PEDAGOGIE INTERACTIVĂ

1.Ilustrați din punct de vedere didactic două metode de dezvoltare a spiritului activ. Realizați o
descriere a contextului didactic în care le puteți utiliza (obiective operaționale vizate, strategii
didactice, interacțiuni educator-educabil, etc.)

Cuvântul metodă provine din grecescul methodos(odos=cale,drum și metha= către,spre) și

semnifică”cale ce duce spre ”...aflarea adevărului, un mod de cercetare a unui lucru, de explorare
a unui fenomen obiectiv în vederea aflării adevărului, drum parcurs în vederea atingerii unui
scop, a obținerii unui rezultat determinat. Metoda reprezintă pentru profesor o cale de organizare
și conducere a activității de cunoaștere a elevului, un instrument didactic cu ajutorul căruia îi
determină pe elevi la un demers de asimilare activă a unor noi cunoștințe și forme
comportamentale, de dezvoltare a forțelor cognitive, individuale. Într-o accepțiune modernă,
metoda este o modalitate pe care profesorul o urmează pentru a-i face pe elevi să găsescă singuri
calea proprie de urmat în redescoperirea adevărurilor sale, în găsirea soluțiilor necesare la
rezolvarea problemelor teoretice și practice cu care ei se confruntă în procesul învățării.

Datorită faptului că nici un copil nu este identic cu altul, și că fiecare copil învață diferit, s-
a ajuns la concluzia că nici o metodă nu este absolută. Din aceste considerente, pedagogia
modernă a optat pentru o metodologie de o cât mai mare diversitate și flexibilitate. Apare astfel
metodologia centrată pe elev, care își găsește concretizarea în aplicarea la scară largă a
metodelor activ-participative. Învățarea interactivă se bazează pe interschimbul de informații și
idei, de experiențe și reflecții, de interpretări și sugestii rezolutive, de opinii și convingeri, de
impresii și atitudini, pe interacțiunile sociale care se stabilesc în interiorul clasei de elevi.

Metodele activ-participative pun accent pe învățarea prin cooperare, elevii fiind astfel
coparticipanți la propria formare, nu doar receptori de informație. Dintre metodele de dezvoltare
a spiritului activ am ales să ilustrez metoda conversației și experimentul .

Experimentul este o activitate didactică de predare-învățare care, cu ajutorul unor operații

acțional-intelectuale , explică cauzele producerii unui fenomen;provocarea intenționată a unui
fenomen în scopul studierii acestuia. Învățarea experimentală nu înseamnă doar mânuirea unor
instrumente sau punerea în funcțiune a unei aparaturi speciale, ci presupune o intervenție activă
din partea elevilor pentru a modifica condițiile de manifestare a fenomenelor supuse studiului,
pentru a pătrunde în desfășurarea experimentului și pentru a ajunge la descoperirea noilor date.
Experimentarea dezvoltă spiritul de observație și raționamentul inductiv, suscită curiozitatea
științifică și stimulează imaginația creatoare, cultivă interesul pentru intiție și experiență
personală. Încurajarea activităților experimentale ține de stimularea activității creatoare, deoarece
procesul gândirii creatoare, euristice este un proces de acțiuni de gândire, bazate pe experiment,
pe efort fizic. Elevii sunt ajutați să-și însușească anumite strategii și metode științifice : să
formuleze ipoteze, să elaboreze definiții operaționale, să controleze și să opereze cu variabile, să
desfășoare experiențe, să proiecteze modele, să interpreteze date, deprinzându-se astfel cu
tehnica experimentală.

Tema anuală:Când, cum și de ce se întâmplă?

Tema proiectului:Apa

Tema activității:”Vine ploaia, bine îmi pare!”

Forma de realizare:predare-învățare

Categorii de învățare abordate:

DȘ:”Vine ploaia, bine îmi pare!”-experiment

Obiective generale:

Dezvoltarea capacității de a formula ipoteze pentru demonstrarea cauzelor

unor fenomene observate, necunoscute.

Obiective operaționale:

 01-să răspundă la întrebări, în propoziții corecte din punct de vedere

gramatical, cel puțin 90% dintre copii,
  să efectueze experimente simple(măsurarea apei) cel puțin 90% dintre
copii;
 să facă predicții referitoare la modificarea care va apărea în urma
fierberii apei cel puțin 80% dintre copii;
 să formuleze concluzii cu privire la acivitatea desfășurată cel puțin 80%
dintre copii.

Strategii didactice:

Metode și procedee: conversația, explicația,conversația, exercițiul,

problematizarea.

Mijloace didactice: pahare, sticlă cu apă, flipchart,vas cu capac,plită electrică.

Forme de organizare a activității: frontal,pe grupuri.

Sarcina didactică: Ploaia este un fenomen cunoscut tuturor. Spuneți cum apar
picăturile de ploaie?

Activitate pe grupuri mici pentru formularea ipotezelor:

 grupul 1-apa lacurilor se evaporă când este cald, se formează norii și

plouă.
 grupul 2-condensarea vaporilor de apă din aer ca urmare a temperaturii
scăzute.
 cuvinte cheie-evaporarea, condensarea.

