicap grav
sau accentuat care nu realizează venituri, aflaŃi în îngrijirea şi protecŃia
asistentului personal profesionist.
Nu pot beneficia de acest drept, copiii cu handicap care se află în internate sau
centre de plasament aferente unităŃilor ori instituŃiilor de învăŃământ special sau în
alte tipuri de instituŃii publice cu caracter social, cu excepŃia centrului de tip respiro,
în care se asigură întreŃinere completă din partea autorităŃii administraŃiei publice.
Sumele aferente drepturilor şi a cheltuielilor de administrare se vor
asigura prin bugetele proprii ale judeŃelor/sectoarelor municipiului Bucureşti
din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale prevăzute cu această
destinaŃie în bugetul Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei.

9.4. ObligaŃiile persoanelor cu handicap, ale familiei

sau reprezentanŃilor legali
Persoanele cu handicap au următoarele obligaŃii:
a) să se prezinte, din oficiu sau la solicitare, pentru evaluare şi
reevaluare, la comisiile cu competenŃă în domeniu;
b) să depună diligenŃele necesare pentru a beneficia de drepturile
prevăzute de lege;
c) să urmeze activităŃile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare
pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al
adultului cu handicap;
d) să depună diligenŃe pentru încadrarea în muncă, în condiŃiile legii,
în raport cu pregătirea, posibilităŃile fizice şi psihice, pe baza recomandărilor
comisiei cu competenŃă în domeniu;
e) să colaboreze cu asistenŃii sociali şi specialiştii care au ca scop
recuperarea, reabilitarea, orientarea profesională şi integrarea socială146;

146
integrare socială - procesul de interacŃiune dintre individ sau grup şi mediul social, prin
intermediul căruia se realizează un echilibru funcŃional al părŃilor.

270
 f) să aducă la cunoştinŃă direcŃiilor generale de asistenŃă socială şi
protecŃia copilului judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, în termen de 48 de ore, de la luarea la cunoştinŃă orice modificare
cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinŃă, stare materială şi
alte situaŃii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreŃinere un copil sau
adult cu handicap are următoarele obligaŃii principale:
a) să asigure creşterea şi îngrijirea corespunzătoare a persoanei cu handicap;
b) să respecte şi/sau să urmeze activităŃile şi serviciile prevăzute în
planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul
individual de servicii al adultului cu handicap;
c) să însoŃească persoana cu handicap, la termenul necesar sau la solicitare,
pentru evaluare şi reevaluare, la comisiile cu competenŃă în domeniu;
d) să se prezinte la solicitarea direcŃiilor generale de asistenŃă socială şi
protecŃia copilului judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
e) să colaboreze cu asistenŃii sociali şi specialiştii care au ca scop
recuperarea, reabilitarea, orientarea profesională şi integrarea socială;
f) să comunice direcŃiilor generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului
judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48
de ore de la luarea la cunoştinŃă, orice modificare cu privire la gradul de handicap,
domiciliu sau reşedinŃă, stare materială precum şi alte situaŃii de natură
să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.

Accesibilitate147
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic,
informaŃional şi comunicaŃional, autorităŃile publice au obligaŃia să ia
următoarele măsuri specifice:
a) să promoveze şi să implementeze conceptul Acces pentru toŃi, pentru a
împiedica crearea de noi bariere şi apariŃia unor noi surse de discriminare;
b) să sprijine cercetarea, dezvoltarea şi producŃia de noi tehnologii de
informare şi comunicare şi tehnologii asistive148;
c) să recomande şi să susŃină introducerea în pregătirea iniŃială a
elevilor şi studenŃilor a unor cursuri referitoare la problematica handicapului
şi a nevoilor acestora precum şi la diversificarea modalităŃilor de realizare a
accesibilităŃii;

147
accesibilitate – ansamblul de măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic, precum şi a mediului
informaŃional şi comunicaŃional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esenŃial de
exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a obligaŃiilor.persoanelor cu handicap în societate
148
tehnologie asistivă şi de acces – tehnologia care asigură accesul cu şanse egale al
persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaŃional şi comunicaŃional.

