Sunteți pe pagina 1din 39

!

,)

-.~.--~:.'':'

MI « ;ANI~:A 1i'~ANTURILOR

·c.~ ..... _

y,z2

Pa(z) ",--,KIl• (7,30)

iar Pentru inaltimea z + dz: 2

2 y·(z+dZ) ·K

Pa(Z+dz) ::: ~ a (7,31)

are v ~e observa c~ ~e 'inaltimea H a sup'rafefei de sprijin, '1mpingerea painantului anatle JYarabohea(fig.7.19.a). .

unitPresjunea cor~spuntato:are elementulUl diferenflal de'ln~llime dz ~i lungime

. ara, poate fi expnmata astfel: .

P ~,dP( )

Pz = a(z+dz) -F"a(zL;; ~

cz-t dz (7.32)

Din expresia (7.32}rezulta ea presiunes este derivate rmpinger,ii, adica: .

. Pz =~( r;2K+.z.K, . ; (~33)

::c' '.

yRI{.

', .. a: '" bed

Ftg .,' .

ilnpin' 7.1.~. Diagramele de variatie a impingeri;~iapresiu~i~: .0 ~ diagram a de vartatiea gerll, b - diagrama de variatie a presiunii reprezent-ata En direqie ortxontat»; c . idem;

in directia impingerii; d - idem, direclpe supra/ala de sprijin

!iniar' bu~a c~m reiese din re£atia (7.33) presipnea ~in imping.erea p~antuhii variaza Pl'lntr_ cu II_l.al·ll~·ea suprafetei de' sp~ijin, &a~m~. de pre~lUne' fiind reptezentatii' presj~ lt~ tnU~ghl (fig.~.19.b,c,d). Marimea implngerlJ. ca ~orta este egaJa cu rezultanta: supraf"~ll .(ad.lea .~~ ~na diagramei, ~.~. presiuOe, ~vand m vedere ~a ~in lungimea In d . tel de spnjrn In calcul se considers 1 m), laf pU,nctul de aphea~le se gaseste niv ;eptul centrului degreutate af diagramei de presrune, adica 'la 1/3H f~ta de

e ttl ~uncttllui. A, ~entru d!agrama trhmghiuJara.. .. . A , •

(fig.7 blntre ~ele trei rnoduri de reprezentareapresl~nll din rrnpmgerea piimantului dir '.19).; mal frecvent se utilizeaza ceJprezentat III fig.7.19.b, cu mentiunea ca ect1!a. ltnpingerii se va lua in concordanta cu l11arimiJe unghiurilor 8 si e.

7.5.2. Diagrama de presiune din impingerea dat(l de pamant §i sarcina uniform distribuita

In cazul cand pe suprafata masivului de pamant sprijinit actloneazn () sure uniform distribuita q (fig:7.20), aceasta se echivaleaza .cu un strat de p~mflnt. Il1i11time i, care are aceeasi greutate volurnica ca ~i parnantul din spatelo frupl'!rLi de sprij in, adica:

I deci q

y. :; q , eel I = -

. y

(7,:

Facand aceasta inlocuire fictiva, se poate considera ca pe inaltimotl H+I gase~.te un strat omogende pamant eu greutatea volumica y, caruia Ii corospuud diagrama triunghiulara de presiune (abc).

Valorile presiunii la nivelul punctelor S ~i A sunt:

Pa ==y·j·Ka =q·Ka (7 ..

"

PA =y·(H+i).Ka :::y·H·Ka +y·j·Ka = t H -k, + q. Ka (7:.

Dindiagrama triunghiulara totala de presiune (abc), asuprasuprafetel do spr AS actionem numai portiunea corespunzatoare lnaltimii H, adicatrapezul abed,

Atat din relatiile (7.35) si (7.36) cat ~i .. din fig.7.20, rezulta eli diagramu presiune corespunzatoare impingecii generate de sarcina uniform distribuita q e reprezentata prin dreptunghiul' afed, iar cea datorata parnantului din spa! suprafetei de sprijin, prin triunghiul fbe.

.~

Fig. 7.20. Diagrama rtf . presiune din piimdn{ ~' sarcina uniform distribu

Marimea impingerii data de piimant si sarcina q se obtine calculand f trapezului abed:

Pa = y·H·Ka +y·j·Ka +y,j·Ka .H", y.H2 ·Ka .(1+ 2.i:) (7,:

2Z l H

\

20,

MECANICA pAMANTURILOR

Combinatiile dintre pamanturile argiloase ~i prafoase cu continut ridicat de substante organ ice nu sunt terenuri bune de fund are, din cauza rezistentelor reduse

pe care Ie au datorita reducerii frecarii dintre fragmentele componente. . . _

Depozitele de turba, desi la suprafata pot prezenta 0 crusta relativ rezistenta, in adincime au rezisteata scazuta, fiind terenuri de fundare necorespunzaroare (foarte s1abe).

Solul vegetal nu este teren bun de fundare., de aceea, la realizarea constructiilor, se indepi'irteaza pe toata grosimea sa; stratul superficial de 15-20 em decapat sub forma de brazde poate fi utilizat la stabilizarea taluzurilor. Humusul, care este parte componenta a solului vegetal, contine acizi humid care prezi~tii agresivitate fatB: de betonul din fundatii, ~i 'in special fata de betonul proaspat, pnn formarea humatilor de calciu solubili.

Capitolul2 COMPONENTELE pAMANTURILOR

_ An~lizate din p~nct de vedere fizic, pamanturiJe sunt medii disperse, trifazicc,

alcatUlte, In general, din urmatoarele faze (fig.2.1);

• faza s.oli?a~ (partic~le solide care alcatuiesc scheletul mineral);

• faz~ Itchlda ~(apa ~Ifl, ~ol~'rile dintre particulele solide, numite pori);

• faza gazoasa (alcatUlta din aer sau gazele din porii neocupati de apa).

. Pr~zenta acestor faze ~i interac~iunile dintre eie influenteaza proprietatile fizico

fil mccamce ale pamanturilor, '

Fig 2, l. Componente!e pam CinlUJ"i/o!',' J - pnl"ticulii salida;

2 - apa; 3 - aer oclus

,,' Ra~o:i~'ile de in.teraqiu,nc .care ~e st~bilesc. intre fazele componerne SlIlH ~,lIllLlbl,l.e 111 dtHP sub ,a?i,unea diferitilor tacton exterior! ca: lndircariJe transm ise de -l,!lltlllt,1 J;e ~onstruqJ nor ~3U de straturi le de pamant de dcasupra, variatiilc de II IItPCI atura, circulatia apei, anumire react, i chirmce etc.

2.1. Faza salida

2.'1.1, Cornpozltla chimico-mineralogica a pamanturilor Srhclctul, min~r;'l,~ al p~!1laJlturilor este format din particute de !117.i! r:olidll

1111\' '1'1 ("'P"iOl'l"', c! 'rc i' - d d . ,

" vv: .'! "" ,'l!!" 0-p.:;nera,ogfca iepen enta de procesele C"I''' au stat tll ki f"

h.l· iJ1I.'II' ~{'I' I~:·"'I. I ,., ,",' ...J._ . ........ ......,' h" . . I c..;..... d., III. ,rI!

,,1. .• .'\ I.' ~ ).ec .. ur • "\..,~ [.;..., CO:1:tPO ... :P:I C JIB1H,.;O-iTII:1eti.dogH:a a rocito. din C:ir.~~ ;'-;'" ... ";11

III (;(1/,[11 'jo!',r;i:rii p?,rn3.I'tllriio!' nurnai nip procese de d z "',:, : , .

1111'"'' ,; .,'" .',., '" f," '~ '. ',~ . ,->< ,~ : 1._ '. e.agrcg£:i'e 1!7lCU ~;

, 'PI" pl ... CXI"tCl1k,. aza ,,0 Ii eLI esre fermata d~11 aceleasi Illtncl"nlc en ;.i roc;! dill

11111' !WIIY,lll. 0CCSl~ I1lIlWrale. se ~1llJneSC rninerale primarc (ologclletiCQ). Dud! ill

. '. . . .

MI :CANIt:II.I'I\Ml\NTlJHft.Ol~

." Col~ mal trocvontc mlnernlo primare, care inl'rit In compozltla pllmtlnturiloJ' ll~H~pOtlS~ ~l !)f~~O~SC, Sl~nt: cuartul, feldspatul, ca1citul, mica, hornblende etc. Argilelor II, lill.n~ c.:UlllC~CUStice mineralele secundare, printre care: rnontmorillonitul. caolinitul hulmHltuJ, lllltul etc. '

,,' , ,Mjl1el'~I(*~ pl'il~ar~ contlnute !11 parnanturi se gil-sese, in general, In stare ~I !HtHllIlll,cal acterizata prrn structura. interna ordonata si forme geometrice regulate. Dill punct de ve?ere structural, particulele constitutive ale cristalelor (ioni, atomi 11l~lc~uJc) ~Ica~lliesc 0 retea cristalina tridimensional a, fiind dispuse ordonat In cel~ tl'ci dirncnsiuni ale spatiului.

, Propri~ta~il~ mineralelor argiloase sunr influeutate de modul de asezare relativa In l;otcaua erlsta!ma a atomilor care le compun. In reteaua cristalina a mineralelor lll'gilofl.se, care din .pun~t de vedere chimic sunt aluminosilicati hidratati, se intalnesc dou1't srsterne de cristalizare de baza:

• sj~~~m~l tetraedr~c, pe~tru bi~xiduJ doe siJiciu (Si02), avand atomuJ de siliciu ~Sl ! in centru, iar eel de oX.lgen (0-') In colturile tetraedrului (fig.2.2); prin <lsocle~ea rna.l multor te:raedn se formeaza un strat la care atornii de oxigen de In baza apartin conconutent la doi tetraedri:

~ sislel~~! oct1~dric, pentru hid!:oxidul ,de ~luminiu (Al(OHh), ell atomii de aluml~lu (AI ) sa~ de m~gnezlU (!"1g--) !ll centru ~i cei ai grupului {OH), In colturi (fig.2.3); prm asocierea mal multor octaedri se forrneaza de asemenea un strat,

,c:·jg.2.2. Sistem tetraedri:

Fig.2 . .!. SiSIC;lI octaedri.:

. Dis~ar..!ele intre atomii afi<l~i in cohurile siste.nelor de tip tetraedric si octaedric HUl1t identice, Iapt care permitc asocierea straturilor tetraedrice si octaedrice :·,1 lamele structurale. Peutru caolinit cste caracteristica lamela histrat (fi.~.2.4), iar nentru

n:ont!~criHrJnit, lamela tristrat 'fi g. ?.S1. ''- , J,

. . Larnela bistrat se obtine prin asocierca unui strut tetraedric cu aitul ccraednc. !'\:)OC~C~i"{:[i. uuui r!Ui1~I:: .. r rna ~ marc d~ larue!e b~'":;trat T-'ornlecza uarticula de caohun I ~ do un lan.elc succesivc. atomii etc ';':! "C" i OJ· \ a; < irati· I'Ll ; 'i '("'weir: ~- .'; ':0: -, U

I ' 1 ., ~ _ H _-., .. " - ~... I.... I ,_ ~. ~. c ~ I 11"... !'I [ ..... \..1 tJ e

H{I!'{~;\:C ({i, : 11 strarulu. 0r-ta\..:..Jri,~, sun: n~l";' lat[1 ~11 f2.F~ D .. ~i .... arcir-a erect "1'~ 2

'Id; "r~."~ .;: t t e- , •• ' _. ..... .:.. .•• _ .. " .,_ _'.... . !,' • .1;...0.. ~.~, ."'I,._! t .............. (.J,:"":,,, -

l ..•• )1 · .. !~t!a .... ,IU, I UC '~~,:H!1, asic ~lf, ~··.;:fa*! st.:n:n. <'!dtoni~ naturi- J;)f rlJf'I,..,r;te_ iutre l i

1\' I.\nbilc?te 0 i(;:·;.:aUlrJ. puteruica (i,-;.::ahl":t hidroeeruca) Aceasta 1~"'''IU''a- race ,-

........ _ ' • -' _ • ......" v _.t04 .. J ~~ 'Io.'e,u } '- .. a.... (;,,1

'l'\;;I\[lH cnslalird ;:: (,i!0Jil1;tUh.:: .;;1 ~;( 1 igld3.. particu!ele d~ cunlJnil fi,:nd l[] p',C'i nli~?

I .. 1.1 .. ~ .. _ ...................... :

Cnp. ? componontolu ptlillililturilor

.-- __ ,.=.'="'..,.,. .... ~::.:._..,=- _c.----=- r:->:o_':"- ...::,:;-.... _"_"

0- 0" @- Al" sau -M{

0- 0" .- tOHy.-st @ - AI'- sau -Mg"

Fig.2.4. Lameio bistrat

Fig.2,5. Latnela tristrat

Larnela tristrat consta diutr-un strat octaedric cuprius intre doua straturi tetraedrice. In cazul particulei de montmorillonit, fermata prin asoeierea rnai multor lamele tristrat, sirurile de atomi ale lamelelor fata In fata sunt identice (02'). Din aceasta cauza legatura dintre larnelele care alcatuiesc particula este foarte slaba, permital'ld apei sa patrunda intre ele si sa Ie 'indeparteze, [mprirnand retelei cristaline a l1lolltmoriHonitului proprietatea de a fi extensibila. Extensibilitatea retelei cristaline a montmorillonitului explica variatiile de velum pronuntate ale argilelor montmorillonitice sub influenta ape], Din aceastf cauza argilele cu coutinut ridicat de montmorillonit

poarta ji denumirea de argile contracti·1e.

2.1.2. structure pamanturilor

I

Faza solida a p1lmanturi\or este alcatuita din particule minerale care sunt a~ezat(; 'in spatiu intr-o anumit3 ordine, Avand In vedere proprieHilile acestor parti~u!e, precum ~i anmjarea lor in spatiu. un panlant poate f caracterizat prin struclUra ~l texture sa.

Structura pamanturHor se refera ia caracteristicilc acestora din punct C!, verlere a particulclor din care sunt aJditu.ite ~i aaume: marime, forma, m atu I'll , suprafata acestor particule, asezarca .or reciproca izolat, sau sub forma de agr;:~I\l~' ~i fortele de legatura dintrc eie, numite [egaturi structurale.

. Pamanturiie (lli',iplll"ilt pnfu:-ile ;;i argilele) s-au format din fragmeutrl» minerale transportate in majorita1ea cazurilor de apa !Ii depuse prin .procesn] ,I.;

s.d i,n)e!'1 ! are .

Prin stlejiment3.re nisipurile formeazii 0 struc1:ura g,ranubru.(.fig,.2.6). P~;nh ,,!de

de nisip transportate de apa se oepun sub efectul gravjta~iei (6~'eu1atd proprii). ,:!:nd vil,'/<[ curentului ::caJ" ~".::, " aI1U:Y..!ta valoar«. EohHibrul strue;turi; granulare ,;l' I1wlIl;!nc Drir, fortete rie f~erare can: se vnamfesta pe supra:fetele de contact In,t''e iliil h'i.ik.

. P~rnfiDturi10t Plafoase le c;t..:: caractt;ri~tH.:fI structura de rip fagurc, 'ill ii):'nn:;:~ cir"iJ in "f;l,ra d.··forl<~!i> r'e irecarc, joaca un <01 ;mpnr13nt si f('r~d~~ <k i!,<r,ira :,:'h~C:(lk>i(h!i1 :1'p.!Ai·<il1e pc :;li;'i',3t;"tele de contact. lk cxcmplu, i,;:,~;~' rMt;:::.:ia .:

1 - .. . ~ > • •

~i~Plre, nr!!' :,;('..:iiT,c"tar'~ ·lr, co.uart «u particiua a~;cza\:'. l~~ 'i.lll'.Hd .1\;;11,;1. C:i r:::~' ~

r~J~§~1~ ',in poziti<! din hgllra :> -;., :;au ::;e po:ltC r')'iLngoii in .i llru: ,)i.iliCl·.i!l:: 1\

\extremitatea inferioara ;) suprzd~lci de c:J1Hact).

~

I

I

MI W\NIW\ "I\MI\NlUIUI.OR

~1fP.--- - ... --

--~. 4l

~--w

--=----- - \=

Fig. 2.6. Structura granularii a nisipurilor Fig.2.7. Sedimentarea particulelor de praf

Sub greutatea proprie, particula 2 are tendinta sa se dcplaseze prin rostogolirea In jurul puncrului A, mornentul de rasturnare fiind, Mr= G· d. Forta hidrocoloidala F da mornentul de stabilitate fata de acelasi punet A, Ms = F· e. Pa~ticula 2 ramane in pozitia aratata in FIgura 2.7., daca Ms > Mr, in caz contrar ea se rostogoleste peste particula 1, asezandu-se langa aceasta. Existand foarte multe pari icule invecinate care pot ramane In echilibru. acestea includ lnrre ele spatii relativ mari, formand 0 structura macroporoasa, nurnita structura in fagure (fig.2.8).

Fig,2.S. Strttctura infagure a prafului

Argila este caracterizata, Tn mare parte, prinrr-c struciura ufoasa sa ' floculara.

Particulele de taxa solida sunt alcaruite din minerale argil asc de dimensiuni coloidale (mai mici dedit 0.005 mm) care plutesc dispersaie in apeie rfiurilor, [or .,ane sisteme ,:,,,, dspersiune. Sisrc.nu! de dispcisie se mat nun.este ';01. oar cane mcdiul de dispersiune este spa poarta denumirea de hidrosol,

Particule'e de ar;i]a de dirnensiui.i coloidalc sc aDa 1m; -0 rniscare permanenta, de lip broW;1i811 .. .rnorimata de ciocnirca lor ell moleculele de apa -flate III agiratie termica. Particulcle coloidale fiind ln r-;lt~C3re ~; :::"~3nJ greutatca foarte !lfi·:,~~ nu ~'~I~ ·ecnnC'··~~:1.. P\""::l~F"': ri::H!~a:-t_;~' fenojr~t:'!·.L:ui de sedl:nC:Ji.~r;;_ ,.:~r\: necc-c-ra ili~!I';:;a ~ll'!; multo: particule SU~) fu' r:1} d,' Iloculc, care au greurare sufic iemft P 'ljrfU a se dep.rie gravitational.

~J.li

Dcoarcce partlculelo do ol'gi la till sarcin i clcctricc tlu ucclusl sornn (ncgntive), in mlscarca brownlana uu so ciocnesc ~i dec! IlLI so uncsc uncle ell altclo. Dadl sarcina electrica este auulata de prezenta unui electrolit (lucru care se Intfimpln ltl varsarea raurilor in apele sarate ale marilor), flocularea este posibila, ea fllml asigurata de fortele de atractie de natura hidrocoloidala (de lip Vall del' Vaals) \.:lll'\'. se manifesta lntre particulele de argila.

La sedimentarea floculelor de argila se 'i'nmmpla acelasi fenomen CR in cnzul particulelor izolate de praf, acestea asezandu-se unele peste altele ~i formand gnluri tntre ele,

===-:0-0- -0--=

-------- ---

Fig.2.9. Structura flocularii a argile!

Structura pufoasa sau floculara care se forrneaza In cazul argilelor (fig.2.9) !-Ill caracterizeaza prin doua feluri de goluri: goluri intrafloculare (a) $i goluri interfloculare (b).

Tipurile de structure prezeutate reprezinta 0 schcmatizare a structurilor realc. care III natura sunt, de regula, combinatii intre aceste tipuri, De multe ori 'in structurn pamanturilor argiloase se intalnesc .$i granule de dimensiuni mai mari (praf si nisip), rezultand structure neomogeua de tipul celei prezentate schematic In figura 2.10.

Fig.2.1U Structure complcxa ,I pJmonrl<"ilnr:

a - flocula: b - prn]. c - ;;I_'1i

MI.! iANlt;l\ PJ\M)\N IIJHIIJ)!{

111 decursul thnputu] g(')ologico 111 pUllctd~l illll·.lml.m!1. ulu pnrticulclor do of'glln npnr ~j' leg~tllJ'i de cimentare, core cOllstilllh.: I III It din crunponentelc coozlunil pfll11fintlll'ilol' argi lease,

Particulele de argilA unite prin fortele de lcgfiturn formeaza scheletul de l'c7.istcnrlt al pAmantului argiles, care lmpreuna eu apa'dln goluri, forrneaza 0 masi! gclatinollsll deuumita gel, a carei rezistenta creste In timp,

Legaturile structurale dintre particulele solide se pot distruge sub actiunl rnccanice (socuri sau vibratii), si daca golurile umplute eu apa sunt suficient de rnari, gelul se transforma intr-o masa curgatoare numita sol. Dupa incetarea actiunii mecanice reteaua structurala incepe sa se refaca trecand din nou 111 stare de gel. Acest fenomen de reversibilitate care este intre sot ~i gel se numeste tixotropie. Fenornenul de tixotropie se manifests In special la argilele cu continut ridicat de montmorillonit (bentonita) datorita extensibilitatii retelei cristaline a rnontmorillonitului, CHI'e permite patrunderea moleculelor de apa intre lamelele structurale. Din acest moti Vi din argile montmorillonitice (bentonite) se prepara noroaiele de foraj, utilizate la executarea unor Iucrari de forare prin procedeul forajului umed (pereti de sprijinire ~i ctansare a sapaturilor adanci, piloti turnati pe loc etc.).

Manifestarea fenomenului de tixotropie se poate observa ~i la introducerea prln batere sau vibrare a pilotilor in parnanturile argiloase neconsolidate; sub efectul socurilor si al vibratiilor structura argilei se distruge, gelul se transforms in sol, iesind din teren pe langa pilot sub forma unei mase curgatoare noroioase. Dupa Incetarea procesului de batere, In cateva zile, in jurul pilotului se formeaza din nou

gelul prin refacerea structurii argilei, . ..

Textura unui pamant este definita prin totalitatea caracteristicilor datorate neuniformitatii de alcatuire a acestuia, in functie de asezarea relativa si distributia

partilor sale componente. .. .

La structurile granulare, specifice nisipurilor, se deosebesc doua upun de textun: textura omogena si textura porfirica (fig.2.ll. asi b). Din punct de vedere tehnic, aceste doua texturi se prezinta diferit 'in ceea ce priveste rezistenta si capacitatea lor de a perrnite circulatia apei prin ele.

. I

0' ,~ 0..... ". j' '.. a

: a ~ 0' ~Q I , _ I 0 ~. I I

C'; ,. "..I)' -, O· Q

. ~ '\..J.' . I

'·o'\r;' .. ·. ~ ... ~.(J.J •. t>

o ". 'V, 0 o· 0·· .

b

a

Fig. 2. J I. Textura structurilor granulare: a - omogenii; b - porfiricii

in cazul pamanturilor alcatuite din particuJe fine, rextura poate fi: omogena, ",m,£'tp.r1stidl nisipurilor eoliene ~i argilelor de formatiune marina de adancime

(:Ill~. :~ (~I)II 11101111111010 1I(1J1!(\lllllllh IJ'

(fl.g,2.12, u): stl'lltUlcntn, cure so prozilltll ell lin mntcrinl ncc()u:l.i v scparut de straturi de argilu, oa filnd caracteristlca dcpunorllor aluviale, fluvicglaciare ~i lagunare (fig.2.12. b); lentlculara, caracteristica depunerilor de delta san glaciare (fig.2.12. c),

a

~.0W~ ~~ ~~~ ~&~d% ~~4W',fg

b

Fig. 2. 12. Textura piimdnturilor cu particule fine: a - omogena; b - stratificatd; c - Ienticulard

c

Rezistenta si penneabilitatea pamanturilor este mult influentata de intercalatiile de argiHl in cazul texturilor stratificate si lenticulare, De asemenea, permeabilitatea este influentata si de directia stratificatiei fata de sensul de miscare al apei.

2.1.3. Granulozitatea pamanturilor

Faza solida a pamanturilor este alcatuita din particule de forme diferite, ceea ce ingreuneaza caracterizarea din punet de vedere al marimii lor. Forma particul~lol' de argila se deosebeste esential de cea a nisipurilor ~i prafurilor care este apropiata de forma sferica. De exernplu, particulele de montmorillonit si caolinit au fonnfl plata, la primul marginile fiind rotunde de forma un or solzi de peste, iar la al doilea, dantelate, asemanatoare unei frunze, In cazul haloisitului particulele au forma de bastonase. In mod conventional, se considers ca. marimea particulelor cu dimensiuni mai mari de 0,06 mm este data de diametrul ochiului sitei prin care renseste sn treaca. Particulele cu dirnensiuni mai mid de 0,06 mm se considera de forma sferian avand diametrul egal eu eel al unei sfere ideale, care cade intr-un mediu vascos ell aceeasi viteza ca si particula reala respectiva.

Totalitatea particulelor care au marirnea cuprinsa intre doua valori limitn. stabilite, reprezinta 0 fractiune granulara, In compozitia unui pamant fiind prezentc diferite fractiuni granulare.

Prin granulozltatea unui pamant se intelege repartitia procentuala a particulclor dupa rnarimea lor .

Determinarea granulozitatii se face in functie de marimea particulelor prin:

• metoda cernerii pe ciururi, pentru pamanturile cu particule mai mari de 2 mm;

• metoda cernerii pe site, pentru pamanturile eu particule intre 2 si 0,08 0,05 mm:

• metoda sedimentarii, penrru pamanturile cu particule mai mid de 0,08 0,05 mm:

• metoda cornbinata (cern ere si sedimentare) pentru pamanturile cu ptujl1. intinsa a granulatiei (ex. nisip argiles, praf nisipos etc.).