Activitate frontală:

Se vor scrie răspunsurile pe flipchart.

Va trebui să demonstrăm că ipotezele formulate de cele două grupuri sunt
adevărate., să explicăm prin experiment.

Cum experimentăm că apa se evaporă? Dar condensarea vaporilor de apă?

Stabilim dacă ipotezele grupurilor se pot experimenta și vom decide

experimentul.

Activitate pe grupuri:

Fiecare grup va testa și va experimenta o ipoteză.

Grupul 1 desfășoară următorul experiment:

 Se măsoară două pahare de apă și se pun într-un vas la fiert. În timpul

fierberii se observă evaporarea apei sub forma aburului, formându-se
vapori mici de apă.
 Se acoperă vasul cu un capac rece.Se ridică capacul și se observă că are
picături de apă care cad ca și ploaia. Se măsoară apa din nou și se
constată că este mai puțină. Apa s-a evaporat precum apa lacului.

Grupul 2 desfășoara un alt experiment:

Se aduce o sticlă cu apă din frigider. Se observă pe pereții sticlei picături de

apă care curg. Vaporii de apă din atmosferă întâlnesc pereții reci ai sticlei și
curg ca și ploaia.

Se adresează întrebări pentru a se proba ipoteza. Fiecare grup formulează

concluzii și verifică dacă experimentul răspunde ipotezelor formulate la
început.
Activitate frontală:fiecare grup prezintă concluziile experimentului, îl descriu
precizând cum au demonstrat cauzele ploii, prin ”experții”cu inteligență
logico-matematică, lingvistică și naturalistă.

Conversația euristică reprezintă o modalitate aparte de învățare prin descoperire.Prin

tehnica interogativă, educatorul instruiește nu prin ”a transmite”sau ” a prezenta” noi
cuoștințe, ci efectuând o activitate comună de gândire cu elevii săi, care îi determină la un
efort personal de căutare, la investigație intreprinsă în sfera informațiilor existente deja în
mintea lor și de descoperire, pe baza valorificării propriei experiențe de cunoaștere, a unor
noi adevăruri, a unor noi generalizări. Mecanismul de desfășurare al acestui tip de
conversație se bazează pe o succesiune de întrebări puse cu abilitate de către educator , în
alternanță cu răspunsurile elevilor și care conduc până la urmă, spre realizarea unui nou
salt pe calea cunoașterii. Întrebările enunțate supuse atenției și analizei întregii grupe au
menirea de a suscita curiozitatea , trebuința de cunoaștere, de a incita la căutări, de a sesiza
relații cauzale, de a descoperi note caracteristice și comune unui grup de obiecte sau
categorii de fenomene, de a conduce la însușirea de noi generalizări, de a formula
concluzii. Prin întrebări, elevii sunt ajutați să prelucreze cunoștințele pe care le posedă și să
ajungă la noi structuri cognitive, să imagineze și să propună soluții variate și originale la
rezolvarea diferitelor probleme teoretice și practice. Voi prezenta această metodă alături de
alte metode utilizate în cadrul unui proiect didactic.

Tema anuală: ”Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema săptămânii: ”Toamna și viețuitoarele”

Tema activității: ”Unde a zburat rândunica?”

Domeniul cunoașterii: Limbă și comunicare

Formă de realizare: Povestirea educatoarei

Tipul de activitate: predare-învățare de noi cunoștințe

Scopul activității: consolidarea deprinderii de receptare a mesajului oral și
scris precum și de exprimare orală; formarea unor atitudini pozitive față de
sine și față de ceilalți;

Obiective operaționale:

O1- să asculte cu interes conținutul poveștii, concomitent cu prezentarea

personajelor cel puțin 95% dintre copii;

O2- să răspundă corect la întrebările referitoare la conținutul poveștii,

motivând raspunsul acolo unde este cazul cel puțin 90% dintre copii;

O3- să exprime verbal păreri personale asupra comportamentului personajelor

întalnite în poveste cel puțin 80% dintre copii;

O4- să desprindă mesajul transmis de poveste, folosind un limbaj adecvat

vârstei cel puțin 85% dintre copii.

Strategii didactice:

Metode și procedee: povestirea, observarea, conversația, explicația.

Material didactic: tablă magnetică, siluete, machetă, jetoane, scrisoare.

Durata activității: 30-35 min.

Forma de organizare: frontal

Bibliografie:
1. Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2019

2. Elena Gongea, Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, 2002

``Metode interactive de grup, ghid metodic``

3. Dumitru Gherghina, Nicolae Oprescu, Ioan Dănilă, Cornel Novac, Vali Ilie,
Claudiu Bunăiașu, Gina Cămărașu, Anca Păunescu, 2007 ´´Metodica
Activităților Instructiv-Educative în Învățământul Preprimar