271
 d) să faciliteze accesul persoanelor cu handicap la noile tehnologii;
e) să asigure accesul la informaŃiile publice pentru persoanele cu handicap;
f) să asigure interpreŃi autorizaŃi ai limbajului mimico – gestual şi ai
limbajului specific persoanelor cu surdocecitate;
g) să proiecteze şi să deruleze, în colaborare sau parteneriat cu
persoanele juridice, publice ori private, programe de accesibilitate sau de
conştientizare asupra importanŃei acesteia.
Clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit
construite din fonduri publice, mijloacele de transport în comun şi staŃiile
acestora, taxi-urile, vagoanele de transport feroviar pentru călători şi
peroanele principalelor staŃii, spaŃiile de parcare, străzile şi drumurile
publice, telefoanele publice, mediul informaŃional şi comunicaŃional vor fi
adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită
accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.
Clădirile de patrimoniu şi cele istorice se vor adapta, cu respectarea
caracteristicilor arhitectonice, conform prevederilor legale în domeniu.
AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia să includă
reprezentanŃi ai AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap sau ai
organizaŃiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile de
recepŃie a lucrărilor de construcŃie ori de adaptare a obiectivelor menŃionate.
AutorităŃile prevăzute de lege au obligaŃia să elibereze autorizaŃia de
construcŃie pentru clădirile de utilitate publică numai în condiŃiile respectării
prevederilor legale în domeniu astfel încât să fie permis accesul neîngrădit
al persoanelor cu handicap.
Aceste prevederi se aplică şi pentru clădirile de locuit care se construiesc
ori pentru care se realizează lucrări de consolidare, de reabilitare, de extindere
şi/sau de modernizare, cu finanŃare din fonduri publice.
Adaptarea accesului în clădirile aflate în patrimoniu public sau privat
al statului ori al unităŃilor administrativ – teritoriale se face la solicitarea
persoanelor cu handicap grav, locatari ai acestora.
Pentru a facilita accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap, la
transport şi călătorie, până la 31 decembrie 2010, autorităŃile administraŃiei
publice locale au obligaŃia să ia măsuri pentru:
a) adaptarea tuturor mijloacelor de transport în comun aflate în circulaŃie;
b) adaptarea tuturor staŃiilor mijloacelor de transport în comun
conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spaŃiilor de
acces spre uşa de intrare în mijlocul de transport;
c) montarea panourilor de afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor
cu handicap vizual şi auditiv în mijloacele de transport public;
d) imprimarea cu caractere mari şi în culori contrastante a rutelor şi a
indicativelor mijloacelor de transport în comun.
272
 ToŃi operatorii de taxi au obligaŃia să asigure cel puŃin o maşină
adaptată transportului persoanelor cu handicap care utilizează fotoliu rulant.
Constituie discriminare refuzul conducătorului de taxi de a asigura
transportul persoanei cu handicap şi a dispozitivului de mers.
Până la data de 31 decembrie 2007, autorităŃile administraŃiei publice
locale competente au obligaŃia să ia măsuri pentru:
a) adaptarea trecerilor de pietoni de pe străzile şi drumurile publice
conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil;
b) montarea sistemelor de semnalizare sonoră şi vizuală la intersecŃiile
cu trafic intens.
Câinele ghid care însoŃeşte persoana cu handicap grav are acces liber
şi gratuit în toate locurile publice şi mijloace de transport.
Până la data de 31 decembrie 2010, administratorii infrastructurii
feroviare şi operatorii de transport feroviar au următoarele obligaŃii:
a) să adapteze cel puŃin un vagon şi staŃiile principale de tren, pentru a
permite accesul persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant;
b) să marcheze prin pavaj tactil contrastant căile spre peroanele de
îmbarcare, ghişee sau alte utilităŃi.
În spaŃiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică precum
şi în cele organizate vor fi adaptate, rezervate şi semnalizate prin semn
internaŃional cel puŃin 4% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu
mai puŃin de două locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport
pentru persoane cu handicap.
Persoanele cu handicap sau reprezentanŃii legali ai acestora, la cerere,
pot beneficia de un card - legitimaŃie pentru locurile gratuite de parcare.
Autovehiculul care transportă o persoană cu handicap posesoare de card,
beneficiază de parcare gratuită.
În spaŃiile de parcare ale domeniului public şi cât mai aproape de
domiciliu, administratorul acestora repartizează locuri de parcare gratuită
persoanelor cu handicap care au solicitat şi au nevoie de astfel de parcare.
Editurile au obligaŃia să pună matriŃele electronice utilizate pentru
tipărirea cărŃilor şi revistelor la dispoziŃia persoanelor juridice autorizate
care le solicită pentru a le transforma în format accesibil persoanelor cu
deficienŃe de vedere sau de citire, în condiŃiile Legii nr. 8/1996 privind
dreptul de autor şi drepturile conexe.
Bibliotecile publice au obligaŃia să înfiinŃeze secŃii cu carte în formate
accesibile persoanelor cu deficienŃe de vedere sau de citire.
Până la data de 31 martie 2007, operatorii de telefonie au următoarele
obligaŃii:
a) să adapteze cel puŃin o cabină la o baterie de telefoane publice în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
273
 b) să furnizeze informaŃii despre costurile serviciilor în forme
accesibile persoanelor cu handicap.
Operatorii de servicii bancare au obligaŃia să pună la dispoziŃia
persoanelor cu handicap, la solicitarea acestora, extrase de cont şi alte
informaŃii în formate accesibile.
AngajaŃii operatorilor de servicii bancare şi poştale au obligaŃia de a acorda
asistenŃă în completarea formularelor, la solicitarea persoanelor cu handicap.
Până la data de 31 decembrie 2007, proprietarii de spaŃii hoteliere au
următoarele obligaŃii:
a) să adapteze cel puŃin o cameră pentru găzduirea persoanei cu
handicap care utilizează fotoliul rulant;
b) să marcheze prin pavaj sau covoare tactile intrarea, recepŃia şi să
deŃină harta tactilă a clădirii;
c) să monteze lifturi cu însemne tactile.
AutorităŃile şi instituŃiile centrale şi locale, publice sau private asigură,
pentru relaŃiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu
surdocecitate, interpreŃi autorizaŃi ai limbajului mimico-gestual sau ai
limbajului specific al persoanei cu surdocecitate.
AutorităŃile centrale şi locale publice precum şi instituŃiile centrale şi
locale, publice sau de drept privat, au obligaŃia de a asigura servicii de
informare şi documentare accesibile persoanelor cu handicap.
În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, serviciile
de relaŃii cu publicul vor afişa şi vor dispune de informaŃii accesibile
persoanelor cu handicap vizual, auditiv şi mental.
Până la data de 31 decembrie 2007, autorităŃile publice au obligaŃia să
ia măsuri pentru:
a) accesibilizarea paginilor de internet proprii, în vederea îmbunătăŃirii
accesării documentelor electronice de către persoanele cu handicap vizual şi
mental;
b) utilizarea pictogramelor în toate serviciile publice;
c) adaptarea telefoanelor cu telefax şi teletext pentru persoanele cu
handicap auditiv.
În achiziŃia de echipamente şi soft-uri, instituŃiile publice vor avea în
vedere respectarea criteriului de accesibilitate.