La pamanturile nisipoase, prafoase si argiloase se utilizeaza ultirnele trei mctodu,

,

MECANICA pAMANTURILOR

. Metoda cernerii ~ aJ'utorul unui aparat

.,' e se executa cu , '1

, a ranu1ozita\1l prrn cerner te dupa dimenslum e

,)edt~ntn~nOargeam1tura de site (baterie) s~p~apus(fie, a2~~~a) Bateria de sit.e este S m r ~ d sus 111 JOs 19,,· ' t ut

il ~n ardine descrescatoare, e duna materialul care a rec

I or 1 , &:' ~ U un talger pe care se a

~lItii la partea mlenoara c

late sitek

Fig.2,13, Baterie de site

d"

d --. d > d> ." > d, , ~ 1

I ~ : ~' • uscata si mojarata (larihnitat~ a

Din roba de pamant supusa, an~hz:l'ia 0 eantitate (M), care se a~eaz~ pe I.,' ~ea re~la a particulelor), In pr~aHI,bdll, s10 ~ i2 minute) materialut se separa pe

,un, . ,,' ere (timp e

't" batenel Pnn cern

una 51, a a ' ,1 cu dimensiunea

W~it1m gr~ndul~red' ca si particulelc care a~ d~an:e~rula f~!~tiunilor de material

Consl eran Of , • f ~ pnn eantanre ". ' '1

~hillri\or unei site, :r:c ~rin Slt~ resp~~ ~~'in marimile cantitative ale fract1um or

, fiecare slta ~l pe talger, :; , . M ' "

mase pe • nantu1 ana1izat: M" M2' .. Mn ~l ~ n+1', 'ea decat 10 % adica:

,'unulare pentru pal ~ ~ antitate procentuala mal tnt

Daca pe ta1ger ramane a e

'\ 00 ' Mn±1 < '\ 0 %,

~~ , ~ mai

. . l' teste suficlenta nu,

, -" - a~ntul"11 ana Iza

. \oZ"''''11 pam \.

, 'ea g,ranu "'~'

'll\nci pentru dete. rm~nal 1 ~ d: .

, .'. e In eazu can . .

lnuliz.a 1?1'l n eel ncr, .

Mn"" 10 %

100, _--:>

tv: ) "1i\ltl'lim\ IncLo(\u sct\itn0nti\I'\I,

. , l'llll"cn rt\IW'~~ pc tl\lgcl' {M",,1 , '

., .... " ."",1," Lnn ,.

Cap. 2 Componentele parnanturilor

Din materialul uscat si mojarat se ia 0 cantitate M (care in cazul cil.nd analiza prin sedimentare continua pe cea prin cernere, este cantitatea de material rarnasa pe talger: Mrl+1), cu care se prepare prin amesteeare ell apa 0 suspensie omogena,

La pamanturile argiloase eli particule foarte fine ~i coeziune mare se elimina operatiile de uscare si mojarare - operatii prin care nu se realizeaza, cu certitudine, desfaeerea rnaterialului in particule independente eu rnarirnea lor reala, lucrandu-se eu material umed, din care prin ealeul, cunoscand urniditatea, se determine masa corespunzatoare a materialului uscat (a fazei solide).

Suspensia bine ornogenizata se toama tntr-un eilindru gradat eu volum de 1000 cm3, care apoi se lasa In stare de repaus pe masa de lucru incepand cronometrarea sedirnentarii.

Fig. 2,14. Metoda sedimentarii


... • I,
« ;» , ·
· "
,
A , ·
. , 'r
• ,
it , .. • ,
.' •
, J , ,
• II

• .' t
s , I~
~ P..Ji
• .
, .
, • ·
· .
q ~ ·
,
'I . .
, . -
, . 4 · 1
. ;
// Datorita sedirnentarii partieulelor solide, care se concentreaza spre baza I',ilindrului, densitatea suspensiei este variabila pe inaltimea cilindrului, iar la acelasi ulvol vadaza (seade) pe masura cresterii timpului scurs de la inceputul sedimentarii. MII~lIl'(Il'eu densitatii suspensiei se face CLl ajutorul areornetrului, citirile facandu-se 1i111l'tnMoarcle intervale de tirnp scurse de la inceperea sedimentarii: 1; 2; 5; 15; 30; 1IIIIIIilllHC ~i In continuare din or~ ln ora pana la sedimentarea completa a suspensiei.

Vn!ourcn cilitn pc aroornctru In un nnumlt interval de timp II reprezinta densitatea

29

32

MECANICA pAMANTURILOR

Fig. 2. 15. Corectia de menisc

2.1.3.3. 'Reprezentarea grafica ~i interpretarea rezultatelor analizei granulometrice

Rezultatele analizei granulometrice se reprezinta grafic prin doua diagrame:

curba granulometrica sau de granulozitate si histograma.(ftg.2: 16(. _ " a

Curba granulometrica este 0 reprezentare seml1o~ar.lt:m~a, In care pe. a~a orizontala sunt trecute diametrele particulelor in scara logaritmica, iar pe cea vertica

cantitatile procentuale eorespunzatoare.

('R \NULOZITATE

~antierul proba nr .

d 'Ill I' adiincbnca

~. I sun as n ............. .....
j nisin pictris bult)
'v. I 3rgila praf fin mij, mare '\nis
,
! t 1 . ill l-I- II
... - , '-1- I
ro 1 ~.- .. ~\- I ,l--: - i
1 - -i,.- Ii
KO >-- - T ' .. [- ' ,
I- I !-. III
70 _. .. \ x
I I II. 1--- I,
I 60 ! l+-
I- .. ,- .. - ·1- . ._.
50 _. " - 1-. '1 =- \- - + r--
1-· . "11- -j.. ...
~o ._- J f-- "1- 1--
.1[11-- - - 1- - --_. ~ T
, .!-. . +-- +-1-- -
20·_· ~- - . .. - '.:H. il II JI H- .__
. +-
to i+tt I 11 [1 un III11 II rr
l- I ~ ; tn 20 I
n< (! 11U~ 0' Q~!i 1,1 isip i L1 0,." 62 praf in ')I" 28 arglla in '% 4

U,tlfl-l

bo\ovi\lli~ In % _ pietris in '% Ii

Fig. 2.16. Curba granulome/rica si histograma

. 0 d . . punct oarecare N de pe curba granulometriea reprezinta

r onata unUI· . ., I lt

cantitatea procentualii de partieule ~cl~de ~ diror.marimi sun~ mal ml~l sal! ce mu

I ' 0 anumita valoare evidentiata pnn abscisa punctului respectl~.

ega c C,LlI \0. ~'t1 cernere ordonatele coresounzatoare diarnetrelor d.,

In cazu ana lZCI pit ... " ", '.. . . ~ ..

(J"".al .... (cll[1ic co marime ell dimensiuniic ochiurilor sitclor) sunt;

og d

Cap. 2 Componentele pamilnturilor

33

La metoda sedimentarii, cu ajutorul relatiei (2.10) se obtin direct ordonatele din curb a granulornetrica corespunzatoare diferitelor marimi ale diametrelor calculate eu relatia (2.5).

Histograma este 0 diagrarna In trepte, fie care treapta corespunzand fractiunii granulate definita de cele doua diametre care delimiteaza treapta. Ordonata corespunzatoare unei trepte reprezinta cantitatea procentuala de particule solide ell miirimile cuprinse tntre doua valori Iimita, adica tocmai marirnea unei fractiuni granulate.

Exprimand procentual cantitatile ramase pe sitele cu ochiurile de marirnea d11 d2 ... di ... , se obtin ordonatele treptelor histograrnei:

Ml ( ) M2 ( ) Mj ( )

100·-~d>d1; 100·-d2<d<d1 ; 100·-,dj<d<dj_1

.M M M

(2.12)

Curba granulometrica este integral a histogramei. De aceea, 111 dreptul treptei cu ordonata maxima a histogramei, eurba granulornetrica prezinta un punct de inflexiune,

Diferenta dintre ordonatele a doua puncte de pe curba granulornetrica reprezinta ordonata unei trepte din histograms, treapta delirnitata de doua diametre egale ea valoare cu abscisele punctelor respective. Astfel in cazul analizei prin sedirnentare, avand calculate cantitatile procentuale Mli % si Mti+1 % corespunzatoare diametrelor dti si dtl+1' diferenta corespunde fractiunii granulare definita de aceste diametre (dti .. 1 < d < dtl).

Inclinarca curbei granulometrice indica gradul de neunifonnitate al unui parnftnt din punct de vedere ill marimii particulelor componente; 0 curba granulometrica cu inclinare mica este caracteristica unui pamant neuniforrn, iar una cu inclinare marc (apropiata de verticals) caracterizeaza un pamant uniform.

Cantitativ neuniformitatea unui pamant este exprimatii prin coeficientul de neuniformitate Un, definit ea raport intre diametrele corespunzatoare cantitatilor procentuale de 60 % si 10% de pe curba granulornetrica a parnantului respeetiv, adlca.

u, = d60 (2.13)

dlO

Diametrul particulelor corespunzatoare cantitatii proeentuale de 10 %, POlll'W denumirea de diametru efectiv.

In functie de valoarea coefieientului de neuniformitate pamanturile se implll'l

in urrnatoarele categorii:

• pamanturi cu granulozitate foarte uniforma Un s: 5;

• pamanturi cu granulozitate uniforms 5 < Un 5 15;

• pamanturi Cll granulozitate neuniforrna Un> 15.

[n mod obisnuit valorile lui Un variaza intre 3 si 50. Numai III cazuri I'M'O pol:

IIptlrca valori mai mici ca 3 palla aproape de 1, sau mai mad ell 50 palla aproape do 100, Din punct de vedere al folosirii ca teren de fundare SHU ell material de constructie. 111 mi'lsUl'fl l1osihilitiil:il()I' sun: 1)1°r.fNnhili' nilmilnllll·j ('II IfI'f1n"l""IIIII"

.,

Curba grnnulornctricf I'CSPCCtiv BI'tll1ulo:t,itntctl. coustltule un critcriu do buzrl pentru clasificarea pitmfi.nturilol' ill functie de contlnutul proccntual de partlcule de

nisip, praf §i argila, .

Clasificarea pamanturilor poate fi Iacuta. In mod simplu cu ajutorul diagramel ·ternare (fig.2.17).

PR..\.F

Fig. 2.;7 Diagrama ternard

Pe cele trei laturi ale unui triunghi echilateral sunt inscrise cantitatile proeentuale de la Q' la 1'00 % ale fractiunilor cornponeute de nisip, praf ~.i argile. Suprafata diagramei (triunghiului) este Impartit5 in zone, ow denumirea pamanrueilor In fanctie de limitele 1ntre care variaza procentele celor trei fractiun, pentru pamantut respectiv, indicandu-se totodata si domeniul de valori pentru indicele de plasticitate, Cunoscand din curba granulometrica procenrele celor trei fractiuni (nisip, praf argile), In diagrams 58 duce cate 0 paralcla la axa antcrioara, din dreptul procentului corespunzator fiecarei fractiuni; la intersectia acestor paralele rezuita un punct (8) situat In una din zonelc diagrarnei ternare, care precizeaza denumirea pamantului aaalizat.

t ilil', i! eorllliOilolltoln phnl1'l1lturllol'

c.;un()H~t(')I'Cfl gt'unulo:,;,ilMii pnmfintmilol' pJ'o:l.iutlt illl(:ltH'lm\ll'l ~l pU!ltru nl(\llall:l.lm:u. illleritelor nmcstecnri de p!imAntmi, atune] ennd accstea BO fetosesc en materlule do 1:~HIHtI'Uctie a unor constructii din pfil11ftnt (digurl, baraje de pnmunt ctc.),

2.2. Faza Uchida

Faza Hchida este reprezentata, In general, dill apa care umple total sau portin.1

porii· pamiintului si care se poate gasi sub' urmatoareie forme principale: • apa: sub forma de vapori;

e apa legata fizic (adsorbita);

• apa capilara;

• apa libera (gravitationala);

• apa scb forma de gheata.

2.2.1. VapOrii de apa

Apa sub forma de vapori se gaseste de regula 'in zona de contact cu atmosfcrn It pllmantu[ui din parte a superficiala a scoartei terestre (ZOl1.:£ de aeratle), Dne[\, prosiunea vaporilor d.in interioru! pamantulU'i este mat mare d'e"C8,f cea din atmosfe.rn. 'it) produce evaporarea apei din porii pamantului .. Daca temperatura scade se produce unndensarea vaporilor din interiorul pamanto.lui', datorita faptuhri ca vaposi] din n.OI' Ilvfmd presiune mai mare patrund In porii terenului.

2.2.2. Ap"(i re·gatij. flztc

Datorita hidrofilita~ii, particulele solide ale panlanturiior au te.ndil1'~a· de a so ncoperi cu un strat subtire de apa prin fenornenul de adsorbtie, care fa p-a:trranturi,le urgiloase se combina ell unul de natura eleetrochimica.

Ca urmare a procesului indefungat de alterare Cih:imicli a particulelor de al'gifrl, II parte din cationii (ionii pozitivi) de la suprafata acestora s-au separat si au treeut 11\ medluf inconjurator. Excesul de anioni (ioni negativi) Tamas pe stlpraJa:ta particulelor argiloase face ca aceasta sa fie purtatoare de sarcina eleetrica negativa ~l Tn consecirrta, sa. exercite efect de atractie asupra oricarei sercini pozitive din jmul sau. Rezulta cft in junr] particulei sollde de argila se gi1sesc o serie de cationi, unii reti-fiuti direct pe snprafata sa, altii gasindu-se 111 sfera ei de atractie.

Moleculele de' apa sunt neutre din purrct de vedere electric, dar centrele sarcinilor l}!ectrice pozitive (+) ~i negative (-") ale unei molecule nu coincid, formando-se nstfe! un dipol electric (fig.2.18). Datorita proprietatii de aipol, irrtr-un can'lp electric moleculele de a:pa polarizeaza, adi(ja' 56 orienteaza cupolul (+) Sa.ID' H catre xuprafetele indircate electric.

Datorita campului electric al particulei de argila, o parte' din molecelele de up!\. (dipolii electric i) sunt atrase ~i fixate' direct pe suprafata particulei sofide, altete Hunt doar orientate CD polul (+) spre particula, iar a a treia categoric de nrslecute se fixeaza in j urul cationilor aflati in sfera de atractie a particulei (fig.2.19).

~'I! • U l' 'II' ... , ... ~ ..... , , ., ."

+

1'18,2, /8, /)ipolui H20

+ H

Fig. 2, /9. Complexul de adsorbtie

Totalitatea moleculelor de apa atrasc si orientate :11 jurul particulelor de argila incarcate electric, reprezinta invelisul de apa leg:nn flzic sau apa adsorbita. inveli~lll de apa legata imprcuna cu cationii din jurul particulei solide de argila alcatuiesc complexul de adsorbtie (fig.2.19).

Presiunea data de forte!e de natura electrornoleculara cu care moleculele de apa sunt atrase de particula salida de argila se nnrnesre presiuue osmotiea. Marirnea ei descreste odata eu marirnea disrantei fata de particula (fig.2.20).

~-.-. peliculara

libera

Fig. 2. 20. Variruia presiunii osmotic€:

disranta f~t5 de particulri

In cuprinsul invelisului de apa legara fizic din iurul particulei solide de argila sedeosebesc doua straturi:

.. un strat foarte subtire, cu grosimea cchivalenta a trei sa .. ! patru molecule de apn (circa 0.008/1), aflat to .mediara vecinatate a particulei solide si retinut de aceasta ell presiuni osmotice foarte mari, care consrituic apa srrans legata, denumita ~i apa higroscopica;

t 1 I ~ I ,.} ~ " , ••• I • t • I .' •• I ~r , .,' I ' .,.. •• • ., •

• un (II dnil~~tI strut, nxthlH pUllil 1(1 lilltiln ltl'el'd do l1ll'm:\i0 " 1)l1"'.II:IIld !it}lidt~. dutllll11ilNll'Ut d(lUl)n tdnll 1(~l};utli HUll 11[111 (lclkllllll'lI.

Particula solidn do 1I1't\111I 1I1lpl'(JlIl1l1. ell apu sll'ilnH logum (l1igl'Oscopicl1.) nlcmll;w~c IlrUl1U18, iar granula tntpreuna cu apn SI~lblcgHttt (pellculara) 1.bl'll1cazM miccla (fiv.;.2,/, 1).

'IJl!;!

\.-. np~a \' \ \ \ \ \ \ \ f' '.

pCTicul~ 1'1 ( I j / / 1/ / 1/) ¥y~ans legata

I - 1\\ 1 , , I I I I r I I {.-' /1.-' I,

I _- \ \:' \" I I , , I I I r " "I; ~-' I

I \ "-: '\ ,,' ".tl" I" J' I)J j /' i'" - I

_ \ ...... ;, ... \\,"I~q~'I"'IJfjjl, _, 1/ _ I

! /~~ __ -. .... ': _ ... ~~:"'~\~ .'.. '>, ;, -: :t ..... '- __ :./

/, --r-_' :,0.' .. './" ~-i_' · •... ./1

I ...... ".:::.;::"~· ::;== ..... 11

/'.- 'Yo -.~-_,A

I ::.. - =- !:.~ . . .,: .. "" ... ~ ::- __ .... /

! J - ."~. ... ~'" -" - - '/

.,--....- ~ .. ,,;,,1', ... ~ ,~' ...... \-

, "., .-!" "I ""\I.".""I,~ ,~ -; \ '

'-_r,//// rlltl'II~Lli\II'" \' ... t -, \\-

I ,- _" / / I ! ! I I I I I I I , I 1 ' \ \ \ ~ , l_ - I

r r,~.!)) ~ ~ I I I \I I I '/ \ ) (, ': ,-

I . \ 1 I \o_rBHl.~l~ , -, I

~ . __ -=-=_ID1C_eJ<i_-~_' __ __j

Proprietatile apei strans legate difera fata de ceie ale apei obisnuite: densitate mOl mare (1,5-2,4 gicm\ temperatura de inghet mai scazuta (pana la -78°C), vaS(;Ozitll1l' mare. Datcrita presiunii osmotice ridicate, se admite ca deplasarea apei legato j10llk IIVea lac numai lI11preuna cu particula solida, indepartarea de particula salida H nCi.:Htlli strat de apa se poate realiza doar prin uscare la temperatura de peste 20QoC,

Stratul de apa peliculara, fiind alcatuit din molecule de apa mai slab atrase ~i orientate, constituie partea mobila a invelisului de apa legata fizic, conditioruiud variaria grosirnii acestuia sub efectul diferitelor cauze (evaporate, presiune claW d~ 7ncardirile exterioare etc.).

Prezenta apei legate fizic (adsorbita) imprima pamanturilor argiloase anumite proprietati si caracteristici specifice, cum sunt: suctiunea, migratia, contractia ~i umflarea, coeziunea prirnara, cvazielasticitatea etc.

Dupa cum a rezultat din cele aratate, cu cat moleculele de apa sunt rnai apropiatc de particula, ell atat fortele de legatura sunt mai mari, iar mobilitatea rnoleculclor cste mai mica si energia lor potentials, In raport cu apa libera, este mal red usa. Ca urmare a acestui fapt, prin contactul dintre apa libera si apa legata fizic se produce un proces de migratic a moleculcior din apa libera spre particula salida, aceasta tinztlnd sa-~i realizeze grosimea maxima a invelisulu: de apa legata fizic, In consecinta, toatc particulele sol-de care nu si-an rcalizat grosimea maxima a invelisului de apa legatn fizic exercita a suctiuue asupra apei din pori. Rezulta ca apa din porii pamanturilor nesaturate se gaseste la presiune mai I1!lCa decat cea atrnosferica, exercitand deci un deficit de: presiuue. respectiv 0 suctiune Cu cat grosimea invelisului de apa legatn fizic estemai!nicalnrapnrtcuceamaximaposibila.adica cu cat gradul de umiditau al pamantuiui C5lC mai redus, cu atdt fenornenul de suctiune esre rna i intens.

in cazui ;; doua panicurc solide vccine, la care invelisurilc de apa legara fit grosirni diferite (fIg.2.22), rnoleculele de apa vor f atrase mai puterruc spn

Fig.2.n Micela argililicll

". ,

MECANICA pAMANTURILOR

in cristale de gheata, conduce la rnicsorarea invelisurilor de ap~ legaHi din jurul particulelor aflate In contact direct eu frontul de inghetare. Producandu-se un dezechi libru intre invelisurile de apa ale aeestor particule si ale eelor situate mai jos, apa din jurul partieulelor situate mai In adancirne este atrasa spre particulele de la suprafata, trecand apoi prin inghetare III stare solida si marind astfel lentilele de gheata,

Fig.2.47. Apa dill pam ant sub forma de gheala:

J - Ientile de gheata; 2 - pdmdn: lnghetat; 3 - paman: neinghetat; 4 - pellculii de apd

Din punet de vedere al cornportarii la inghet, pamanturile se pot incadra In doua categorii: negelive sau gelive. Proprietatea unui pamant de a suferi urnflari

prin inghet poarta denumirea de gelivitate. .

Din cele prezentate mai sus privind mecanismul de umflare prin lnghet, rezulta ca la pietrisuri si nisipuri, care se caracterizeaza practic numai prin apa libera, posibilitatea producerii acestui fenomen este foarte redusa. De asemenea, argilele si argilele grase, care au permeabilitatea foarte scazuta sila care invelisurile de apa legata se intrepatrund, impiedicand astfel accesul apei atrase spre suprafata, sunt parnanturi eu gelivitate rnai scazuta.

Pamanturile prafoase ~i nisipos-prafoase (nisipuri prafoase, prafuri nisipoase) au gelivitate mai ridicata din cauza ca, pe de 0 parte sunt alcatuite din particule fine invelite de pelicule de apa legata, iar pe de alta parte, sunt ~i suficient de permeabile pentru a permite miwarea apei spre lentilele de gheata formate.

2.3. Faza gazoasa

Aerul si gazele din pam ant ocupa porii care nu suut ocupati de faza lichida.

Gazele din porii cu dimensiuni mai mari (cazul pamanturilor nisipoase), sub efectul temperaturii sau a presiunilor transmise de fundatiile constructiilor se pot elimina usor, neinfluentand practic asupra proprietatilor fizico-mecanice ale pamanturilor, In schimb, gazele din porii cu dimensiuni reduse ai pamanturilor argiloase, mai al~s de la adancime mai mare (circa 10m), nu se elirnina ci raman incluse In pamant. In acest caz, gazele sub forma bulelor provoaca aparitia unor tensiuni superficiale 111 pamant, care in mica masura Ii pot modifica unele proprietati,

Fata de solicitarile exterioare, faza gazoasa inclusa I'll pamant are 0 dcfornuulc

Capitolul3 CARACTERISTICILE FIZICE ALE pAMANTURILOR

. A~a cum S-a mai ararat, In cornpozitia pamanturilor considerate ca fllnd

disperse pot f prezente toate ceJe trei faze (solida lichida gazoasa) M- ,

t faze cone+t . ' . ,eLL. .. anmea 1'(;

a ~ces or az~ C?~stltu~nte, respectiv raporturile cantitative dintre ele, so oXI

pnn c~acten~ti~[~e fizl,ce ale pamanturiior, denumite si indici geotehnici loll

1 . ~ractenstrc"e fizice fundamentale ale pamanturilor sunt: densitatea ~I' gt:, •.

vo umlca ash I tului . . y ... ( ) ,. c e e UI n:_meral CPs, Ys), densitatea ~i greutatea volumica a p~mu

~' 1~d~:I~ltate~ naturala (w). La c~ele rnentionate mai sus se mai adauga: poroz (n), .. ponlor (e), gradul de Il1desare (10) capacitatea de indesare (C) lin de plasticitate (wp, WL), permeabilitatea (k). I I .'

