Poluarea mediului

I. Poluarea aerului

Surse de poluare:
 termocentrale: pulberi, gaze indistriale;
 uzine siderurgice: ploi acide;
 uzine chimice: fluor, clor, negru de fum;
 autovehicule: dioxid de carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf;
 arderea deșeurilor în gospodării;

Măsuri de protecţie împotriva poluării aerului:
 exploatarea raţională a instalaţiilor tehnologice selecţionate pentru o anumită producţie ca
fiind cele mai puţin poluante;
 recuperarea şi valorificarea substanţelor reziduale utilizabile;
 amplasarea surselor de poluare bazată pe un studiu ştiinţific al consecinţelor pe care le are
situarea într-o anumită ambianţă geoclimatică;
 adoptarea de sisteme şi mijloace de transport cât mai puţin poluante.
Consecințe:
 îmbolnăviri grave, rahitism;
 ploi acide: oxizi de azot, clor, sulf;
 scăderea O2 din atmosferă și creșterea ponderii CO2;
 degradarea stratului de ozon și creșterea concentrației de raze ultraviolete;

II. Degradarea apelor

 consumatori mari: siderurgia, centralele atomice, agricultura irigată;

Sursele de poluare
 reziduri petroliere
 produse chimice
 microorganisme patogene
 ape radioactive
 resturi menajere
 reziduri de la prelucrarea minereurilor
 pesticide şi ierbicide
 metale grele: Pb, Cu etc.
 deşeuri de plastic
 cantităţile excesive de materie organică
 poluarea termală

Degradarea apelor oceanice:

 rutele petrolierelor
 platforme petroliere
 porturi
 rafinării în sectoare de litoral
Degradarea apelor subterane:
 substanțe dizolvate din roci
 îngrășăminte chimice
 pesticide
 exploatare abuzivă

Măsuri de protecţie împotriva poluării apei

 interzicerea îndepărtării la întâmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa ;
 organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale;
 construirea de staţii de epurare;
 construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale
întreprinderilor industriale;
 înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele
reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează radionuclizi;
 controlul depozitării reziduurilor solide.

III. Degradarea solurilor

 eroziunea și spălarea orizonturilor de sol;

 scăderea fertilității;
 îndepărtarea solulului în cariere;
 depozitări de materiale;
 irigații necontrolate;
 chimizare: aciditate sau bazificare;
 produse petroliere;

 Solul poate fi poluat:

-direct, prin deversări de deșeuri pe terenuri, sau din îngrășăminte și
pesticide aruncate pe terenurile agricole;
-indirect, prin depunerea agenților poluanți ejectați inițial în atmosferă, apa ploilor
contaminate cu agenți poluanți “spălați” din atmosfera contaminată, inflitrarea prin
sol a apelor contaminate.
 Măsuri de protecţie împotriva poluării solului:
 colectarea igienică a reziduurilor menajere în recipiente speciale
 îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai scurte a reziduurilor colectate în afara
localităţilor
 depozitarea controlată sau tratarea corespunzatoare a reziduurilor
 îndepărtate prin neutralizarea lor
 utilizarea în agricultură ca îngraşământ natural a reziduurilor
 incinerarea reziduurilor uscate
 recuperarea şi reutilizarea (reciclarea) reziduurilor