9.5. Orientare, formare profesională, ocupare

şi angajare în muncă
Orice persoană cu handicap care doreşte să se integreze sau să se
reintegreze în muncă, are acces gratuit la evaluare şi orientare profesională,
indiferent de vârstă, tipul şi gradul de handicap.

274
 Persoana cu handicap participă activ în procesul evaluării şi orientării
profesionale, are acces la informare şi la alegerea activităŃii, conform
dorinŃelor şi aptitudinilor sale.
Datele şi informaŃiile personale colectate în cursul procesului de
evaluare şi orientare profesională sunt confidenŃiale şi pot fi utilizate numai
în interesul şi cu acordul persoanei cu handicap în cauză.
Beneficiază de orientare profesională, după caz, persoana cu handicap care
este şcolarizată şi are vârsta corespunzătoare în vederea integrării profesionale,
persoana care nu are un loc de muncă, cea care nu are experienŃă profesională sau
cea care, deşi încadrată în muncă, doreşte reconversie profesională.
Persoana cu handicap sau, după caz, familia ori reprezentantul legal al
acesteia, este principalul factor de decizie cu privire la orientarea profesională.
Formarea profesională a persoanelor cu handicap se organizează,
conform legii, prin programe de iniŃiere, calificare, recalificare, perfecŃionare
şi specializare.
În vederea asigurării evaluării, orientării, formării şi reconversiei
profesionale a persoanelor cu handicap, autorităŃile publice au obligaŃia să ia
următoarele măsuri specifice:
a) să realizeze/diversifice/susŃină financiar programe privind orientarea
profesională a persoanelor cu handicap;
b) să asigure pregătirea şi formarea pentru ocupaŃii necesare în
domeniul handicapului;
c) să coreleze pregătirea profesională a persoanelor cu handicap cu
cerinŃele pieŃei muncii;
d) să creeze cadrul necesar pentru accesul la evaluare şi orientare
profesională în orice meserie, în funcŃie de abilităŃile persoanelor cu handicap.
Evaluarea şi orientarea profesională a adulŃilor cu handicap se
realizează de către comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condiŃiile pentru
a-şi alege şi exercita profesia, meseria sau ocupaŃia, pentru a dobândi şi
menŃine un loc de muncă precum şi pentru a promova profesional.
În realizarea acestor drepturi, autorităŃile publice au obligaŃia să ia
următoarele măsuri specifice:
a) să promoveze conceptul potrivit căruia persoana cu handicap
încadrată în muncă reprezintă o valoare adăugată pentru societate şi, în
special, pentru comunitatea căreia aparŃine;
b) să promoveze un mediu de muncă deschis, inclusiv şi accesibil
persoanelor cu handicap;
c) să creeze condiŃiile şi serviciile necesare pentru ca persoana cu
handicap să poată alege forma de conversie/reconversie profesională şi locul
de muncă, în conformitate cu potenŃialul ei funcŃional;
275
 d) să înfiinŃeze şi să susŃină complexe de servicii, formate din unităŃi
protejate autorizate şi locuinŃe protejate;
e) să iniŃieze şi să dezvolte forme de stimulare a angajatorilor, în
vederea angajării şi păstrării în muncă a persoanelor cu handicap;
f) să acorde sprijin pentru organizarea unei pieŃe de desfacere pentru
produsul muncii persoanei cu handicap;
g) să diversifice şi să susŃină diferite servicii sociale, respectiv
consiliere pentru persoana cu handicap şi familia acesteia, informare pentru
angajatori, angajare asistată şi altele asemenea;
h) să promoveze serviciile de mediere pe piaŃa muncii a persoanelor cu handicap;
i) să realizeze/actualizeze permanent baza de date, pentru evidenŃierea
ofertei de muncă din rândul persoanelor cu handicap;
j) să dezvolte colaborări cu mass-media, în vederea creşterii gradului
de conştientizare/sensibilizare a comunităŃii cu privire la potenŃialul,
abilităŃile şi contribuŃia persoanelor cu handicap la piaŃa muncii;
k) să realizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoanele juridice, publice
sau private, programe şi proiecte având ca obiectiv creşterea gradului de ocupare;
l) să iniŃieze şi să susŃină campanii de sensibilizare şi conştientizare a
angajatorilor asupra abilităŃilor persoanelor cu handicap;
m) să iniŃieze programe specifice care stimulează creşterea participării
pe piaŃa muncii a forŃei de muncă din rândul grupurilor supuse riscului
major de excluziune socială.
Ministerul EducaŃiei şi Cercetării stabileşte măsuri privind egalitatea
de şanse pentru persoanele cu handicap, asigurând, acolo unde este necesar,
suport adiŃional adaptat nevoilor adulŃilor cu handicap, sprijinind accesul
acestora în unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ superior. Ministerul
EducaŃiei şi Cercetării iniŃiază programe de educaŃie permanentă a adulŃilor
cu handicap şi asigură sprijin privind implementarea lor.
Persoanele cu handicap au dreptul de a munci şi de a realiza venituri în
conformitate cu prevederile legislaŃiei muncii, precum şi cu dispoziŃiile
speciale din prezenta lege.
În acest sens şi numai în contextul încadrării în muncă, prin persoană
cu handicap se înŃelege şi persoana invalidă gradul III.
Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii
lor profesionale şi capacităŃii de muncă, atestate prin certificatul de
încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel
judeŃean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti.
AutorităŃile şi instituŃiile publice, persoanele juridice, publice sau
private care au cel puŃin 50 de angajaŃi, au obligaŃia de a angaja persoane cu
handicap într-un procent de cel puŃin 4% din numărul total de angajaŃi.

276
 Fac excepŃie de la aceste prevederi instituŃiile publice de apărare
naŃională, ordine publică şi siguranŃă naŃională.
AutorităŃile şi instituŃiile publice, persoanele juridice publice sau
private, care nu angajează persoane cu handicap pot opta pentru îndeplinirea
uneia dintre următoarele obligaŃii:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50%
din salariul de bază minim brut pe Ńară înmulŃit cu numărul de locuri de
muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să achiziŃioneze produse sau servicii de la unităŃi protejate
autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la
bugetul de stat în condiŃiile prevăzute la lit. a).
Monitorizarea şi controlul respectării acestor prevederi se face de către
InspecŃia Muncii.
Angajarea persoanei cu handicap în muncă se realizează în următoarele forme:
a) pe piaŃa liberă a muncii;
b) la domiciliu;
c) în forme protejate.
Formele protejate de angajare în muncă sunt:
a) loc de muncă protejat149;
b) unitate protejată autorizată.
Persoanele cu handicap angajate la domiciliu beneficiază din partea
angajatorului de transportul la şi de la domiciliu al materiilor prime şi
materialelor necesare în activitate, precum şi al produselor finite realizate.
UnităŃile protejate pot fi înfiinŃate de orice persoană fizică sau juridică,
de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap150.
UnităŃile protejate pot fi:
a) cu personalitate juridică;
b) fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secŃii,
ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, instituŃiilor publice
sau din cadrul organizaŃiilor neguvernamentale, precum şi cele organizate de
persoana cu handicap autorizată să desfăşoare activităŃi economice independente.
UnităŃile protejate autorizate beneficiază de următoarele drepturi:
a) scutire de plata taxelor de autorizare la înfiinŃare şi de reautorizare;
b) scutire de plată a impozitului pe profit, cu condiŃia ca cel puŃin 75%
din fondul obŃinut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau

149
loc de muncă protejat - spaŃiul aferent activităŃii persoanei cu handicap, adaptat nevoilor
acesteia, care include cel puŃin locul de muncă, echipamentul, toaleta şi căile de acces.
150
unitate protejată autorizată – operatorul economic de drept public sau privat, cu
gestiune proprie, în cadrul căruia cel puŃin 30% din numărul total de angajaŃi cu contract
individual de muncă sunt persoane cu handicap.

277
pentru achiziŃionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje, instalaŃii
de lucru şi/sau amenajarea locurilor de muncă protejate, în condiŃiile
prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
c) alte drepturi acordate de autorităŃile administraŃiei publice locale
finanŃate din fondurile proprii.
La începutul fiecărui an, unităŃile protejate autorizate au obligaŃia să
prezinte raportul de activitate pentru anul precedent, AutorităŃii NaŃionale
pentru Persoanele cu Handicap.
Nerespectarea obligaŃiei se sancŃionează cu suspendarea autorizaŃiei de
funcŃionare ca unitate protejată sau, după caz, cu retragerea acesteia şi cu
obligaŃia rambursării integrale a facilităŃilor de care a beneficiat pe durata
funcŃionării ca unitate protejată autorizată.
Procedura de suspendare sau retragere a autorizaŃiei unităŃilor protejate se
stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
Persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau
încadrate în muncă beneficiază de următoarele drepturi:
a) cursuri de formare profesională;
b) adaptare rezonabilă la locul de muncă;
c) consiliere în perioada prealabilă angajării şi pe parcursul angajării, precum
şi în perioada de probă, din partea unui consilier specializat în medierea muncii;
d) o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puŃin 45 de zile lucrătoare;
e) un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la
desfacerea contractului individual de muncă din iniŃiativa angajatorului
pentru motive neimputabile acestuia;
f) posibilitatea de a lucra mai puŃin de 8 ore pe zi, în condiŃiile legii, în
cazul în care beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens;
g) scutirea de plata impozitului pe salariu.
FinanŃarea drepturilor prevăzute la lit. a) şi c) pentru persoanele cu
handicap aflate în căutarea unui loc de muncă se suportă din bugetul
asigurărilor pentru şomaj.
Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de următoarele drepturi:
a) deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării
locurilor de muncă protejate şi achiziŃionării utilajelor şi echipamentelor
utilizate în procesul de producŃie de către persoana cu handicap;
b) deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu
transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum
şi a cheltuielilor cu transportul materiilor prime şi a produselor finite la şi de la
domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu;
c) decontarea, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, a cheltuielilor
specifice de pregătire, formare şi orientare profesională şi de încadrare în
muncă a persoanelor cu handicap;
278
 d) o subvenŃie de la stat, în condiŃiile prevăzute de Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă.

9.6. Încadrarea în grad de handicap

Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile menŃionate pe baza
încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap.
Încadrarea în grad şi tip de handicap a copiilor cu handicap se face de
către comisia pentru protecŃia copilului.
Încadrarea în grad şi tip de handicap a adulŃilor cu handicap se face de
către comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap151.
Comisiile sunt organe de specialitate ale consiliilor judeŃene, după caz,
ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Criteriile medico-psiho-sociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea
în grad de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăŃii
publice şi al ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei.
Gradele de handicap sunt: uşor, mediu, accentuat şi grav.
Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic,
mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap are următoarele
atribuŃii principale:
a) stabileşte încadrarea în grad de handicap şi, după caz, orientarea
profesională a adultului cu handicap, capacitatea de muncă;
b) stabileşte măsurile de protecŃie a adultului cu handicap;
c) reevaluează periodic sau la sesizarea direcŃiilor generale de asistenŃă
socială şi protecŃia copilului judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, încadrarea în grad de handicap, orientarea
profesională, precum şi celelalte măsuri de protecŃie a adulŃilor cu handicap;
d) revocă sau înlocuieşte măsura de protecŃie stabilită, dacă
împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
e) soluŃionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent
personal profesionist;
f) informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia
cu privire la măsurile de protecŃie stabilite;
g) promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activităŃile
pe care le întreprinde.
Comisia de evaluare îndeplineşte orice alte atribuŃii.

151
comisie de evaluare a persoanelor adulte cu handicap – organul de specialitate fără
personalitate juridică în subordinea consiliilor judeŃene, respectiv a consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, ale cărei atribuŃii principale sunt stabilite prin Legea
nr.448/2006.

279
 În vederea exercitării atribuŃiilor ce revin comisiei de evaluare, se
înfiinŃează serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap,
în cadrul direcŃiilor generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului
judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
O dată cu emiterea certificatului de încadrare în grad şi tip de
handicap, comisia de evaluare are obligaŃia de a elabora programul
individual de reabilitare şi integrare socială a adultului cu handicap.
Pentru elaborarea programului individual de reabilitare şi integrare
socială152, comisia de evaluare va colabora cu persoana cu handicap sau
reprezentantul legal al acesteia.
Certificatul dă dreptul adultului cu handicap de a beneficia de
dispoziŃiile prevăzute de lege pentru gradul de handicap respectiv.
Programul individual de reabilitare şi integrare socială se întocmeşte şi
se revizuieşte în conformitate cu normele metodologice de aplicare a
prevederilor prezentei legi.
Lucrările de secretariat ale comisiei de evaluare sunt asigurate de un
secretariat, care funcŃionează în cadrul direcŃiilor generale de asistenŃă
socială şi protecŃia copilului judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti.

Parteneriate
În activitatea de protecŃie şi promovare a drepturilor persoanelor cu
handicap, Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap, autorităŃile
administraŃiei publice centrale şi locale, întreŃin relaŃii de dialog, colaborare
şi parteneriat cu organizaŃiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap
sau care reprezintă interesele acestora, precum şi cu instituŃiile de cult
recunoscute de lege cu activitate în domeniu.
S-a înfiinŃat, pe lângă Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu
Handicap, Consiliul de Analiză a Problemelor Persoanelor cu Handicap cu
rol consultativ, în următoarea componenŃă:
a) preşedintele AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap;
b) preşedintele Consiliului NaŃional al DizabilităŃii din România;
c) un reprezentant al AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului;
d) un reprezentant al Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei;
e) un reprezentant al Ministerului SănătăŃii Publice;
f) un reprezentant al unei organizaŃii neguvernamentale pentru protecŃia
drepturilor omului;

152
program individual de reabilitare şi integrare socială – documentul elaborat de comisia
de evaluare a persoanelor adulte cu handicap în care sunt precizate activităŃile şi serviciile
de care adultul cu handicap are nevoie în procesul de integrare socială.

280
 g) câte un reprezentant al organismelor administraŃiei publice centrale
şi/sau locale, precum şi ai altor organisme de drept public sau privat din
domeniu, cu statut de membri nepermanenŃi, în funcŃie de problemele ce
urmează a fi soluŃionate.
Consiliul are următoarele atribuŃii:
a) emite avize consultative cu privire la proiectele de acte normative
care au ca obiect protecŃia persoanelor cu handicap, iniŃiate de Autoritatea
NaŃională pentru Persoanele cu Handicap sau de alte autorităŃi competente;
b) analizează problematica protecŃiei persoanelor cu handicap şi
propune măsuri privind îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă ale acestora;
c) sesizează organele competente cu privire la încălcarea drepturilor
persoanelor cu handicap.
Consiliul se întruneşte în şedinŃe ordinare trimestriale, precum şi în
şedinŃe extraordinare ori de câte ori este necesar.
Convocarea membrilor se realizează de către Autoritatea NaŃională
pentru Persoanele cu Handicap.
ŞedinŃele se desfăşoară la sediul AutorităŃii NaŃionale pentru
Persoanele cu Handicap sau în orice alt loc pe care aceasta îl propune.
Secretariatul Consiliului se asigură de către Autoritatea NaŃională
pentru Persoanele cu Handicap.
Modul de organizare şi funcŃionare al Consiliului se aprobă prin ordin
al preşedintelui AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap.
La nivelul judeŃelor şi sectoarelor municipiului
Bucureşti sunt înfiinŃate, pe lângă direcŃiile generale de asistenŃă socială şi
protecŃia copilului judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, comitete de analiză a problemelor persoanelor cu handicap.
ÎnfiinŃarea, precum şi modul de organizare şi funcŃionare se aprobă
prin hotărâre a consiliului judeŃean, respectiv a consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti.

9.7. FinanŃarea sistemului de protecŃie a persoanelor

cu handicap
ProtecŃia persoanelor cu handicap se finanŃează din următoarele surse:
a) bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor;
b) bugetele locale ale judeŃelor, respectiv ale sectoarelor municipiului
Bucureşti;
c) bugetul de stat;
d) contribuŃii lunare de întreŃinere a persoanelor cu handicap care
beneficiază de servicii sociale în centre;
e) donaŃii, sponsorizări şi alte surse, în condiŃiile legii.

281
 Pentru a garanta primirea de către persoanele cu handicap a sumelor
reprezentând prestaŃii sociale, acestea vor fi constituite numai din sume provenind
de la bugetul de stat şi vor fi gestionate de Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale
şi Familiei prin direcŃiile teritoriale de muncă şi solidaritate socială şi familiei.
Costul mediu lunar de întreŃinere în centrele rezidenŃiale pentru persoane
cu handicap precum şi nivelul contribuŃiei lunare de întreŃinere datorate de
adulŃii cu handicap asistaŃi în centre sau de susŃinătorii acestora se stabilesc prin
ordin al preşedintelui AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap.
Pentru anumite servicii sociale furnizate persoanelor cu handicap se
pot percepe taxe, în condiŃiile stabilite de furnizorii de servicii sociale
publici sau privaŃi acreditaŃi, cu avizul AutorităŃii NaŃionale pentru
Persoanele cu Handicap.
Produsele şi serviciile realizate de centrele pentru persoanele cu
handicap, aflate în coordonarea AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu
Handicap pot fi valorificate către persoane fizice şi juridice.
Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap poate finanŃa
sau, după caz, cofinanŃa, programe de interes naŃional care au ca scop
integrarea, incluziunea socială şi profesională a persoanelor adulte cu
handicap, precum şi creşterea calităŃii vieŃii acestora.
Programele de interes naŃional complementare acŃiunilor finanŃate la
nivel local, pot avea următoarele obiective generale:
a) realizarea investiŃiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea,
restructurarea şi buna funcŃionare a serviciilor şi centrelor care asigură
îngrijirea adulŃilor cu handicap;
b) realizarea de studii, cercetări şi publicaŃii în cadrul domeniului său
de activitate;
c) instruirea personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul
serviciilor şi centrelor pentru persoanele cu handicap;
d) informarea opiniei publice despre drepturile adulŃilor cu handicap
prin campanii de mediatizare;
e) transcrierea sau traducerea materialelor informative şi culturale în
sistemele de acces la informaŃie, specifice persoanelor încadrate în anumite
categorii de handicap: alfabet Braille, înregistrări audio, scriere vizuală cu
litere mărite, limbaj mimico-gestual, pictograme;
f) orice alte obiective corespunzătoare domeniului de activitate al
AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap.
FinanŃarea sau, după caz, cofinanŃarea programelor de interes naŃional
se asigură din următoarele surse:
a) bugetul de stat;
b) fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;
c) donaŃii, sponsorizări şi alte surse, în condiŃiile legii.
282
 Sumele alocate vor fi cuprinse în bugetul propriu al AutorităŃii
NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap.
În scopul finanŃării programelor de interes naŃional Autoritatea NaŃională
pentru Persoanele cu Handicap poate aloca fonduri din bugetul propriu:
a) serviciilor publice de asistenŃă socială din subordinea consiliilor
judeŃene şi a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) organismelor private autorizate, potrivit legii.
Alocarea fondurilor se face pe bază de convenŃii încheiate cu consiliile
judeŃene şi cu consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
respectiv cu organismele private autorizate potrivit legii.
Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap poate finanŃa
proiecte din cadrul programelor de interes naŃional ce urmează să fie
realizate, pe bază de convenŃie, în colaborare cu ministere, cu alte organe de
specialitate ale administraŃiei publice centrale, precum şi cu alte autorităŃi
sau instituŃii publice şi organisme private autorizate, potrivit legii.
AsociaŃia Nevăzătorilor din România, AsociaŃia Invalizilor de Război
Nevăzători din România, AsociaŃia NaŃională a Surzilor din România, Liga
NaŃională a OrganizaŃiilor cu Personal Handicapat din CooperaŃia
Meşteşugărească, Consiliul NaŃional al DizabilităŃii din România pot primi, în
condiŃiile legii, subvenŃii de la bugetul de stat prin bugetul AutorităŃii NaŃionale
pentru Persoanele cu Handicap, exclusiv în completarea veniturilor proprii.
Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap finanŃează
proiecte proprii, proiecte ale organizaŃiilor neguvernamentale cu activitate în
domeniul protecŃiei persoanelor cu handicap, precum şi proiecte ale
unităŃilor protejate autorizate.

283