 NUMELE ȘI PRENUMELE

Stupcanu (căs. Gidei) Sorina-Mădălina

TEST PEDAGOGIE II

1. Demonstrația-ca metodă de predare -3,0 p

a) definitia metodei;

b) caracterizare;

c) exemplificare;

d) importanta metodei.

A demonstra își are etimologia în latinescul demonstro, care înseamnă a

arăta întocmai, a descrie, a dovedi. Constă în prezentarea elevilor a unor

obiecte

sau fenomene reale sau a unor substitute ale acestora în scopul asigurării
unui

suport concret-intuitiv procesului de învăţare.

Demonstrația poate avea mai multe forme:

 Experimentul demonstrativ;

 Demonstraţia operaţiilor şi acţiunilor;

 Demonstraţia figurativă (imagine, planşă);

 Demonstraţia cu ajutorul desenului la tablă;

 Demonstraţia cu ajutorul mijloacelor audio-video.

Demonstrația cu acțiuni

Când sursa cunoașterii pentru elev este o acțiune pe care profesorul i-o
 arată, iar ținta de realizat este transformarea acțiunii respective într-o
deprindere,

avem de-a face cu demonstrația cu acțiuni, menționată de puțini autori ca

atare.

Ea poate fi prezentă în toate disciplinele de învățământ, când scopul urmărit

este

capatarea unei deprinderi gramatică. matematică.

În prima linie, rămân valabile toate cerințele formate privind așezarea,

gruparea, instruirea prealabilă a elevilor, date fiind aceleași necesități cu

privire

la receptarea convenabilă și interesul suficient din partea acestora din urma.

Demonstrația să fie înfăptuită efectiv, să constea din acțiune reală și nu din

“mimare' sau simpla verbalizare.

Demonstraţia cu ajutorul mijloacelor audio-video.

Există și o formă aparte de demonstrație, care își datorează separarea de

toate celelalte sprijinirii ei pe mijloacele tehnice, cea a mijloacelor audio;

video; mijloace audio-vizuale.

Motivarea folosirii mijloacelor tehnice este foarte concreta, pentru că sunt

redate cu mare fidelitate, atât in plan sonor, cât și vizual, ele permițând
reluarea

rapidă ori de câte ori este nevoie, evitându-se consumul stanjenitor de timp.

Materiale tridimensionale (machetele, corpurile geometrice), pot adesea să

reprezinte chiar majoritatea materialelor intuitive la multe dintre
materiile

școlare. Motivația frecventei acestei utilizari este multiplă că distanța în timp

și

spatiu nu permite, în multe cazuri, apelul direct la obiectele sau fenomenele

concrete. Alcătuirea prea complicată a obiectelor realitate, care, prin

intermediul

substitutelor, se poate simplifica, fie prin vizualizare, fie prin schematizare.

Demonstrația prin desen didactic se concretizează în efectuarea desenului

de către educator în fața elevilor, acesția din urma desenând în paralel cu el.

Combinația ce se cuprinde aici este cea dintre o acțiune (cea de a desena) si

un

substitut, desenul care rezultă. Si aici scopul este dublu: de o parte, însusirea
sau

adâncirea informației elevului, de alta parte, formarea deprinderii lui de a

reda

grafic, mai mult sau mai puțin simplificat, conținuturile de reținut. Utilizarea

acestei modalități de demonstrație se motivează prin ușurarea

întelegerii

materiei de către elev și prin sporirea durabilității reținerii, grație

asocierii

imaginii cu trasarea prin desen.

Demonstrația prin experiențe reprezintă combinatria dintre demonstrația

cu obiecte și cea cu acțiuni. Ea implică acțiunea de provocare a unui

fenomen,
 concomitent cu explicarea obiectelor care se transformă prin
respectivul

fenomen. Motivația utilizarii ei constă11în faptul că redă, redus

la scara,

conținutul unei serii întregi de transformari, cultivând totodata

capacitatea

elevului de a investiga realitatea singur, după modelul pe care i-l

oferă

profesorul, în timpul săvârșirii experienței.

2. Descrieți continutul unei secvente de lectie ”captarea atenției” (lecția

de predare-învățare sau mixtă)-2,0 p

a) locul secventei in structura lectiei;

b) durata;

c) continut (act. prof, act. elevilor)

d) importanta secventei.

Captarea lecției reprezintă condiția deosebit de importantă a eficienței

desfășurării lecției în ansamblul ei. Receptarea în bune condiții a mesajului

lecției presupune inducerea la nivelul scoarței cerebrale, de-a ungul întregii

lecții

a unei stări de concentrare a energiei psihonervoase, denumită ca stare de

atenție

a elevului.

 Locul de desfășurarea va fi în sala de curs, La modulul Operații utilaje

în

industria alimentară, cu tema Amestecarea materialelor, lecția Amestecarea

materialelor păstoase.

Tipul lecţiei fiind mixtă - Lecţie de formare a priceperilor şi deprinderilor de

natură intelectuală. Metodele şi procedeele didactice: conversaţia

euristică,

explicaţia, observaţia independentă şi dirijată, exerciţiul, expunerea. Forma

de

organizare va fi o activitate frontală, pe grupe şi individuală și va durata 50

minute.

Momentul organizatoric va fi când profesorul salută elevii și

notează

absențele în catalog, iar elevii răspund solicitărilor acestuia. Metoda folosită

este conversația care durează două minute.

Verificarea cunoştinţelor însuşite anterior vor fi distribuie elevilor

spre

rezolvare un scurt test individual de evaluare timp de 10 minute.

Captarea atenţiei elevilor se va face solicitând acestora să-și amintească

de la orele de practică cum se numesc utilajele folosite la preparea aluatului

în

panificație și denumirea operației. În acest caz elevii răspund la solicitarea

profesorului. Această conversație va dura circa un minut.

Anunţarea şi noterea pe tablă titlul lecţiei ,,Amestecarea

materialelor

păstoase,, elevii notându-și în caiete titlul lecției. Prezentarea competențelor

de
către profesor ce urmează a fi atinse la lecție, elevii fiind atenți la
enumerarea

acestora. Acest act va avea durata circa 30 minute.

La finalul orei profesorul solicită elevilor să întocmească un referat cu

tema ,,Utilaje moderne de malaxare existente în industria alimentară,,. Elevii

notează tema pentru acasă. În acest caz conversația este folosită ca și metodă

didactică.

3. Exemplificati folosirea itemului de evaluare ”cu alegere duală”-1,0 p

Itemul reprezintă elementul constitutiv al testului şi poate fi definit într-un

sens restrâns şi într-un sens larg. În sens restrâns, itemul reprezintă

întrebarea,

problema sau sarcina de efectuat, iar în sens larg, itemul reprezintă

întrebarea şi

răspunsul aşteptat din partea elevilor.

Itemii pot fi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi.

Itemul de evaluare ”cu alegere duală” face parte din categoria

celor

obiectivi. Aceștia din urmă solicită elevului să selecteze răspunsul corect din

mai multe variante propuse. Se mai numesc și itemi închiși, pentru că elevul
nu

este pus în situația de a elabora răspunsul, ci de-al identifica din mai multe

variante posibile. Dintre cele mai importante avantaje ale acestui item putem

aminti faptul că ele sunt relativ ușor de constuit și corectat

asigurând o