" Int:e particulele. de faza "sol~d~ ~e manifesta forte de Iegatura mult I11lt!

~~~~~t~~~st:n!ele~ particuleloe I?sa~l. In prfvinta comportarii pamanturiloJ' 1i1

" hotaratoa:e !.ntensltate~ ~cestor legaturi si nu rezistenta particlitul,

"t . In vedere,a a,preclem comportarn pamanturllo-, atat ca suport aJ constl'UI.! ca ~I ca materia] p~n~r~ exec~tarea diferiteior lucrari inginere~ti, oste llt:l:1 cunoasteres caractenstJcllor fizice si mecanice ale acestora.

3.1. Densitatea §i greutatea volumica a scheletului mineral

Densitatea scheletului mine I '- ,

solide Ms dintr-o r b- d ~ " . ~a reprezinta r~portul dintre I11UHU. PllI'lk'u

relatia: pro a e parnant ~I volumul propnu al acestora Vs; He Cxpl'illI

Ms 3

p, = - (g/cm 1 sau [tim 3] Vs

Marirnea densitatii seheletului of era indicatii a .: .. . ,

mineralogice a . - . t I . '. ,supra ongrnu ~I compo...: ,

.' . ~aman u ~I . r~spectlv, fiind foJ?sita In mod allxiJi~lf' IL"

dcterminarea alter caractenstlCI ale pamanturilor Intrucat ' J <

sun! bine determlnatc pentru ficcare tip de pa- : t d ca. I1llllcrallclo con~p(lll! I ~ 1"' , man ensrtatea sc iolcurlul VIII' 1I1,t1"C, Itn.lto rC~t~LJ,V W~II·~llsn,~2,6·?,8 fj/cm3) , Vnlorild rnari indica un conlinUll'iil

:!~(,~~~I,~l~~t!~~,~~,~,I,:.~i.~':IIJ.dL~IH:J): I) Hcndt;r~) :~lIh uorma! a dcnsiti\~ii scholcl.u!ui illt i

<,

66

MECANICA P'AMANT-URILOR

care 0 definesc (M, j'i Vs). Volumul fazei solide se determina prin interrnediul masei apei 'dislocuite din picnometru de catre particulele solide. Se foloseste urmatoarea relarie explicitata de calcul:

Ms

. 'Pw

Ms + Mpa - Mpas

unde: Mpa - masa picnometrului plin numaieu apa, 111 g;

,Mpas - masa picnornetrului cu apa si partieule solide, in g; Pw - densitatea apei, ill g/cm3.

Grelltatea vah.unidi: a: seheletulut mineral se poate defini ca raport intre greutatea particulelor solide Gs dintr-o proba de panrifnt si volumul acestora Vs. Cutioscan& densitatea Ps, valoarea gteutaiii, volumice a: scheletului' se poate obtine prin u:r:mato'area, relatie: ci'e legaturat'

"Is::::' ~s = Ms 'g ='Ps' 9 [mN/cm~] sau [kNJm3] (3.3)

v, v.

Ps

(3.2)

in care 9 este acceteratia gravif.ationaJa.

, :Dellsitatea pa:m:lntnlni reprezinte rapertu] dintre masa' unei probe de pamant M $i vohnna] total al acesteia V, in care' este indus ~,i: volumul peril ox , (gelurile dir.rtr~ particurefe solide). Se exprim:a: prin rel'~l~la~

M .. 3 3 (34)

P = ~ [g/cm 1 sau Wm 1· ';

V

Densisatea pamantului variaza, ca valoare, pentru aeda~i fel de' ((lfilJ.itlant, CU aceeasi porozitate (velum de goluri), II'! limite largi In functie de conti:uutll.li Ill:e apa. Lirnita' inferioara, adica valoarea minima a densitati], se ob~ine atuaei ~al'ld pan-rftntuJ. este eonrplet uscat, hI acest caz poarta denumirea de densitate In stare uSc-ala., se noteaza cu Pd si Se exprirna eu relatia:

M

Pd "" _s [gk::m3] sao [tim 31 (3.5)

V

urrde Ms este masa probei de pamilnt 111' stare uscata (faza sotida).

Cand gal,udle din proba de pamant analizata sunt complet umplute eu a-pii, se obtine valoarea maxima a densitatii, nurnita densitate l'n stare saturata; se noteaza ell P'sat ~i se exprima prin relatia:

MjI\+Vn,()w "'- .,~.

Cap, 3, Caracteristlcue fizice ale pamanturilor

67

Metoda uzuala de laborator pentru determinarea densitatii pamantului este metoda' cu stanta, aplicabila atat In eazul pm1'liinturi,f;or necoezive cat ~i, a celor' €'ciezive'.

~ ~ Se trt~lize~z3' ?' stan!a <;:i'Jindrica de metsl (fig.3.l) Care se rI'irfige m\ p"t0fiii' de pamant yteJe~ata din stratu] natural, astfel i'n-ca,t parn:~ntu:l sa dgpa:~easd; gN,l'e.r.u] prehrngitor. DUIJa extragerea stantei rrnpreU'na eu pa'mantuI din ea, se Ind~piktea:za: gulerul prelurrgitor ~i cutitul taietor, nivelandu-se csle dou'a fete ale standei: atst.fel tncilJ V~lUlTrul _P'robei; de pamant ~Hn' ea sa fie egal cu vo lumu! mterior at' ~~~~et Se deferiYl:ffi'a apoi prin cantarire masa stantei lmpnilma cu patnantt1'l drn ea.

r-' ~~1_!Pw_~

, I

Fig. J.1. $lan1a cilindr'kii: diff m~tal

Va:IO'a_;rea: d'ensitatir pa'manfu[uti anahzat se calculeaza' eu! 1'efa!~r3':

p':i M1 ;M2 ~g/cm1 (3'.7)

In care: M1' -rnass stantei eu pam ant, in g,;

Mz - masa stante] gmd'e', rrf ~;'

V - volurmr] interior aJ; stanfei, in crrl

Pentru fi;ec'a:re' proba' de' p-am:a:rl't se fae ee] putin d0ua determin'arr (l'ee'o'llJ:al1'(!IIH'I~H, mild trei); daca dif~rer.r(1l intre valorile obtinute este mai mica de' 1 %,: atl:lndi 1'l.1~rim(')11 tI(,}nsit~tii pamantuiui analizat este egale cu media: a'ritl'l1etica a, aeestor valos],

In. eazul. pa~,antQril?r' coezive, determinarea densWitii se poate fa:li'le ~j prln motoda rmerstunn probe) pa:rafin'ate Iii apa,

, ,Din proba €Ie paman:~ de a.nali,zat se ia 0' b\Je3ifa: eu; rn:a:Sia: de 1'0'(';)'"1'50 @i, pc cat pn~lbd avand 0 forl'l1:l'a gecmetrica reguJafa ~i, se c:a!'ltare~te. Proba se pall'a.f:incazfi tlll'll'I eufunda.re l'ep¢t~ta'lntt-un vas en parafi'na, topita) si se cal1'ti1l'e~te 11~~ai liber (in IWI'), tar apor cufundata In apii (cu balanta hidrostatica). f,n acest caz 11'lfil'ill'1011. dUllsitatii pamantului se obtine cu relatia:

M M,pw'p,

P= V = (Ml-M2}'PP_:_~~-M).P'w [g/crn3r (3,R)

umlc: M - masa probei de pamant neparafinate, III g;

Mr- masa nrohcl do ni1l'11fi11 j' I)nl'afil'l::ll'(,' In ('t.

UII

MI ! :/\NII/\ I 'AMM~ 11I1 UI.OI{

CCll1d IlU se dispunc de hnlnlltll hldrostatlca pcntru detenulnun-« 11111111'1 [tl'nboi 1~lIrllnd[\tc In .Ilpn, volumul probel se poatc deterrnina simplu, ilHl'utilldHld proba prll'lrl1nnltl.1'nLNIll eilindru gradat, umplut partial ell apa, Citind nivelul upcl dill clllndru 'II minty ~i dupU introducerea probei, prin diferenta se abtine volurnul probe! tmprounn cu tlrl'lltllllm.:onjtll'~.tol' de parafina. Pentru calculul valorii densitatii pamantului analizat se !l11t IIIIH/h) I'OlapEt:

M.pp

(3.9)

1111111':. M " IIIHHU. probei de pamant neparafinate, in g; MI·' nursu probei de pamant parafinate, in g;

VI·' vnlnmul probei de pamant parafinate, in ern"; PI' Ih<lIl1illltcn parafinei, in g/cm3, (0,9 g/cm3).

til lWlllvUI'orl problernelor specifice geotehnicii si rnecanicii pamanturilor IIllh IIlnl ·llIIflilIIWI'ii pllmAntului, verificarea stabilitatii masivelor de pamant, calculul I 11 lind In III p\lIlll1lt~) u terenului de fundare etc.) de obicel nu se foloseste direct Ih'II'~lIllh'l1 d p,I'l'lIl.1ltllll volumica a parnantului ..

t ~1''''1~lIh'll vulumicil a pamantului se defineste ca raport intre greutatea unei 1I11I1u· ill, pnllllllli. (,) ~i volumul acesteia V. Valoarea sa se obtine prin inmultirea 11"11'1111\111 "lIlH'.I.~I'hlJ'lttilt gm.vitationaia:

C·l M·o 3 3

"(II' ., ,.~=p.g [mN/cm] sau [kN/m]

V V

(3.10)

I 11'I'llll1l·,'j·l. {~ include atat greutatea fazei solide Gs cat ~i greutatea apei din 111;11 t1w. lnr volumul V cste alcatuit din volumul fazei solide Vs ~i volumul porilor VII'. ik/lllll1l:!n 1'lJltt~ill de definitie a greutatii volumice a pamantului poate fi scrisa suh IllIml1 ~xplh:jtu.tn. astfel:

(3.10')

I'UnLl'U un p~l11~lnt cornplet uscat (Gw = 0) se obtinegreutatea volumica in Hhu'c UHClltl\ ("I'd), lar peutru un pamant complet saturat (Gw ;;; Vp . Yw; Yw - greutatea Hpcdlktl. u apci) SO obtine greutatea volumidi in stare saturata (Ysat).

111 nfnl'a de y, Yd §i Ysat. In practica se utilizeaza frecvent t?i greutatea vnlumlea a pll.mfmtului in stare submersat~ (Y'), marime caracteri~tica unui s~rat do pfim(\nt situat sub n ivelul. apei subterane. In acest caz asupra particulelor solide dintr-un ~ollim V ~ctiol~ .fo~rta de supresiune (arhimedica) egala cu greutatea volumulut de apa d]slQ~tadlca:

ao· , G' Gs -G"

Y = \j= V

(3.11 )

uncle: Q":= Yw' Vs ~i reprezinta forta de subpresiune a apei,

Ill!

3.3. Umlditatea naturala

.. Un~icli(:a~ea:lll11i ptil11dnt roprezlnta rnportul dintro IUflSEL apci Mw con(:il1l1tfi 'in pnl'll une: cantlHt~1 de pamant ~i masa particulelor solide Me din acca cantltntc, i-hl

110tcaza cu W ~i se exprirna prin rclatiile: .

Mw W=-

Me

(3.12)

HUll In procente:

Mw

w =_. ·100 ["!o]

Ms

(3.12')

in laborator, umiditatea se deterrnina prin uscarea probe lor de pum{tnt (in utuva la t~mperatura de 105°C) pana la obtinerea unei mase con stante a. acestorn. !)mata ~ll1ima d~ usc~are_ = de 6 o~e pentru pamanturi nisipoase ~j 12 ore peutru cole arglfo~s~. Pnn cantanrea probe I de pam ant, inainte si dupa uscare, so ponte calcula umiditatea naturala cu relatia:

, .

M1-M2

W =. ·100 ["!o]

M2 -M3

(3, l~)

Pentru fiecare proba se fac trei detem1illari,luandu-se ca rezultat media al'itl11()tic~ ..

3.4. Porozitatea §i indicele porilor

. Po~~z,itatea (n) exprima raportul dintre volurnul pori lor si volumul totul III unci cantitati de pamant considerate:

V

n ==...:.E..

V

(3.14)

NUll in procente:

Vp

n = ·-·1 00 [%] V

(3,14')

unde: Vp - volurnul porilor din proba de pamant analizata; V - v?!umul total al probei de pamant,

. ~tabilirea po~ozitatii pam_antului se face ~e cale indirecta, avand fa dispozitic ~1 plob~ cu ~tructura netu[bur~ta, prelevata cu ajutorul LItle! stante cilindrice a carui volum mterior V se cunoaste. In acest scop, porozitatea se exprirna astfel:

V- Ms

n = _V_p = _V_-_V_s ~ _~Ps"_ = 1- ~

V V V V 'Ps '

(3.15)

MIU in procente:

, fO

M I 't ~AN I(!/\ l'AMI\NT\ J R I WH

M

n = 1 OQ -1 00 . _B_ [%]

V 'Ps

unde: Ms • mas? partieulelor solide continute de proba, In g;

Ps - densitatea scheletului mineral (a fazei Bolide), In g/em3; V - volumul total a'l probei de pamant, in em.

Indiceleporilor .(e) reprezinta raportul dintre volumul porilor Vp ~i volurnul fazei solide {a partieulelor solide) pentru proba de pamant considerata:

V

.e= ___r_ (3.16)

Ys

(3,15')

Indieele poriler se determina tot pecale indirecta, putand fi exprimat 'in functie de aceleasi marimi ca si porozitatea prin urmatoarea retatie:

v_Ms

e:::: Vp = V -Vs =' Ps = V· Ps -1

Vs Vs Ms Ms

(3.17)



In.tre porozitatea n ~i indicele porilore, exist,a urmatoarele relatiide legatu:ra directa:

9 1+e

(3.18)

f1 1-n

. (3.19)

Porozitatea variaza intre limite relativ largi, depinzand de structura pamanturiLor, La 1'lisip!1r1 marimea porozita·tH (cespectiv a indicelui porilor) da indicatii asupra s~rii relative de indesare a acestora, variind ill mod obisnuit intre 20 % ~i 50 %. La acestea, porozitatea depinde de forma particulelor si de ISradul de neuniformitate nl marimif lor.

Iu ;!::3.,Z.\." P.&I1'I~.nturilor argiloase, care se caracterizeaza prin stru.cturti floculara ~i prin d"i!n.~l'ls:iunj rep\1s.e a particuielor solidecomponente, porozitatea este in general mai mare .dec:at In cazul nisipurilor, jar gama de variatie a ei este mai larga, Acest lucru I'ez.ulta §i din valorileorientative ale porozitatii pamanturiJor argiloase, red ate mai jos:

• argile tinere, maluri: n := 70-80 .%;

• argile moi: n = .50- 70 %;

• argile eonsistente ~j yarto.ase: n = 30-50 %;

• argile tari si compacts: n = 15-;30 %.

Psmanturile loessoide se caracterizeaza de asemenea prin valori ridicate ale porozitatii (n :::;: 40~.60 %).

Cup. a. Gl1nH:lf"lt"llilIII110 rl~!()O_L\IO ptlm{\tltlll'llor

'('I

3.5. Gradul de umiditate

Gradul de urniditate se defineste ca fiind raportul intre volumul de flpn contlmu de proba .de parnaut ~i volumul total al golurilor (pori lor) probei respective:

S _ Vw r -

Vp

Daca 10 relatia de definitie (3,20) se fae urmatoarele iniocuiri:

Vw= Gw si Vp=e'Vs=e" Gs

Yw Ys

(3,20)

aceasta devine:

Sr == G w . Y s = _w_'_Y_s Gs·e·yw

(3.21)

iar.daca se tine seama ~i .de relatia (3,19):

'S _(1-n),w·ys

r-

n·yw

Dupa valoareagradului de umiditate pamanturile se clasifica:

Ii pamaot uscat Sr s 0,40;

• pamant umed 0,40 -< Sr s 0,80;

• pamant foarte umed 0,80 < Sr s 0,90;

Ii .pamant 'praetie saturat 0,90 < Sc$ 1 ;00.

'(3,21')

3 .. 6,. ·G;rad:ul ·de If'1desare

Pcrozitatea n ~i indiceleporilor e nucaracteriseazain .masura suficienta stun!1 de indesare sau de .afanare in care se pot Intalni In natura pamanturile nisipoa« (nisipurile), Pentru .acestlucru ·se utilizeaza ·Ull.alt .indice geotehnic, d~I1l1111it gl'U< de iruiesa,re, care se noteazale si se.definesteprin urmatoarea.relatie:

(3:22:

unde: "!9ITHV" indiceleporilorccrespunzatcr .stad.i·~lei :mai afanate; :9min - indicele pori lor corespunzator starii celei rnai indesate; '9 - .indicele porilor .corespunzator starii .naturale de indesare.

Determinarea 'lui emax ~i emir1 se faee cu ajutorul relatiei (3.17) dupa co 71 prealabil s-au realizat, prin procedee simple de .laborator, starile de .afanarc ~ respectiv .de indesare, rnaximposibile, pentru nisipul analizat, Pentru determinarci I indjc~llll.' porilor corespunzato. r starii .na~urale. de indesa~e, asa .cums-a mai~~atall sunt ne.pe.s.a.r:elpron..e custructura nedgranJatii,:p.(ele,vate dill stratul.natural.denisip,

'0:." -.-

MI 1 ;I\Nlt:1\ III\M"N'IUI~II .on

Vnlonreu lui c ponte varia iutre llmitclc extreme GlllrlX ~I 01111". t.:1I1'1,) sunt lllI\J'imi constante pentru Lin anurnit pi\mnl1t nisipos, Avfind 111 VOdOl'O acost IUCl'lI din relatia (3.22) rczulta: 0 SID s t.

fn functie de rnarimea lui 10, pamanturile nisipoase se pot incadra III trei dornenii de Indesare.

• pam ant nisipos afanat

• pamant nisipos eu indesare mijloeie

• pamant nisipos indesat

0<ID:$1/3; 1/3 < 10 s 2/3; 2/3 < 10:$1.

3.7. Capacitatea de indesare

Capacitatea de indesare C, este un indice geotehnic propriu fiecarui fel de pamant necoeziv si exprima proprietatea aeestuia de a-si micsora volumul golurilor (pori lor) prin reasezarea particulelor so fide. Se defineste prin relatia:

C. - emax - emin 1-

emin

(3.23)

La nisipuri, In mod obisnuit, eapaeitatea de indesare variaza lntre 0,35 si 0,70.

Cu ciit capacitatea de indesare a unui pam ant nisipos are valoarea mai mare, eu atat acesta poate ave a variatii mai mad ale volumului de goluri si deci tasari mai mad sub actiunea incatearilor transmise de constructii.

3.8. Limitele de plasticitate ale pamanturilor coezive

Pentru valori ale umiditatii euprinse intr-un anumit domeniu, pamanturile coezive se comporta ca un corp plastic, adica se deformeaza ireversibil sub aetiunea unor incarcari exterioare, rnodificandu-si forma tara sa-~i schimbe volumul. ' Urniditatile care delimiteaza inferior si superior, domeniul de eomportare

plastica a pamanturilor coezive poarta denumirea de limite de plasticitate. .

Limita inferioara de plasticitate wp, denumita si limWi de framantare, rcprezinta umiditatea minima de la care incepand un pamant argiles se cornporta asemanator eu un corp plastic, ea marcand trecerea parnantului din stare tare (scrnisolida) in stare plastica.

Limita superioara de plasticitate WL sau limita de curge~e, reprezinta umiditatea maxima pana la eare un pamant argiles are cornportare plastics, ea murcand trecerea parnantului din stare plastid. in stare curgatoare; pentru umidiUI\ile mai mari decat WL pamantul eurge sub greutatea sa proprie.

. Lirnitele de plastieitate ale pamanturilor argiloase se deterrnina prin incercari de laborator efectuate pe probe preparate sub forma unei paste omogene.

Una din metodele utilizate frecvent pentru deterrninarea lirnitei de curgere l'Slc metoda cupei, folosindu-se pentru aceasta aparatul Cassagrande Cfig.3.2).

cnp, 3. O[ll'(lctOt'lstlclio fl:.-:I()() nlo I'1'I111/\1I1.1Ir1l1)1'

73

._~.·=~.v - _

a)

b)

Fig. 3.2. Aparatul Cassagrande: a-vedere frontalii; b - sectiune; c - vedere in plan; d - spatula; e fif - ddra (tdietura) inainie

sl dupii incercare

01

~I

1------\--1.

e)

f)

l

j

III principiu, metoda consta in determinarea umiditatii la care 0 dara (taietlll'lI) facuta eu spatula in pasta ornogena de pamant din cupa aparatului Cassagrande sc: tnchide pe 0 lungime de 12 mm, sub efectul a 25 de caderi ale cupei de la inaltimen de 10 mm. Se considers ca aceasta umiditate este egala cu I imita de curgere n pamantului argilos analizat,

Pentru a evita efeetuarea unui nurnar mare de incercari, se are in vedere faptul (;8 intr-o reprezentare sernilogaritmica, intre umiditatea W a pastei de pam ant si numarul N de caderi ale cupei exista 0 dependents liniara (fig.3.3). In consecinta este suflcient sa se efectueze doua incercari pe doua probe de consistente diferite, pentru care "' determina urniditatile (W1 si W2) !,>i numarul corespunzator de caderi ale cupei (N1 ~i N.l, [a care inchiderea taieturii se produce pe lungimea de 12 mm. Prill reprezenturea semilogaritmica a perechilor de valori (W1. N1) si (W2, N2) se obtine dreapta AB (fig.3J l, eu ajutoruJ careia se po ate determina prin interpolare grafica umiditatea corespuuzatonre numarului de 25 de caderi, care este toemai limita de curgere WL.

Este neeesar ca pentru fiecare proba de pam ant analizata sa se faca m lulm doua incercari paralele, facandu-se media rezultatelor obtinute,

o alta metoda de deterrninare a limitei de curgere este metoda ell conul, S", foloseste in acest sens un can, care are ungh iul la varf de 30° si 0 Il1!lSn Ii l1111n (inclusiv contragreutatile de asigurare a stabilitatii) de 76 9 (fig.3.4). Se consid~'I'n ca umiditatea unei paste omogene de parnant este egala cu lirnita de curgerc drwn patrunderea conului in ea, sub actiunea greutatii proprii, este de 10 mm.

Lirnita de framautare w'Pse poate detennina in laborator tot prin dOll1't 1l1t:'lnd" metoda cilindrilor de pamiint si metoda mediilor absorbante.

MI \(}ANI(lA ")\M)\NIlJHII ,01 t

I ..... l ..

I

N, --I-_L.

[ I

I

W,

W%

Fig.33. Determinarea limitei de interpolare gr,ajidi

Fig. 3.4. Con standardizat curgere prin pentru determinarea limitei decurgere

in cazul pri:nei merode se deterrnina umiditatea minima la care un pamant oate fi modelat pnn rulare eu palma, sub forma unor cilindri ell diametrul de 3-4 mm i. lungimea d,e 4~-5? mm,. Pent:u ~ceasta, d~n proba de parnant se pregatesteo pasta me o~ogemzata ;>1 consistenta dincare pnn Tulare pe a suprafata plana (acoperita u hartie de filtru) se formeaza cilindri, Daca la diametru de 3·4 mm cilindri; ~specti~i n~ fisureaza, operatia se repeta, reamestecand si ruland din nou pana and pnn pierdere de apa cllindrii de pamant se fisureaza, In acest moment se etermina umiditatea cilindrilor (dupa metoda cunoscuta), care reprezinta lirnita de 'amantare a pamantului analizat.

Pentru fiecare proba se fae trei deterrninari paralele pe cate 5 cilindri luanda-

~ ca valoare a Iirnitei de framantare media aritmetica a rezultatelor, ' .

Pentru deterrninarea limitei de framantare prin metoda medii lor absorb-ante

~ eon.fecti~neaza din proba de pamant pregatita sub forma de pasta omogena, trei .seun ell diametrul de 50 rnrn ~i Ina1time de 2 mm. Fiecare disc este pus lntre dOlla enzi de tifon ,J mai rnulte hartii de filtru, alcatuind apoi un pachet din trei astfel de se~ri lmpreuna ell hartiile de filtru, Acesta se supune timp de 30 minute sub 0 esiune de 65,5 daN/cm2 (cu ajutorul unei prese) pentrueliminarea apei din discurile ~ p~ant. Se co?sid~ra e~ timpul de eliminare aapei din discurile de pamant·a fast ificient, respectiv ca umiditatea pamantului a scazut pana la valoarea limitei de amantare, daca asezand discul de pamant pe 0 sticia de ceas ,§i apAsand eu mana, ;es.ta era~a. p~tel'm i~an"d in acest mon~.en: umiditat~a discului fespec~iv, se ob~ine n,nmea lr~lte~ de framantare pentru pamantul anahzat. Se executa ~l 'in acest caz ~1 determinari paralele, luandu-se pentru valoarea limitei de framantare media itmetica a rezultatelor obtinute.

8.1. Indicele de plasticitate

Proprietatea pamanturilor coezive de a se cornporta, intr-un anumit domeniu umiditate ea un corp plastic poarta denumirea de plastlcitate, Aceasta proprietate, racteristica pamanturilor coezive se datoreaza prezentei in jurul particulelor solide a

invelisurilo]' do upl1l.cgatU, care are 1'01 de lubrifiant, favorizand deplasarea particulelor una In raportcu cealalta si permitand model area pamantului,

Cantitativ plasticitatea se exprima prin indicele de plasticitate Ip, care reprezints intervalul de urniditate in limitele caruia pamanturile coezive se atM. ill stare plastica,

fiind definit prin relatia: .

Ip = WL - wp [%1

(3,24)

Dupa marimea indicelui de plasticitate exprimat ill procente, pamanturile se pot clasifica astfel:

• pamanturi neplastice, Ip = 0: nisip curat;

• pamanturi cu plasticitate redusa, Ip = 5 ... 20: nisip argiles, praf nisipos, praf,

praf argilos-nisipos;

• pamanturi cu plasticitate mijlocie, Ip == 15 ... 25: praf argiles, argila nlsipoasa,

argila prafos-nisipoasa, argila prafoasa;

• pamanturi cu plasticitate mare; Ip ;:; 25 ... 50: argila;

• parnanturi eu plasticitate foarte mare, Ip > 40: argila grasa.

in amra de clasificarea pamanturilor, indicele de plasticitate da indicatii ~i asupra marimii coeziunii pamanturilor, care creste adam cu cresterea indicelui de plasticitate.

3.8.2. Indicele de conslstenta

in functie de continutul de apa pamanturile eoezive pot avea diferite stari de consistenta.

Indicele de consistenta le exprima cantitativ starea de consistenta a pamanturilor

coezive, cuprinsa 'intre cele doua stari extreme posibile, starea salida (tare) si starea curgatoare .

Indicele de consistenta se defineste prin urmatoarea relatie:

WL -w wL-W

le;::l; =~--

wL.-wP Ip

unde W este umiditatea naturals a pamantului.

in intervalul de eomportare plastica a pamanturilor argiloase, adica pentru Wop s W s WL, indicele de consistenta variaza intre O. ~i 1. Pentru W > WL valoarea lui Ie este oegativfl, iar pentru w <!; wp, valoarea lui lc este supraunitara,

Dupa valoarea indicelui de consistenta pamanturile coezive se clasifica astfel:

• pamanturi curgatoare, lc $0;

• pamanturi plastice curgatoare, 0 < lc $ 0,25;

• pamanturi plastice moi, 0,25 < lc S' 0,50;

• pamanturi plastice consistente, 0,50 < lc S' 0,75;

• pamanturi plastice vartoase, 0,75 < lc s 1,00;

• pamanturi tari, 'c > 1.

(3.25)

Similar eu gradul de lndesare pentru pamanturile necoezive, indieele de consistenta reprezinta unul din eriteriile principale de apreciere a calitatii pamanturilor

"'....,.O...,;.Ii"">tr.I"'r:+ .... ,..,,...,i-,........,.. ................ :....I .... c ... -...J_-- n-=.~_~ __ ~._··I_ •• I· .....

75

, (

MI I/\NII .1\ I 'I\MAN II II {II or {

"

lie do prcsiunea vcrricala. La pl'uHiulli n~(lwll'. 4~1I11I1I1I'N pfinn in

rlunl mari (!flCA apar deplasari rclntive l'm)ipl'U~~~) f,li Ih:l.l!h'i lntre IPI'OUpO de 1. La argile rnarirnea cocflcientului preslunll lntcrale .umklltute; la argile moi valoarea lui este aproxhnatlv cgol~ cu t.

I~ deformarc Iaterala v, denurnit si coeficientullui Poisson,

ul proprietati] parnanturitor Cal roeilor in general) "de a-si II actiunea incarcarilor. Marirnea sa variaza In mod obisnuit mule influentata de umiditate: pentru nisipuri uscate are valori runlslpuri saturate de 0,44· 0,49, La parnanturi eu deforrnatii II cocficientului lui Poisson se apropie de asemenea de 0,5.

lint date domeniile orientative de valori ale coeficientilor Ko si pt\ll1finturi.

.ul presiunit laterale Ko ~j eoefieientul lui Poisson v se poate : o relatie de legatura directs.

I until prism elementar de pamant (fig.4.12) sporurile de presiune :It VOl' provoca deforrnatiile AEx, AEy ~i AEz, care pot fi exprimate ulizatc a lui Hooke:

'ICdlrluI4.5. Valori orientative pentru Ko $i v

Imlntului Ko v
I 0.30 _ 0,44 0,26 _ 0,30
:>Oelsll 0,50 - 0,70 0,30 - 0,40
._
l 0,70 _ 0,80 0,40-0,45 1

hex = E . [6.Px - v(6.Py + 6.Pz)J

1

[ley = E . [6.Py - v(6.Pz + 6.Px)]

1

Acz = E . [6.Pz - v(Ap·x + 6.Py)J

(4.21)

6p.,

Fig. 4.12. Stare de solicitare sPatia/a

x

,GlIp, ,1-, Ilroprloll'1\IIlIliUII'ftl!1i 111111\ pfllll(\lIlUI'IiUr

U3

scric:

.In cnzul 'l'lll~(~rdlJ'ii edornctricc deformarca lateralri fiind impiedicata, se poate

sau:

(4.22)

Pentru cazul unu i parnant ornogen si izotrop, Apx = Apy, astfeI ca din (4.22) rezulta:

Apx·(1-v) = v-ap,

de unde se obtine relatia de legatura lntre Ko~i v:

Ko -_ ~Px v_ Ko

sau v =-- 6.pz 1-v 1+Ko

(4.23)

(4,24)

4.2. Rezlstenta la forfecare a parnanturltor 4.2.1. Semnificatia flzlca a rezistentei

, .

la forfecare a pamanturtlcr

Fig.«. J 3. Evidentierea rezistentei la forfecare

'.' 04

MJ I ,(\N1~ '/\ I'AMAN J I II HI,OH

t' Pe 111 HSLlI'Il ce crcste tensiunea rczultanta p, erose ~i cole dmtn (~\ltlll'llI'I'111(" ule sale

(0' ~i .. r). Datorita apropierii ~i realizarii unui contact intim lntre purtieul«, tlJmdullca norrnala 0' este anulata de tensiunea reactiune 0", Prill cresterea tcnslunll mngcntiale 't, aceasta poate depasi la un moment dat rezistenta opusa de legaturile dintre particule,

~ producandu-se ruperea prin forfecare a acestora si deplasarea particulelor unele fata " de altele, de-a lungul planurilor determinate de suprafetele de contact ale lor.

Initial, punctele 1'n care tensiunea tangentiala efectiva depaseste rezistenta la forfecare sunt dispuse dezordonat in masiv, pozitia lor coincizand cu punctele In care fortele de legatura dintre particule au valorile cele mai mici. Acest lucru se explica prin neornogenitatea parnantului cat ~i prin distributia neuniforrna a tensiunilor tangentiale in rnasivul de parnant, Aparand puncte de cedare In masiv, surplusul de tensiuni este transmis prin redistribuire punctelor vecine, producandu-se astfel 0 cedare (rupere) progresiva, Cu cresterea valorii tensiunilor tangentiale aceste puncte se inrnultesc ~i se grupeaza, formand 0 zona de cedare (rupere), denurnita zona de alunecare sau de rupere. Aceasta zona fiind redusa ca $1 grosime fata de masivul 'intreg de parnant, se poate aproxima cu 0 suprafata, denumita suprafata de rupere sau de.alunecare (fig,4,14).

_----- __ v.

Fig.4.14. Cedarea terenului de fun dare La o fundatie direcui de supra/a/a

bin cele prezentate rezulta di prin rezistenta la forfecare a unui pamant se intelege rezistenta pe care acesta 0 opune la ruperea prin forfecare a legaturilor dintre particulele componente, fiind egala ca valoare cu rnarirnea tensiunii tangentiale care produce ruperea,

4.2.2. Legea lui Coulomb privind rezisten ta la forfecare a pamanturtlor

Conform legii lui Coulomb, In cazul pamanturilor necoezive rezistenta la forfecare 1:[ se exprirna prin ecuatia unei drepte care trece prin originea axelor de coordonate ( fig.4.15 .a) ~i este egala ca valoare eu mar~ensiunii tangenE~de rupere, fiind determinata de frecarea dintre particulele componente $i de marimea tensiunii normale 0' :

Tf = 0' . t9 ¢

(4.25)

unde: <jJ - este unghiul a carui tangents trigonornetrica reprezinta coeficientul de frecare interna (interioara) dintre partieulele ce se gasesc de 0 parte ;;1 de alta a suprafetei de upcre, unghi care poartf denumirea de unghi de frecare intcrioara al pamantului,

\

I \

Gnp, 4, ProPI'lo(tI\lIt, 111t1t'J1II!J" "I" I'illlilitlhit Ihll

, . ~~ Pcntru pi1l11fiutHrll,' 1',w/JV'\ t;I~I"'ltt'tl~ Hcclca$i~ legi, t'cziS~C~).t:~ In J:(.>..r'~~~I~'~ ~ cxprima tot prill ~~l.:lIl\lill !llIt:i dl\!plt.: (V~I.VL f.S·.b) care lnsa n,lI m_I1.I..tICC~, pi m ;),tl~:I1~~ axelor de coordonato, cl talc Ol'd0I1Httl1'l1lN11l punct, a carui pozitie estc dctcrrulnut

de marimea COCZILlIlII p1l.mfintului:

1:t = 0' . tg 4> + C

(4.2(1

Fig.4.15. Dreapta intrinseca: a - pam ant ~~coeziv; b r: coe~iY r., , \

Dreapta corespunzatoare fiecareia din ecuatiile (4,25) ~l (4,26) poalta c1o,ntul1llt:. , de dreapta intrinseca sau dreapta lui Coulomb, fiind definita In cazul eel mnl geuorr :

prin doi pararnetri: " . ,', , " 'n \

• Inclinarea fata de orizontala, care reprezinta unghiul de frecai e tI1t(')1101I1 "

pamantului q,; '_' ,'..'

• ordonata la origine, care reprezinta coezumea pamantulUl c, ,

Cei doi parametri poarta denumirea de pararnetrii rezistentci l~' f(ll'1c~'IH',l: I, pentru 0 anumita stare a unui pamant se ~onsidera 'in mod cOl1vcntH'ltHlI ell IHIU

caracteri:stici mecanice constante ale acestuia. , .'

Du - a putut observa rezistenta la forfecare a p1imantllhn estc JlIlIl'\11

~ pa cum s- . ' ..., 1

. d -' t nsiunii normale 0' Aceasta inseamna ca In studiuJ cedari! pnmGIlt.lIl'1 111

e rnanmea e ' -' I'm I 'i,

ceea ce intereseaza nu este valoarea absoluta a tensiunii tangentra e '1:, CI t'llJ1o . 1

care aceasta se afla fata de tensiunea normal a 0',

4,2.3. Cercul lui Mohr !}i curba Intrlnseca

Se tie ca stare a spatiala de tensiune intr-un punet al unui mediu om(~g;(')l1 ~

\~ izotrop e:te definita prin cele trei tensiuni principale ()b, 0'2, 0'3) .. ell ll~llt(~~'I,1 acestora se poate exprima valoarea tensiunilor n,ormale ~l tangcntiale pc ()Ilt,;\

element de suprafata care trece prin punctul respectiv. " ..

Fie OAB 0 prisrna elementara (Gg.4,16), In interiorul ,unul mUS1V de pnmlll~,~ A d dirr ' ile in planul xOz' dx dz si ds, iar perpendicular pc acest pi all (II

avan ImenSlUfll 0 , ~ ,0 ' • " ." " "I'

di 0 t' Oy) 0 grosime ecala cu unitatea. Directiile Ox $1 Oz sunt direct" PIIll~IJ,)" c

11 ec la '" x ~ , (I' fll.1i 'uilllllll'li

Se c~nsidedi izolata aceasta pr isma din masivul de pall1<tnt $1 se stuc I' " I.)

ei In conditiile problemei plane, , ,.', ,K '. " 'I

Datorita i'ncarcarilor exlcrioarc, pc suprafetcle OA ~I A8 (1QJ()IIl:11I'.,l tUII:illllil \

I1rinciPllle (01 si 00),

\\
(4.27) \
(4.20)
(4.29)
(4.30)
(4.31)
(4.32) 00

MI :t;ANlt;/\ Il/\Mt\N'I'UI<II .01<

• Pe suprafata OB, it1clinaU't cu unghiul ex.. fatti do uxa Ox, tcnslunllc prlncipalc

a, ~i as VOl' genera tensiunea rezultauta pa care se poate descompune In componenta normals a(l si tangentiala 1:0.' Scriind conditiile de echilibru pentru prisma elementara OAB, rezulta:

Fig. 4. 16. Conditio de echilibru in functie de eforturile principale

x

Ouds·1 = 01 dxtcos a. + osdz·1·sin a. to. dst = 0, dx-tsln a. - 03 dzt-cos a. de unde prin impartire eu ds se obtine:

2 . 2

00. = 01'COS a. + 0S'SIn a.

1:0.;;;;; (01 - os)·sin aeos a. iar prin transformari trigonometriee rezulta:

01 + 03 01 - 03

o ;: + . cosz«

ex 2 2

CJ1 - 0"3

1: = . sin2a.

a. 2

Intr-un sistem de coordonate oor, ecuatia (4.31) poate fi transpusa grafic,

. l si I di 01 + CJ3

deseriind un cere eu diametrul ega1 cu 0")-0"3 ~l eu centru situat a istanta 2

fa~ de origine, cere care intersecteaza axa Ocr in punctele de coordonate (a3, 0) si (0"1, 0). Acest cere poarta denurnirea de cercul tensiunilor sau cercul lui Mohr (figA.17).

't I-o----_.....----."'"

Fig.4.17. Cercul lui Mohr

o

c

1]"1

Dill rolatlilc (4.31), (11.32) ~I din constructlu graflcll, I'c:r.ultn ell VIlIOl'iIL! compcnentolor 0'0, ~i 'to: ale tensiunii rczultantc Pu, co uc~j()ncui'.n pc lin pluu inclin(ll ell unghiul ex.. fat~ de planul de tensiunc principala maximac], sunr date de coordnnutuhpunctului F, obtinut prin intersectia cercului eu raza construitil sub unghiul zo,

Coordonatele punctelor situate pe semicercul de deasupra axel Ocr dau mtiJ'illll:lt tensiunilor aa. ~i '1:0., pentru clemente de suprafata care includ eu planul de tonsiuno principala maxima (respectiv eu axa Ox In fig.4.16) un unghi cuprins Il1tre 0 ~i ~Oll, Coordonatele punctelor situate pe semieereul de sub abscisa reprezinta tensluuilc CIa. si 'tet. pentru clemente de suprafata 'care forrneaza eu axa Ox un unghl uvflnd valorile cuprinse lntre 90° si 180°.

Segmentul OF reprezinta tensiunea rezultata Pu, care actioneaza pe elomontul de suprafata eonsiderat.

Din cele prezentate rezulta ca punetele de pe eereul lui Mohr reprczintll tensiunile pe diferite elemente de suprafara ee tree printr-un punet al masivului till pamant, generate de 0 singura stare de solieitare, care este definita prin tensiuuile principale 0", si 0'3. Daca tensiunea tangentiala 't atinge valoarea Iimita a rezlstcntei la forfecare '1:1 pe una din aeeste suprafete, se eonsidera cft masivul de p1tll1finl cereetat se gaseste 'in stare de eehilibru limita. Cum valoarea limita a rezistontol III. forfecare depinde de marimea tensiunii norrnale 0", care ~i ea este 0 functie a tenslunilnr principale a, si 0"3, insearnna ca pot exista 0 infinitate de rapoarte 0,/a3 rcspcctiv II infinitate de stari de solicitare, care pot provoea atingerea echilibrului limitU. (1: ::"1 't',) ~i apoi ruperea ( t > 'rD.

Pentru punerea in evidenta a curbei intrinseei se reprezinta intr-un slstcm d4.l axe de coordonate (0"0.), tensiunile rezultante p, = OF1, P2== OF2 ... Pn::: OFn, n cOrlll' eomponente tangentiale 't" '1:2, ... 'tn ating valorile limits ale rezistentei la forfecure 't11, 't12, .. ·'tln (figA. 18).

c

Fig. 4.18. Curba intrinseca

Locul geometric al punctelor F" F2 ... Fn repreziuta curba intrinseca, pentru mediul eereetat. Fiecare punct de pe eurba intrinseca unit ell originea sistemulu i de coordonate, reprezinta 0 tensiune rezultanta p, care sporita eu 0 valoare foarte t1l ica provoaca cedarea prin rupere dupa 0 anurnita suprafata a mediuiui resnectiv.

"

MI'I ;/INIl ~fll'''MJ\N'''utl'l.tJl(

~ .

. C~~;~~Oil',~(t,·fJC':~~~~lll~Oo~i"ut,iI~ I'l.lzulU1 :~i in <':Iw.ul c{lud 11111'1111/1 (hIt J'llmuni!ltll. ~i~u

, "FAI. u 1'(')SIUI1C veltlcalll ,.,. ;.,' '1' "I' HI'

" .', ' , .. "'0 'I' HO {),II Cl.:u II 0 (WOS1l1l10 0' > 0:

I?,t~~ c~nS~JJda~ea ",robel $1 sub actiunca sporulut dlJ pn.lHillnO (0' p crc), 0,

j:~f ','1:' f.~fr~~~a:~:e.~lat t; 0) dupa aplicarea pl'esiunij o, so obtino 0 valoare ~ Cf " _ "en IC ell eea corespunzatoare forfeeAl'il la presiunea

, c, (EE ~ 88) (~g.4.36). Acest lucru se datoreaza faptului ea roba

nsohdaHl $1 1a presiunea de forfecare o sporul d' P

[iber " h ,e presiune (0' - cr) este

upa I 01 a din pan, Jar In sche1etul solid al ar '1 . . c ..

, '" . gl el nu se produce nrct 0

l n I" OSJUI1I1 efective, care ar putea sa influenteze rna . . .

t nmea rezlstentel 1a

Fig. 4. 36. Rezistenla la forfecare a argilei consolidam partial

n forfeca .. rea se. efectueaza. - dupa trecerea unui timp (t - t) d 1 li .

':1 t' ... . - I e a ap lcarea

c, nnp . In care s-a realizat 0 oarecare consolidare a probei valoarea

la forfecare este mai mare (El E' > 88'). er,

~zu.J C~I!d. fo~eearea are loe dupa ~onsolidarea completa a probei (t == T) sub restunn .. sponte (0'), valoarea rezistentei la forfecare este maxima (E E' 2) 1nscnmdu-se pe ramura prineipala a diagramei la forfecare (OA). 2).

.

Capitolul5

CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE

Cercetarea terenului de fundare are drept scop obtinerea datelor privitoare la natura rocilor din care acesta este alcatuit, la proprietatile fizice ~i mecanice ale acestora, la nivelul ~i regimul apelor subterane etc., date necesare pentru intocmirea proiectelor de executie a diferitelor constructii.

. Volumul cercetarilor si metodele de efectuare a lor depind de faza de proiectare, de tipul si irnportanta constructiei, de complexitatea conditiilor geologice, de gradu] de cunoastere a zonei amplasamentului.

Cercetarea terenului de fundare iucepe cu recunoasterea preliminara a zonei 'in care se intentioneaza sa se amplaseze constructia, urmarindu-se depistarea uncifenomene de instabilitate (active sau care pot fi activizate prin inceperea lucrariloide excavatie pentru realizarea constructiei), comportarea unor constructii existents, In zona, regimul ape lor de suprafata, caracterul vegetatiei, existenta unor surse, locale de materiale de constructii etc.

In unele situatii recunoasterea prelirninara poate fi hotaratoare pentru amplasamsn; tul constructiei, in specialla traseele cailor de comunicatii sau la lucrari hidrotehnice.

Pe baza date lor obtinute prin recunoasterea prelirninara a zonei ampiasamentunq si tinand seama de celelalte criterii mentionate anterior, se stabileste programul d~ cercetare, In care se prevede atat volumul lucrarilor de cercetare cat si metodele d~

realizare a lor. .

Principalele categorii de lucrari de cercetare a terenului de fundare constal..!

In: prospectiuni prin._so.E,c!ille, prospectiuni prin metode geofizice, alte metode ~~ ~n pentru determinarea e.r~alilor fizice si m~~~nicea ale pamanturil()r ~etod~e~trarii, incerearea cu plac~_:!c.).

5.1. Prospectiunl prin sondaje §i foraje

\ Sondajele sunt lucrari de prospectiuni executate In scopul determinai[' , stratificatiei terenului de fundare ~i a nivelului apei subterane. Totodata, ele serve., I si pentru prelevarea de probe care apoi sunt analizate prin incercari de laborator. i~ practica se folosesc doua tipuri de sondaje: sondaje deschise ~i foraje.

5.1.1. Prospectluni prin sondaje deschise

f Sondajele deschise sunt sapaturi directe executate 'in scoarta terestra Stlb

II[onna de gropi, santuri In trepte. puturi si galerii.

,

1 1 !

Groplle sunt S~plltLll'i verticale sau taluzatc ell dirnensiuni reduse (sectiune de 1x1...1,5x1,5 m ~i adancime de 1,.:2 m), care se utilizeaza atunci cand este suficienta cercetarea terenului pe 0 adancirne mica (Ia drumuri, cai ferate).

Santurile in trepte sunt sapaturi executate de obicei cu pereti nesprijiniti, a carer adancime poate ajunge pana la 5 .. , 6 m (fig.S . .I.).

Fig.5.J. San! in trepte

Putusile sunt sapaturi verticale cu pereti sprijiniti, care au in plan. 0 sectiune relativ redusa (1 ... 4) m2 si de obicei de forma patrata, Adancimea puturilor este in functie de necesitatile de cercetare, putand atinge cateva zeci de metri daca mr se intalneste 0 panza de apa subterana.

GaleJtille sunt sapaturi in general orizontale sau avand axa putin inclinata fata de orizontala, folosite in general pentru cercetari in roci stancoase ~i, semistancoase,

Sondajele deschise prezinta. avantajul ea' permit examinarea directa, vizuala, a straturilor de roci precum si prelevarea in bune conditiuni a probelor, Dezavantajele sondajelor deschise constau in costul ridicat (mai ales la puturi ~i galerii), In durata mare de executie ~i adaneime relativ mica.

5.1'.2. Prospectiuni prin foraje

Forajele elirnina dezavantajele semnalate la sondajele deschise, In schirnb ofera un gradrnai redus de precizie a deterrninarii stratificatiei terenului, datorita faptului ca: aceasta se stabileste pe baza probelor prelevate a carer calitate esternai slaba, eomparativ cu cele prelevate din sondaje deschise.

Forajele se executa eu ajutorul instalatiilor de forare (foreze), care pot fi actionate mecanic sau manual. Forarea propriu-zisa consta in saparea unui canal vertical cu sectiune circulara redusa, ell ajutorul unor instruments de forare (burghie, linguri, carotiere) care sunt rnanevrate de la suprafata prin interrnediul unei tije metalice rigide. In practice se aplica diferite sisteme de forare: rotativ, prin percutii (Ioyitu!i), prin vibropercutii etc,

In cazul parnanturilor necoezive san a celor coezive de consistenta foarte redusa, pentru a mentine stabilitatea peretelui forajului, pe masura avansarii instrumentului de forat se coboara un tub metalic denumit burlan de foraj sau coloana de tubaj.

()np, Ii, COI'OlJlf1I'OlllOI'!IIlIlllIllltl I£III,f1l11!

'l'lli

Colonna de tullt\j USltl akllluittl dill tl'\)IIHlllIlW de tuburi cu lungimc do 4·8 rn ~j dlamctru de 150 " 300 rnm, lllli>ilHlto i'nll'u ole cu ghivent.

5.1.3. Prelevarea probelor

Din sondajele deschise si din foraje se preleveaza douacategorii de probe: netulburate si tulburate.

Probe netulburate se considers cele care pastreaza intacte structura .~i

proprietatile (porozitate, umiditate, legaturi structurale) rocii din care au fost prelevate ",

Din sondaje deschise, probele netulburate se preleveaza cu ajutorul untll eilindru metal ic, denumit stut, care are peretele ascutit la unul din capete. Stutul so introduce In teren prin batere si apoi se sapa In jurul iui recuperindu-I tmpreuna cu proba din interiorul sau. In cazul pamanturilor eoezive, din sondaje deschise probelc netulburate se pot preleva si sub forma de monoliti, care sunt niste cuburi eu latura de 20 - 30 em fiind dislocati din strat prin sapare.

I

b

veutil

Fig. 5.2. Dispozitive pentra recoltarea probelor netulburate din foraje: a - piimanl coeziv; b - pdmdnt necoeziv

tijll

~~,+-capde prindere

"'>tOI+U<"ot--.supapa cu biHi

'"

berbec din fouta

clapera de retincre

+-pruba

usa taietoare demontabila

a

Din foraje, probele netulburate de pam ant eoeziv se preleveaza eli ajutorul dispozitivului din fig,S,2.a. Acesta se compune dintr-un berbec care culiseaza pc tija verticals a unei nicovale. La partea inferioara a nicovalei este rnontat un 1?tuV. care se infige 'in parnantul de la baza forajului III urma loviturilor aplicate ill nicovala, prin ridiearea si caderea succesiva a berbeeului. Nicovala este prevazuU'i cu un ventil prin care se elimina apa ~i noroiul din stut, astfel ca III interiorul sau s1l ramana numai proba Ctl structura nederanjata.

Datorita Iipsei de coeziune, In cazul nisipurilor prelevarea probelor netulburate din foraje este foarte dificila, In fig, S.2.b. este orezenrat un rli~nn7itt.v I1P".-in:'lI'

'1'10

MI ,{ ~I\NH :1\ I'AM)\NlUHIWH

nccstul scop, Cafe SC lnfigll prin presuro in slt'lIlL1l (11\ nhdp d\1 In huzu forajulul. Dlspozitivu 1 cstc Pl'0VtlZUt In pnrtca inferlourn ell 0 cl{lpuut Pl.JlIll'lI retincroa I;robci de nisip pe timpul extragerf la sllprafal1\, So mcntioncazh ell ~i prin folosirea acestul dispozitiv, netulburarea probei este relativa. S-a constatat eft prin lnfigerea dispozitivului intr-un strat de nisip afanat se produce indesarea probei, iar in cazuJ . unui strat i'ndesat are lac afanarea acesteia,

. Probele netulburate se preleveaza la fiecare schimbare a naturii ~i starii fizice

a materialului prezent In coloana stratigrafica, sau eel putin din 2 in 2 rn, pe intreaga adancime a unui foraj.

Pentru pastrarea umiditatii naturale a probelor netulburate, aeestea se izoleaza de mediul exterior prin parafinare, operatic care se efectueaza imediat dupa prelevare.

Probele tulburate, adica cele care nu pastreaza structura naturals a rocii din care au fast prelevate, se obtin cu ocazia curatirii instrumentelor de forare in cazul forajeior, sau prin prelevarea unui monolit de forma oarecare, ln cazul sondajelor deschise. Aceste probe se pastreaza in borcane sau in ladite de lemn compartimentate.

5.2. Prospectiuni prin sondaje de penetrare

Determinarea prin ·tncercari de Iaborator a indicilor geotehnici care: caracterizeaza structura naturals a unui strat de pamant (porozitate, densitate, umiditate, penneabilitate) precum si a proprietatilor mecaniee (compresibilitate, rezistenta la forfecare) necesita probe netulburate.

Practic, prelevarea de probe eu structure perfect netulburata este imposibila, chiar ~i In cazul pamanturilor coezive si eu atat mai mult la cele necoezive. Pe de alta parte, manevrarile care intervin la transportul probelor la laborator, la pregatirea epruvetelor si montarea lor in diferite aparate de incercare, contribuie de asemenea, la deranjarea intr-o masura mai mare sau mai mica a structurii naturale a probelor ~i 'in consecinta la eronarea rezultatelor care se obtin.

Aceste considerente au condus la dezvoltarea si perfectionarea continua a unor metode de determinare a proprietatilor terenului de fundare, bazate pe diferite lncercari la fata locului (incercari "in situ").

Alaturi de alte Incercari "in situ" (incercarea eu placa, inc ere area de forfecare eu ajutorul aparatului eu palete, etc., care au fast deja prezentate In eapitolele anterioare), metoda penetriirii are 0 utilizare larga 'in tehnica cercetarii terenului de fundare.

Metoda penetrarii se bazeaza pe trei tipuri de 'incercari: penetrarea statica cu can, penetrarea dinamica eu can ~i penetrarea standard.

5.2.1. Penetrarea static a cu con

Incercarea de penetrare statica se executa eu ajutorul unui dispozitiv care poarta denumirea de penetrometru static (fig.S.3). Acesta 111 principiu consta dintr-o tija rnetalica rigida care este prevazuta la partea inferioara eu un varf conic si introdusa in interiorul unei rnantale (teava) de protectie.

()np. n,. Oorcetarea terenului de tundare

'1'1 (

Tija eu varful conic si mantaua de protectie sunt introduse III ~CI'CIl prin prcsare statica, masurandu-se la diferite adancimi, In mod sep~rat, rezistentn r"1,p opusa de teren pe varful conic si f011a totalii Ft, necesara infigerii penetl'~I11Lltflillll' Rczultatele se transpun grafie intr-o diagrams de forma celei prezent.ate til fig,~.4. unde pe abscisa se tree valorile rezistentei de penetrate pe con Rp ~I ale forto: til) frecare pe mantaua penetrometrului FI, iar pe ordonata adancimea.

stratificatia

Fig.5.3. Schema penetrometrului static Fig.5A. Diagrama de penetrare stattca

Pe baza datelor obtinute prin incercarea de penetrare statica se pot stabili

urmatoarele elemente principale: ,...

• stratificatia terenului prin corelare cu cea determinata prm foraje de_re~erll1~fI;

• informativ unele earacteristici flZico-meeaniee ('I'd, n, e, M, 41, c) ale pamantlll'liol' care intra ''in alcatuirea terenului de fund are, pe baza unor corelatii statisticc intre valorile acestora si rezistenta [a penetrare pe can Rp.

5.2.2. Penetrarea dinarnica cu con

Incercarea de penetrare dinamica cu con consta In introducereain teren prin batere, eu ajutorul unui berbec care cade I iber de. la 'it~a[tin:e. e~nstanta, _ a lind coloane de tije metal ice cu sau Tara manta de protectie, prnna tija fiind prevazuta III

partea inferioara cu un varf ~onic (fig.S .. S): ' . . . ..., ,

Dupa marirnea maser herbecului , 111 Romania sunt oficializate urrnatoat cle

tipuri de penetrometre dinamice:

• penerrometru dinamie usor (PDU), ell berbee de 10 kg;

• penetrometru dinarnic mijloeiu (POM). eli berber de 35 kg;

• penetrometru dinamic greu (PDG), cu berbec de 50 kg.

Incerearea de penetrate dinamica eu con furnizeaza date lega~e de stratifi~a.til1 terenului, ofera elemente pentru stabilirea conditiilor de fundare ~I se poate lItLiutl

f"\t=Iont"ll to.c-1- ..... ,.,c,.,_ ..... ...,,1:10;:;+:: ...... ,.... •• 1 ....... ,...:;:::;_: J~ ~. __ I ._'="_:::~. • -I' r- 1 ••

~ct(?d:l so yo.nt~. [lplj~u C~I bunc .l'czulu~tc lil P~lll'tlll,lIri. Ilt;Ct llJ;t:ivu Hll'fl frag-monte ~I OSJ~J C .(de PJO~JJ~~ pI uncls S~lI bolovdnis). In pOmAntu1'l couz.iw t:1I pCfmeabilitatc I edusa ~I de obicei saturate, rncercarea are aplicatii maj limitate lJtjJjzandu-se ~

genera r pentru del.imitarea straturilor de consistenta diferi.ta. ' < JIl

!imitator de .~a p~,n~tro.metrele dinamics rara manta de

-clm;li- . p~'otecpe a tijei, ?Iametrul conului depii.~e~te sensibil diametrul acesteia.

A p~ parcursul lncercfuii de penetrare dinamica se mregrstreaza nurnarul de lovituri N ale berbecului necesar pentru infigerea conulul pe 0 adancime ; constants, de obicei egalii cu 10 sau 20 em.' Prin r~prezentarea grafica a celor doua rnarimi se obtine diagrama de penetrare dinarnica (fig.5.6).

Nr.lov.l20cm

20 30

'1'111

Ml I ~/\NII U\ I ))\.MANTlJHILOH

.--:---"::-_ -s-r-.»,

Fig. 5. 6. Diagrama de penetram dinamtca

Fig. 5.5. Penetrometrlll.dinamic usor

Fol?sirealnc:r~arilor d.e penetrare dinamica en COQ permite redueerea cantitativii a u~o:a dintre I~cranle clasice de cercetare a terenului de fundare, care sunt mai c~stlsl~oare (forajele ~spre exemplu), Diagrama obtinuta pe baza datelor unei penetriiri dinarnice efectuate mtr-u~n pun_ct aJ amplasamenrujn, se compara cu diagrama de penetrare etalon, efectuata langa un foraj de control (manor). Se vor executa foraje numai AacD~o unds alura diagramelor de penetrare diferade cea a diagrflmei etgllon.

,In literature .: de specialitate sunt date si unele corelatii empirice stlibilite expenm~n~a.l, e~ ajutorul carora se pot determina, In mod orientativ, valorile unor caractenstici fizlco-mecanice ale terenului de fundare, pe baza datelor obtinute p .

A - i d " , nn

mcercan e penetrare dinarnica cu con,

5.2.3. Pehetrarea standard

Penetrarea standard este tot 0 incercare de penetrare dinamica care se executa in gaura de foraj ~i consta In infigerea unui tub carotier prin lovituriie unui berbec cu masa. de 63,5 k.g, ce cade liber de la 0 lnal~ime de 76 em (fig.5.7), Tubul carouer are lungimea de 1000 mm, diarnerru] exrerior de 51 mm $i eel interior de 35 rnrn,

'11H

lncercarea incepe cu infigerea tubului caratier i'n teren pc adanc i mea de 16 om. inregistrandapoi numarulN de lovituri necesare infigerii acestuia eu 'inca 30 em.

In functie de numarul N de lovituri se apreciaza starea naturala a pn.mantului cercetat, .adica .lndesarea pentru pamanturile necoezive ~i cousistentu pentru cele coeziveA (vezitabelul 5.1), A' , •• _" .,' ,

Deoarece atat rezistenta la forfeeare cat ~I compreslbl].ltate~ pamantull,lo~ nisipoase.depind in mod substantial de starea de indesare, valor.lle I,ill N pot.sel'~1 ~I pentru apreeierea, ·ill mod orientativ, a modulului de deformatie $1 a unghiulul de frecare interioara,

Tabelul 5.1. Caracterizarea stiirii naturale a pamanturilor in functie de rezultatele penetrdrll standard

fig. 5. 7. Penetrarea standard

Pamanturi coezive
N Cpnsistenta
2 • curqatoare
2-4 • plastic curqatoare
4-8 • plastic moale
8 - 15 • plastic consistenta
15 - 30 • plastic vartoasa
30 • tare
Pimanturl necoeztve
N Star.ea de indesare
'0 - 4 • toarteatanata
, 4 - 10 -. afanata
10 - 30 • indesare medie
..
30 - 55) • tndesata
... '.
50 • foarte indesata r:.·3 ·a_ . , ~""I't,t;l-I' 'p. I'm ,Rr.esi o~e+,"ie

~'.' ... " ~r'""t1~'PI!-IV-HJ.;!ii!\.I;~ ~. _ . "~ {I"'. Ir ,,' .r.~.'" ·If .......

5,.3.1.. Incer.c.are_apr.e,sio.metrica

In.cercarea presiometrica permite incercarea parnantului in situ prin interm~dl111 unei sonde dilatabile plasate intr-un foraj si stabilirea relatiei presiune-deformatie.

In vederea stabilirii compresibilitatii unui pamant, Menard (1957), a conceput o jnstalatie com pus a dintr-o sonda cilindrica coborata intr-un foraj executat 111 prealabil si dintr-un aparat de masurar (volumetru) aflat la suprafata terenului. S?nd.~ este al.dituita din trei parti (fig.5.8): celula centrale, gonflabila sub efectulpresiunli unui il,iQb:id §i doua celule de garda, plasate la partea superioara si inferioara a

'IPoO

'C""~ .-~

MI it :I\NI{~" 1't\M"NTlJHIL.OI~

cclulei centrale, III care se creeaza aceeasi presiune, Ins!\. cu l\jutQl'ul unui gaz, Scopu,l celulelor de garda este crearea unui camp uniform de presiuni 'in jurul celulei centrale, ale carei deforrnatii radiale se stabilesc cu ajutorul volumetrului.

5

Fig. 5. 8. Instalatia presiometricd:

1 - celulii centra/a; 2 - celule de gardd;

3 - volumetru; 4 - apii; 5 - gaz sub presiune

Pe baza masuratorilor privind presiunea P si deformatia radiaia s se va determina modulul de deformatie presiometric Ep, eare poate fi folosit Ia calculul tasarilor, Exista si presiometre eu autoforare care prezinta avantajul ca pe masura

executarii forajului, se realizeaza si incercarea presiometrica. '

Efectuarea lncercarii presiometrice euprinde, 'in principiu, doua faze distinete:

• Faza 1. La cota prestabilita se introduce sonda in teren, prin batere, prin auto-forare in cazul presiometrelor prevazute cu sistem propriu de forare sau direct intr-un foraj realizat anterior. Introducerea sondei in teren trebuie realizata eu mare atentie, evitand tulburarea pamantului din zona de incercare. Pentru aceasta gaura forata trebuie sa fie cilindrica ~i cu un diametru cat mal apropiat de eel at sondei presiometrice .

• Faza 2. ReaIizarea propriu-zisa a incercarii incepe eu punerea sub presiune a apei ~i gazului din eelulele sondei. incarcarea se face in mai rnulte trepte de presiune, in paralel eu citirea volumului de apa injectat til celula de miisurare, la intervale de timp de 1 5 secunde, 30 secunde si un minut. Se aplica trepte suceesive de presiune palla la atingerea presiunii eritice Pcr, la care variatiile de volum cresc considerabil pentru variatii mici de presiune.

5.3.2. Prelucrarea §i interpretarea rezultatelor incerc arii presiometrice

Rezultatele obtinute in urma executarii unei incercari presiometrice se prelucreaza

si se reprezinta grafic prin trei diagrame (curbe):

• curba presiornetrica bruta;

• eurba de fluaj;

• curba presiometrica inversa.

1 Po'1

Reprezentarea grand a rezultatelor masuditorilo.r permite ~'asarc~ C~l,l'b~)l,ol' brute. Curbele reale necesita 0 serie de corectii ce trebuie aduse atat pres run I I citlte la rnanometru (corectia de inaltime piezometrica, corectia de inertie), cat" si v~,dnti!lc de volum (corectia de velum). In general, curbe corectate IlU se traseaza Ct so hlU corectiile respective pentru punctele particulare ale curbelor brute ..

Curba presiometridi bruta (fig.S.9.a) rezulta prin reprezentarea Bl'aficl1 II valorilor presiuni lor' citite la manornetru ~i volumele corespunzatoare accstoru, obtinute la 60 secunde de la aplicarea fiecarei trepte.

t

"' >

'~

> 1\

> <l

faw

I pseudo-

~ elastica

I

faza

I plastid

o p [daN/cm~]

a) curba presiornetrica brutii

b) curba de tluaj

p tdaN/cm~] c) curba presiometricii inversa

Fig.5.9. Curbele caracteristice pentra incercarea presiometricii

Pe traseul curbei presiometrice brute se pot delimita trei zone:

• a zona initiala OA pentru care cresterea de volum a sondei este mare In raport cu cresterea de presiune, reprezentand adaptarea sondeiia calibrul forajului ~i intrarea In contact progresiv eu pamantu] decornprimat at peretelui forajului;

• 0 zona AB, relativ recti!inie ce corespunde dorneniului de prapoI1ionalitatc

dintre presiune si deforrnatie;

• un sector Be avand curbura variabila, din ce ill ce mai mica ~i tinzand catrc ()

asirntota vertical a de abscisa Pef ce corespunde cedarii terenului.

Curba de tluaj (fig.5.9.b) are forma unei linii frante, poligonale, ale care] varfuri corespund sensibil di verselor puncte caracteristice ale curbei presiometrice

hrlltp l=~ '.:p ,..._ht\np nrin r~n('\rh:l,n=-~ r·p.711It~f·pl(1r ~nrpr r: ~t·ii lntr_l111 ci~tpn1. rfp -:'IVl" r~{\

• tlO(jI'dOlI11t . _ ._ MUC"N

'. U OHogtlJlt!IUllv[J .. / ~, --. _~-,._.........;:. " rCA P)\MANTUR/L

VIII'IIl(.'/1I ele vu.lUIll tW Iltlll Uh~CI8~PI'es.illJlCfl c'·. ~

l'iondel c1tit In 60 . A/cullsw. vaJ'iatie de vet Hiti'! la manometru ~i III 0 d

d • SCClIll(e §i res)' UI11 reprezinta d"fi ·r·onata

e JJlCllrCaro (L\.V.., Va • V) . JCct"lV, 30 secunde de 1 1,1 erenta dintre volumul

C 'b 0 30. ' a ap lcarea tre t . . .:

. . '~I.I. a })resiometr'i ~ . _ p er lespectlVe

,a pleSlllJllJ citite Ja maJlom::ullJ~~rsa (fig.5.9.e) Se obtine'

data ~ '\eeasta cUlba permite $~~:eord?nata, ~ valori! ;llve~~1~~epr7zentarea in abscisa .

. e r.l1tersecria prelungirii cu b ~mrnarea cu mai mulUi y? ~m a Sond.ei ([IV). :

~ D,l,n analiza curbelor ce r: eleu, axa absciselor (fig 5 r;e~lzlea presiunii Pc

ur~atorlJ ?arametrii (fig.5.9)' caraetenzeaza incercarea ~e·'·c. , r,

preS1Unea critica p . P SIOmetnca se pot definl'

c . a·' " cr ce coresp d " .

avir tl~ cllmdrice SUpuse unei u~n. e ruperl1 terenului de ti

determma poansonarea s~an erescatoare de den ~ndare pe peretele de stabilitate la rupere e1ceneral1zata a terellu/ui $i s onnape; aCeasta presiune

• pr~sjunea de fluaj (id t .. ectuate pe baza IncerCiirii p e~e$te la to.ate calculele

din domeniul d c. en ,1.ca cu presiu~ea Jun' J'+x d reslOmetrice;

• e!onnatulo 14 e proport' I'

_?lOdulul presiometric E ~ pseud~-elastice In eel aJ def(lOna 1~~te Pt), de trecere

mcercarij· se utilize ~ t: aractenstie fazei defo " ormafulor plastice·

D ' aza a caIculul t~ " rmatllior pseud 1 '

e~erminare.a cantitatiyii ~'. ~ arll de deformati~ al a ~ o-~ astice ale

• preslUnea eriti - . a marrmll acestor p mantulUJ.

• presiunile rea~: §~:redsiunea?e fluaj se citesc cl:r:.a;-etri se face astfel: .

P . . etermma . pe curba pres' .

resIUruJor brute' pnn efeetuarea c .. lOmetnca bruta:

• modul· 1 .' orect111or resp ti ,

Ul preslOmetric se d t '. ec lye asupra

e ermlna cu relatia:

s, == K,~

t.v

ode: K == 2(1 • v)·'(vo _ Vm) AV v ' .

- anatJa volumului sond .

(fig.5.9.a)- er pentru 0 cre§tere de .

V. ~ vi' .' . preSI une t.

V 0 _ vc umul lDltial al celuJei; P == p.t - Po

V ~ olumul de apa introdus pentru a .

- 0,3.3, .coeficienwllui P . atmge presiune p _

In d' ·.OJsson. med - Po + t.pI2·

, m__o . praetle calculul '. '

.ce [531 mtocmite. e ti .. mOduI~lul preslOmetric .Se . .

Modulul de de~ . Pur: d~ preSlOmetre. face rapldcJ;l :a),t.rtGlmd uno

. . 101matle 1 ' ~ . . · .. ·if

tie de Jegiitura de forma:' Inlara se obtine din modulul resi .

P SlOmetrlc primr-o

E == .§:_

. a ex

·este un coeficient . (5.2)

I1d fntre 0 25 . numlt "de structur~" d

, pentru nisip §i pietri$ ~j 1 ,oo,ap~nt;~endent de natura pamantlllui

argJle SUpraconsolidate. '

(5.1)

~~P: U. CmOOlC1l'Outul·otllltllt tto hllII Ittnl

123

5.4. Prospectlunl prin metode geofizice

Geofizica inginereasca eonstituie In prezent un instrument pretios In cercetarea $i detenninarea caracteristicilor fizice si mecanice ale terenului de fundare. Metodele geofizlce pot fi aplicate cu succes In rezolvarea multor probleme de geologie $i geotehnica, atat in etapa de cercetare a terenului de fundare pentru diferite constructii cat ~i in etapele de executie si de exploatare a aeestora.

In principiu, metodele de prospectare geofizica se bazeaza pe proprietatea roeilor, ca in functie de densitate, compozitia chimico-mineralogica, umiditate etc., sa opuna rezistente diferite la trecerea curentului electric, a unor radiatii sau la propagarea undelor elastice (seismice).

In afara de unele caracteristici fizice $i mecanice, principala inforrnatie pe care metodele geofizice 0 pot oferi inginerului constructor este grosirnea straturilor de roci dezagregate aflate deasupra unei roci compacte .:

Principalele metode folosite pentru prospeetarea geofizica a terenului de fundare sunt: prospectiunea electrica, seismica, gravimetries, magnetica, radiometrica $i carotajul geofizic (v. tabelul 5.2).

Tabelul5.2. Metode geofizice folosite in domeniul geologiei ingineresti

Felul Metoda Fenomene fizice Proprietali fizic.e AplicatU
investiga1ii1or observate masurate
Prospec\iune Campul electric Potentialul natural ~i Structura terenului in
electrica al terenului rezistivitatea ragimul apelor subterane
I Prospecfiune Undele elastice Viteza de propagare a Structura ~i proprieta\ile
Investi92!~i selsmica undelor elastice dinamice ale tarenului
. .
geofizice de Prospecpune Campul GravitaiLa Structura terenuJui
suprafa\a gravimetrica gravitajiei
Prospectune Campul Componentele Structura terenului
magnetica geomagnetic csrnpulol magnetic
Prospectune Intensitatea Oensitatea ~i Structura ~i proprieta\ile
radiornetrica radia\iilor umiditatea terenului
_ .
Carotaj sonic Un dele elasnce Viteza de propagare a Structura ~i propriela\ile
Invesliga\ii undalor elastice dinamice ate terenului
geofizice in Carotaj electric Campul electric Potenlialul natural si Structura terenului 9i
gauri de foraj al terenului rezistivitatea regimul apelor suoterane
Carotaj Intensitatea Densitatea 9i Structura ~i proprietatile
racloactiv radiafillor umiditatea terenului Prospectiunea electrica se realizeaza prin metode de investigare a terenului de fundare bazate pe diferentierea din punet de vedere geoelectric a rocilor care intra In alcatuirea acestuia. Dintre aceste metode cea mai des folosita In studiile de

MI I ~/\NI(:A I JI'\MAN'nmlt'oH

Ol'icutHIH ~j HllJl'itiiolWItl. Pl'UULlI1I ~i ill jLldll~~k III~i, VI1~;ltd. 1I1'I1ihl ~i lalomiln, lur ill

.~ Trnnsifvnniu 1n [udotelo SlIluj ~j Cluj, In ucestu Z\lIH! sc l~(lllsl.uHt II !lUlI'U vuriatie. n couc(llltl'''iici de 802.4, uccnstu atingftnd, 111 gllllllJ'ui, valmi 111 jur dll 5000 mgle, iar ill multo cnzurl valorile sunt mai ridicate. De aSCIl1CI1CU, upele a numeroase lacurl naturale au concentratia de 802.4 foarte ridlcata, de exemplu: Incur Sarat dill" Braila 100.000 mgle, lacul Sarat din Cluj 17000 mg/f, lacurile Amara - 13.000 mg/:f. 'Iechirghicl - 3.000 mglf, Movila Miresii - 7.500 mgte etc. Astfel majoritatea statiunilor balneoclimaterice: de interes republican sunt amplasate in zonele de agresivitate naturale carbonica, sulfatica sau mixta, sau in zonelede agresivitate I11Hrina 111 zona litoralului Marii Negre.

La zonele cu agresivitate naturale a terenului de fundare se adauga ~i cele dntorate poluarii industriale,

Tn general, s-a constatat ea terenurile de fundare din incinta si vecinatatea platformelor industriale si a unor depozite de deseuri prezinta 0 multitudine de' ugrc;siv.ita~i pentru betoanele de fundatii, uneori eu intensitatefoarte ridicata. Aceste ngrosivitati sunt date de- acumularea solutiilor aeide si de saruri agresive, care' provin din curgerea instalatiilor tehnologice, din deseuri industrials si din. spalare, din precipitatiile atmosferice poluate eta:

Agresivitatea terenurilor de fundare, naturals sau datorata: poluarii' industrials; constituie uti alt element important care trebuie luat ill censiderare la proiectarea inftastructurilor constructiilor, privindmasurile de protectie ~i deasigurare a rezistentei in timp a acestora,

Sistemele constructive, tipuriie de fundatii si masurile luate pensru protejarea 101', trebuie sa fie cerespunzatoare pentru agresivimtHe care pot sa_\ apara'ln; procesul' tehnologic, respectiv pentru natura :;;i' structura terenului de fundare; pentnr nivelul

~i directia de curgerea: apei subterane ere. .

Necesitatea protectiei antieerozive a fundatiilor in terenuri agresive, r.ezl.dta din Iegradarile constatate si chiar distrugerea totata a numeroase fundatii, dint ~uza ca· tceste protejari' s-au facut defectuos, sau n-aufost rezolvate adecvat in faza de' prlJ)i~tare :i de executie ~i; care au necesitat Iucraride consolidate sau de refaeerefoarte C1iis1li~if0ar-e i laborioase. Astfef de deteriorari care uneori au com pro mis· seeuritatea ~i funC~(llharea 10000nala a constructiilor, s-au constatat In cazul agresivitatii naturale mai ares in zonele L1 agresivitate caroonica si in zona, Iitoralului, iar li1' cazul agresivitiirii' datorate poluari] 1 d II sh'i'a I e, lao uZinel'e' produ c-atoal'e de acid' su Ifirric ~ i' d'e mgril.:;;amiO:fe· ch-imiee.

In vedel'ea diminuarii' efectului· distructiv al agresivitil.tii- terenu'll.li· :;;i In palticuhrr I apei asupi'a' fundatiilor In' afar-a de folosirea unor cimehturi' speciale' la !::lrepararea 3toaneror, este aibso[ut I'lecesar ca la executia fundatiilor sa- se realize'Ze 0 foarte' .Ina compaGfa"e a befonului, respectiv (') p-ermeabilifiate cat rna'i redl:lsa' a: aCe'stuia.

Una d;i!ure' soltltiile prin- CaTe de asemenea, se poate evita efectlill noeiv al ~resivitati;i apei subterane, 0 c'onsti'tuie consolidarea terem:lrilor slabe 'in adi:lncime in Imbunil.f.a.~irea aeestora eu diverse procedee mecanice, astfel incat co1'a de ndare sa se stabileasca deasupra nivelului maxim al apei S\:lbteral.e (acolo unde :e posibi[).lD acest fel evitandu-se ~i folosirea unor cimenturi speciale la prepararca loanelor rentru funda!ii.

C·apUofui 1 ilVlPINGEREA pAM'AN'fULUl

•• • A. • _ •.... , ••• _", t"iaMa:rttuhJi

7 l' . f"\;. f"nitea l1otiotnf: de l:tn'plngete at"" .

.. Lie I. . '<"

~ . ,.,.... construcfii (iridustriafe, sociale, edrhtat,e, ttl, In practica exec'Utarn dlverselor_ . . ,be E, frna: de: r.amblee sa'U cl'ebl~e, a;

. . . . fr event- terasamente SM [0 '. I' " ~ "

tl'R:]1l'Sp"0'rlun etc.), mtervtn re . . -1 Jl':'nl"~l'",( p-r'u'" Inteh'l'l'eU1'U1' urrer ucY-afl .. '. .' . ''1";;. temporar sau' tle.l:l ~ v,· ,.... ..... cn'l'or stali>lhtate trebuie aSlgurauo., ". " .. -r: f'. subtetalWr (suosoturt. hmelu~l, ..... '-.. D. . 'enea peretH unor cO¥lSt.-Il,", ,11 , _. ,.' .•. ~ '.' ,,,,,, ': . '. ;11)" "1'

tie SpTlJrnt're .. e as em '.' "':" ..... €I: . ," .. gu .!'·ate: a: s~1!.i'thta1H' lTI .. "IVl'lr·

l'ozervoare ete.) au' :;;i' rol' de spl'IJiJ'llte, respect!'V e asr