Desfășurarea activității
Nr. Etapele Tim Ob. Conținutul științific Strategii didactice Evaluare/
crt. activității p Op. Activitatea Activitatea Metode și Mijloace Forme de Metode și
educatoarei preșcolarilor procedee de organizar indicatori
învățămân e
t
1. Moment Asigur condițiile Preșcolarii se așează
organizatori optime pentru pe scăunele, adoptând
c desfășurarea activității: o poziție corporală
liniște, disciplină. Cer corectă.
copiilor să adopte
poziția corectă pe
scăunel.
2. Captarea O realizez prin Preșcolarii răspund
atenției intermediul întrebării despre
personajului surpriză și anotimp, despre
a unei ghicitori despre vreme și despre ce se
rândunică. întâmplă cu unele
păsări în această
perioadă. Conversaț Personajul Frontal Capacitatea de
ia Rândunica concentrare a
-Astăzi, avem un Observare copiilor
musafir special, care s- Ghicesc despre ce a
a gândit să vă salute musafir este vorba în
înainte de a pleca spre ghicitoare, analizând
țările calde. Dar, cu interes rândunica.
înainte sa faceți
cunoștință cu el, aș
vrea să-mi răspundeți
 la câteva întrebări. Iar
acum , să vedem dacă
ghiciți cine a venit
astăzi în vizită. Ca să
vă dați seama mai
repede, o să vă dau o
mână de ajutor.

Ghicitoare: Coada ca
o furculiță
Roșioară sub bărbiță
Iarna plec de-aici din
țară
Primăvara mă-ntorc
iară
Lângă voi stau fară
frică
Și mă cheamă...
(rândunică)
3. Anunțarea După ce le prezint Preșcolarii ascultă cu Conversaț Capacitatea
temei și a invitatul special- atenție anunțarea ia copiilor de a
obiectivelor Rândunica, îi anunț că temei. Scrisoarea Frontal reține titlul
am primit o scrisoare Rândunicii poveștii
 din partea acesteia, în
care mă roagă să le
citesc o poveste despre
o prietenie frumoasă
între ea și vrăbiuța
Cip-Cirip.
4. Prezentarea Povestesc utilizând o Preșcolarii ascultă cu
noului gestică, mimică și o interes povestea, în
conținut și O1 intonație potrivită timp ce observă
dirijarea povestea “Unde a așezarea vrăbiuței,
învățării zburat rândunica?”, în furnicii, bursucului,
timp ce așez pe șopârlei, broaștei și a Povestirea Machetă și
machetă siluetele cu rândunicii pe machetă siluete cu
vrăbiuța, furnica, în ordinea apariției Anexa 1 personajele
bursucul, șopârla, lor în poveste. “Unde a poveștii
broasca și rândunica, zburat
în ordinea apariției lor rândunica Capacitatea
în povestire. ?” Frontal copiilor de a
reține
Voi explica cuvintele Conversaț conținutul
și expresiile Sunt atenți la ia poveștii
necunoscute: explicațiile oferite Explicația
“iaz”=lac, baltă, despre cuvintele și
băltoacă, expresiile
“provizii”=hrană de necunoscute din
rezervă, poveste.
“aramă”= un metal de
culoare roșiatică căruia
 i se mai zice și cupru,
“măceș”=mărăcine,
trandafir sălbatic,
“nămol”=noroi,
“să deretice”= să facă
curățenie.

5. Obținerea Fixarea și sintetizarea Corectitudinea

performanț principalelor idei o voi Imagini cu Frontal răspunsurilor
ei realiza prin Conversaț căsuțele primite de la
jocul:“Așează-mă la ia personajelo preșcolari
căsuța mea”. Explicația r
Le voi prezenta
copiilor jetoane cu
vrăbiuța, furnica, Prin intermediul unor Aprecieri
bursucul, șopârla și jetoane cu Jetoane cu verbale
O2 broasca, concomitent personajele poveștii personajele
cu cinci imagini ce pe care aceștia le vor poveștii
înfățișează căsuțele/ extrage, vor răspunde
locul în care trăiesc întrebărilor, așezând
acestea, punându-le fiecare personaj la
următoarele întrebări: căsuța lui.
1. Care este căsuța
vrăbiuței?
2. Unde se află Conversaț
căsuța furnicii? ia Frontal
3. Unde se află
căsuța
 bursucului?
4. Care este căsuța
șopârlei?
5. Unde se află
căsuța broaștei?
O3 Răspund în propoziții
O4 la întrebările Explicația
adresate.
Unde a plecat Își exprimă părerea
rândunica? despre gestul
Îi întreb ce părere au vrăbiuței și despre Aprecieri
despre gestul vrăbiuței prietenie. verbale
de a lua în grijă cuibul
rândunicii.
Este important să ne
ajutăm prietenii la
nevoie?
Trebuie să ne ajutăm
prietenii mereu sau
doar când aceștia ne
cer ajutorul?
Le explic copiilor că
este un gest frumos să
ne ajutăm prietenii ori
de câte ori avem
ocazia.
6. Evaluarea
Apreciez activitatea și Preșcolarii vor fi
 recompensez recompensați pentru Conversaț Recompens Frontal Aprecieri
preșcolarii. participarea activă la ia ă verbale
activitate.
Bibliografie:

 Breben, S.,Gongea,E., Ruiu,G., Fulga, M., (2002) ,Metode interactive de grup-ghid metodic,Editura Arves, Craiova
 Cerghit, I., (2006) ,Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași