Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 12.05.

20 20

HARTA MINTALĂ

Reprezintă o formă de organizare grafică a unor idei,


pornind de la o idee principală, pe care o regăsim în centrul
hărţii sau a graficului. Cele 2 metode, harta conceptuală,
respectiv harta mintală, prezintă diferenţe , în special din
perspectiva criteriilor de organizare a ideilor.

Harta conceptuală Harta mintală


Poate porni de la unul sau de la Este centrată pe un singur
mai multe concepte cheie concept, de bază, general,
parinte.
Necesită o gândire în detaliu, Reflectă o gândire spontană,
care să acopere toate nici o idee notată nu trebuie
subtemele posibile eliminată sau supusă criticii
Reflectă o viziune obiectivă Reflectă o viziune subiectivă
asupra unei probleme asupra temei centrale
Săgeţile dintre elementele Legăturile radiale nu poartă o
componente reprezintă etichetă anume şi reprezintă
legăturile dintre concepte şi relaţia cu nodul central
se folosesc conectori de tipul :
implică, reflectă, determină,
conduce
Ia, cel mai des, forma unei Are o formă radială,
pânze de păianjen. asemănătoare cu o celulă
nervoasă, un neuron.

Harta mintală reprezintă un tip de brainstorming în formă


scrisă.
Caracteristicile hărţii mintale sunt :
 Subiectul de la care porneşte harta mintală este
poziţionat în centrul schemei
 Temele principale ale subiectului radiază de la subiectul
central asemenea unor ramuri
 Ramurile cuprind un termen cheie, iar temele mai puţin
importante sunt prezentate tot ca ramuri ale celor de
nivel superior.
 Ramurile formează un ansamblu nodal interconectat.
 Putem folosi pentru realizarea unei hărţi mintale , în cazul
elevilor mai mici, imagini, desene ale copiilor, etc.

Exemplu :

Titlul operei literare în centru, să tragem o linie spre personaje, de


aici alte linii, sa enumerăm personajele. Trasăm o altă linie spre locul
de desfăşurare al acţiunii, altă linie spre subiectul operei, temele
operei respective, simboluri ale operei, etc.

ITEMII SEMI-OBIECTIVI se mai numesc şi itemii cu răspuns


construit scurt. În aceşti itemi, cadrul didactic formulează o
problemă, sub forma unei întrebari foarte exacte, sau a unui
consemn, ordin, a unei dispoziţii, care poate fi însoţită sau nu de un
suport sau de un text mai detaliat. Răspunsul la întrebare trebuie să
fie foarte scurt( adică un cuvânt sau o expresie) şi foarte
specific( elevul trebuie să dea răspunsul exact şi să-l scrie
respectând fie conţinutul, ideea, fie conţinutul şi aspectul
exprimării).

Acest tip de itemi se concretizează în:

- Itemi cu răspuns scurt


Cele mai importante variante de acest tip sunt :
 întrebarea clasică- vizează un răspuns aşteptat
( de ex care este rezultatul acestei operaţii ? Cine a introdus
pentru prima dată conceptul de educaţie preşcolară ?). Poate
lua forma unui enunţ de tipul : “transcrieţi următorul text ‘’ ,
‘’desenaţi următoarea figură’’.

Itemii de acest tip pot lua forme diferite :

-cu răspuns unic -întrebarea este astfel formulată încât elevul


trebuie să dea doar o singuraă informaţie( ex : Când s-a nascut
x ?)
-cu răspuns multiplu- cu o singură întrebare , elevul trebuie să
furnizeze 2 sau mai multe informaţii diferite.( ex : Cine a
descoperit X şi ce utilităţi are ?)
-cu răspuns multiplu de tip interpretare- se prezintă elevului un
grafic, o figură , o serie de date numerice, asociate cu anumite
părţi ale unui obiect, identificate prin numere sau litere.
Conform cerinţelor primite, elevul trebuie fie să numere
părţile, fie să le dea anumite funcţii, sau să specifice care sunt
caracteristicile.
 Exerciţiul - vizează un răspuns scurt aşteptat. Şi în
acest caz, nivelele taxonomice variază de la reproducere
la aplicarea unor reguli sau al unui algoritm.
 chestionarul cu răspunsuri deschise scurte - cere un
răspuns a căror formă şi ,uneori, conţinut sunt libere în
interiorul unor limite ( ex: li se poate solicita elevilor să
redea o definiţie, să enumere personajele dintr-o operă
literaraă). În astfel de situaţii, elevul compune practic
definiţia sa sau numeşte personajele.
 Textul indus-după ce elevii şi-au însuşit anumite noţiuni,
este posibilă verificarea înţelegerii acestora,
propunându-le elevilor să compună un text, pornind de la
lista respectivelor noţiuni impuse . Se stabileşte cu
precizie gradul de libertate al elevului(ex se poate cere
elevilor să folosească termenii într-o anumită ordine sau
nu, sa dea definiţiile sau nu, textul să fie limitat ca
dimensiune sau nu.)
 itemi de completare
 întrebări structurate

REPERE PRIVIND ELABORAREA ITEMULUI CU RĂSPUNS


CONSTRUIT SCURT

 Într-un astfel de item, este de preferat să se prezinte


problema punând întrebarea direct, şi NU să fie formulată o
afirmaţie.
 Itemul trebuie centrat pe verificarea noţiunilor foarte bine
delimitate şi foarte specifice, astfel încât răspunsul să se dea
numai printr-un cuvânt precis sau printr-o expresie dată.
 Înainte de a aplica itemii cu răspuns construit scurt, profesorul
poate verifica dacă răspunsul se limitează la un cuvânt sau o
expresie, administrând itemii respectivi unui număr limitat de
elevi.
 În procesul redactării, evităm expresiile din manual sau cele ale
cadrului didactic. Este de dorit să utilizăm itemul cu răspuns
construit scurt în defavoarea itemului cu tip completare de
frază, care de multe ori induce ambiguităţi.
 Trebuie să existe un spaţiu pentru redactarea răspunsului după
fiecare item.
 Dacă se doreşte verificarea nivelului de stăpânire a unui
obiectiv, este de dorit să fie formulaţi mai mulţi itemi, cel
puţin 5 itemi pentru un obiectiv, variind pe cât posibil, sarcinile.
 Dacă itemul este o problemă care cere un răspuns numeric, vom
solicita unitatea de măsură şi gradul de precizie al răspunsului.