de roca iflconjura:or. . .,' t r e'on:structi;~ de' spriJini.t6 este t'l"ec~s~t s~

Pentru ptoleetarea ~I executla ac~~ o. ~. _ .:~ tul asupra tot. Natu'ta ~l m~r~me~ se determine ac~iutiea: _P~' ,<,ca:~. o· ex~r.e~ ~ ,P~t~~""'" de""i-nd at§J de p'osibilijtavite' ?e:

. d' ._ ta Imnlngerea· p·am1fll un..-l, to' . M -'. t~+'l'e

acestei actiunr, enuan ,.1;"". . ..- d. ,.... respeetive c§,t si de p'f0l"tle' ·av1

le lasare ':;;i: de deformare a. Go~S~ructlel:.· ~ Spf~~~~ ..

{ P ..\ - x,. '~ntu'lU1' du\ masieul SpTlJlmt. . . \' . ".' . fizico-,me'camce' a: e p<1ti'l:a . ". '. d . d' c.;; • 'e' (de-pl:asare)' a' elei'il"erttulur <lie Sp'fl)tn,

'i:_,. • d' .. d I sensu'l e e~onnar, . , .',c: "'n ... · m funct!e·. e mo ur ~~~ . .. d' ~. 'bi: U1'1natoateie' tte'i' caW'I'l de m-aul1e'S1.(1.Ie

tn raport GU maslvul de pa~an:, .se p~t ease

n ac~iuni:i de ti'n):iingere a paman.tulU'l ...

.. impi!folgel'e in S~lWe'a .de repaus. po,·

• impmgere activa; P.a; __ rezrsten¢ p-asiva, Pp.

f .'. .. . .~ ...... a ... n·tului 10: stare de repau!i

7.1.1. rrn:pmgel'ea paUl ' ' '" .

," ,... Iement de spttjin absofut ngrd, care peate

~ctjunea p~n~~tulU1. as~?ra ~n~~n:~irea de impingere in s~'t~ .d~· te~~~~: fi considerat ca fi~nd Imobl~ p~.~.. ';". miflilui: In stare de repaus pot H1~e,:,~nl, Coridi:ti'ite ere mamfestare a l~pmger~1 paml d' ...... .etrou "ftg.7·.l-) eate-1mp'reuna: eu

. . '~":u!J- p'ete~t1or unur tune e III ~., :.,

spre e'lt~n:'Plu,. to ~a~ ~.::' lrichis'raetic i:ndeforri1abll. . ~ ' .. ' , radierU\: ~i- planseul formeaza .un ~adl~. _.g~ situat ta:. adancimea' z ~l rn lmedlar.a·

Considerand un volum o.mtar . e pam . t' na presiunea: vertic'alia; dat1i de

. .. \" (fl 7 1)' asupra sa va aC,lo . _." ...

vecIn·atate a pere:e Ul ~ 19:._ '.' = .t. Deforniarea 'in ciirectie 6nzontal~, ~n:. s?re

greutatea coloanel de pamat'lt. O"gZ! ~. 'de'cata de prezeflta peretelUlIlgld. . I t de pamant este Imple '.-

Perete a volumulul e emen aT ..' ont'ala cr· care aetl0ne'aza

, '. . ~ . au 0 preslUne OIIZ gx, .

PreslUne~ ~e:rlc~la <:gz .ger:er~e poate fl exprimata eu I'ela~ia:

asupra peretelUi ngld ~I a carel man (1.1)

.... - Ko' O"g7 = Ko'Y'Z

vgx - ~ " ~

. _ . ~m inaere lateraHi In stare de re pall s' ~1 a1'e,.111

In Cal'e: Ko reprezmta coe'ficle~tul d.e I Y . °0 4 . 07 functie de natura pan~antu:\u1.·

mod obi~nuit, valorl cupnnse mtle . ~I .. I .

\ \

"

Fig, 7,1, fmpingerea in stare de repaus

111,0

MI iCANI(,A Pi\M"NTlJl~II,(')H

KOYZ2

. Apli,ca~d r~lalia (7,~) p_entru ?!velul 21 ~i respectiv 22. se obtine diagrama presume din ~pl~.ger~a pamantului In stare de repaus pe peretele rigid considerat. Rezultanta presiunn orizontale care actionem asupra peretelui, reprezinta impingerea in stare de repaus Po a pamantului.

c

7.1.2. impingerea actlva a pamantului In cazul cand elementul de sprijin sufera 0 rotire sau deplasare, departandu-se

. de rnasivul sprijinit, pamantul din spatele sau se destinde, astfel ca . 1J,·UI.." ,n

exercitata devine mai mica decat cea corespunzatoare starii de repaus, Pentru 0 " .. " IU'L ..

depla~are a a eleme?tu!ui de sprijin (fig,7.2), din masivul de pamant sprijinit despnnde 0 parte (pnsma ABC), care se deplaseaza odata eu elementul de sprijin,

/ I /

I

/

/

/

/

/

Fig. 7.2, fmpingerea activi1

A

D~sprinde~ea prisme~ de pamant ABC se produce In momentul cand In lungul

sup:afe~el AC rezrstenta la forfecare a pamantului este integral rnobilizata (depasita),

1\ ~ctlUne~ exercitata asupra elementului de sprijin de prisma.de pamant ABC, desprinsa . din masiv dupa suprafata de alunecare AC, poarta denurnirea de impingere activit a piimantului.

r :lIjI, 'I, lmplngere11 pl\nl~lllllllil

• ~ """'--~-~=" .-.

I~xperjmontal s-u pus In evidcnta eEl rnarirnea deplasarii fl, neccsara fOl'm~I'H nuprufetei de alunecare AC si manifestarii impingerii active, este aproximativ 0,001 H undo H reprezinta inaltimea elementului de sprijin.

Studiile efectuate de catre diversi cercetatori asupra formei suprafetelor do nlunecare au evidentiat ca aspectul acestora este foarte variat, depinzand de proprietatllc Ilzice si mecanice ale pamantului din rnasiv, de forma si rugozitatea suprafetei islementului de sprijin.

v.v. Sokolovski pornind de la ecuatiile echilibrului limita intr-un semiplan si 111:l'lind conditiile de margine corespunzatoare, a determinat forma suprafetelor <il) nlunecare precum ~i rnarimea eforturilor unitare ce iau nastere In masivul de parmlnt,

In fig.r.S.a. este redata forma suprafetelor de alunecare corespunzatoaro unul uiusiv incarcat cu 0 suprasarcina oarecare si sprijinit prin intermediul unui element de sprij in. a carui suprafata in contact cu masivul este plana ~i inclinata fa~lt de VIll'licala.ln acest caz s-a observat ca in masiv se pot delirnita mai multe zone (BCD, III)E, SEA), in care forma suprafetelor de alunecare este relativ asernanatoarc. r 'uracteristic pentru toate zonele este faptul ca unghiul pe care-l formeaza cele doun Ililnilii de suprafete de rupere este acelasi: 2u ::::; rrJ2 - cp.

Fig.7.3. Suprafete de alunecare corespunzatoare impingerii active: a - caz general; b - suprasarcinii uniform distribuita; c - suprasarcinii uniform distribuitd -5i suprafati: de sprijin verticalii, perfect neteda

in cazul cand suprasarcina este uniform distribuita (fig.7.3.b), unghiul de lntersectie dintre cele doua familii de suprafete se mentine acelasi (2u), dar suprafata t)D devine plana, liniile de alunecare 'in zona SCD fiind drepte.

Daca suprafata de contact a elementului de sprijin este verticals (fig.7.3.c) ~i J1lll'fect neteda (adica nu exista frecare intre masivul de pamant si suprafata elementului dl) sprijin ell care vine in contact), forma plana este caraeteristica pentru toate suprafetelc dc alunecare. Unghiul de intersectie a suprafetelor de rupere corespunzatoare celor .Imlil familii se pastreaza acelasi (2u ::::; rrJ2 - <1», iar unghiul format de planul AC ell .nizontala are valoarea: ex. = n/4 + <jl/2,

7.1.3. Rezistenta paslva a parnantului

In uncle cazuri practice elementul de sprijin poate suferi deplasari spre masivul ,I" ";o,,,anT ~in cn"tplp dill pVPr£,it,;nc! n nt'f'~illnf' :1<;lInm :1rp<;tlli:1 In fie 7 4 <:lInl

1UQ

MI ~Oi\NlpA I JAMI\Nl'UHII (Hot

. ~---~-~

PS,ll~~~:.ntatt; t,Cad,tevcta ~Jlem~.llte do constructil, C[II'O dutofil!l (neill'eil!'i lor exterloaro J~Il( ":J.,,,H as, .4,e "~,, ep asari,

c

Fig. 7. 5, Suprcfe;« de alunecare cO~'espunzatoare rezistentei pasive: a _ caz general; b - suprasorctna uniform dlS(nbu.lIa; c _ suprasarcind uniform distribuitd ~i suprafata

de spnjin verticalii perfect neteda

a

I lnp .: t, 1111.~lnoofoa pamAntulul

_"'_""~_. _~. __ • .!.::....-. __ .c_-

In cazul rezistentei pasive unghiul de intersectie a color dotl~ famlll rlupmfe~e de alunecare are valoarea: 2u = 1t12 + QJ. Unghiul inclus de suprafetol nlnnecnrc. considerate ea fiind plane, cu orizontal'a, este: 0: = rr./4 _ £1>/2.

Din analizarea conditiilor de manifestare,a Impingerii pamantului asupru nnllstt'lictii de sprijin, rezuiUi ca pentru acelea~i caracteristici fizico-mccnnicl. lIfimfintului si respec;tiv,pentru aceeasi 'inaltime ~i forma a suprafetei do )I III uitre marimile celor trei feluri de impingere mentionate, exists urmator111l'flp01'1,

~<~<~ (

In fig.7.6 este redatadiagrama de variatie a lmpingerii pamantului in I'lIJ de deplasarea elementului de sprijin.

p

Fig. 7.6. Variajia'lmpingIJI-'II infunctie de deplasarea elementului de sprijln.

deplasarea di;-spre rnasivul sprijinit

deplasarea spre . masivul sptijinit

pupa,cUIU s~a aratat, man\festareaatat a impingerii active cat si a.rezist ~)tlsive, pre.supunelndeplini(e!i conditiei de rupere in masivut.d_e;p,am~llqp.IiUinj in cazul.1:mpingerii pam&ntu lui in stare de, repaus.care ate 0 . valoare, interme tatre tmpingetee.activa ~i rez;jstent.a pilsiva, masa de pamant din, spat,~e. (O:.Q.l1stn

de sprijin se.gas~~te:ln stare elastica.

7 ~2. teor:la ~tui ,Cpulomb ;prilvind ~d~.ter·mil!1area ,mitirn..H "implog:erii .pamantului

Ce.lemai:t'~p'andite metode.de.calcUI a~'intpingerii. p.~.nl~nt)..J.l).li au .ca. pun plecare teoria savantului -francez Charles Augw;;te de.Coulomb. 01736" l806)" elat

tn anul.lJ78.

AbQrdanp ,prQblema determinarii .marirm! Inwingerii activea ,P,amfir

usupra.unui zid de sprijin.Ifig.Z."). Coulomb afacut urrr.ratoar:e.le [poteze sinwllficac,

• suprafata de:.alunecare,AG este plana;

.ma;:li\luLde,pamant.~'Pfijinit este omogen.~i lipsit de.coeziune

Pentru 0 anumita suprafata plana de alunecare considerata (adica UI1 01 unghi a), asupra prismului de pamant ABC. 'la limita ecbilibruhli,actior \

I.lrmi\tOflrele1forte· .

'I ti~

_ Ml !()[\NIUAPAMANTUHILOH

- .--~-'--- .. =._---=

Fig. 7. 7. Teoria lui Coulomb privind tmpingerea activo

. • greutatea proprie G, pentru care se eu ~ •.

. aplicatie (in centrul de greutate al volu~o~~~e ~tat ma.nmea cat ~i punctuJ de

• reactiunea de pe suprafata d ... U UI prisrnului);

impingerii active P dar d'e e spnjm AB, .eg~la ca valoare eu marimea

li .a, sens contrar a care d' t'

Imlt~ a echilibrului se poate determina: ' I irecne pentru conditiile de

• reactiunea Q de pe suprafata de alunecare AC ..-. .

se poate stabi1i la limita echilibrului. ' a carer directie, de asemenea,

Efectuand calculul in cazul prabl . 1 .

zidului de sprijin) forta G poat fi e~el p. ane (adica considerand 1 m din lunzimea

." e I expnmata astfel: b'

G = Y . SAse' 1 = Y . f1 . (H,e,(3,a)

unde: y - greutatea volumica a parnantului s ... . (7.3)

. H ~ alti I pnjnut;

_ - ma tJrnea e ementului de sprijin;

~ : ~~~!~~ ~e !ncl~nare a suprafete( de sprijin fata de verticala; a _ u ghi I ~ mClh~are a suprafetei terenului fata de orizontala:

. n !U p anu UI de alunecare fata de orizontala '

Pnn deplasarea elementului de s .... . . .

AC, prism a de pamant se va mi ca A • pnjin ~I fonnarea suprafetei de alunecare

intre prisma de pamant ~i supra}atal~~OS, ~~-all~ngul s~p'rafetelor AB si AC. Dad! prisrna ~i pamantul de sub suprafata d al ZI u ui de spnjm, re~pectiv intre aceasta celor doua reactiuni (P 51' Q) s ar ' e a unecare AC, nu ar exista frecare suportii

_ ,a v • suprapune peste normal I . 9_ .' ,

do.ua s~prafete actioneaza fortele de frecare F' ~ e e n1 ~l n2· m. realitate pe cele pnsmei ABC (adica de la A spre B res f d 1 1~1 AF2, a caror .sens este mvers deplasarii

, pee IV e a spre C) ~I care au valorile:

F, == N1 . tg,5 si F2 = N2 . tg 0/

unde,S reprezinta u~ghiul de freeare dintre amant i ... . (7.4) unghiul de frecare interioara aJ pama t lui .... ~ suprafata de spnjin, Jar I\> este

I d • n u Ul SPflJIIlIt" N si N s t f rt I

pe ce e oua suprafete (AB ~i AC). " 2 un 0 te e norma Ie

Reactiunea Pa egala ca marime cu i .

I ' ,. u impmgerea act iva a p~ "-t I .

rezu tanta fortelor N, si F inclu ~ d aman U UI, reprezinta

. 1, zan eu normala n, unghiul O. iar Q este rezultanta

1'000tcior N2 ~i F2 si include cu normala n2 unghiul <\>. 1n cazul impingeri\ L\ctive, Ikcalul'cu unghiulara a supor1;ilor reactiunilor Pa ~i Q este In jos fa\a de 110rmnlclo n1 ~i n2; 'in mod conventional In acest cez unghiul 0 se considesa pozitiv.

Experimental s-a dedus ca unghiul de frecare dintre pam ant ~i supra:M[l tk

sprij in (0), poate varia intre 0 ~i 2/3 <\>. Considerarea lui 0 = ° reprezinta 0 situatl, Hcoperitoare, eorespunzatoare, In general, cazului dind rnasivul de pamant sprijinil

oste submersat.

Pentru simplificarea problemei, Coulomb completeaza cele doua ipotO:t:l

!acute si eu consideralia ca cele trei forte (Pa• G, Q) sunt concurente, condi\iG curl nu este satisfacuta in mod riguros, dar eu consecinte practice aeoperitoare, In brW,l sl a aeestei ultirne consideratit. eondilia de echilibru a prismei ABC este satis:fl\cult cand poligonul celor trei forte se lnchide, adica este un triunghi (fig.7.7), ce se ob~im ducand paralele la directiile lui Pa si Q prinextremitatile vectorului G .

Aplicand teorema sinusului in triunghiul fort,elor si tinand searna de rolntit

(7.3), rezulta:

G

G

(7.5)

Pa

---"!..--::: -------

sin(a-$) sin[7t-(\jf+a-$)]

sin(ljf + a - q,)

sin (a. - 41)

Pa =G .. ( ) ='Y·f2 .(H,e,~,$,3.a)

Sin ljf+a-$

'in care: 'If::: ~ - S - 8 2

In cazul cand suprafata de sprijin este lnclinata spre pamantul sprijlnit

7t

'li=--0+8

2

Pentru 0 anumita situatie concreta (0 anumita suprafatii de sprijin si un anum!

pamant), marimile H, e, ~, Q> si 0 sunt constante, astfel ca valoarea 'impingerii actlv. depinde numai de unghiul cr. Prin punerea conditiei de maxim a functiei (7.5), adicl

dPa = 0, se obtine valoarea 0:.0 a unghiului o; pentru care marimea impinged

da. .

active, caiculata cu relatia (7.5), este maxima (Pa::: Pa max).

Valoarea maxima a'lmpingerii active ~i pozitia planului de alunecare eel ma

perieulos, se pot determina si grafic. in acest sens se considera mai multe planuri d, rupere (AC, , AC2, ... ACn - fig.7.8) si se construieste pentru fiecare caz triunghiu fortelor, obtinand marimile corespunzatoare ale \mpingerii active (Pai)' Valoril, obtinute se reprezinta grafic, la scara convenabila, In dreptul punctelor C1, C2,"'C! fat a de 0 linie de referinta orizontalii. Unind extremitati1e segmentelor rezultate pl'il reprezentarea grafidi a marimilor Pa;, se obtine curba de variatie Pai::: f(CXj). Ducan, o tangenta la curba, paralela cu linia de referintii, rezulta valoarea maxima a ImpingeI' active a pamantului (Pa ma~) preeum si unghiul 0:.0 indus de planul de alunecare cc

mai periculos cu orizontala.

MI'I :flNII)A II!\MAN"rUHILOH

-e- .':.~.-. ,-=~:,

Fi~.7.8. D~termina[ea fmpi/fcerii active maxtme prin metoda 'gr.aj1c.ii .coulomb

.Ipotezele [onnulate de Coulomb refer' 0 ,A '.

vaJabJ/e ~j in cazul r.ezistel1tei pas' 'i I rt are la.lmpmgerea .actrva, se ,consid.era

Prin deplas~eaelementuJul1;e, ca ... ~u ul urmar~nd aceiea§ietape.

din acesta se de.sprinde 0 parte .. ~:::;m spre rnasivul de p.atnant .spr.ij.i.nit.(fig.7;9}, careia rezistenja la fQrfecarees' te~mlPb'l' A~~) dupa suprafata plana .AC, in Iungul

. ',o~ ~. lzam Integral

r

F.ig.7.9. Teoria lui Coulomb pri.tdnd fmpingereapasivii

. Datorita A faptulu] ca sensul de .de . las are a ' ." , .' . A

AS ~I AC este in sus, fortele de frecare ~ i F .p-1'ls~ne~ .de .pa,t;:a~t pc s.u:pr:a!ftlte:l.e ca reaqiunile P, si 0 sa- fie decalated " 1 ~ 2 sunt indreptate in JOS, ceea ce face

• Of H . e easupra nor I I '. .. .

8 §l a doua cu unghiu] 11>. rna e or n, ~l n2, pnma .cu .unghi.ul

Din~ poligonul (triunghi.ul) construit cu f J, . _

ABC (figJ9) rezulta. orte e care aqloneaza asupra pr.ismei

r::p G

~ .G

sin (0: + $) sir:l[Jt - (I.JI + 0: + $)] "" sin(l.JI"" 0:. + $)

C7.6)

15ll

sin(C( + $)

Pp ",G· . ""y·f3 ·(H,e,~,<p,8,0:)

sln(l.jf+O:+(jl)

in practice este necesara cunoasterea valorii minims a rezistentei ' pasive .a parndntului, adica dintre toate suprafetele plane de alunecare care tree prin punctul

A, trebuiedeterminata aceea pentru care Pp"" Pp min' .

Fig. 7,10. Determinarea rezistentei pasive minime prin metoda graficii Coulomb

Gi~ '--WQi~

QO Qi an .

A

dP

Punand conditia de minim a functiei (7.6), adica d~ :::: O. se obtine ~i in acest

caz unghiul 00, care introdus in relatia (7.6), conduce la valoarea minima a rezistentei pasive a pamantuJui (Pp min).

., Valoarea minima a rezistentei pasive aparnsntufui poate fi determinate pe

bsza teoriei lui Coulomb si pe cale grafica (fig.7.10), rnersul ealeulului grafic fiind identic cu eel prezentat in cazul impingerii active.

7.3. Metode de calcut a implngerH p.amantuJui

,

7.3.1. Metodagrafica Culmann

Metoda grafica Culmann 'se bazeaza 'ill exclusivitate pe teoria lui Coulomb, prezentand 111sa un mod mai sirnplu ~j rnai expeditiv de deterrninare a impingeri] active maxime Pa max si a rezistentei pasive rninirne Pp min.

Se traseaza planul Iimita de alunecare AN, care include eu orizontala unghiul ¢' Cfig.7.11). Formarea unei suprafete de alunecare in exteriorul prisrnei ABN nu este posibila deoarece planul AN reprezinta taluzul stabil al unui masiv de pam ant cu U!1Q"h iu 1 de frecare intpri()M<l m

• strncunu goologictl.: 1'10 prozinm dato l'\.rl\~I'jhHII'll III Ht!'UtHiU(l~jul Iitolog;lll ~i toetonlca zonoi amplasnmcntulul, III st(ll'(.ltI I'w.:ii du hm~1I (gmdul do flsuratio) $i a rocilor acoperltoare (grosimea, gradul do ulteruro ctc.);

• conditiile hidrologice $i hidrogeologice: roteaun hidrografica (directiile do

curgere a apei, caracterul vailor etc.), regimul apelor subterane etc.;

• vegetatia, tipul vegetatiei $i influenta acesteia asupra stabilitatii terenului din zona;

• gradul de seismicitate al zonei;

• climatul si adancimea de inghet;

• antecedentele terenului (existenta umpluturilor, hrubelor etc.) $i observatii asupra comportarii unor constructii existente.

.In partea speciala a studiului geotehnic se prezinta 'in detaliu $i se interpreteaza rezuItatele lncercarilor de Iaborator si de teren, analizandu-se sub aspect calitativ si cantitativ caracteristicile fizico-mecanice ale rocilorcare alcatuiesc terenul de fundare; se semnaleaza si se analizeaza eventualele fenomene fizico-geologice defavorabile pentru stabilitatea constructiei (alunecari de teren, fenornene carstice, nisipuri lichefiabile, falii ~i fracturi in cazuI rocilor stancoase etc.); se dau de asemenea, unele date referitoare la eventuale surse locale de materiale de constructii.

Partea finala a studiului cuprinde concluzii asupra rezultatelor cercetarilor intreprinse $i recornandari referitoare la:

• amplasamentul si sistemul constructiv optim, determinate de conditiile tehnico-

geologice ~i geotehnice ale terenului de fundare;

• adiincimea ~i sistemul de fundare eel mai indicat pentru diferitele constructii;

• capacitatea portanta a stratului de fundare;

• valorile nonnate si de calcul ale principalelor caracteristici geotehnice necesare calculului terenului de fundare;

• rnasurile de executie dictate de conditiile de teren (In special tn cazurile cand cota de fundare se gaseste sub nivelul panzei de apa freatica);

• incadrarea rocilor care alcatuiesc terenul de fundare in categoriile prevazute tn normele de deviz pentru terasamente si sapaturi;

• normele de protectia si securitatea muncii.

In afara partilor scrise studiul geotehnic contine si 0 serie de piese grafice (diverse harti, sectiuni geologice, hidrogeologice ~i geotehnice, profile transversale si Iongitudinale, fise de stratificatie cuprinzand rezultatele tacercarilor de laborator si de teren etc.),

Cercetarea terenului de fundare nu se incheie odata cu intccmirea studiului geotehnic si elaborarea proiectului de executie a constructiei respective, Executarea sapaturilor pentru fundatii of era posibilitatea verificarii concordantei intre situatia reala si cea prezentata in studiul geotehnic, respectiv avuta In vedere la intocmirea proiectului. Totodata, observatiile asupra tasarii constructiei, asupra eforturilor din terenul de fundare $i deformatiilor acestuia, asupra nivelului apei subterane, incepure in perioada executiei constructiei $i continuate dupa darea in exploatare, pot furniza date de mare interes atat pentru constructia respectiva, cat si pentru alte constructii fundate in conditii similare.

PAMANTURI

Capltolul6 DIFICILE CA TEREN

DE FUNDARE

1 A ecte generale ,

6.. sp I "creneral pam§.ntul'110

f de se Inte eg, III '" ' • \

'l a teren de un ar ,'" - til. precum ~l co c

Prin pfilnanturi difi~'~t~te mare ~i rezistenta la forfecar: ~ca;:tiile constructii1ol', Cllractcrizate prin co~n,pres~ ~ de materialele din care,~e executa 10 ~tructiilor fundatc eurc manifesta agreslvl~:e_~: ezistentei si exploataru no~male a cOl1'zeazi atat tercl1ul Asigurare~ stab.ll~tap~~e luarea unor masuri S~,ee,lale, I:~;u~~urii constructiilOI',

pc astfel de pamal.ltun Imp t uctiv al infrastructUrll ~\ sup 1 u pot f evitnto

• ' isternul cons r , . I tarii noastre e e n

de fundare cat ~l 51,S l d -spanciire pe tenton,u. _ _ :1 plimentare care

Datorita ariei relatlv ma~j e ;:ntru constructii, chlar daca ~a_s;r~ ~~~tul construc\iei. integral ca teren de fun are f lucrarilor de infrastructura ~1 n IC_a d za'

trebuie luate, complica e)(.ec~u.la , diflcile ca teren de fundare se mea rea '

, ia d arnantun

l~ c~tego:la e. p. la umezire (PSU);. '

• pamantun senslbll~" ntractii man (PUCM),

• pamanturi cu umf1a~l ~' co ,

Pamanturi licheftabtle, ,

• i) agreS1Ve,

• pamanturi (terenurt

, . ens',bile 'a umezire

P v "ntun s· . ~ A

6.2.· ama , za prin aceea ca 111

. (PSU) se caractenzea . ,

, 'bile la umeZlfe , ' ~ncarcarilor exten081'C

1 Pamantunle sens" ~ defonnatii man sub aC~lunea

1 , ,., idi 'dlcata au '

condltll de umi Itat~,n .. ind de natura ~i grosimCI\

sau a greutatii propru d producere a deformatlllor,dep. '\ . forma suprafe.tot

Mli.rimea si durat~, e de marimea illcarcarii, de dlmensl~m e ~~imentara datoratl\ stratului sensibil la umezue, zirc al pama11tului etc, Deformat,a sUPl nde umezirca

d dul de ume. . d rnai mare III zone e u

de'lndrcare, e gra I neunifonna, flin mal , . L umezire intensivl\

umezirii este 'in ge~e:at nsa ~i lncarcarea este mal ~a~e. a acter de pdi..bll~il'C; pamantului este mal 111 e roduce de regula bruse, avan ~n uui de pamant umczit, deformatia suplimentara s~ p aza 111 totalitate defonnarea 11:as1vu u~ e prin reduCCI'Cll dar prin aceasta nu seep~lze, DefOlmatia suplimentara se pro u~ di care csH! aceasta putand continua !O tlm?~. ea~ezar\i granuletor ~i agregate or In <

, . I' clatonta r 'f

porozi,tat~1 materla,l~ ui, ai compacUi, . ~, 'lOessoide au 0 arie rciativ alcaturt, intr-o pOZltle ,,? stre loessurile ~l famantunle . t~ 17 0;' din supraf~\(l

Pe teritoriul \Itrl1 noa . ' 40000 km , ceea ee reprezJl1 a 0

, pand Circa .

mare de raspfll1dlre, ocu

'1:-10

MI .t iANI!":A [lI\MANTUI ~!t.OH

(,lIl'ii, Inlml1jndu~:;u 111 partoa :;udicll ~i (.l~licn It C!1mpil:i dunnreuc, 'ill pt)di~lII'Uo Dobrogci ~i Moldovei. Mai apar ~i in Ban at, Ct'i~HIHI ~i in zona :!lIbcnq)ulicl\, dnr nurnai pe suprafete restrfinse ~i sub altitud ine de 400 m.

In general, loessurile si pamanturile Ioessoide sunt de origine eoliana, forrnandu-se prin depunerea particulelor de praf transportate de catre vant.

Procesul de depunere estelent ~i se desfasoara simultan cucresterea ierburilor.

Prin putrezirea ierburilor, 111 timp, iau nastere canalicule verticals, care .imprima 0 tendinta de clivaj vertical ~i 0 permeabilitate mult mai ridicata.pe directie verticals, .intreaga rnasa fiind caracterizata de 0 structura extrem de afanata, macroseopica. Grosimea acestor depozite variaza de la cativa metri la zeci de metri. De exemplu, In -valea Rinului grosimea este de 2 ·3 m, '[a noi III tara ajunge pana la 'gros,imi de 40 m (la Fetesti), 20"25·m la Mara.~e~ti~Galati,tn suduJ Ucrainei lnjurae,40-m, iar In Kazahstan, China si Mongolia, -la grosimi ,!?i mai marl.

Timpul indelungat de acumulare a sedirnentelor eoliene, umiditatea scazuta~·i formarea .unor Iegaturi puremice de cimentare, ca unnare a depunerii .diferitelor -saruri 'ip timpul.procesului de diageneza, determina structura macro-poroasa adepozitelor de 'loess si pamanturi loessoide. Desi pe masura acumularii sedimentelor creste greutatea proprie, uraiditatea fiind redusa, sarcina geologica este insufLOienta pentru a in-vinge legatur:ile de cimentare dintre particule, astfel ca procesul de indesareIde reduoere a pOfozitatl:i),nu se mai produce.chiar daca sarcina geologica creste,

In ecnditii de .umiditate naturale redusa, "legaturile structuralede cimestare asigura stp.b~litatea,unQr.ta:luzuri verticale cumaltimi mari,.executatein,depo.tite deJQess.

Aeeastastructura macroporoasa se pastreaza pana in momentul in care apar cresteri ale tumidJ:ta~i:i, fie prin ·iBfJJtra~ii de lasuprafata., fl.e ·prin !tiri!icanea niivedNlui apei subterane.

-Pakl.1a.ntu6Ie sensibile la umezire (PSU) -sunt akattiiteilin mic.r0agrega1:e~ care din punot :cle vedere mineralogic, .contincuart In proporjie .de peste '5Q '%, fddsJ*lti, mica ~ tl;l:in~rale argiloase (caolinit, jJtit, montmorillonit). In-anuroite situaVii.LlDii1'l.eraieile argiloase constituie unul din factorii care. creeaza legaturile .strucmrale 'Iotre ,cile.mentele componeate ale scheletului acestor pamanturi. De .asernenea, in _compozivia pamnallrturilor sensibile Ja umezire se mai gasesc carbonati de calciu §.i demagneziu cane ;aj:ung pana la ~·O " 25 <l/o din scheletul aiineral, rnai .ales in domeniul :0;01 .. ;0,2§ 'mrYl .. Se mai :tFltaJn~sc frecvent: gips, carbonat de calciu sub .fo.nma ,cle papu9'i '$i .c"O'JIlote¢iuni calcaroase, OX1 zi gi :J:t idroxizi de 'a tum iniu, "0x:i:1,i I;;'i '11idroX:i.ti de fIer, samr·i de .90diiu etc,

Din :punct .de vedere granulometric fractiunea prependerenta o constituie pra{ul.(,O;05 .. ;O..:005 rnrnjcare se gaseste in proportie de '5:0 ... 80 % .

. 1'e ,bl.l.za .eriteriului granulometric, PSU se impart in:

• 16.ess:1:l;r.i, p~m{i.'nthlri Ia oare fractiunea Oi01 .. ,O;~ o "111m reprezieta pe·ste60 %;

' .• .p~iEnfu~:tur,i 'Ioesso"ide, la care fractiunea '0;01 ... 0.,1'0 mm -este ·sub.60 %_ Loessurile si pamanturile loessoide au culoare predominant glHbuie, 1n stare naturala, PSU au umidirate red-usa: 6 ~ 8 % In Dobrogea, 10 .. :12'% in Baragan, 12 ... 14 % In Moldova. Plasticitatea acestor parnanturi este relativ redusa (lp = '6 ... 28 %).

Porozitatea in stare naturale este foarte -mare, avand In conditiile tarii noastre valoricare oscileaza intre 44 ... 54 %. Datorita canalelor fine, care sunt preponderent

'//:1111'/11/ (), I ('/ 'Ill - MH~)A_NICA Pt\M)\N'l'UltiL

, (/,\ VW'cel I'W) i ' -- -- -- - -

. " , . II Jill ,,{I, ik: W'",",lo% 1111" . ,'" ", ""'",,, ur' d"'"'''' '" ",,"" ,'" ,,,"," ,II'

Tipurilltologice I Procente aferente fractlun'l -_.:~~-

[~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~[~~~~]~~~t~g~~~n~U~lia~re~'''j.'~hIL.~'Cn,~~ .~~~"~"~h.d"hd'k,~".~un •• '~lo •• n.~i ~ .pl",d.i~i

025 Illtlllllll,

Loessurl Loess nisipos ' 0,25 ... 0,1 0,1 ... 0,01

< 0,01

Loess prafos 0 ... 15 60 40-

-

I -

Categorla I

Nisip ,?essoid ~i nisip 0 ... 15 60

Parnanturt P afrg"os loessoid 5 25 55 30

loessoide r. nisipos ,Oessoid 5 '.. 60 30

Praf argilos loessoid 30 60

I Argil~ prato.s. 0 ... 5 0 ... 10 60 30

loessoid~ _ 0 50

E . , ... 10 60 -

videntierea sensibilitatii " 50

(care presupun cunoa ter tu la. urnezire poate fi tac - - -

laborator sau de tereni ea unor indici de structural u:, alit prin metode indirec

pam ~ Pe ,baza indicilor geoteh ' . d ' cat ~l pnn metode directe (

antunle la care d mCI e structura '

relatia (6.2) simt,:a .ul de umiditate S, < 0 8 ;';; considera sensibile la ume '

plasticitate I ' mici dedit cele date in t'ab' I Ivalonle indicel_ui I calc I zit

,po eu62-' uatec

. ,m corelatie ell indicele d

t = eL -e -

in care' e indi 1 + e

, - 10 icele "

pon or pentru ~ ~

eL _ indicele porilor core:ama~ltul cu structure si umidi

pamantul ' d . punzator umiditatii itate naturals:

UI, etermmat eu form I atn egale eu limita de '

u a: curgere I

eL =WL·EL

unde: W lirni -,' Pw

L - imita de curgere a ~ ~ .

Ps _ densitatea scheletul p~~ntulUl;

Pw _ densitatea apei. Ul mineral al pamantului;

Tabelul6.2 VI I . . . -

_ a orile indicelul I

_ pentru caracterizarea .. .

'r Ind' I a depozltelor loessoid . sensibilitatii la umezire

,_ Ice e de plasticitate 10 (%] < 10 e

(6.2

(6.3)

> 22 1

,10 017

Sensibilitatea la urn . ,0,24 0 30

indirect' ezire confo '

a, reprezentand e '. rm normativului P

stare naturals) si eL (indfc.l~ d\a.romA valorile e (indi~cl' se poate stabili pe cale

pamantului, wd, pon or corespunzator umidi ~e_.pon~or. pamantului in

p . ' itatu la limit d

ortrunea hasurata ad' .. . a e curgere a

sensibile de' ragramei dill fig 6 1

urnezire. Panta dreptei $i ord ,., rep;ezinti:i domeniul ~ ~ .

onata la ongine d ind pamantunlor

epm de granulozitatea

ldentifIcarea pamAnturilor sensibile la ume,ire dupa roetodologia prezent!\tn .'>It< simpla. deoarece• pe lAng' caracteristicile necesare' ideotificMii geoerale a ,,,,,,,noturilor (e, W, S,. Ip) rnai neeesita doar determinarea ,uplimeowa a marimii eL Practiea de laborator aevidenliat ca valorile indicelui porilor ElL, corespuo,,li!or

I\milei de curgere. pot f' .feetate de erori, de aceea metoda indirecli trebuie compl."'U\ "" 0 metoda directa de identif.c",e a pflInanturilor sensibile la ume,ire.

Dintre metodele directe folosite in mod curent 50 meolioneazo' incere.rca

\l'Ometrica pe probe inundate ii incercari de proh> cu placa pe terenul cu umiditate

lInturala !It pe tere!)ul \nundat.

Metoda de laborator folositii. in mod curent in tam noas,," constii. in supun.rea

lIliei probe "etulburate.1n edometru. la a incarcare in trepte pana la valoarea de 300 kPa (3 daNlern') inclusiv. Dupa stabilWrea defonna\iilor la aceastii. u-eapt!. de locarcare. se procedeaza la inundarea probei, fiirli a mMi ind'rcare• aplical •. So 00 "stat. 0 deformalie brosc;;" suplimentarii, a probei, care se evidenliaza In curba de compresiune-tasare (fig.6.2) printt-un salt notat cu im,. repre,entilnd tasarea specificl1 prin ume,iIe I. presiunea de 300 kPa. Dupa cum rezulta ,i din f1g.6.2, valoarea lui 'm' este egala cu diferenta lntre tasarea speciflca a probei inundate si t,sal~a

,pecific!. a probe' cu umiditate naturala, sub aceea,i presiune de 300 kP" Se consider. c, pam'ntul analizat este sensibilia ume,ire. atuoci cand im, > 2 %.

Fig.6.1. Identi_ficarea PSU pe hau: relGfiei e ~i ei,

3.0

19

Fig_6.2. Curba de compresiulle-tosare penlm PSU

E --- 1 ~~ ----

~. La 'iIlCCl'tl(ll'Ol1 do . [I - -_ =. ~ ~·\~2.AI'!IGA '~AM"NTUHI

1Il0nro.,~. so t It I"" II cu pl.e.' j ._ ~~~, .~' ,

minim 300' up en 11\ trepto de 25. ,po .oron cu umlditatc nar ' , -

gropi 'P ,~pa,. Sup,.fala plneii tr.b";O kPa, ultima t,eaptil d. • ",.m jl inund cu gr. ,eefa arnenajate, pe fund I ~ e s1\ fie eel putin 10m2 ~ lHclircare fiind

. osime de 3 5 "'. U carora se t •. Ineercarile c.

1rt ee "". :".m ji inunda " as en," un strat di .' , SCi",

d P . ell t 5 zile tri'aiiiteli ~l _ r~~. aeestora ell ap·a. On l In pietrrs matgari

ea:supra fundul ' ne,",eam si .. . , ,p.r.1oa d. i ., .

. " '"I gropii, sore .c : ' m en tinerea unui '.' . ~un.at. trebt

Cu rezultatel • celor ~ou ~ !ea"I~,,,a saturarea Plima~~I. ?' apa d. '0" ,15 C

a msersan de proba cu . ui.

. placa, se dete'mhna-'

S: .

11",,-1

sn

• {6.4

I' , S - s·

n Gate s. est . t .... - 1 - Sn

• ',. _. 1 e asarea pa ~h "

"at."" supus t '. rna tului inundat ' (65

ci..-- /.n."presiuni de 300 kP' ; iar s-, tasarea pllmliHtul"" .. , .. '

. .' ea .m caiculul Iii a, ul cU umiditat

aWnSl p.fimfuitul analizat ~cut ell relatiile. (6.4) "'1 (65)·' .

P., . se mcadre -. 'i' . rezulta t _.

." . ractica r.atizlirii i un ,,"':' I n ca tegoria paman' , a ~ ~ • ~i • » 3 om

p","antu,1 serrsibile I ,j . r:n,ntH corrtportarii i '" turilor sensibile la ume ,

mill G . I'_{, a umeztre id U1 nmp a co t _ "j eztre.

sene uueiite rezuhate se 'b. '. ~ .e~1 entiat ea pentru id . n~ructll or, fundste p'. o tm prUl ttl t da i . . 1 entificare .

G 22 A .. _. . etoc a incercarilor d '. 'b:a aeestora cele

•.. , ptecierea ." ,_.,,' • pro a.u pI"'.,

~ senslb.htiltii la U .. . . . '"

In vedsrea esti .... ~' ' me%ire a P?lMant '11 .

dotenni.""" ur .. ~rl1 '",sarlio<jlto;;,bile .' . ' ur or

.',." , ltI .. orilor indi I ,_ ,. pnn umezire I'

,I reZlSlen1" s(ttldU J' c gsotehrtici speciflci ' 0 CIl",1 PSV este n .

'fi r ... rea ~p~;t'i~';' ... ' IC", tasarea specifica i. u,;, ez ";':,"e

e 8'ctiiatll; P" b umezire j d mp

~ e ptOOB su strucn _ . . ~p se etermirta b -.,.;. .

f.~"ti Io<e:"'ril. jl se tf.::r~ netr,Jbu,"tlI. pt. leva: d8Za Ulcetcaril edometri ..

ecrespunzand probel C .aza doua curbe d. con ' III stratul de petlt"t S'

U umiditate naturala.i . apresiune-tasare (fig·6 3) . e

o ct,. 0., p. I' I a, lor curba 2 probei inund " ,"",b.

__ " I I g p ate.

. ~

. I [kPaJ

Fig.63. Curbele de coni '

tasare pentru PSU' 1 presume-

netulburate: 2 _ . . - pe probe

. - pe probe saturate

.'.

Tasatea specifkil la 11' ' ,

mezrre I se detertnl ~

na cu telcltia'

iii care' im, ~ ",. - f ' .

, tpi _ tasarea. .. . '" pn

speclfica a pi' b ' .

o el Inundate ..

. . ., pentru presiul1ea:

Pi:::: (jgzi + (jz

(6.6)

(6,7)

I.JIII 1\, I'J('\\i1{1ntl.\rl llmollO (1\1 ll,1'1111 1 Iii rI11H\~\\tI

~-~ ... - ~-- -

II" • ,",.,'011 "l,"uH1olI " 1'",1>01 cu umldi"'.' I1l1uII'"Ifi, cor"ptll\"l\~ u" pres\\.\l1H.:

p,. 6,," + c, «,,:

III ,..,1.\Iile (6,7) jl (6,&) marlmUe C"i ~i c,'" reprezint~ presiul;il. vcrtlo,.~lc ",jUndlne• z, datorit. greutlilii prop,ii a pam.ntului (sarci.a geologic~)'" ,UI I"mldat. si, respeetiv,.1n still'< natu"'Ja. iar a, est. presiunea 'vertical. la adll1cl"'\O"

,,,,'urtt> incilrciirilor traosmise de funda\iile construelie\'

cunoscfult\ valoa"" tasarii·speciftce I. umeaire imP' s. poat. detel1"ina ",II.I-\n,

tllflt\rii datoraUi umezirH stratului de pamant anaUzat.

R.-zi,tenta ,,,uctur.La p, repre.ima presiunea minimli la care se pendl!

I","''' suplimentarit a pam.ntului in condi!iile-saturarii prin inund.re, Un p5.1I11 llo~i ,..sibil la utnezire.nu rnaoifestli ta sari suplimentare prin um«ir. deelit dacli """1 pl'Obei (sau _tului) se- e""reitli 0 anumit. presiune, eel pulin egala cu Po- -"" cOInpOrtament se explicit p~n pr""'\" legiituri lor de cime"tare dintre partieul'" lu

faza solida, care conferli pilIOilntului 0 reListeo'" strUcturalli,

Rais"o\> strUcturala, Po (denumitli ,i presiune ini\ial1t) se poate dete-':I\\

ptin ma.i. mum~ procedee:

. • inceroiiri de labora,or in edOOletru; in aces> caz rezi-I" strUctUrala po repret;

presiune• I. care .... ar ea specificil lit umeLi re este egala cu I %;

,. irtcercari d. proha•u pl_,pe toreoul natural ioundat in prealabi!; tn ace"'

po repr ez intJI presiunes c are corespunde punc,ului de ",.diflC"," brUse pantei cliagramei de lncareare.tasar,e{flg.6.4);

" realiwea ""Of inciole 'experimentale de inundare, pentto a provo•a u~Cy,1

stratului, de piIniin",ensibil la umezire· pe irttreagt\ sa grosiroe; 1n a_"" s iUI Po est- dofil de presiu- geologicO corespuWitoa<e aaan.ltnii 1a'- 50 con' producerea unor tasliri sub efe£tU1 greutii\ii prop,;i a pam§Rtului, datOritAllrn.

aeestuia,

Fig.6.4: Curbele de inclircdre~tClS{/r reaUzate.prin incercari ctl p'li;iCCl:

1 _ pe.piim:dl1t. cu.UR1idltat~r(atur£Jli i _pe_piifti:anrintmdat

[hcint., do inundare ""buie sa aiba dhnensiuni in plan eel pulin eg"l. !!l"Sirliea.pache'Ului de straturi s.nsibil. la um""re, dar nu mai putin de,ZOxZ' In. limpur e~p.nm_litului "ebuie pas'ra' un st<at constant "". apitcn grosi ... '· <ii~" ,op.m, pana la amorti",rea 'as,riler, care· so cbnsid"r. a,insa d,c!< i" de Cltl dOU. ,aptilln•ni \llsarea supraf.\Oi ter.oului nu depa,e,'el cm. Tasatile so urll,l

atit I' suprof." terenului, p,in borne ,opometrice plasale in i","'io",l,i'e'" tor

incintei.'; cat ~ilde adancime.

I\HI

" 0 incintll do inlllull1!'o " " Mlit)ANI(J~ I ~~M~~'I~I~rr,OH

PlcZentatl!. In schilu din fig 65 C(.:/lJPlltl! ell "CPCI'U dl,) a<lllneimo {. ---='._

Un repermecanic ' . ." uo ttl' rnocflnic 0S("(:)

de care este sudata, la ~ste ,alc&~llit dintr-o baril. de etcl t",

daca se consta1-!'< ~ pa ea mfe1'loara 0 placuta~ (re ( I)a), protejata de 0 "eavX

d A o.a ca reperul J d I I eperu] prop' ..) ~ <I,

. a ancimea de 5 m i'n' • e a suprafata teren I' A rtu:z,s , Spre exemplu .

o adancime de 7 ~ reglstreaza acelea$i tasari (8 _ S u u:, c.at $1 reperul 3 af1at I;

cuprins mtre suprafata ~archea~a .0 tasare mai redll~a (~ In tlmp ce reperul 4 aflat In sub greutatea pr . erenuJu~ $1 adancimea de 5 m 4 < .S3), .rezuJta ca pachetul cUprins fntre 5 m ~f~:~ Coboran~ ca. un corp rigid nu dman~f~sta ~s~i prin umez.ire reprezintii·tasarea pri a stt~tUIU1. Dlferenta dintre t~s~ ~ltonta tasanlor pachetului de -5,00 $i -7,00 Jail c:%ez~re a .stratului cu grosimeaa~e e;eperelor. 4 ~i 3 (S4 - S3) structurala este egal~ ,e gasesc ceJe dOlla I' Am, cuprms inrre cotele

d 5 a cu preslUnea di epere In acest

e m (Po == 5y Y fiind In sarcina geologica c caz rezistenta

. 'greutatea volumica a p' A • orespunzatoare adancim"

amantuJul). n

I 2 3 4 5 6

,_@- I

-5 00 ------ f !

~-'- -rl-~

~- )

~ -

p._-----

-_

.~---

F: 't[rn]

Ig65, lncintii de inund-

are pentru deter .

a piinuintu! '{-- mlnarea tasarilor sub

I . ut oessoid (rezistentei t . greutatea prOprie

- repel' de supra/a/ii' 2 6 ' s ructurale p):

. fncercari eXperimentale ' ... - repere de addncime

eVldentiat valori ale rezisr . de ampJoare £acute de catre

Galati ~i Tulcea ~i 80 100en!el structurale Po de 30. 50 kP lNCERC Bucure$ti au

Cunoscandu_se"~ . kPa pentru cele de la la~i'~i C a pentru lOessurile de la

fundare In care se r~;zlstel1ta stru~_turala Po, se pot deliol1:-tanta. .

tului prin umezire d~n u~ defonnatIl (tasari) datorate p ~ta .z~nele dll1 terenuJ de sensibiI Ja umez.' dUIlllte zone deformabiJe Ast"'eJ " ra U$lrtJ stru.cturii paman.

Ire e gros] . . lC, In cazul' .

Superioara ~i a z ~ rrne relativ mare poate . . unur strat de piimant

inerta Cfig.6 6) ona defonnabila infedoara ava de~lsta 0 zona defonnabila

. " , n II1tercaiata lntre el

. eo zona

, "I' II 1'(1mlllllllJ'llllflulio !:l.llimllllhl tillJlhlltl

'I :'1'1

Fig.6.6. Zone deformabllc caracteristice til cazul unul teren dl' fundare alcatuit din pamdntur!

sensibile la umezira:

I - diagram a de variatie a tensluntt verticale din tnciircarea fundaj/at; 2 - diagrama tensiunii verticals dill

greutatea proprie

/'UI1H dcforJ1lubill1 HUp~)rl(llJrn rW ~)Xi.l\lilll do III talpa fllndutici pOnil In ndOncimL:ll III "lInlLOllHiullca vortlcula totultt, gl)flUI'tllti utOt de incnrcal'oa datil do rlilldu.~io cat ~j dIIIVl~lIllltC!1 proprio a pill11unll1ll1i, cste cgulll ell rezistcnta structurala Po,

in zona inerta nu S0 produc deformati! prin umezire, deoarece Iii aceosm ZOl1t\ [ollltlililiCU verticala totala este rnai mica decdt rezistenta structurala Po.

l strat insensibil la

fz umezire

Datorita cresterii liniare a tensiunii verticale din greutatea proprie eu adancimcn lL}I1siunea verticala totala poate deveni din nou mai mare decaf rezistenta structural! I' If! 0 anurnita adancime, de la care incepe zona deformabila inferioara.

In functie de grosimea stratului de pamant sensibilia umezire, de Hitimci Iundatiei si de marimea incarcari] de la nivelul talpii sale, In terenul de fundare po exista toate cele trei zone caracteristice rnentionate sau pot lipsi unele dintre ele,

In vederea orientarii masurilor ce trebuie luate Ia proiectarea si executa,'!"). constructiilor, terenurile de fundare alcatuite din pamanturi sensibile la urnezirc H pot incadra In doua grupe:

• grupa A, cuprinzand terenurile de fundare la care tasarea prin umezire se produc numai In limitele zonei deformabile superioare, datorita incarcarii adusa d fundatie, iar tasarea prin umezire datorita greutatii proprii a parnantului practi lipseste sau IlU depaseste 5 em;

• grupa B, cuprinzand terenurile de fundare la care este posibila producerea tastir prin umezire sub greutate proprie, in special In limitele zonei deforrnabil inferioare, peste care se poate suprapune tasarea prin umezire din limitcl zonei deformabile superioare, datorita incarcarii transmisa de fundatie, Grupa careia Ii apartine un teren de fundare alcatuit din parnanturi sensibilc

umezire se stabileste pe baza rezultatelor incercarilor de laborator (de compresibilitu In edometru), in cazul unor lucrari irnportante si cand sunt de asteptat tasari mn prin umezire sub efeetul greutatii proprii a pamantului, se recurge si la inccrcf I experirnentale de teren eu ineinte de inundare. I

'I~JU

MI itJ/\Nlt;A P)\M"N·I·lJl~IL.0f11

• - - c:;_-_-_ • ..:l,-:l.... ..... _

• =.-'-.: . .:..~ .. -~ .. "~,.---. -,;_~.

6.3. Pc1I.manturi au ~mfUiri ,I contractU marl

Pamiinturile cu umfUiri si contractli mari stint de natura argiloasa, caraeterizate prin variafii Importante de velum ca urrnare a variatiilor de umiditate; acestea: ma] runt denumite pamanturi contractile sau pamantur] active.

Majoritatea pamanturilor contractile din tara noastra provin din depozite glaciare, lacustre ~i marine vechi, de natura marnoasa-calcaroasa, din care calcarul a: f0'st spiHat ~i depus la adancimi de peste 2,0 ... 2,5 m. Astfel, in zona de suprafata' se formeaza pantanturl' cu un contirmt bogat in particule coloidale constituite din minerals argiloase, ll'ldeosebi montrnorrllonit, ell potential de contractie-umflare mare.

Pamanturile argiloase Clll potential' de contractie-umflare mare ocupa suprafete destul de importante, indeosebi in zonele subcarpatice ale Olteniei ~i Munteniei, In podisul Transilvaniei, in campia de vest si in zonele de lunca :;;i terase din Moldova.

De asemenea, piimanturile contractile se intalnesc ~i In alte tad ~i. reg.iun.i' ale Iumii, printre care Anglia, Ungaria, Rusia, Ucraina, India, Israel, nordul Africii etc.

6.3.1. CriterU de reeunoastere §.J identlficare a p amantudlor. contractile

Recunoasterea pe teren a zonelor cu pamanturi contractile se poate face relativ simphr pe baza unor fenomene uatnralecaraeteristice. Astfel, suprafata terenulut frI' aeeste zone este de regula plana ~i predispusa la baltiri, d'atorita permeabilitatii red-use a pamantului, iar tn pericadele secetoase se acopera ell retea potigonala cle crapamri, cu deschideri de 5 ... 10 em -?i cu adancimi care pot ajunge paRa I'llJ 2: rn, La' cresterea umidiHltii datorita preeipitatiilor, bulgeri de pamant separati de aceste crapMuri se desfac in glomerule de 1....2 em, aseraanator procesului de stingere a~ varaNi. Argilele contractile se sapa greu, iar cand umidieatee lor crests dbYil¥ fipicioase, aderand puternic Ia uneltele de sapat.

In vederea identlficarii pamanturHor eostrastile 11~ afara de Guno~terea, indiiciT0Ir geotehnici care definesc in genera} natura si starea pamanturilor; este necesar sa s€' determine unele caracteristici geotehnice specifiee cum sunt: I·imita. de contractie ws, contractia volumiea Cv, urnflarea libera UL, caldura maxima la umezire qumax, cap~Etatea de retinere a ape. fa suctiunea de 1,5ibari' W1'!~,. presiu.rrea de urutl'a:re. PU' etc.

Vatiatta volumului unui pamant este strans legat~. de procesul' de efim;irra're a: apei (fig.6,7). Considerand 0 proba preparata 10 laborator (cu structura d'istrus'a)\ avand urniditatea egala cu limita de curgere, sau 0 proba cu structura nederanjata, eu umiditatea corespunzatoare starii saturate, se constata:

• in etapa lntai a uscarii are lac 0 variatie de volum Iiniara, ea fiind legata. de reducerea proportionala a volumului prober pe masura eliminarii apei prin evaporate;

.• In etapa a dona, variatia de velum este mai putin pronuntata (corespunde portiunii curbilinii, fig.6.7), iar d.lpa atingerea umiditatii corespunzatoare Iimitei de con~ tractie volumul ramane constant ~i egal eu volumul corespunzator probei uscate.

(Jnp. O. Pt\rntlfltl~! tll!lnlln t:lllHI't'!I lin rlllllll'\l"

_~::-_,,:=: .. L':':'.'-:"::_

V 3, [em J

v --\

F· 67· Curba de contrac{/(!·uH!/hll" Ig ...

Ws wp WL •

. C Mitatea sub care nu mai au lee Vfit'H\

Limita de £ontraclie Ws reprezlfi~ a urn' ..

de volum ale parnantului si se calculeaza cu relatia:

. w - VI - VI . Pw ·100 ['%1

Ws = L Ms

(6,~

~ .. 'w _ valoatea limitei superioare de plasticitate;

m care. L • . 'd't 'fe w .

V. _ volutnul initial a1 probel cu nIDI 1 at .. "" .,

I lum 1 ~. 1 al probei (velumul probei nscate):

VI - vo umu ~ma .. '

M ~ masa probe! useate:

s .

pw - densitatea apei. 1 ntual dintre variatia de volu

datorit~:~:~i~t~~\J~~::~~: s:~r:~t;i ~~~:l ~;~~eal acestuia: .

C =VI-:-Vf.100 (15/6)

v Vf

(6,1.(

d . Y. ~ volumul initial al probei saturate; un e. lb' d a uscate.

VI - volumul final al pta et . u~ p rtul procentual dintre cresterea de volu

Utnflarea Ubera UL l'epreZI11ta ra 0 . ,. '.

prin saturatea unei ptobe uscate si volumullmtlal al probel.

V - Y. (01.] (6.1 ,

UL =~.100 70

Vi

in care: v, ~ volumul final al probei ~upa umf1are;

Vi - volumul initial al probei. ~ ... ' . . y. _ 10 crrt3 relatia (6. \

La detetminarea in laborator a LlmflaTll I1bere se ta ,-' , .

devenind: UL= (Vf- 10)·10 {%J ~. ~ (.6.l~

[J/ 1 este cantitatea de caldura dega,\utrt

Ciildura tnaXinla de un~ezire ctu ma_K ,g. tn nrealabil 111 etuva la 105°C.

umezire pana la saturatie a unui gram de pamant uscat in pr

'111,0

-; . ~~C~~ll~~ P~M"N'I'UI~'LOH

Cupacltnten de l'c~illCl'C n npei 1 i - - .. ~-~ -= .'

probei corespunzatoare suctiunif de 1 t: Ilb Sl~ct t~~tCIl de l5 barl, Wlll esto umiditaten care apare!n apa din porii plimantului ~Il r:r~, ~.( lOll. (.Ic·rycitul de presiunc de 15 barl

Cu ajutorul UnOI' caracteristi . f . I 01 t cu pi esrunea atmosferica,

fi " ICI lZlce generale se d t . . ~ .

izice specifice cum sunt: indicele de activit .. e e.llTI1na uneJe din caracteristicile

Se apreciaza ca parnantu 'I I ate? criteriul de plasticitate,

d' l mai n e cu un contmut d v'

iametru mal rnic de 0 002 mm 111 .' mare e partl fine (particule cu

(fp> 35 %~ sunt suscep~ibile de a fi ~~:t~~~l~e peste 30 %) ~i cu plasticitate ridicata

~ A In~lcele de activitate, reprezinta can: .' . , ,

pal11ant.unlor, fiind raportul intre indicele de t~tatI,v. suscept1~lI~tatea de contractie a

de part~c~[e cu dimensiuni mal mici de 00 p asticitate al pamantul~i Ip si procentul

detennma cu relatia: ' 02 mm (2 urn) al acelui pam ant A's

, . ' 2, e

I - Ip% A---

A2% (6.13)

_ Criteriul de plasticitate caracterizeaza ..

cand Ip > Cp, in care: a contractilitatea unui pamant atunci

.' . Cp = 0,73'(Wl - 20) [%]

unde. Wl - Iimita superioara de plasticitate (6.14)

Presiunea de umflare pest . .

c~n~actile reprezentand presjune~ de;o~ta~:~cteristic~ me~a~idi a pamanturilor

paman! aflat intr-o incinta etansa si av~ d 'd~ n u~ma inundarii eu apa, de catre un

In fi . "f "f an uml itatea m apr' limi . unct.le de activitatea pa~mA tu '1 opierea umtei de contractie

. .. . an n or cu urnflari . .. '

trei categoru de pamanturi definite de . ~. an ~t contractu mari se deosebesc

conform tabelului 6,3. caracteristicile geotehniee specifice si generale

, '

Tabelu16.3. Caracteristicile fizice i .

pamdnturilor cu umflari $ mecantce pentru clasificarea

Simbolul caracteristicilor t s: contractii mart (STAS 1913/12-82)
Categoria pamanturiior
geotehnice
Foarte active Active Putin active
A < 0,002 mm % > 30
Ip% 18 ... 35 15 ... 25
> 35 25 ... 35
IA 20 ... 30
> 1,25 1,00 ... 1,25
Cp% lp> Co 0,75 ... 1,0
UL % Ip~ Cp 10> c,
> 140 100 ... 140 70 ... 100
ws% <10 14 ... 10
C, % (tulburate) 16 ... 14
> 100 75 ... 100
c, % (netulburate) 35 ... 75
> 35 25.,,35 15 ... 25
qumax Jig > 37 25 ... 37
W1S% 12 ... 25
>18 13 ... 18
pu MPa 10 ... 13
0,4 0,1 ... 0,4
0,05. n 1 'in VC<.\Cl'C(I prl.ld1,111'1l lliI'Cl\\llil 'ill cure HO l110nifcstn vtlritltiu do volum n \111111 1IIIIIIant contl'uctii cstc im\lmlunl.l1 CI1I1II1\~lCrcft iudicchli de eontractte-umflarc. 1(111'

,h,finit de rcla~ia:

(G . .l5)

I _ we!!1 -w cu -

Wsat -Ws

'in care: Wsat - umiditatea la saturatie a pamantului; Ws _ limita de eontractie a pamantului;

W _ umiditatea naturala a pamantului.

In functie de valoarea Icu pot aparea urmatoarele situatii distincte privind V HrilltiII.

tic volum a unui pamant contracti1:

• pentru W ::: Wsat. leu == 0; In aceasta situatie sunt posibile numai fenomcue (\1.)

contracli.e;

• pentru W = Ws. Icu = 1; sunt posibile numai fenomene de umflare;

• pentru Ws < W < Wsah 0 < leu <1, fiind posibile at&t fenomene de contractic dll

si fenomene de umflare.

Daca umiditatea initiala a pamantului de sub fundatia unei constructil CHtu

mica (cazul realizarii fundatiilor mtr-un anotimp secetos), sporul de umiditate posihll In perioada de executie a suprastructurii sau de exploatare produce 0 tendint;rl do umflare a parnantului, dezvoltfmd presiuni de jos 'in sus asupra fundatiei,

In situat1a'in care umiditatea initiala a pamantului folosit ca strat de fundat'c

este mare (cazul executarii fundaliilor tntr-o perioada ploioasa) reducerea umiditn~ii care poate surveni ulterior provoadi contraclia pamantului si prin aceasta apal'l\iu

de tasari ale fundatiilor.

In cazul unei valori medii a umidita~ii initiate a paroa.ntului, ulterior stint

posibile atat umflari cat si contractii 'in functie de modificarea starii de umidi.tatc.

6.4. Pamanturi necoezive lichefiabile

Fenoroenu1 de licheflere este caracteristic nisipuri\or fine afanate, de oblcel saturate.

Prin lichefiere seln\elege scaderea brusca a rezistentei la forfecare a unul

pamant necoeziv saturat, deterrninand 0 transfo~e ternporara a materialului respectlv tntr-o masa fluida. Este provocata de 0 prabu~\re a structurn terenului datorita ~OCllllli sau vibratiilor si este lnsotita de 0 cre~tere brusca dar temporara a presiunii apei din pori ..

In principiu, se disting doua tipuri de fenomene de lichefiere: licheficrc

propriu-zisa ~i lichefiere ciclica.

Lichefierea propriu-zisa reprezinta fenomenul prin care un pamant necoozlv

saturat afanat isi pierde 0 mare parte din rezistenta la forfecare si poate curge ca lin lichid datorita unei solicitari monoton crescatoare (statica) sau ciclica.

Lichefierea ciclidi este fenomenul de cedare progresiva a unui nisip sat\lt'at

afanat, cu 'indesare medie sau 'indesat supus unei solicitari, cu variatie ciclici\ til conditii de volum constant. Defonnatia finala rezulta din cumularea deformatilor

MJ;i()ANI()1\ Pi'l.MANl'URILO'~

I,rodu,. hl tilllpllllJceal'l)i olclu de Illenl~tlI'C; III C"""1 Jli'ipul'i1or afinate deform",ia PORte fi l1eJimitat~, :{-eJ1omenlll·gevellind similar licheficrii propriu.zise.

C.t",mu re Ie de pJimallt numite $1 mi$ciiri seismic. dau na$lere la zguduiri bru"'e de dif.rite intensitap ce se '"anifesta In sooo.,. tom",. &ergia seismic. se propag' sub fonn~ de 1IJ1de sfOIic. {Iongit.dinale, transversale $i superfteiale), solicitiiril. rezul1ate av WI v",iaUe oi.lica. Dameita a_ui .tap~ se ;smele ,con.tiM. principalu1 [""""'en oi.lic ca re provoae' lichefle.r:e. Pii .... turi(or 1ll"'Oezivo,

''''''''''' au 1 de lichefiere P"'prio-zi" repteziom rezuitaM ~darij In coodi," "_nate" IUIlIi ,,;s;p Batura, ilf~ repreze_ 10 di.allmma de stare (6g.0,.8), 1'1;" ...... punet situat <leas.pl. liDiei star;i SIaIio.are (cof""Pu.z'toarep.orozU;iitii critice >- De exemplo, pOUJ!mdu-s.e din '!area C se ajlJnge1n S\alea.A _ia Ii <DrespUl'ld. ,0 <!I<gere fu reg;., penn_., sub velum COnstant ii" to.siuIle principal,o J)Jj .... e J;,oti.~ «lnslanta (cf,,), I. ""'Pu! ~urgerii 1n eoll<li~i ned_ate, ilArea ~tu!Ui r.am§ne cea .CGres:punzatoare punctului A. din diagram a de stare,

.~-.~- -~'-""=~';'-':'l:J_-"'_-'.~- •• .-r.JPk3

.e

Fig.6.S, Diagrama.rJ..e stare pentru ni8ipuri

U<hdi..".ooic4 este 'lOOnvrn1loatii m 6gb.1! eu alutQnrl P1lllCluluj D. !'~miod de la - ea corospun......" a,,,,,,,,, ""net §i""licimd ]>im§ntullii-.,;O,. sa • .,. Ind .. ., o lbc,,",- cu - mcnofua •. (staticaj in ,eondijii 00<1_ PUnt",,! din ~ de """el'oaled"!fa,. pM,(in - ~~ar.lljl<l.i pe ., .... "'",<$eru in~jj s.e.~ miiCa o~ .spre lini. stiirij slaJi-." Ap1ica"o ace~ ~.o /a"_" '"ct.",

piI<ietu! se va <leplasa spee ~ p-':; .ju"ge .. B I\Orwic; defor""'llile Pf<>dn,. .. "'_1 cl.~ ·m,tt<ll nnil", ekctiy de v;". zerose CIOtlJJ1eaz", so C"""den;. ..

s -a ,-licheliCliea .. eli,," <lind <ie!fo',".aMe '!V,cillo. "" at.,. 1(l ,% (± 5 .%),

SenBil>ili>at<a 10 licaefi.ete es te """ mare la n;,;pwile fine unifo""e .cleo.t Ia oile ·~ri ·"'-ve, '" ,lab.o.J 6..4 se 'PreziI>t<i .omenine1n care cIWbagnmlll"""<lric' a j>liJRfultu!n; ""CO<Zi. tr .... ie sa se afle In 'n<regi me , pent", ca ",a."iaJuJ sa fl. sRs.eep,tibi;1 -1a ilicbef.ier.e.

l'_,ij principJlli -<I •. care de~jnde "Urn",ul de eiciuri Decesare pen"", a produc .• jjchel;", ea "'ot: ...... de Ind"""" inipOla a -p'imanttrJui, miWimea trepteJ de ",caro>" {1n ·OQmpamti. en lnolircare. lim;tO), _neabiJkatea pamfua"lui, trase"1 ~esC<'is de Im';'J. ,d. "'ront,.cn .oii,t treaptade i""'reaf. est. mai rna,", iar P&m""M rna'i alii.at, nunaamJ ,de .ei.cJUJii ,necesar :peNl~nl promucerea lic-hefr.erii este rna: redus.

Dlametrul mijlociu d" (mm) , >~,025

> 0,005

'Diametrul e.fectiv d10 (mm) < 10 0

... iloasa d < 0,005 mm (%)< 1,.0

Fractlunea argl 0 (01) < .50

. d - 2 20 mm. /0

Fractiunea pietris - ... < 10 .0

.. d > 20 mm (%, ,

Pietris mare , _ A lomctric

• • - A zul Uflilll pam ant granu .

iu-zisa este posibila in ~a.. _ punc.tul corespllllztl..tOJ

Ljchefier~a p~op~ ile de indesare si de tensiuni situeaza

lichefiabil numai daca deasu ra liniei starii stationare (?g.6.8) .

din diagrama de stare ,de fi P P se defineste cu relatia:

Potentia luI de hebe iere L" (6,16)

. cr'3c-.cr'3f _ (dU,,!

P = - I

L er'3f o 3f

. a -Ie consolldarc;

. - ,. ·6at- respecnv ee u· •

' . . rincipala minima efectI:a_.I~. . a, r erii [0 regim stanonar,

unde: 0' sc - ten~un ea P rincipala minima efecti va In Il~pul ~ Ii!m"e corespunzatoare 0"'31 - tenslUn~a ab isa punetului de pe linia starn s a:

respectiv a S.CI •. , .

indicelui poftl~ ,~*al". ", ""

{A.J - cresterea presmnu apei din po~. 'a And pot-eatia!ui de Iicheflere

aU 1 . ,. . fectiv DI.:I.m.al C •

. .... d lichefiere devine ,e· ,

PerJCoM . ed :a1mi de ordinul 5 ... ~O. , ."." 'ciiI," _!iii oisipo, ~e .of!a este mare, de:p.a~m ,. i' aeste ouatat mal :probabda ~Clpacomaada cr«terllli din

Liehefierea cic scaeste . reeiere calitatIV3 se re .'

. it ta Pentr.u oap .

intr-o -stare mat a ana . .

tabelu16.5. did indesare 1D ia care pamdntul r.riS1POS

11 b lul 6 5 Ora u. e II. I i"chefia

a e . . nsiderd suseeptibi a..se· 'l
se co . '10 il
. ., - MMKS I
'It Grad de intens·ltate setsmlc.a . . '1'le'Iiehef:iabJl :

, <V11 <·0,6
, Vl! <:0.,7
-,
VIH <0.,8'5 :
IX 1 ·1 ic.hefiab.tl
;, >IX
- cicluri aile s R tru un de anunut numar de

·1 li chefiere t pen .

Rezistenta a J. etrul adirnensional:

;""'·a- de regula pnn param

se expr un \1 .

. . 'trnaX,f

R -_ ..

€ - er'o

oJ:icit!1.ri i

.(6, J 7)

l'ft !!IU'tI' fL' Mt iWANIGA Pt\MAN'J' .

, IIIlIX,f" tUll.~llIlHjU IItlllJ'Ullti Itl ' . __ ~~~ILOR

I IlUlIlll!' dm de cic] L~, IllIlXJ,llll1 lu ClII'l) NU Iwod I I' .. ._..,._

(J 0 ~ tonsitllwll nor'll Jl<lU~ de solrCitnru lIni1'0l'lllif' lice ilChoflcl'Cll Il1tl'~lIl1

, • a d el'cctiVtl' , . I '

. eXlstentA la in'ce er ~ ~nlt~? ii, pentl'll 0 stare d ' ..

~ezlstenta la lichefie ~ ~I~a sollcltam cic/ice. e tellslunl IZotropi'l

determmata in labotato re nUmlta ~ Itensiune de forti .

axiale, sau cu alte apar:t~~;p~a:ul de c0111presiune tTi~: clclica nO?TIalizata poate fi

fi apre~:~a~: l~;~~~j, liCh:~I~i~t~r::~~:~:~e;ir~n torsi~~e:ue~t~~~~;: :~rt)ei

ncercarrlor de granulometri l' h ..

o 5 10 penetrate standard utiI' ~ d c IC efiabile poate

15 20 25' tzan graficul din fig.6.9.

I N [)ov/30crnJ

NeJichefiabil

r

Fig.69 A .

. b' preclerea lichefiabill'( ","

aza p • .. arn pe

enetraru standard

5

h [rn] Nelichefiabil .

. I . De asemenea, reziste ta I .

CJC un uniforme se n; . a hcbefiere cores ~

relatiile: poate esnma orientativ fol . Pdunzatoare unei solicitari d 20

. , OSlO datele e

• pentru 0 04 $ d ° penetrii.rii standard cu

' 50 < ,6 mm: '

Rf,20 "" 0,0882 ~ d

V~-0,225·cr' ._QQ_

• pentru ° 6 $ d· < 1 5 g, 9 0,35 (6.18)

, 50-., mm:

Rf,20 ~0,0882~N

" o' +0 7 - 0,05

1IJ care' N . 9 •

. " rezlstenta I

• ' a penetrare stand d ~

(J g " sarcina geologl' ~ e. . arq; In IOV/3Q em'

d ca electlV~ ~ ,

50 - diametrul mn' a, In daN/cm2.

v: . J ociu al granulel d . ~

aJonJe rezistentei j . Or e mSlp, In mm

:le penetrare standard' a hchefiere determinate In 1 .

lifcl'enta dintre COndj~j;l: coreeteaza eu ajutoful uno/~~;~to.r sa~ pe baza i'ncercarii 'Ihol'fttor, iar in cazu/' c~n.~rete de 2iiC<'imant ale p~ ~ ICIen~I care tin seam a de

penetram standard d J:: ~ amantulul analizat . 1

e laptul ca relatiile e . ~J ce e de

, Olespund domeniului

(6.19)

I "\11 II. 1'(1l1lrlntul'lllII'l(1lio eu tnl'l.lll dlll'UIIII'II!l

II III II' surclnl lJoololJi<.:c ofectlvo dill : (),J~ .. ,'l ,I I InN/r. nl;.! , t\Gll~li cocflclentl sunt indicu(i III 11I)I'Il1Ctc tchnlcc In vigoare W·lfWII~.).

Din aspcctelc prezentate l'uzlIltll cll. 7n z0l101e ell grad de intensitatc scismlcu 111I1i marc SlIU egal cu 7 MKS, trcbuic sll He acorde 0 atentie deosebita 'CCl'cctl\t'ii h'nmului de fundare, care din punct de vedcre granulornetric este lichefiabil si saturat

111 caw! cftnd gradul de indesare este inferior celui prezentat In tabelul 6.5, estc ueccsara unbunatatirea terenului de fundare pentru reducerea porozitati i, respect] V puntru majorarea gradului de indesare. In situatiile in care imbunatatirea tercnului du [undare nu conduce la rezultate rnultumitoare sub aspect tehnico-economic, so recurge la solutii de fundare indirecta.

6.5. Terenuri de fundare agresive

Atat prin cornpozitia chimica a scheletului mineral, cat mai ales a apei pe care 0 contin, uneori pamanturile din care este alcatuit terenul de fundare pot prezenta agresivitate fata de materialele folosite In mod curent la executia fundatiilor constructiilor.

Actiunea chimica a unui teren de fundare agresiv asupra betonului din fundatii lire lac, in general, numai 'in prezenta apei subterane sau de infiltratie, care dizolvand unele substante din pamant, poate reaction a cu betonul si 'in numeroase cazuri, chiar poate sa influenteze si chimismul apei freatice pe zone foarte mario Din aceasta cauza este necesara cunoasterea compozitiei chi mice atat a apei freatice, cat si a terenului de fundare. Din cauza actiunii apelor de infiltratie continutul natural 'ill saruri solubile al terenului este in general rnai mic In straturile de suprafata, pentru ca solutiile de saruri au fast transportate ~i acumulate in straturile mai adanci.

I~ ceea ce priveste apa frearica, nivelul si compozitia chimica a acesteia sunt foarte importante pentru aprecierea agresivitatii naturale a unui teren de fundare, aceste elemente fiind totdeauna precizate in studiile geotehnice.

Intre factorii care pot accentua efectul distructiv al apei freatice agresive asupra betoanelor dinfundatii se mentioneaza: temperatura ridicata (insotita de un intens proces de evaporate), variatia nivelului apei subterane, viteza de curgere a apei prin teren etc.

In zonele Cll apa freatica agresiva ~i nivel variabil, proeesul de coroziune a betoanelor este, In general, mult amplificat, deoarece peste efectele ehimice se suprapun ~i efecte fizice de acumulare si cristalizare a sarurilor '10 porii betonului; ciclurile repetate de umezire-uscare, insotite de ciclurilecorespunzatoare de expansiune-contractie contribuie fie care la slabirea strueturii betonului,

Cele mai frecvente agresivitati naturale pentru betoanele de ciment sunt.celo de natura carbonica, sulfatica sau mixta.

in tara noastra cele mai extinse zone cu agresivitate carbonicii se gasesc In regiunea Carpatilor Orientali, Alte zone, mai restranse, se gasesc In Moldova ~i tll partea estica a Transilvaniei. In zone le cu agresivitate carbonica majoritatea esantioanelor de apa analizate indica 0 concentratie de CO2 cuprinsa lotre 1000 ... 2000 mg/f, 111 cazuri foarte rare aceasta concentratie depaseste 2000 mg/f.

Zonele cu agresivitate sulfatica sunt cele mai frecvente si rnai irnprastiate pc teritoriul tarii noastre. Cele mai importante sunt cele din regiunea subcarpatica

104

= ._,.', --==--0' Mt J:ANtOA tJ,il.MANTlJRll.tlf\

. ~n ~ractic~ apar frccvont sltuntli Cfll~d cx.t1'lldmlllJ elemontulul de APl'ijh~ Of!'~ vert~ca ( = ?), rar suprafata rnaslvului de pnmOnt :;pl'ijinjt cstc mi?,ol1talll. W - ~)

]D1aca se neglijeaza ~i. frecarea dintre suprafata de sprijin st t,Mmfint (~ ~ 0) ', -. .

, e e de calcul (7.24) ~i (727), devin: Y , U-, rormu-

Ka = tg2{45°. * ) (7.28)

Kp= tg2(45o+1) (7.29)

.' 2

A In tabelele 7.1 ~i 7.2 sunt date valorile coeficientilor K~ si 'K pentru cazuJ

cand cj> ;l: O. 0 ;l: 0, e :::: 0 si j3 =- 0. '. p-

Tabelul 7.1. Valorile coeficientului Ka

9=0 -

1\ 41' ,6' 0

~ 10 12,5 15 17,5 20 22,5 2527,5,,30 32,5 35 37,5 40 42,5 45iX

0,177 45

o 0;704 0;6440,589 0;538 0,4900;446 0,406 0,368 0,3$3 0,301 0,271' 0;243 0,217 '0.194 0:172" 0 ,~,5, 0,68~ 0,62~, 0,571 O,5~ 0,476. ~.434 0,395 0,~590,326 0,294 0,265 .0,238 Q!~13 0,1900,169 '2,5 5 0,6620,607 0,556 0,509 0,465 0,424 0,387 0,351 0,319 0,289 0,260 0,234 0,210 0,187 0,166 5

\ "7,5 0,647 0,593 0,543 0,497 0,455 0,4160,3790,3450,313 0;284 0,256 0,231 0,207 0,185 0,164 7,5 10 0,635 0,582 0,533 0,488 0,447- 0,40& 0,373 0,339 0;308,0,280 ,0,253 O,?2a 0,204 0,183 0,163 ·10,

12,5 0,5720,524 0,4110 0,440 0,4020,367 Oj335 0,305 0,276 0,250 0,225 0.203 Q,fst 0;16'1 12;5

15 0,518 0,474 0,434 0,397 0,363 0,331 0,301 0,2740,248 0,224 0,201 0,180 0,160 15

17,5 0,4690,4$0 O,3S4 Q,360 0,328 0,299 0,2720,246 0,222 0,200 0,179 0,160 17,5

20 0,4270,391 0,3570,326 0,2970,270 0,245 0,221 0,1990,1790,160 20

0,389 0,356 0,325 0,296 0,269 0,244 0,221 OJ,199 0,.179 D,160 22,5

22,5

25

0;3550,3240,2960,2690,244 0,22l 0,1990,179 0,160 '25 .

27,5

0,3250,296 Oi270 0,245 0,222 0,200 0,180 0,161 27,5

30

0,2970,271 0,2460,2230,201 0,181 0,162 30

32,5

0,272 0,248 0,2240,2030,182 0,163 32,5

35

0,250 0,226 0;205 0,184 0,165 35

37,S

0,2290,2070,1870,167 37,5

40

0,210 0,189 0,170 40

42,5

0,1930,173 42,5

45

.=--: _'_--u..IC.I::..-

1(dw/.ul /.2, Valorile coejlciclltltlul Kp

0\10 !1to10
li\ IX I
10 12,5 15 17,5 20 22,5 25 27,5 30 32,5 35 37,5 40 4~,5 45
0 1,428 1,552 1,700 1,852 2,031 2,231 2.481 2,734 3,031 3,331 3,700 4,130 4,623 5,004 5,661 0
2,6 1,34~, 1,468 1,60li 941 1,916 2,092 2,3f7 2,540 2,821 3,09~ ~,415 3,81D. 4,255 4,783 5,312 2,6
,
6 1,266 1,383 1,510 1,631 1,800 1,974 2,173 2,347 2,611 2,861 3,130~ 3,491 ,3,88~ 4,325 4,762 a
7,5 1,174 1,294, 1,410 1,526 1,681 1;838 2,026 2;204 2,4,41- 2,661 '2,916 3,831- 3,574 3,968 4,362 7,8
10 0,985 1,189 1,311 1,422 1,562 1,702 1,880 2,061 2,262 2,461 2,701 2,97'1 3,261 3,611 3,962 10
12,5 0;976 1,138 1,298 1,446 1,595 1,751 1-,919 '2,096 2,287 2,503 2,741 3,026 3,333 31611 12,6
15 0,966 1,175 1,331 1,489 1,621 1,777 1,931' 2,113 2,305 2,512 2,792 3,056 3,321 18
17,5 " 0,947 1,la2 1,,362 '1,503 1,646, 1,801 1,,963 2,131 2,332 21.540 2,810 3,072 11,6
20 0,941 1,191 1,372 1,500 1,665 1,801 1,971 2,171 2,361 2,586 2,810 20
22,5 0,917 1,201 1.,376 1,509, 1,662 1,812 1,992 2,180 2,370 2,561 22,6
25 0,906 1,191 1,371 1,500 1,652 1,821 2,001 2,176 2,352 ' 26
27,S 0,885 1,1£11 1,341 1,600 1,664 1,821 1,996 2,172 27.5
30 0,866 1,162 1,352 1,510 '1',672 1.830 1,988 30
32,5 0,853 1,152 1,~30 1,600 1,656 1,812132,6
35 1 0,81~ 1',130 1;320 1,470 1,621l 35
37,5 O,BOO 1,111 1',291 1,472. 37,6
, 0,766
40 1,Og6 1,285 40
42,5 " 0,736 0,996 ,42,6
45 0.707 46
7.5. Presiunea din impingerea pamantului
.. "
7.5'.1. Generalitati
" , ' ,
. Metodele de calcul analitice si grafice, prezentate In paragrafele anterioan
permit d~tenninafea'impinge~ii parnantului cons~derata ca foJ1ii concentrata. In realitau
actiunea pamantului asupra unei constructii de sprijin S~ exercita sub forma d
pre~ii.me, repartizata pe toata suprafata de sprijin. .., .:
La dimensionarea unei con structiide sprijin, In afara de marimea ~i direct
impingerii ca forta concentrata, trebuie cunoscut si punctul de aplicatie al acestci
Pentru aceasta este necesar sa se cunoasca diagrama de variatie a presiunii dat!\ l
unpingerea pamantului pe inaltimea suprafetei de sprijin. ' , ,
Plecand de la relatia (7.25), marimea impmgerii active pentru 0 inaltimc
(fig, 7 .19) este:

S-ar putea să vă placă și